marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

336 articole
Internațional

Putin îi oferă lui Trump o soluție convenabilă, afirmă un consiler al Kremlinului

Putin vrea acord direct cu SUA. Dmitri Suslov, vice-director al Centrului de Studii Europene și Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie și consilier apropiat al Kremlinului pe probleme de politică externă, a afirmat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că președintele rus Vladimir Putin îi propune lui Donald Trump „o ieșire convenabilă” din impasul geopolitic actual. Declarațiile vin în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-american din Alaska. Putin vrea acord direct cu SUA Suslov susține că Putin vede două scenarii posibile în urma întâlnirii din Alaska. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Prima variantă ar fi adoptarea unui plan bilateral Rusia–SUA pentru un armistițiu în Ucraina, fără implicarea directă a Kievului sau a Europei. Acest plan ar putea include: Retragerea forțelor ucrainene din zonele din Donbass aflate încă sub controlul Kievului; Retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Dnipropetrovsk și Harkov; Menținerea liniei actuale a frontului în restul teritoriilor; Angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO. Mai puține pretenții decât în urmă cu un an Potrivit lui Suslov, această ofertă reprezintă o schimbare față de cererile Rusiei din urmă cu un an, când Moscova solicita retragerea Ucrainei din toate cele patru provincii anexate. În plus, Kremlinul este dispus acum să discute un armistițiu provizoriu, nu doar termenii acordului final. Al doilea scenariu: presiune asupra Kievului A doua opțiune, spune Suslov, este ca președintele Volodimir Zelenski, sprijinit de statele europene, să respingă propunerea. În acest caz, Trump ar putea decide oprirea completă a asistenței militare pentru Ucraina și chiar sistarea vânzărilor de armament către Europa, pentru a împiedica transferul acestuia către Kiev. O astfel de măsură ar accelera înfrângerea Ucrainei și colapsul total al rezistenței sale. De ce Trump ar accepta oferta lui Putin Suslov consideră că Trump este motivat să sprijine acordul și pentru a evita o criză diplomatică cu China, India și Brazilia. Președintele american le-a cerut acestor state să oprească importurile de petrol rusesc, amenințând cu sancțiuni secundare, însă răspunsul a fost negativ. O respingere a propunerii ruse ar pune Washingtonul într-o poziție delicată: fie cedează, riscând să arate slăbiciune, fie intră într-un conflict comercial și politic cu trei mari puteri ale grupului BRICS. „Dacă summitul din Alaska va produce un plan comun pentru armistițiu în Ucraina, Trump ar putea revendica chiar un succes istoric”, afirmă Suslov. De ce a fost alească Alaska pentru summit Locul întâlnirii, Alaska, nu este ales la întâmplare, simbolizând caracterul exclusiv bilateral al tratativelor ruso-americane. Este poziționată geografic aproape de Rusia și departe de Europa și Ucraina. Va fi primul summit Rusia–SUA pe teritoriul american din ultimii 15 ani (ultimul a avut loc în 2010 între Dmitri Medvedev și Barack Obama). Pe lângă tema centrală a războiului din Ucraina, agenda summitului va include și problema Arcticii, zonă cu potențial ridicat de tensiuni militare, dar și de cooperare economică, odată cu creșterea accesibilității datorată topirii ghețurilor.

Putin vrea acord direct cu SUA (sursa: tass.ru)
Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump l-ar putea invita pe Zelenski la întâlnirea cu Putin din Alaska

Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski. Casa Albă analizează posibilitatea de a-l invita pe Zelenski la întâlnirea Trump–Putin din Alaska Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski Administrația americană ia în calcul invitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programat pentru vineri, 15 august, în Alaska. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Informația vine la o zi după ce Washingtonul și Moscova au confirmat oficial întrevederea liderilor SUA și Rusiei, care va avea ca temă centrală războiul din Ucraina. Potrivit NBC News, care citează un oficial american de rang înalt și trei surse apropiate discuțiilor interne, ideea unei întâlniri trilaterale este „în discuție”. Deși participarea lui Zelenski nu a fost confirmată, sursele spun că este „absolut posibilă”, iar oficialii speră ca aceasta să aibă loc. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” Înainte de confirmarea summitului, Donald Trump a declarat la Casa Albă că „suntem foarte aproape de un acord” care ar putea pune capăt conflictului. Liderul american a adăugat că va exista „un schimb de teritorii, spre beneficiul ambelor părți”. Zelenski respinge cedarea de teritorii Președintele ucrainean a reacționat ferm, avertizând că acceptarea ocupării de către Rusia a unor teritorii ucrainene ar duce inevitabil la o nouă invazie. Zelenski a reamintit că anexarea Crimeei în 2014 nu a împiedicat Moscova să ocupe mai multe regiuni în conflictul actual. „Putin vrea să fie iertat pentru capturarea sudului regiunii Herson, a Zaporojiei, a întregului teritoriu al regiunilor Lugansk și Donețk, precum și a Crimeei. Nu vom permite o a doua încercare de împărțire a Ucrainei. Cunoscând Rusia, unde există o a doua, va exista și o a treia”, a declarat liderul ucrainean. NATO și aliații: „Ucraina trebuie să fie parte din negocieri” Potrivit unor surse diplomatice, Ucraina și mai mulți aliați NATO sunt îngrijorați că Donald Trump ar putea accepta propunerile lui Putin fără a ține cont de pozițiile lor. Într-o declarație comună, premierul britanic Keir Starmer și liderii Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și Comisiei Europene au subliniat că „viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără Kiev” și că „granițele internaționale nu pot fi schimbate prin forță”. Ei au precizat că negocierile trebuie să pornească de la „linia actuală de contact” și să se desfășoare în contextul unui armistițiu sau al reducerii ostilităților. Întâlnire de coordonare a aliaților înainte de summit Înaintea reuniunii din Alaska, ministrul britanic de externe David Lammy a găzduit la reședința oficială din Chevening o întâlnire între oficiali ucraineni, consilieri de securitate din Europa și vicepreședintele american JD Vance. Întâlnirea, solicitată de Washington, a reunit reprezentanți din SUA, Ucraina, Franța, Germania, Italia, Finlanda, Polonia și Marea Britanie. Ucraina a fost reprezentată de Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Andrii Iermak, șeful biroului președintelui Zelenski. Poziția Kievului: Pace durabilă doar cu Ucraina la masă Andrii Iermak a transmis pe rețelele sociale că aliații au o poziție comună clară: „O pace durabilă și sigură este posibilă doar cu Ucraina la masa negocierilor, cu respectarea deplină a suveranității noastre și fără recunoașterea ocupației.” Înainte de această întâlnire, premierul britanic Keir Starmer a discutat la telefon cu Volodimir Zelenski și cu președintele francez Emmanuel Macron. Potrivit Downing Street, Starmer și Macron au reiterat „sprijinul neclintit” pentru liderul ucrainean și angajamentul de a obține „o pace justă și durabilă pentru poporul Ucrainei”.

Controverse înaintea summitului Trump–Putin din Alaska (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Controverse înaintea summitului Trump–Putin: emisarul SUA ar fi înțeles greșit cerințele Rusiei

Controverse înaintea summitului Trump–Putin din Alaska. Înaintea summitului pentru pace în Ucraina, programat pe 15 august în Alaska între Donald Trump și Vladimir Putin, au apărut întrebări legate de eficiența negocierilor purtate de emisarul american Steve Witkoff la Moscova. Controverse înaintea summitului Trump–Putin din Alaska Potrivit informațiilor BILD, Rusia nu a renunțat la cerința maximală: controlul complet asupra regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie, Herson și Crimeea înainte de încetarea focului. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Singura concesie discutată ar fi fost ideea unor „armistiții sectoriale”, precum evitarea atacurilor asupra infrastructurii energetice sau a marilor orașe din spatele frontului. Moscova respinge, însă, oprirea ofensivei pe front, în pofida propunerii americane de ridicare a majorității sancțiunilor și încheierea unor noi acorduri economice. Donald Trump ar fi sugerat chiar un „schimb de teritorii”, prin care Rusia ar păstra părți din Donbas în schimbul renunțării la alte zone ocupate, propunere respinsă categoric de președintele Ucrainei. O neînțelegere majoră la negocieri? Conform surselor, Witkoff ar fi interpretat greșit unele declarații ale delegației ruse. Astfel, solicitarea Moscovei privind „retragerea pașnică” a trupelor ucrainene din Herson și Zaporojie ar fi fost înțeleasă de negociatorul american ca pe un angajament al Rusiei de a se retrage din aceste regiuni. „Witkoff nu știe despre ce vorbește”, a declarat un oficial ucrainean pentru BILD, afirmație împărtășită și de surse guvernamentale germane. Ședință tensionată cu partenerii europeni Joi seară a avut loc o videoconferință între reprezentanți ai administrației Trump, inclusiv Witkoff, secretarul de stat Marco Rubio, vicepreședintele JD Vance și lideri europeni. Surse citate de BILD afirmă că partea americană a părut „haotică și lipsită de unitate”. Declarațiile lui Witkoff despre discuția cu Putin ar fi fost percepute ca incoerente, iar negociatorul a lăsat impresia că este depășit și nepregătit în privința detaliilor teritoriale din Ucraina. Divergențe în interiorul echipei Trump Ar fi existat și o diferență de abordare între Marco Rubio și Steve Witkoff. Rubio a susținut implicarea directă a europenilor în procesul de negociere, în timp ce Vance și Witkoff ar fi dorit doar să informeze Europa după ce echipa lui Trump ia deciziile finale.

Trump și Putin, întâlnire în Alaska (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Mult așteptata întâlnire Trump-Putin va avea loc vineri, 15 august, în Alaska

Trump și Putin, întâlnire în Alaska. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat vineri pe rețeaua sa Truth Social că „mult așteptata întâlnire” cu omologul rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august, în statul american Alaska. Trump, care a promis în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina, a discutat telefonic cu Putin de mai multe ori în ultimele luni, însă cei doi nu s-au mai întâlnit personal de la revenirea președintelui american la Casa Albă. Trump și Putin, întâlnire în Alaska Anunțul vine după întâlnirea de miercuri, la Moscova, dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA, Steve Witkoff. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens Marțea trecută, Trump îi dăduse Rusiei un ultimatum de zece zile pentru a opri războiul din Ucraina. Ulterior, liderul american a vorbit despre progrese în negocierile privind conflictul și a menționat posibilitatea unei întâlniri directe cu Putin. Kremlinul confirmă Sâmbătă, Kremlinul a confirmat că summitul Trump–Putin va avea loc pe 15 august, în Alaska. Consilierul diplomatic Iuri Ușakov a descris alegerea locației drept „destul de logică”, subliniind că Rusia și Statele Unite sunt „vecini apropiați, cu o graniță comună”. Moscova l-a invitat, de asemenea, pe Trump să viziteze Rusia după întrevederea din Alaska. Posibil schimb de teritorii între Ucraina și Rusia În cadrul unei declarații la Casa Albă, Donald Trump a menționat un posibil „schimb de teritorii” ca parte a unui viitor acord între Ucraina și Rusia, fără a oferi detalii despre stadiul negocierilor. „Vor exista schimburi de teritorii în beneficiul fiecăreia, dar vom vorbi despre aceasta mai târziu sau mâine”, a afirmat liderul american, precizând că situația este „complicată, nu chiar ușoară”. Trump a adăugat că este vorba despre „un teritoriu afectat de lupte de peste trei ani și jumătate” și că o parte din acesta „va fi recuperată”, fără a preciza în ce mod. Pozițiile divergente ale Moscovei și Kievului Până în prezent, Rusia a cerut Ucrainei recunoașterea oficială a anexării peninsulei Crimeea și a celor patru regiuni parțial controlate de armata rusă: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. De asemenea, Moscova cere Ucrainei să renunțe la aderarea NATO și reducerea capacităților militare. Aceste condiții au fost respinse de Ucraina. Kievul solicită retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, garanții de securitate din partea Occidentului și continuarea livrărilor de armament. În plus, ca alternativă la aderarea la NATO. Kievul cere desfășurarea unui contingent militar european în Ucraina.

Drona Yolka, noul scut pentru Putin (sursa: leparisien.fr)
Internațional

Drona Yolka, arma secretă care îl protejează pe Putin: interceptează și lovește fără avertisment

Drona Yolka, noul scut pentru Putin. La parada militară de pe 9 mai din Moscova, un membru al gărzii personale a președintelui rus Vladimir Putin a fost surprins purtând un dispozitiv de interceptare aeriană de ultimă generație: drona Yolka. Acest tip de armă este conceput pentru a contracara atacurile țintite și pentru a neutraliza dronele inamice. Drona Yolka, noul scut pentru Putin Conform unei înregistrări publicate pe 29 iulie de analistul militar ucrainean Serhiy Beskrestnov, și semnalate de publicația Le Parisien, un agent de securitate a fost filmat purtând un dispozitiv neobișnuit în timpul paradei de Ziua Victoriei. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică În imaginile surprinse, se observă un bărbat din serviciile de pază cu un rucsac negru, din care ies elice verzi, cu trei pale. Este vorba, potrivit experților, de o dronă intercepătoare cunoscută sub numele de Yolka. Cum funcționează drona Yolka? Drona Yolka este o armă de mici dimensiuni, portabilă, destinată protecției personalizate în fața unor atacuri cu drone. Ea poate fi lansată manual, având capacitatea de a intercepta și distruge drone de tip kamikaze, drone de recunoaștere sau de bombardament. Odată lansată, Yolka intră direct în coliziune cu ținta sa, distrugând-o și autodestrugându-se în același timp. Sistemul de ghidare automată integrat îi permite să acționeze în mod autonom, fără a necesita intervenție umană directă după lansare. Lansare prin catapultă și posibilitatea de a transporta o ogivă Yolka este propulsată printr-o catapultă reutilizabilă, ceea ce îi oferă un avantaj operațional în condiții de luptă. Potrivit unor specialiști militari, acest tip de dronă ar putea fi echipat inclusiv cu o ogivă, ceea ce i-ar conferi o capacitate ofensivă sporită în eventualitatea unui atac de amploare.

Soldații lui Putin, jefuiți de autorități (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Soldații lui Putin, tratați ca eroi în discursuri, dar jefuiți în realitate de propriii oficiali

Soldații lui Putin, jefuiți de autorități. Deși președintele Vladimir Putin a promis întoarcerea soldaților din Ucraina „ca eroi”, realitatea este cu totul alta pentru mulți dintre ei. O anchetă realizată de BBC scoate la iveală cazuri multiple în care militari ruși au fost jefuiți sau escrocați de proprii oficiali, polițiști sau chiar comandanți, pierzând sume importante din solda sau compensațiile pentru răniri. Sume tentante pentru voluntari: până la 600% din salariul mediu De la începutul invaziei din Ucraina, în februarie 2022, Putin a triplat efectivele armatei, mizând pe stimulente financiare pentru a atrage voluntari. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Un soldat nou recrutat poate primi până la 5,2 milioane de ruble (aproximativ 47.000 de lire sterline) într-un singur an, iar în caz de rănire, bonusurile pot ajunge la 4 milioane de ruble. Aceste sume depășesc de până la șase ori salariul mediu din Rusia, ceea ce le face extrem de atractive pentru bărbații din regiunile sărace. Soldații lui Putin, jefuiți de autorități Nikita Khursa, un sudor de 39 de ani din regiunea Rostov, a fost rănit în vara lui 2024 și trimis acasă. Bonusul pentru rănirea sa era destinat cumpărării unui apartament împreună cu soția sa, Oksana. Însă, după o ceartă, Khursa a plecat supărat și în stare de ebrietate, cu o pungă de plastic plină de bani în numerar. A fost oprit de poliție pe drum, iar cei doi agenți i-au confiscat aproape toți banii: 2,66 milioane de ruble (aproximativ 24.000 de lire sterline). „Ai fost la război? Nu contează” În ciuda promisiunilor Kremlinului, realitatea din teren arată o lipsă de respect crasă față de veterani. În alt caz documentat de BBC, polițiști dintr-un aeroport din Moscova au colaborat cu taximetriști care vânau soldați întorși de pe front. Aceștia ofereau curse la prețuri normale, apoi cereau de până la 15 ori mai mult la destinație, sub amenințări. Unele victime au fost chiar drogate, iar hoții le-au golit conturile folosind cardurile bancare. Salarii furate înainte de a fi încasate În octombrie 2024, trei angajați ai unui centru de recrutare din regiunea Vladimir au fost arestați după ce au furat peste 11 milioane de ruble din conturile soldaților, folosind cartelele SIM asociate conturilor bancare. Într-un alt caz, un oficial din Belgorod este suspectat că a redirecționat salariile soldaților către propriul cont bancar, prin legarea acestora la numărul său de telefon. Comandanți deveniți prădători În unele unități, jefuirea soldaților a fost orchestrat chiar de comandanții lor. Un militar a relatat că unitatea sa a fost forțată să-și predea cardurile și PIN-urile unui sergent-major. Acesta ar fi strâns peste 50 de carduri, dintre care multe aparțineau soldaților declarați ulterior dispăruți. Unele carduri aveau sume de până la 2 milioane de ruble. Fără justiție: hoții au ajuns înapoi pe front Khursa a raportat cazul polițiștilor care l-au jefuit, dar dosarul nu a ajuns niciodată în instanță. Cei doi agenți s-au înrolat în armată și au plecat în Ucraina, scăpând astfel de urmărirea penală, în baza unei legi noi care permite inculpaților să lupte în război în loc să fie judecați. „La început eram furios”, a spus Khursa pentru BBC, dintr-un spital de lângă Sankt Petersburg. „Apoi m-am gândit că poate așa trebuia să fie, dacă există un Dumnezeu.” Fără viitor civil: „Numai armata îți oferă un acoperiș” Khursa nu și-a recuperat banii și așteaptă acum verdictul medicului militar: dacă va fi considerat apt, va fi trimis din nou pe front. Deși are schije în apropierea inimii, spune că nu se mai vede trăind în societate ca civil. „Dacă nu sunt în armată, ajung pe străzi”, conchide Khursa. „Doar armata te salvează, îți dă un acoperiș deasupra capului.”

Putin, convorbire cu Netanyahu despre Siria (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin îi cere premierului Netanyahu să respecte integritatea teritorială a Siriei

Putin, convorbire cu Netanyahu despre Siria. Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis luni premierului israelian Benjamin Netanyahu un apel clar la respectarea suveranității Siriei, în contextul escaladării recente a violențelor din sudul țării. Solicitarea a fost făcută în cadrul unei convorbiri telefonice, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Putin, convorbire cu Netanyahu despre Siria Putin a subliniat necesitatea menținerii unității, suveranității și integrității teritoriale a Siriei, precum și a consolidării stabilității politice interne a acesteia. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Declarațiile vin după atacurile aeriene efectuate de Israel asupra unor obiective guvernamentale siriene. Discuții și despre conflictul Israel–Iran În cadrul discuției telefonice, cei doi lideri au abordat și tensiunile dintre Israel și Iran, după ce Israelul a atacat situri nucleare iraniene la mijlocul lunii iunie. Vladimir Putin s-a declarat „gata să contribuie în orice mod la găsirea unor soluții negociate privind programul nuclear iranian”. Liderul de la Kremlin și-a reafirmat poziția „neschimbată” în favoarea unei rezolvări exclusiv pașnice a problemelor și conflictelor din Orientul Mijlociu, evitând o poziționare clară de partea vreunei tabere în conflictul israelo-iranian. Confruntări violente în provincia Suwayda Începând de la mijlocul lunii iulie, în provincia siriană Suwayda au avut loc violențe sângeroase între comunitățile druze și beduine, care au degenerat în confruntări armate. Forțele guvernamentale siriene și luptători tribali au intervenit în conflict, ceea ce a dus la escaladarea tensiunilor. Ca reacție la violențele din Suwayda și susținând că apără minoritatea druză, Israelul a lansat atacuri aeriene asupra unor obiective-cheie din capitala Damasc, inclusiv palatul prezidențial și cartierul general al armatei siriene. Rusia își menține prezența militară în Siria În pofida schimbărilor politice din Siria, Rusia păstrează două baze militare strategice în nord-vestul țării, la Tartus și Hmeimim. Deși Bashar al-Assad, fostul protejat al Moscovei, a fost îndepărtat de la putere, influența rusă în regiune rămâne semnificativă. Moscova, aliat-cheie al Iranului Pe lângă legăturile din Siria, Rusia este un partener major al Iranului, stat vizat în iunie de o serie de atacuri israeliene asupra unor instalații nucleare și militare. Acțiunile au declanșat un conflict de 12 zile, cu potențial de extindere regională.

Donald Trump îl amenință pe Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință că va reduce termenul de 50 de zile acordat lui Putin

Donald Trump îl amenință pe Putin. Donald Trump a declarat că ar putea scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat liderului rus Vladimir Putin pentru a ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina, exprimându-și dezamăgirea față de acțiunile recente ale Moscovei. Donald Trump îl amenință pe Putin Într-un interviu recent, Trump a declarat că a discutat în repetate rânduri cu Putin despre oprirea războiului din Ucraina și că au fost aproape de un acord de încetare a focului în cinci ocazii. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă „Am vorbit mult cu președintele Putin, m-am înțeles foarte bine cu el”, a spus Trump. Cu toate acestea, președintele american a adăugat că atitudinea agresivă a liderului rus a făcut imposibilă finalizarea unui acord. Atacurile asupra Kievului, motiv de dezamăgire Trump a criticat dur lansarea de rachete rusești asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra Kievului, menționând victimele civile: „Iese și începe să lanseze rachete într-un oraș, cum ar fi Kievul, și omoară o mulțime de oameni, într-un azil sau altceva... cadavre pe tot bulevardul”, a spus Trump. El a subliniat că este „foarte dezamăgit” de comportamentul lui Putin. Termenul de negociere ar putea fi scurtat În acest context, Trump a avertizat că ar putea reduce termenul limită de 50 de zile acordat lui Putin pentru a ajunge la o înțelegere: „Voi reduce cele 50 de zile pe care i le-am dat, pentru că deja cred că știu care va fi răspunsul”, a declarat el.

Putin anulează o paradă, invocând securitatea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin anulează parada navală de Ziua Flotei Ruse. Kremlinul invocă motive de securitate

Putin anulează o paradă, invocând securitatea. Kremlinul a anunțat duminică, 27 iulie, anularea paradei navale tradiționale de la Sankt Petersburg, organizată cu ocazia Zilei Flotei Ruse. Potrivit Kremlinului, decizia a fost justificată prin „motive de securitate”. Putin anulează o paradă, invocând securitatea Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a subliniat că „motivele de securitate sunt primordiale”. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat El a explicat astfel anularea festivității care, din 2017, avea loc anual în metropola din nord-vestul Rusiei. Parada reunea nave de suprafață și submarine, fiind o ocazie de etalare a forței navale ruse. Evenimentul, anulat de autoritățile locale Autoritățile din Sankt Petersburg anunțaseră încă de vineri anularea paradei navale, precum și a focurilor de artificii, programate pentru ultima duminică din iulie – data tradițională a acestei sărbători. Dacă în anii anteriori președintele Vladimir Putin era prezent la eveniment, în acest an liderul de la Kremlin a ales să felicite marina militară printr-un mesaj video. În discurs, el a lăudat „îndrăzneala” și „eroismul” marinarilor ruși implicați în războiul din Ucraina.

Trump continuă să-l atace pe Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump întețește atacurile înspre Putin: M-a dezamăgit, dar nu am încheiat socotelile cu el

Trump continuă să-l atace pe Putin. Într-un interviu telefonic exclusiv pentru BBC, președintele american Donald Trump a declarat că este „dezamăgit, dar nu a terminat” relația sa cu liderul rus Vladimir Putin. Declarația vine în contextul intensificării atacurilor ruse asupra Ucrainei și al unui ultimatum transmis Moscovei: sancțiuni severe dacă nu se ajunge la o încetare a focului în 50 de zile. Trump continuă să-l atace pe Putin Întrebat dacă mai are încredere în Vladimir Putin, Trump a răspuns tranșant: „N-am încredere în mulți oameni.” Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Totodată, el a menționat că a crezut de patru ori că este aproape de o înțelegere cu Rusia pentru oprirea războiului din Ucraina, însă speranțele au fost de fiecare dată spulberate de noi atacuri. „Discutăm, credem că suntem aproape de un acord, și apoi bombardează din nou Kievul”, a spus președintele. SUA vor trimite arme Ucrainei și amenință Rusia cu tarife Trump a confirmat că SUA vor trimite arme suplimentare Ucrainei și a avertizat Rusia că, dacă nu există un acord de pace în următoarele 50 de zile, vor urma tarife comerciale drastice. El a subliniat că negocierile continuă și că obiectivul este oprirea vărsării de sânge. Trump își reafirmă sprijinul pentru NATO După întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Casa Albă, Trump a susținut deschis alianța nord-atlantică, deși în trecut o considera „învechită”. Acum spune că NATO „nu mai este ce era” pentru că „își plătesc singuri facturile” și că este „incredibil” că statele membre au convenit să aloce 5% din PIB pentru apărare. „Nimeni nu credea că e posibil”, a comentat președintele. De asemenea, a reafirmat angajamentul SUA față de principiul apărării colective din cadrul NATO, subliniind că este esențial pentru protejarea statelor mici în fața celor mari. Relația cu liderii europeni: „Cred că mă respectă” Trump a spus că lideri precum cei din Germania, Franța și Spania îl respectă pentru deciziile sale și pentru că „a fost ales de două ori”, ceea ce le-ar dovedi „talentul său politic”. Întrebat dacă acești lideri îi adresează complimente evidente, el a replicat: „Cred că doar încearcă să fie politicoși.”

Donald Trump amenință Rusia cu ultimatum (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi dă un ultimatum lui Putin: 50 de zile pentru pacea în Ucraina. Altfel, urmează represalii

Donald Trump amenință Rusia cu ultimatum. Președintele Donald Trump a anunțat luni două măsuri majore pentru a forța Rusia să încheie războiul din Ucraina: trimiterea de arme americane către Kiev prin intermediul Europei și impunerea unor sancțiuni comerciale severe Moscovei dacă nu este încheiat un acord de pace în termen de 50 de zile. Donald Trump amenință Rusia cu ultimatum Este o schimbare radicală de atitudine pentru Trump, care a încercat anterior să se distanțeze de conflictul din Ucraina de la preluarea mandatului în ianuarie. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Cu toate acestea, în timpul anunțului făcut din Biroul Oval, liderul de la Casa Albă a subliniat că nu poartă vina pentru prelungirea războiului. Trump s-a arătat vizibil dezamăgit de Vladimir Putin, spunând că a avut impresia că s-a ajuns de patru ori la un acord, însă „totul a continuat la nesfârșit”. Arme americane prin Europa, în Ucraina Noua strategie prevede ca statele europene să cumpere armament din SUA și apoi să îl transfere Ucrainei. Planul este în discuție de luni bune, de când Trump a câștigat alegerile și oficialii europeni au început să caute soluții pentru menținerea sprijinului militar american pentru Kiev. Luni, în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a detaliat acest plan, anunțând și un ultimatum pentru Rusia: dacă în 50 de zile nu se ajunge la un acord de pace, vor fi impuse tarife comerciale de 100%. Sancțiuni dure și „tarife secundare” pentru Rusia și aliații săi „Vom impune tarife foarte severe dacă nu există un acord în 50 de zile. Vorbim de tarife de 100%, ceea ce numim tarife secundare”, a declarat Trump. Un oficial de la Casa Albă a explicat că „tarifele secundare” includ sancțiuni comerciale asupra Rusiei, dar și asupra țărilor care continuă să cumpere petrol rusesc. Trump a afirmat că folosește frecvent comerțul ca armă diplomatică și a adăugat: „Este o metodă foarte eficientă pentru a pune capăt războaielor”. Relația tensionată cu Putin Noua direcție vine pe fondul unei iritații tot mai vizibile a lui Trump față de Putin. Deși liderul american avea o relație aparent cordială cu președintele rus, s-a declarat exasperat de lipsa de progres în negocieri: „Convorbirile mele cu el sunt plăcute, și apoi încep lansările de rachete peste noapte”. Trump a acuzat că, spre deosebire de Clinton, Bush, Obama sau Biden, el nu a fost „păcălit” de liderul de la Kremlin. Sprijin european crescut și entuziasm pentru colaborare Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat acordul privind livrarea armelor, considerându-l o „schimbare de joc”. El a menționat Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia și Norvegia ca posibili parteneri implicați în transferul de armament către Ucraina. Trump, la rândul său, a declarat că este impresionat de „spiritul de solidaritate” al Europei, recunoscând că inițial nu se aștepta la un astfel de angajament. Armele promise: rachete Patriot, obuziere și rachete aer-aer Planul include trimiterea de rachete Patriot, una dintre cele mai mari dorințe ale Ucrainei, dar și de rachete cu rază scurtă de acțiune, obuze Howitzer și rachete aer-aer cu rază medie. Aceste arme ar urma să fie vândute statelor NATO, care le vor transfera apoi Ucrainei. Oficialii americani subliniază că această metodă accelerează livrările, întrucât sistemele Patriot deja aflate în Europa pot fi trimise imediat, fără a fi necesară producția sau transportul din SUA. Motivele din spatele planului: sprijin fără contradicții politice Strategia de a vinde arme europenilor, în loc să le livreze direct Ucrainei, este menită să îl protejeze pe Trump de acuzația că își încalcă promisiunile electorale privind retragerea sprijinului direct al SUA din război. Totodată, liderul american vede și o oportunitate economică majoră, în condițiile în care un sistem Patriot costă aproximativ un miliard de dolari. Semnale pentru Moscova: Trump vrea negocieri reale Potrivit unor oficiali americani, noua inițiativă ar putea transmite un semnal clar Moscovei că Trump este decis să pună capăt conflictului. „Este sincer frustrat de Putin”, a declarat un oficial de la Washington. „Vrea să arate că este serios în privința încheierii războiului”. Planul a fost discutat serios în timpul summitului NATO desfășurat luna trecută în Țările de Jos, unde Trump s-a întâlnit cu liderii europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ucraina cere zece sisteme Patriot Zelenski le-a prezentat liderilor occidentali o listă cu armele necesare pentru a face față invaziei ruse. Cererea urgentă a Ucrainei: cel puțin zece sisteme Patriot pentru apărarea orașelor de atacurile cu rachete și drone. Oficialii ucraineni au avertizat că lipsa sistemelor Patriot este, în acest moment, cea mai mare îngrijorare, mai ales pentru protecția civililor.

Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump aprobă trimiterea de arme defensive Ucrainei, după o convorbire tensionată cu Putin

Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat marți că a aprobat reluarea livrărilor de arme defensive către Ucraina, în contextul continuării conflictului cu Rusia. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a cabinetului desfășurată la Casa Albă și transmisă televizat. Critici dure la adresa lui Vladimir Putin Liderul american s-a declarat nemulțumit de atitudinea președintelui rus, Vladimir Putin, care nu a făcut „niciun pas concret spre pace”. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Trump a afirmat că Putin „spune o mulțime de prostii” despre Ucraina și a adăugat că impunerea de sancțiuni dure împotriva Rusiei rămâne o opțiune luată în calcul de administrația sa. „Dacă vreţi să ştiţi adevărul, Putin ne aruncă o mulţime de prostii. Este întotdeauna foarte drăguţ, dar asta nu înseamnă nimic”, a spus Trump. Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive Președintele american a subliniat că războiul din Ucraina „nu ar fi trebuit să înceapă niciodată” și l-a criticat din nou pe Putin pentru refuzul de a opri bombardamentele. Trump a anunțat că susține o propunere a Senatului de a impune sancțiuni foarte severe împotriva Rusiei. Referindu-se la decizia de a trimite arme Ucrainei, Donald Trump a subliniat că forțele ucrainene au nevoie de echipamente defensive pentru a face față agresiunii ruse: „Putin nu tratează bine ființele umane și ucide prea mulți oameni”, a spus președintele american. Livrările de armament fuseseră suspendate temporar, pe fondul unei revizuiri anunțate de Pentagon. Convorbirea tensionată dintre Trump și Putin Decizia privind reluarea livrărilor de arme a fost luată după o convorbire telefonică recentă între Trump și Putin. Potrivit surselor oficiale, liderul rus i-ar fi transmis omologului său american că nu va renunța la obiectivele militare în Ucraina și nici la cererile formulate de Kremlin. Kievul salută decizia, Kremlinul o minimizează Guvernul ucrainean a salutat prompt decizia lui Trump, văzând-o ca pe un semnal important de sprijin. În schimb, Kremlinul a încercat să minimalizeze declarațiile președintelui american. Negocierile dintre Rusia și Ucraina rămân blocate Între timp, nu s-a stabilit încă o dată pentru cea de-a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene, la mai bine de o lună de la ultima întâlnire, care a avut loc la Istanbul, în Turcia. Primele două runde, desfășurate în mai și iunie, s-au încheiat cu acorduri limitate, în special privind schimburile umanitare de prizonieri și repatrierea trupurilor soldaților căzuți.

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump, iritat de Putin, anunță trimiterea de noi arme defensive în Ucraina

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina. Donald Trump a declarat luni că intenționează să trimită arme defensive suplimentare în Ucraina, la scurt timp după ce administrația sa suspendase unele livrări de armament. SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina „Vom trimite mai multe arme. Trebuie – trebuie să se poată apăra”, a afirmat Trump înaintea unei cine oficiale cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg El a adăugat că „sunt loviți foarte puternic” și că este nevoie de sprijin militar suplimentar. Livrările, reluate după o reevaluare a bugetului militar Declarațiile vin după ce un oficial de rang înalt de la Casa Albă a confirmat pentru CNN că administrația Trump a pus temporar în așteptare anumite livrări, inclusiv rachete de apărare aeriană. Decizia a fost luată în urma unei evaluări a cheltuielilor militare și a ajutorului extern al SUA, aprobată de secretarul Apărării, Pete Hegseth. Anna Kelly, purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe, a explicat la acel moment că decizia a avut la bază principiul „America pe primul loc”. Sprijinul pentru Ucraina continuă Unele surse americane au sugerat că reevaluarea sprijinului pentru Ucraina ar fi fost influențată de dorința Pentagonului de a-și concentra resursele pe China și posibile conflicte în zona Pacificului. Această direcție strategică este promovată de Elbridge Colby, responsabilul cu politica de apărare din cadrul Pentagonului. „Departamentul Apărării continuă să îi ofere președintelui opțiuni solide pentru a susține Ucraina, în acord cu obiectivul său de a pune capăt acestui război tragic. În același timp, reevaluăm riguros abordarea pentru a menține pregătirea forțelor noastre în funcție de prioritățile de apărare”, a transmis Colby. Rusia salută oprirea livrărilor, dar SUA promite sprijin defensiv Kremlinul a salutat oprirea temporară a anumitor transporturi de armament, susținând – fără dovezi – că aceasta ar fi fost cauzată de lipsa resurselor americane. În replică, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a precizat luni că, la ordinul lui Trump, SUA vor trimite arme defensive suplimentare pentru a ajuta Ucraina să se apere, subliniind că „evaluarea globală a livrărilor militare rămâne în vigoare” și este parte esențială a strategiei „America pe primul loc”. SUA, principalul donator de armament pentru Ucraina Statele Unite rămân cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse din 2022, oferind sisteme de apărare aeriană, drone, lansatoare de rachete, radare, tancuri și arme anti-blindaj. Această generozitate a stârnit însă îngrijorări legate de scăderea stocurilor proprii ale SUA. În luna martie, Trump a întrerupt temporar toate transporturile de ajutor militar către Ucraina, după o dispută tensionată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ajutorul a fost reluat o săptămână mai târziu. Discuții telefonice cu Putin și Zelenski Decizia de a trimite noi arme vine la scurt timp după ce Trump a avut convorbiri separate cu președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. El a declarat ulterior că discuția cu liderul rus a fost „dezamăgitoare” și că nu s-au înregistrat progrese privind un posibil armistițiu. Între timp, Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruse. Vineri noapte, Rusia a lansat un număr record de drone asupra Ucrainei, la doar câteva ore după convorbirea Trump-Putin. Trump, iritat de Putin Vineri, Trump a declarat că SUA iau în considerare solicitarea Ucrainei de a primi sisteme de apărare antirachetă Patriot, după o „conversație foarte bună” cu Zelenski. Liderul ucrainean a spus sâmbătă că aceasta a fost cea mai productivă discuție avută cu Trump până acum. Luni, Trump și-a reafirmat poziția față de liderul rus: „Nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin.”

Trump, nemulțumit de discuția cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se declară nemulțumit de ultima convorbire cu Putin, dar nu ia nici o măsură

Trump, nemulțumit de discuția cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat că este „foarte nemulțumit” de convorbirea telefonică purtată cu o zi înainte cu omologul său rus, Vladimir Putin. În ciuda eforturilor, discuția nu a dus la niciun progres privind încetarea războiului din Ucraina. Trump, nemulțumit de discuția cu Putin „Este o situație foarte dificilă. Putin vrea să meargă până la capăt, să continue să ucidă oameni, ceea ce nu este bine”, a spus Trump, aflat la bordul Air Force One. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar După luni de reținere, Trump a lăsat de înțeles că ar putea introduce noi sancțiuni împotriva Moscovei. „Vorbim mult despre sancțiuni”, a spus liderul de la Casa Albă. „Putin înțelege că acestea s-ar putea întâmpla.” Convorbire strategică cu Zelenski În aceeași zi, Trump a avut o „discuție foarte strategică” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au convenit să colaboreze pentru întărirea capacității Ucrainei de a-și apăra spațiul aerian. Potrivit unui mesaj postat de Zelenski pe Telegram, discuțiile au vizat inclusiv producția comună de armament, achiziții și investiții în domeniul apărării. Ucraina solicită SUA mai multe sisteme Patriot După cel mai mare atac cu drone și rachete de la începutul invaziei, Kievul a cerut Statelor Unite noi sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Trump a confirmat că acest subiect a fost abordat și a recunoscut eficiența acestor sisteme, numindu-le „destul de grozave”. Întrebat dacă SUA vor furniza mai multe rachete, Trump a răspuns: „Vor avea nevoie de ele pentru apărare... sunt loviți destul de puternic.” Discuții și cu Germania privind trimiterea de armament în Ucraina Trump a discutat despre livrarea sistemelor Patriot și cu cancelarul german Friedrich Merz. Deși nu s-a luat o decizie finală, liderul american a spus că Merz „estimează că ei (ucrainenii) trebuie să fie protejați”. Ucraina, optimistă în privința reluării livrărilor Autoritățile de la Kiev sunt optimiste cu privire la reluarea livrărilor de Patriot, după o „discuție foarte bună” între Trump și Zelenski. Conform portalului Axios, apelul telefonic dintre cei doi lideri a durat aproximativ 40 de minute. Întâlniri între echipele tehnice pentru apărarea antiaeriană Într-un discurs video susținut vineri seara, Zelenski a anunțat că s-a convenit organizarea unei întâlniri între echipele celor două țări pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei. „Am avut o discuție foarte detaliată privind producția comună. Avem nevoie de ea, America are nevoie de ea”, a insistat liderul ucrainean. Rusia a lansat un atac masiv asupra Kievului La doar câteva ore după discuția dintre Trump și Putin, Rusia a atacat Ucraina cu rachete și drone, concentrându-se pe capitala Kiev. Zelenski a calificat atacul drept „deliberat, masiv și cinic”, accentuând urgența sprijinului defensiv. Trump își schimbă abordarea față de Ucraina În timpul președinției lui Joe Biden, SUA au oferit Ucrainei sisteme Patriot sub formă de ajutor militar. Trump, care anterior criticase aceste decizii pentru că nu aduceau „nimic în schimb”, pare să fi adoptat acum o poziție mai favorabilă sprijinirii Kievului.

Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Adevăratul scop al lui Puțin este ocuparea Odesei, pentru a tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră

Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin își dorește capturarea orașului Odesa, considerat un obiectiv strategic major în războiul din Ucraina, potrivit Financial Times. Obiectivul său este să taie complet accesul Ucrainei la Marea Neagră și să își consolideze controlul asupra sudului țării. Informația provine de la un oficial occidental de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului. Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei Potrivit sursei citate, Vladimir Putin consideră Odesa un oraș cu semnificație istorică pentru Rusia și urmărește să îl ocupe cu orice preț. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Capturarea orașului-port ar fi, în viziunea Kremlinului, cheia succesului în acest război. Declarații recente ale liderului rus și ale consilierului său Nikolai Patrușev au confirmat intenția de a revendica orașul. În plus, biroul președinției de la Kiev a anunțat că Rusia urmărește ocuparea Odesei și a orașului Nikolaiv pentru a priva Ucraina de ieșirea la mare. Situație tensionată la Kiev Atmosfera la Kiev este din ce în ce mai apăsătoare. Potrivit Financial Times, conducerea ucraineană, în discuții confidențiale cu aliații occidentali, insistă asupra necesității unei presiuni internaționale pentru o încetare a focului. Cu un an sau doi în urmă, astfel de poziții erau considerate inacceptabile în cercurile guvernamentale ucrainene. Toamna ar putea aduce o escaladare Lideri NATO și oficiali europeni se tem că frontul s-ar putea deteriora semnificativ până în toamnă. Analiști militari estimează că Rusia ar putea susține actualul ritm de operațiuni încă un an, în timp ce Ucraina ar putea atinge punctul critic în următoarele șase luni, dacă nu primește sprijin militar suplimentar. Foste figuri europene trag un semnal de alarmă Aleksander Kwasniewski (fost președinte al Poloniei), Carl Bildt (fost premier al Suediei), Sanna Marin (fost premier al Finlandei) și Kajsa Ollongren (ministrul apărării din Olanda) au vizitat recent Kievul și au exprimat îngrijorări profunde. Potrivit lor, Europa riscă un „pericol clar și iminent” dacă nu acționează rapid. Ei solicită alocarea urgentă a unor fonduri între 10 și 15 miliarde de dolari pentru ca Ucraina să-și intensifice producția de armament. În lipsa acestui sprijin, avertizează ei, Ucraina riscă pierderi teritoriale semnificative, ceea ce ar pune în pericol securitatea întregii Europe. Risc de epuizare a resurselor pentru ambele tabere Analiștii militari subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina se apropie de limita resurselor. Potrivit comandantului ucrainean Oleksandr Sîrski, linia frontului a crescut cu peste 160 km, ajungând la peste 1.200 km în total, ceea ce face apărarea tot mai dificilă. Rezistență ucraineană susținută de tehnologie Nu toți analiștii sunt pesimiști. Unii experți susțin că armata ucraineană ar putea rezista și în 2025 datorită utilizării masive a dronelor, care fac imposibilă avansarea trupelor ruse în formațiuni mari.  În plus, Rusia nu ar avea suficiente trupe mecanizate pentru a valorifica eventuale breșe în apărarea ucraineană. Scenariul pentru vara 2025 Dara Massicot, expert militar și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat pentru Washington Post că situația operațională rămâne extrem de complicată pentru ambele părți. Potrivit ei, Rusia nu pare capabilă să lanseze o ofensivă majoră fără a fi oprită de artileria și dronele ucrainene. Astfel, vara aceasta este puțin probabil să aducă o schimbare radicală în desfășurarea războiului, concluzionează Massicot.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră