duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

223 articole
Internațional

Putin, disperat, pregătește o nouă mobilizare

Putin, disperat, pregătește o nouă mobilizare. În Rusia a început, se pare, "campania" de pregătire a societăţii pentru un nou val de mobilizare, după ce o aşa-numită asociaţie a i-a cerut preşedintelui Vladimir Putin să ordone mobilizarea generală în ţară şi să instituie interdicţia ca bărbaţii de vârstă militară să părăsească Rusia, relatează marţi The Moscow Times. "Văduvele" vor un Stalin "Îi solicităm preşedintelui nostru Vladimir Vladimirovici Putin să permită armatei să efectueze o mobilizare pe scară largă, care să corespundă situaţiei ce s-a creat la frontierele noastre", se afirmă în apelul aşa-numitelor "văduve", postată pe canalul Telegram al organizaţiei. Autoarele textului cer de asemenea "să li se interzică bărbaţilor cu vârsta de încorporare să poată pleca în afara ţării". "Avem tot dreptul moral pentru aceasta: bărbaţii noştri au murit, apărându-i pe aceştia, dar cine ne va apăra pe noi dacă ei vor fugi?", explică asociaţia "văduvelor". În privinţa mobilizării, acestea îi cer lui Putin să se ghideze după Stalin, care "nu se gândea la niciun fel de cotă de popularitate în sondaje sau la nemulţumirea disidenţilor", urmărind doar victoria. În finalul apelului lor, autorii (autoarele) subliniază că aceasta este "rugămintea noastră, decizia noastră şi cererea noastră!". "Şi noi credem că autorităţile ne vor auzi!", afirmă la sfârşit "văduvele". Ucrainenii se așteptau Nu există informaţii publice despre fondatoarele acestei organizaţii şi nici despre reprezentantele sale, notează The Moscow Times. Primul mesaj postat pe canalul Telegram al organizaţiei respective datează din 5 decembrie. În total, "Văduvele soldaţilor" au 1.800 de abonaţi. În postări ulterioare, autorii proiectului îşi recunosc apropierea de administraţia prezidenţială rusă, care oferă "asistenţă intensă" în pregătirea răspunsurilor juridice la solicitările văduvelor militarilor. Şeful Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov, declarase anterior că autorităţile ruse ar putea declanşa un nou val de mobilizare imediat după Anul Nou: la 5 sau 9 ianuarie, estimase el, conform publicaţiei citate. Armata rusă, afirmase Budanov, "nu are suficiente efective" de luptă pentru a compensa "pierderile importante" suferite în Ucraina şi a constitui noi unităţi militare. Putin, disperat, pregătește o nouă mobilizare În acest sens, cunoscutul publicist independent rus Stanislav Belkovski, autoexilat în Israel după declanşarea invaziei ruse în Ucraina, a declarat marţi că tot mai multe informaţii menite să justifice şi să fundamenteze nevoia de a întări potenţialul militar al Federaţiei Ruse apar în ultimele zile în spaţiul media. Citește și: Putin, dispus să sacrifice 70.000 de ruși în următoarele luni pentru a ataca simultan din nord și est, potrivit Informațiilor Militare ucrainene Cel mai probabil, Kremlinul se pregăteşte să folosească o mişcare deja uzitată, "un apel direct al populaţiei" către Putin, spune el. Belkovski consideră că tocmai pentru punerea în practică a acestei idei a fost creată aşa-numita asociaţie "Văduvele soldaţilor" de către Kremlin, conform publicaţiei ucrainene Dialog.

Putin, disperat, pregătește o nouă mobilizare (sursa: kremlin.ru)
Putin, tuse incontrolabilă, suspiciuni de cancer (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin, tuse incontrolabilă, suspiciuni de cancer

Putin, tuse incontrolabilă, suspiciuni de cancer. Liderul de la Kremlin nu a reușit să livreze un discurs video înregistrat în care să nu tușească în mod convulsiv în câteva reprize. Putin, tuse incontrolabilă, suspiciuni de cancer Este vorba despre discursul video de Anul Nou, postat pe site-ul oficial al Kremlinului. Discursul are puțin peste nouă minute. Între minutul al cincilea și al șaselea, Putin tușește de câteva ori, incontrolabil. https://www.youtube.com/watch?v=6_W5jJtAJ-w Cum discursul a fost înregistrat, existența episoadelor de tuse convulsivă arată că în versiunile care nu au fost făcute publice problema este și mai accentuată. De altfel, încă din toamna lui 2022, presa internațională a scris că problema tusei lui Putin durează de ceva vreme. Mai mult, președintele rus ar fi slăbit opt kilograme în ultimele luni. Mai recent, liderul de la Kremlin ar fi întrerupt o ședință online cu mai mulți oficiali de rang înalt de la Moscova tocmai din cauza unui puseu de tuse convulsivă. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile

Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi (sursa: Facebook/Sergei Polunin)
Internațional

Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi

Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi. Teatru milanez Arcimboldi a anulat vineri spectacolele unui proeminent balerin rus de origine ucraineană care are trei tatuaje reprezentându-l pe preşedintele Vladimir Putin pe piept şi pe umeri, în urma protestelor apărute în mediul online. Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi Spectacolele pe care balerinul Serghei Polunin trebuia să le susţină în datele de 28-29 ianuarie la Teatrul Arcimboldi din Milano au fost anulate "din cauza campaniei insistente (împotriva lor) de pe internet şi din social media", a anunţat teatrul pe website-ul său. Polunin urma să interpreteze rolul principal în baletul "Rasputin - Dance Drama", care a fost programat iniţial pentru anul 2019 şi a fost amânat în repetate rânduri din cauza măsurilor antipandemice. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia În comunicat, teatrul milanez a explicat că decizia de anulare a spectacolelor a fost un act de "responsabilitate politică şi morală", ţinând cont de "climatul de tensiune şi ameninţări". Un purtător de cuvânt al teatrului a precizat că instituţia a fost ţinta unei campanii prin e-mail şi că a primit numeroase mesaje negative în mediul online. Pe 8 septembrie a.c., Polunin a postat pe Facebook un mesaj de susținere a lui Putin. Serghei Polunin, unul dintre cei mai buni balerini din lume în acest moment, fost balerin principal la Royal Ballet din Londra, s-a născut în Ucraina, dar a primit cetăţenia rusă în 2018.

Blair, evaluare eronată a lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Blair, evaluare eronată a lui Putin

Blair, evaluare eronată a lui Putin. Fostul premier britanic Tony Blair era de părere că Vladimir Putin ar trebui să primească un loc la "masa principală" internaţională, în pofida profundelor îndoieli în rândul oficialilor cu privire la preşedintele rus, potrivit unor noi documente oficiale date publicităţii de Arhivele Naţionale din Kew, din vestul Londrei, potrivit BBC. Blair, evaluare eronată a lui Putin Documentele arată că Blair, în calitate de prim-ministru, credea că fostul angajat al KGB-ului era în adâncul sufletului "un patriot rus" şi că era important să fie încurajat să adopte valori occidentale. Dar, în privat, oficialii se temeau că Putin reprezintă o revenire la atitudinile din timpul Războiului Rece şi nu erau convinşi că pot avea încredere în el. O notă de informare internă de la cabinetul premierului britanic, datată ianuarie 2001 - la nici un an după sosirea la putere a lui Putin - şi intitulată "Evoluţia lui Putin", evidenţia îngrijorările, inclusiv reapariţia activităţilor de spionaj ruse. "În pofida căldurii retoricii lui Putin despre legăturile strânse dintre Rusia şi Regatul Unit, eforturile serviciilor secrete ruse împotriva ţintelor britanice rămân la un nivel înalt", se menţiona în respectiva notă. "Prezenţa serviciilor secrete ruse în Regatul Unit se află la nivelurile din timpul Războiului Rece şi ele continuă să încerce să implanteze ofiţeri activi şi ostili pentru a lucra împotriva intereselor britanice în întreaga lume", se mai spune în notă. Comparat cu De Gaulle Documentul trece în revistă o serie de asigurări date de Putin lui Blair în timpul întâlnirilor lor la diverse summituri internaţionale, care s-au dovedit a fi false. Ele includeau sprijin pentru atitudinea dură a Occidentului faţă de dictatorul irakian Saddam Hussein şi angajamente potrivit cărora Moscova va înceta să mai alimenteze programul nuclear al Iranului. În privinţa dezastrului submarinului nuclear Kursk, când şi-au pierdut viaţa toţi cei 118 membri ai echipajului, documentul menţiona că, deşi Putin i-a mulţumit lui Blair pentru oferta acestuia de asistenţă, oficialii ruşi au obstrucţionat transpunerea în practică a acestui ajutor, răspândind în acelaşi timp informaţii false cum că scufundarea Kursk era rezultatul coliziunii cu un submarin britanic. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus Putin i-a mai spus lui Blair că nu vrea să fie considerat "anti-NATO", în timp ce ministrul Apărării rus de la acea vreme, mareşalul Igor Sergheev, a avertizat atunci alianţa că orice nouă extindere ar fi "o eroare politică majoră" ce va determina Moscova să ia "măsurile necesare". În fine, în discuţiile sale cu vicepreşedintele american de la acea vreme, Dick Cheney, la Camp David, Blair l-a comparat pe Putin cu preşedintele francez Charles de Gaulle.

Putin se crede Sauron nouă inele (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se crede Sauron: nouă inele

Putin se crede Sauron: nouă inele. Președintele de la Kremlin le-a făcut cadou liderilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) opt inele, la summit-ul informal de la Sankt Pertersburg, păstrându-l pentru el pe cel de-al nouălea, potrivit Meduza. Putin se crede Sauron: nouă inele Pe canalele de Telegram din Rusia, Putin a fost comparat cu personajul Sauron, din romanul "Stăpânul inelelor" de J. R. R. Tolkien. Inelele par a fi făcute din aur galben și alb și fiecare are emblema statelor CSI și mesajul "La mulţi ani, 2023!", arată contul de Telegram Пул Первого. Dintre toţi liderii care au primit inelele - preşedinţii din Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan, precum şi premierul din Armenia, doar preşedintele bielorus Alexander Lukaşenko l-a pus pe deget la scurt timp după ce l-a primit. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect Comparația cu Sauron, însă, este doar parțial corectă: personajul lui Tolkien oferă nouă inele și păstrează unul, așadar cu unul mai mult decât Putin.

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al Moscovei în campania militară din Ucraina, a sosit sâmbătă în Rusia, la doar cinci zile după ce s-a întâlnit la Minsk cu omologul său rus Vladimir Putin. A șaptea întâlnire între cei doi în 2022 Lukaşenko urma să viziteze sâmbătă Centrul rus de Pregătire al Cosmonauţilor, unde se antrenează reprezentanţi ai Belarusului, şi va participa la o reuniune informală a liderilor din fostele ţări sovietice, prevăzută pentru zilele de 26 şi 27 decembrie, la Sankt Petersburg, conform președinției belaruse. Sosirea lui Lukaşenko în Rusia, unde s-a mai aflat până acum de şapte ori pe parcursul acestui an, se produce la doar cinci zile de la întâlnirea pe care a avut-o cu Putin în capitala belarusă, pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Minskului în aşa-numita "operaţiune militară specială" rusă în Ucraina. Potrivit lui Lukaşenko, 2022 este anul cel mai intens în relaţiile belaruso-ruse, în ceea ce priveşte numărul de contacte bilaterale. "Anul care se încheie a stabilit recorduri în privinţa numărului şi intensităţii contactelor la toate nivelurile, lucru justificat ca urmare a schimbărilor accelerate din lume", a declarat liderul belarus. Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, la reuniunea din 19 decembrie dintre Putin şi Lukaşenko, este posibil ca liderul rus să nu-l fi putut convinge pe omologul său belarus să se implice mai mult în campania militară rusă. Citește și: Următoarea mutare a lui Putin implică Belarus: rușii fie vor ataca Ucraina din această țară, fie pregătesc o diversiune pentru forțele Kievului Totodată, surse ucrainene, care nu observă momentan indicii ale unei iminente participări a bieloruşilor la luptele din Ucraina, dau asigurări că acest pericol nu a trecut şi că formaţiuni comune ruso-belaruse se antrenează în apropierea frontierei cu Ucraina.

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că armata rusă va găsi o cale de a contracara, un "antidot" la sistemul de apărare aeriană Patriot pe care Statele Unite îl vor furniza Ucrainei, aflată sub presiunea bombardamentelor Moscovei, potrivit TASS. Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei "Cât despre Patriot, este un sistem destul de vechi. El nu funcţionează ca al nostru (sistemul rusesc) S-300. Dar adversarii noştri din principiu spun că este o armă defensivă. Foarte bine, vom ţine cont de asta. Şi un antidot va fi găsit întotdeauna", a declarat Putin într-o conferinţă de presă la Moscova, minimalizând semnificaţia acestui sistem de apărare aeriană. Vladimir Putin a declarat de asemenea că Rusia doreşte încheierea războiului din Ucraina şi că toate conflictele armate se încheie cu negocieri diplomatice. "Scopul nostru nu este să învârtim roata conflictului militar, ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război", a spus Putin. "Ne vom strădui să punem capăt acestui lucru şi cu cât mai repede, cu atât mai bine, bineînţeles". Vorbind la o zi după vizita preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, Putin le-a declarat reporterilor: "Eu am spus de multe ori: intensificarea ostilităţilor duce la pierderi nejustificate". Rusia bombardează civili, dar susține că vrea pace Rusia a declarat în mod constant că este deschisă negocierilor - provocând un scepticism intens din partea Ucrainei şi a aliatului ei Statele Unite, care suspectează că vrea să câştige timp după o serie de înfrângeri şi retrageri în războiul de 10 luni, notează Reuters. Rusia spune că Ucraina este cea care refuză să discute. Kievul afirmă că Rusia trebuie să-şi oprească atacurile şi să renunţe la teritoriul pe care l-a confiscat. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin "Toate conflictele armate se termină într-un fel sau altul cu un fel de negocieri pe cale diplomatică", a notat Putin. "Mai devreme sau mai târziu, toate părţile aflate în stare de conflict se aşază şi fac un acord. Cu cât se ajunge mai devreme la această realizare din partea celor care ni se opun, cu atât mai bine. Nu am renunţat niciodată la aceasta", a adăugat el.

Putin îngroapă economia Rusiei în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în război

Putin îngroapă economia Rusiei în război. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că ţara sa va continua să-şi dezvolte potenţialul militar, inclusiv "pregătirea pentru luptă" a forţelor sale nucleare, în plin conflict în Ucraina şi criză cu occidentalii. Noi amenințări nucleare "Forţele armate şi capacităţile de luptă ale forţelor noastre armate cresc în mod constant şi în fiecare zi. Iar acest proces, desigur, îl vom dezvolta", a spus Putin cu prilejul unei reuniuni cu ofiţeri superiori, menită să fixeze obiectivele armatei ruse pentru 2023. "Vom continua să menţinem şi să creştem pregătirea pentru luptă a triadei noastre nucleare", a adăugat el. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Putin a anunţat, spre exemplu, intrarea în serviciu la începutul lui ianuarie a noilor rachete hipersonice de croazieră Zircon, care aparţin noii familii de armamente dezvoltate în ultimii ani de Rusia. Armată mai mare, cere Șoigu La reuniune, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a considerat necesare creşterea efectivelor armatei la 1,5 milioane de militari, majorarea vârstei limită pentru serviciul militar şi crearea a două noi entităţi administrative militare în nord-vestul Rusiei. "Sunt de acord cu propunerile dumneavoastră în ce priveşte viitoarele schimbări structurale ale forţelor armate", i-a răspuns Putin, dând asigurări că aceste evoluţii vor fi realizate "fără pagube" pentru societatea şi economia ţării. El le-a adus, de altfel, un scurt omagiu soldaţilor ruşi căzuţi în timpul ofensivei. "Evident, operaţiunile militare sunt întotdeauna asociate cu tragedii şi pierderi umane. Dar, întrucât este inevitabil, e mai bine să se întâmple astăzi decât mâine", a spus el. Potrivit lui Putin, conflictul din Ucraina este o "tragedie comună", însă nu Rusia este vinovată. Putin îngroapă economia Rusiei în război În acelaşi discurs, el a dat asigurări că Moscova nu are nicio problemă în a finanţa campania militară, în pofida sancţiunilor occidentale. "Nu avem nicio limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere. Cu adevărat tot!", a spus liderul rus, care a decretat în septembrie o mobilizare militară după o serie de retrageri ale forţelor armate. El a reamintit că 300.000 de ruşi au fost mobilizaţi între timp şi că, dintre aceştia, "o parte" sunt deja în teatrul de operaţiuni. "150.000 (mobilizaţi) sunt în curs de instruire în bazele militare. Este o rezervă suficientă pentru a desfăşura operaţiuni, o rezervă strategică care nu a fost utilizată în operaţiunile militare", a mai afirmat el.

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că situaţia în cele patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a declarat părţi componente ale Rusiei este "extrem de dificilă" şi le-a ordonat serviciilor de securitate să supravegheze frontierele şi să combată noile ameninţări. Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru Comentariile lui Putin au fost făcute cu ocazia Zilei serviciilor de securitate, celebrată în Rusia, şi în contextul apelurilor Kievului care a solicitat mai multe arme după ce drone lansate de forţele ruse au atacat în ultimele săptămâni infrastructura esenţială din Ucraina. Într-o rară acceptare a faptului că invadarea Ucrainei nu decurge conform planului iniţial al Moscovei, şeful statului rus a ordonat Serviciului federal de securitate (FSB) să garanteze "siguranţa" oamenilor care trăiesc în regiunile anexate de Rusia. Citește și: Moș Gerilă rusesc are program de vizitat toată țara cu trenul, dar evită regiunile de la granița cu Ucraina și teritoriile nou anexate "Situaţia în republicile populare Doneţk şi Lugansk şi în regiunile Herson şi Zaporojie este extrem de dificilă", a afirmat Vladimir Putin. În luna septembrie, preşedintele rus a anunţat anexarea a 15% din teritoriul ucrainean, dar a avertizat că războiul "poate fi un proces îndelungat". Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei.

Putin va face un anunț important (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin va face un anunț important

Putin va face un anunț important. Preşedintele rus Vladimir Putin va face un anunţ major săptămâna viitoare la o reuniune la Ministerul Apărării, potrivit unui post public rus citat duminică de agenţia DPA. Putin va face un anunț important "Aşteptăm declaraţii importante", a declarat la radio-televiziunea publică rusă VGTRK Pavel Sarubin, moderatorul programului "Moscova. Kremlin. Putin". Conform acestui program, Putin va conduce o reuniune lărgită a Ministerului Apărării; data acesteia încă nu este cunoscută. Liderul de la Kremlin are deocamdată pe agendă o vizită luni în Belarus, unde se va întâlni la Minsk cu aliatul său, preşedintele Aleksandr Lukaşenko. La o şedinţă de guvern la care a participat săptămâna trecută, Putin a cerut ajustarea activităţii complexului militar-industrial al Rusiei pentru a se adapta nevoilor războiului împotriva Ucrainei lansat pe 24 februarie, Moscova denumindu-l în continuare "operaţiune militară specială". La reuniunea de săptămâna viitoare el ar putea discuta cu responsabilii militari despre noi măsuri pentru funcţionarea economiei conform regimului de economie de război, în condiţiile în care trupele ruse din Ucraina continuă să se confrunte cu dificultăţi logistice. Război de artilerie Aceste dificultăţi au determinat armata rusă să se retragă în martie din nordul Ucrainei, unde ajunsese atunci până la porţile Kievului, pentru a se concentra pe fronturile de est şi de sud. Între timp însă, trupele ruse au fost forţate să se replieze şi din mare parte din provincia nord-estică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi apoi de asemenea de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson. Armata rusă s-a regrupat în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive şi obţine înaintări minore, în special în zona oraşului Bahmut, unde se dau cele mai grele lupte. Dar pe ansamblu frontul pare îngheţat într-un război de uzură cu un mare consum de muniţii şi mari pierderi umane şi în echipamente, pierderi pe care fiecare parte le minimalizează în ce o priveşte şi le exagerează pe cele ale adversarului. "Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Rusia, o nouă ofensivă? De când a început invazia rusă Ucraina a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului. Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei. Citește și: Rusia, unde jurnaliști sunt arestați, bătuți, uciși, reclamă „cenzura politică” din Republica Moldova, după ce au fost suspendate licențele a șase posturi TV pro-ruse care dezinformau Oficiali ucraineni au evocat săptămâna aceasta posibilitatea unei noi ofensive militare ruse la începutul anului viitor, când îşi vor încheia programul de instrucţie circa jumătate dintre cei aproximativ 300.000 de rezervişti mobilizaţi în septembrie de Putin. Conform preşedintelui rus, 150.000 dintre aceşti rezervişti se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte. În timp ce campania militară din Ucraina evoluează nefavorabil pentru Rusia, Kremlinul a anunţat că tradiţionala conferinţă de presă la care Putin participă la sfârşitul fiecărui an nu va mai avea loc anul acesta, şi nici discursul său în faţa camerelor reunite ale parlamentului.

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis vineri că orice ţară care îndrăzneşte să atace Rusia cu arme nucleare va fi ştearsă de pe faţa pământului, potrivit TASS. Putin amenință iar cu hipersonice nucleare Putin a declarat că Rusia nu are mandat să lanseze prima o lovitură nucleară preventivă, spre deosebire de Statele Unite, dar că armele hipersonice avansate ale Rusiei ar asigura că aceasta ar putea răspunde cu forţă dacă va fi vreodată atacată. Vladimir Putin a recunoscut de asemenea că au existat unele probleme în procurarea de echipamente şi haine pentru sutele de mii de recruţi mobilizaţi de Moscova pentru a lupta în ultimele luni în Ucraina. Într-o conferinţă de presă vineri la Bişkek, capitala Kârgâztanului, el a spus că unele dintre problemele legate de aprovizionarea celor 300.000 de oameni mobilizaţi în septembrie şi octombrie se rezolvă. "Trădat" de acordurile de la Minsk Printre altele, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va trebui probabil să ajungă la acorduri cu privire la Ucraina în viitor, dar că Moscova s-a simţit trădată de prăbuşirea acordurilor de la Minsk. Potrivit lui Putin, citat de TASS, Germania şi Franţa - care au intermediat acordurile de la Minsk de încetare a focului între Ucraina şi separatiştii susţinuţi de ruşi în estul Ucrainei în 2014 şi 2015 - au trădat Rusia şi acum alimentează cu arme Ucraina. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Într-un interviu publicat miercuri în săptămânalul Die Zeit din Germania, fostul cancelar german Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk au fost o încercare de "a acorda timp Ucrainei" pentru a-şi construi apărarea. Vorbind vineri la conferinţa de presă în Kârgâzstan, Putin s-a declarat "dezamăgit" de comentariile lui Merkel. Plafonul "stupid" la prețul petrolului Rusia, cel mai mare exportator de energie din lume, ar putea reduce producţia de petrol şi va refuza să vândă petrol oricărei ţări ce impune plafonul de preţ "stupid" al Occidentului asupra petrolului rusesc, a mai declarat vineri Vladimir Putin, citat de Reuters. Grupul celor şapte mari puteri, Uniunea Europeană şi Australia au căzut de acord săptămâna trecută asupra plafonării petrolului rusesc la 60 de dolari per baril după ce membrii UE au depăşit rezistenţa din partea Poloniei. "În ceea ce priveşte reacţia noastră, am spus deja că pur şi simplu nu vom vinde acelor ţări care iau astfel de decizii", le-a declarat Putin reporterilor în conferinţa de presă din capitala Kârgâztanului, Bişkek. Putin, care conduce cel de-al doilea mare exportator de petrol din lume după Arabia Saudită şi cel mai mare exportator de gaze, a spus că Rusia are un acord de producţie cu alţi membri ai clubului producătorilor de petrol OPEC+ , aşa că un pas atât de drastic este încă doar o posibilitate.

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele (sursa: Twitter/Dmitri)
Eveniment

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, adăugând că acestea sunt în continuare represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii. Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele "Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeii? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus - n.r.)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?", a spus Putin la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi. Insistând asupra opririi aprovizionării cu apă în regiunea separatistă prorusă Doneţk, Putin a acuzat Ucraina de un "act de genocid". El le-a reproşat de asemenea politicienilor occidentali că închid ochii în faţa acţiunilor responsabililor ucraineni. În schimb, "când noi începem să facem ceva ca răspuns, zgomotul, gălăgia, pocnetele se aud în tot universul", a ironizat liderul de la Kremlin reacțiile publice. Drunk putin explains why strikes against Ukrainian infrastructure will continue because "they started first by attacking the Crimean bridge" pic.twitter.com/fQeRuNo4Pu— Dmitri (@wartranslated) December 8, 2022 După explozia ce a avariat podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, explozie atribuită de Moscova unui sabotaj ucrainean, a urmat de o serie de raiduri ruseşti cu drone şi rachete ce au ţintit infrastructurile energetice ucrainene, provocând întreruperi în furnizarea energie şi apei în plină iarnă. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Circulaţia rutieră pe pod a fost restabilită luni, când preşedintele rus a condus demonstrativ un autoturism pe acest pod.

Putin vrea să controleze strâns Yandex (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să controleze strâns Yandex

Putin vrea să controleze strâns Yandex. Un apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksei Kudrin (foto), a anunţat luni că s-a alăturat grupului Yandex, gigantul rus în domeniul noilor tehnologii, într-un moment în care Kremlinul îşi întăreşte puterea asupra sectorului digital, în plin conflict cu Ucraina, potrivit Interfax. Părăseşte șefia Curții de Conturi "Am acceptat o ofertă a Yandex pentru a deveni consilier pentru dezvoltarea companiei", a declarat fostul ministru al finanţelor pe Telegram, adăugând că va avea drept misiune "asigurarea dezvoltării companiei pe termen lung, pe toate pieţele, inclusiv pe plan internaţional". Kudrin, 62 de ani, a anunţat săptămâna trecută că părăseşte șefia Curții de Conturi. Media ruse au informat că el se va alătura Yandex pentru a ocupa o funcţie importantă. Sectorul de noi tehnologii ruse a fost puternic afectat de sancţiunile occidentale adoptate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei sale împotriva Ucrainei, iar Kremlinul caută să dezvolte o strategie pentru a înlocui giganţii occidentali şi produsele lor. Putin vrea să controleze strâns Yandex Kudrin a fost ministru de finanţe între 2000 şi 2011. El a rămas un apropiat al lui Putin după ce a plecat din guvern. Numirea lui la Yandex ilustrează importanţa pe care Kremlinul o acordă acestui "portdrapel" al noilor tehnologii din Rusia şi dorinţa acestuia de a-l controla mai bine. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Conştient de sarcinile care îi sunt trasate, Kudrin a dat asigurări luni că se va strădui să "ajute Yandex să-şi menţină cultura managerială şi tehnologică unică", pentru ca această companie să rămână "independentă" şi "cea mai bună în domeniul înaltelor tehnologii din Rusia". Yandex este înregistrată în Olanda şi dispune de filiale europene, britanice şi americane, însă esenţialul activităţilor sale este în Rusia şi în ţările rusofone. Compania Yandex a creat motorul de căutare din Rusia şi este totodată un actor dominant al serviciilor de taxi şi de livrare într-o bună parte din lumea rusofonă. Yandex a implementat acest serviciu și în România, sub numele Yango, dar s-a retras după acumularea de pierderi importante.

Macron, încă o încercare cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, încă o încercare cu Putin

Macron, încă o încercare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat sâmbătă, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, că va vorbi "în curând" cu Vladimir Putin despre problemele de securitate legate de energia "nucleară civilă" a Ucrainei, după ce, duminică, va discuta cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Macron, încă o încercare cu Putin Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat "multe ore" cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , "cu scopul a avea un mandat colectiv", şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta "din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful AIEA. "Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile", a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie. Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus "pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie". Gemenii dialogului, Macron și Scholz Între timp, Putin a vorbit vineri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o "soluţie diplomatică". Cu cancelarul Scholz, "suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii" cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1. Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre "arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine". Pentru că "unul din punctele esenţiale" pentru Vladimir Putin "este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia". "Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (...). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa" negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră