joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

329 articole
Internațional

Trump amenință că va reduce termenul de 50 de zile acordat lui Putin

Donald Trump îl amenință pe Putin. Donald Trump a declarat că ar putea scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat liderului rus Vladimir Putin pentru a ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina, exprimându-și dezamăgirea față de acțiunile recente ale Moscovei. Donald Trump îl amenință pe Putin Într-un interviu recent, Trump a declarat că a discutat în repetate rânduri cu Putin despre oprirea războiului din Ucraina și că au fost aproape de un acord de încetare a focului în cinci ocazii. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă „Am vorbit mult cu președintele Putin, m-am înțeles foarte bine cu el”, a spus Trump. Cu toate acestea, președintele american a adăugat că atitudinea agresivă a liderului rus a făcut imposibilă finalizarea unui acord. Atacurile asupra Kievului, motiv de dezamăgire Trump a criticat dur lansarea de rachete rusești asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra Kievului, menționând victimele civile: „Iese și începe să lanseze rachete într-un oraș, cum ar fi Kievul, și omoară o mulțime de oameni, într-un azil sau altceva... cadavre pe tot bulevardul”, a spus Trump. El a subliniat că este „foarte dezamăgit” de comportamentul lui Putin. Termenul de negociere ar putea fi scurtat În acest context, Trump a avertizat că ar putea reduce termenul limită de 50 de zile acordat lui Putin pentru a ajunge la o înțelegere: „Voi reduce cele 50 de zile pe care i le-am dat, pentru că deja cred că știu care va fi răspunsul”, a declarat el.

Donald Trump îl amenință pe Putin (sursa: Facebook/The White House)
Putin anulează o paradă, invocând securitatea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin anulează parada navală de Ziua Flotei Ruse. Kremlinul invocă motive de securitate

Putin anulează o paradă, invocând securitatea. Kremlinul a anunțat duminică, 27 iulie, anularea paradei navale tradiționale de la Sankt Petersburg, organizată cu ocazia Zilei Flotei Ruse. Potrivit Kremlinului, decizia a fost justificată prin „motive de securitate”. Putin anulează o paradă, invocând securitatea Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a subliniat că „motivele de securitate sunt primordiale”. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat El a explicat astfel anularea festivității care, din 2017, avea loc anual în metropola din nord-vestul Rusiei. Parada reunea nave de suprafață și submarine, fiind o ocazie de etalare a forței navale ruse. Evenimentul, anulat de autoritățile locale Autoritățile din Sankt Petersburg anunțaseră încă de vineri anularea paradei navale, precum și a focurilor de artificii, programate pentru ultima duminică din iulie – data tradițională a acestei sărbători. Dacă în anii anteriori președintele Vladimir Putin era prezent la eveniment, în acest an liderul de la Kremlin a ales să felicite marina militară printr-un mesaj video. În discurs, el a lăudat „îndrăzneala” și „eroismul” marinarilor ruși implicați în războiul din Ucraina.

Trump continuă să-l atace pe Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump întețește atacurile înspre Putin: M-a dezamăgit, dar nu am încheiat socotelile cu el

Trump continuă să-l atace pe Putin. Într-un interviu telefonic exclusiv pentru BBC, președintele american Donald Trump a declarat că este „dezamăgit, dar nu a terminat” relația sa cu liderul rus Vladimir Putin. Declarația vine în contextul intensificării atacurilor ruse asupra Ucrainei și al unui ultimatum transmis Moscovei: sancțiuni severe dacă nu se ajunge la o încetare a focului în 50 de zile. Trump continuă să-l atace pe Putin Întrebat dacă mai are încredere în Vladimir Putin, Trump a răspuns tranșant: „N-am încredere în mulți oameni.” Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Totodată, el a menționat că a crezut de patru ori că este aproape de o înțelegere cu Rusia pentru oprirea războiului din Ucraina, însă speranțele au fost de fiecare dată spulberate de noi atacuri. „Discutăm, credem că suntem aproape de un acord, și apoi bombardează din nou Kievul”, a spus președintele. SUA vor trimite arme Ucrainei și amenință Rusia cu tarife Trump a confirmat că SUA vor trimite arme suplimentare Ucrainei și a avertizat Rusia că, dacă nu există un acord de pace în următoarele 50 de zile, vor urma tarife comerciale drastice. El a subliniat că negocierile continuă și că obiectivul este oprirea vărsării de sânge. Trump își reafirmă sprijinul pentru NATO După întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Casa Albă, Trump a susținut deschis alianța nord-atlantică, deși în trecut o considera „învechită”. Acum spune că NATO „nu mai este ce era” pentru că „își plătesc singuri facturile” și că este „incredibil” că statele membre au convenit să aloce 5% din PIB pentru apărare. „Nimeni nu credea că e posibil”, a comentat președintele. De asemenea, a reafirmat angajamentul SUA față de principiul apărării colective din cadrul NATO, subliniind că este esențial pentru protejarea statelor mici în fața celor mari. Relația cu liderii europeni: „Cred că mă respectă” Trump a spus că lideri precum cei din Germania, Franța și Spania îl respectă pentru deciziile sale și pentru că „a fost ales de două ori”, ceea ce le-ar dovedi „talentul său politic”. Întrebat dacă acești lideri îi adresează complimente evidente, el a replicat: „Cred că doar încearcă să fie politicoși.”

Donald Trump amenință Rusia cu ultimatum (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi dă un ultimatum lui Putin: 50 de zile pentru pacea în Ucraina. Altfel, urmează represalii

Donald Trump amenință Rusia cu ultimatum. Președintele Donald Trump a anunțat luni două măsuri majore pentru a forța Rusia să încheie războiul din Ucraina: trimiterea de arme americane către Kiev prin intermediul Europei și impunerea unor sancțiuni comerciale severe Moscovei dacă nu este încheiat un acord de pace în termen de 50 de zile. Donald Trump amenință Rusia cu ultimatum Este o schimbare radicală de atitudine pentru Trump, care a încercat anterior să se distanțeze de conflictul din Ucraina de la preluarea mandatului în ianuarie. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Cu toate acestea, în timpul anunțului făcut din Biroul Oval, liderul de la Casa Albă a subliniat că nu poartă vina pentru prelungirea războiului. Trump s-a arătat vizibil dezamăgit de Vladimir Putin, spunând că a avut impresia că s-a ajuns de patru ori la un acord, însă „totul a continuat la nesfârșit”. Arme americane prin Europa, în Ucraina Noua strategie prevede ca statele europene să cumpere armament din SUA și apoi să îl transfere Ucrainei. Planul este în discuție de luni bune, de când Trump a câștigat alegerile și oficialii europeni au început să caute soluții pentru menținerea sprijinului militar american pentru Kiev. Luni, în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a detaliat acest plan, anunțând și un ultimatum pentru Rusia: dacă în 50 de zile nu se ajunge la un acord de pace, vor fi impuse tarife comerciale de 100%. Sancțiuni dure și „tarife secundare” pentru Rusia și aliații săi „Vom impune tarife foarte severe dacă nu există un acord în 50 de zile. Vorbim de tarife de 100%, ceea ce numim tarife secundare”, a declarat Trump. Un oficial de la Casa Albă a explicat că „tarifele secundare” includ sancțiuni comerciale asupra Rusiei, dar și asupra țărilor care continuă să cumpere petrol rusesc. Trump a afirmat că folosește frecvent comerțul ca armă diplomatică și a adăugat: „Este o metodă foarte eficientă pentru a pune capăt războaielor”. Relația tensionată cu Putin Noua direcție vine pe fondul unei iritații tot mai vizibile a lui Trump față de Putin. Deși liderul american avea o relație aparent cordială cu președintele rus, s-a declarat exasperat de lipsa de progres în negocieri: „Convorbirile mele cu el sunt plăcute, și apoi încep lansările de rachete peste noapte”. Trump a acuzat că, spre deosebire de Clinton, Bush, Obama sau Biden, el nu a fost „păcălit” de liderul de la Kremlin. Sprijin european crescut și entuziasm pentru colaborare Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat acordul privind livrarea armelor, considerându-l o „schimbare de joc”. El a menționat Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia și Norvegia ca posibili parteneri implicați în transferul de armament către Ucraina. Trump, la rândul său, a declarat că este impresionat de „spiritul de solidaritate” al Europei, recunoscând că inițial nu se aștepta la un astfel de angajament. Armele promise: rachete Patriot, obuziere și rachete aer-aer Planul include trimiterea de rachete Patriot, una dintre cele mai mari dorințe ale Ucrainei, dar și de rachete cu rază scurtă de acțiune, obuze Howitzer și rachete aer-aer cu rază medie. Aceste arme ar urma să fie vândute statelor NATO, care le vor transfera apoi Ucrainei. Oficialii americani subliniază că această metodă accelerează livrările, întrucât sistemele Patriot deja aflate în Europa pot fi trimise imediat, fără a fi necesară producția sau transportul din SUA. Motivele din spatele planului: sprijin fără contradicții politice Strategia de a vinde arme europenilor, în loc să le livreze direct Ucrainei, este menită să îl protejeze pe Trump de acuzația că își încalcă promisiunile electorale privind retragerea sprijinului direct al SUA din război. Totodată, liderul american vede și o oportunitate economică majoră, în condițiile în care un sistem Patriot costă aproximativ un miliard de dolari. Semnale pentru Moscova: Trump vrea negocieri reale Potrivit unor oficiali americani, noua inițiativă ar putea transmite un semnal clar Moscovei că Trump este decis să pună capăt conflictului. „Este sincer frustrat de Putin”, a declarat un oficial de la Washington. „Vrea să arate că este serios în privința încheierii războiului”. Planul a fost discutat serios în timpul summitului NATO desfășurat luna trecută în Țările de Jos, unde Trump s-a întâlnit cu liderii europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ucraina cere zece sisteme Patriot Zelenski le-a prezentat liderilor occidentali o listă cu armele necesare pentru a face față invaziei ruse. Cererea urgentă a Ucrainei: cel puțin zece sisteme Patriot pentru apărarea orașelor de atacurile cu rachete și drone. Oficialii ucraineni au avertizat că lipsa sistemelor Patriot este, în acest moment, cea mai mare îngrijorare, mai ales pentru protecția civililor.

Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump aprobă trimiterea de arme defensive Ucrainei, după o convorbire tensionată cu Putin

Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat marți că a aprobat reluarea livrărilor de arme defensive către Ucraina, în contextul continuării conflictului cu Rusia. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a cabinetului desfășurată la Casa Albă și transmisă televizat. Critici dure la adresa lui Vladimir Putin Liderul american s-a declarat nemulțumit de atitudinea președintelui rus, Vladimir Putin, care nu a făcut „niciun pas concret spre pace”. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Trump a afirmat că Putin „spune o mulțime de prostii” despre Ucraina și a adăugat că impunerea de sancțiuni dure împotriva Rusiei rămâne o opțiune luată în calcul de administrația sa. „Dacă vreţi să ştiţi adevărul, Putin ne aruncă o mulţime de prostii. Este întotdeauna foarte drăguţ, dar asta nu înseamnă nimic”, a spus Trump. Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive Președintele american a subliniat că războiul din Ucraina „nu ar fi trebuit să înceapă niciodată” și l-a criticat din nou pe Putin pentru refuzul de a opri bombardamentele. Trump a anunțat că susține o propunere a Senatului de a impune sancțiuni foarte severe împotriva Rusiei. Referindu-se la decizia de a trimite arme Ucrainei, Donald Trump a subliniat că forțele ucrainene au nevoie de echipamente defensive pentru a face față agresiunii ruse: „Putin nu tratează bine ființele umane și ucide prea mulți oameni”, a spus președintele american. Livrările de armament fuseseră suspendate temporar, pe fondul unei revizuiri anunțate de Pentagon. Convorbirea tensionată dintre Trump și Putin Decizia privind reluarea livrărilor de arme a fost luată după o convorbire telefonică recentă între Trump și Putin. Potrivit surselor oficiale, liderul rus i-ar fi transmis omologului său american că nu va renunța la obiectivele militare în Ucraina și nici la cererile formulate de Kremlin. Kievul salută decizia, Kremlinul o minimizează Guvernul ucrainean a salutat prompt decizia lui Trump, văzând-o ca pe un semnal important de sprijin. În schimb, Kremlinul a încercat să minimalizeze declarațiile președintelui american. Negocierile dintre Rusia și Ucraina rămân blocate Între timp, nu s-a stabilit încă o dată pentru cea de-a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene, la mai bine de o lună de la ultima întâlnire, care a avut loc la Istanbul, în Turcia. Primele două runde, desfășurate în mai și iunie, s-au încheiat cu acorduri limitate, în special privind schimburile umanitare de prizonieri și repatrierea trupurilor soldaților căzuți.

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump, iritat de Putin, anunță trimiterea de noi arme defensive în Ucraina

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina. Donald Trump a declarat luni că intenționează să trimită arme defensive suplimentare în Ucraina, la scurt timp după ce administrația sa suspendase unele livrări de armament. SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina „Vom trimite mai multe arme. Trebuie – trebuie să se poată apăra”, a afirmat Trump înaintea unei cine oficiale cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg El a adăugat că „sunt loviți foarte puternic” și că este nevoie de sprijin militar suplimentar. Livrările, reluate după o reevaluare a bugetului militar Declarațiile vin după ce un oficial de rang înalt de la Casa Albă a confirmat pentru CNN că administrația Trump a pus temporar în așteptare anumite livrări, inclusiv rachete de apărare aeriană. Decizia a fost luată în urma unei evaluări a cheltuielilor militare și a ajutorului extern al SUA, aprobată de secretarul Apărării, Pete Hegseth. Anna Kelly, purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe, a explicat la acel moment că decizia a avut la bază principiul „America pe primul loc”. Sprijinul pentru Ucraina continuă Unele surse americane au sugerat că reevaluarea sprijinului pentru Ucraina ar fi fost influențată de dorința Pentagonului de a-și concentra resursele pe China și posibile conflicte în zona Pacificului. Această direcție strategică este promovată de Elbridge Colby, responsabilul cu politica de apărare din cadrul Pentagonului. „Departamentul Apărării continuă să îi ofere președintelui opțiuni solide pentru a susține Ucraina, în acord cu obiectivul său de a pune capăt acestui război tragic. În același timp, reevaluăm riguros abordarea pentru a menține pregătirea forțelor noastre în funcție de prioritățile de apărare”, a transmis Colby. Rusia salută oprirea livrărilor, dar SUA promite sprijin defensiv Kremlinul a salutat oprirea temporară a anumitor transporturi de armament, susținând – fără dovezi – că aceasta ar fi fost cauzată de lipsa resurselor americane. În replică, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a precizat luni că, la ordinul lui Trump, SUA vor trimite arme defensive suplimentare pentru a ajuta Ucraina să se apere, subliniind că „evaluarea globală a livrărilor militare rămâne în vigoare” și este parte esențială a strategiei „America pe primul loc”. SUA, principalul donator de armament pentru Ucraina Statele Unite rămân cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse din 2022, oferind sisteme de apărare aeriană, drone, lansatoare de rachete, radare, tancuri și arme anti-blindaj. Această generozitate a stârnit însă îngrijorări legate de scăderea stocurilor proprii ale SUA. În luna martie, Trump a întrerupt temporar toate transporturile de ajutor militar către Ucraina, după o dispută tensionată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ajutorul a fost reluat o săptămână mai târziu. Discuții telefonice cu Putin și Zelenski Decizia de a trimite noi arme vine la scurt timp după ce Trump a avut convorbiri separate cu președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. El a declarat ulterior că discuția cu liderul rus a fost „dezamăgitoare” și că nu s-au înregistrat progrese privind un posibil armistițiu. Între timp, Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruse. Vineri noapte, Rusia a lansat un număr record de drone asupra Ucrainei, la doar câteva ore după convorbirea Trump-Putin. Trump, iritat de Putin Vineri, Trump a declarat că SUA iau în considerare solicitarea Ucrainei de a primi sisteme de apărare antirachetă Patriot, după o „conversație foarte bună” cu Zelenski. Liderul ucrainean a spus sâmbătă că aceasta a fost cea mai productivă discuție avută cu Trump până acum. Luni, Trump și-a reafirmat poziția față de liderul rus: „Nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin.”

Trump, nemulțumit de discuția cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se declară nemulțumit de ultima convorbire cu Putin, dar nu ia nici o măsură

Trump, nemulțumit de discuția cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat că este „foarte nemulțumit” de convorbirea telefonică purtată cu o zi înainte cu omologul său rus, Vladimir Putin. În ciuda eforturilor, discuția nu a dus la niciun progres privind încetarea războiului din Ucraina. Trump, nemulțumit de discuția cu Putin „Este o situație foarte dificilă. Putin vrea să meargă până la capăt, să continue să ucidă oameni, ceea ce nu este bine”, a spus Trump, aflat la bordul Air Force One. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar După luni de reținere, Trump a lăsat de înțeles că ar putea introduce noi sancțiuni împotriva Moscovei. „Vorbim mult despre sancțiuni”, a spus liderul de la Casa Albă. „Putin înțelege că acestea s-ar putea întâmpla.” Convorbire strategică cu Zelenski În aceeași zi, Trump a avut o „discuție foarte strategică” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au convenit să colaboreze pentru întărirea capacității Ucrainei de a-și apăra spațiul aerian. Potrivit unui mesaj postat de Zelenski pe Telegram, discuțiile au vizat inclusiv producția comună de armament, achiziții și investiții în domeniul apărării. Ucraina solicită SUA mai multe sisteme Patriot După cel mai mare atac cu drone și rachete de la începutul invaziei, Kievul a cerut Statelor Unite noi sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Trump a confirmat că acest subiect a fost abordat și a recunoscut eficiența acestor sisteme, numindu-le „destul de grozave”. Întrebat dacă SUA vor furniza mai multe rachete, Trump a răspuns: „Vor avea nevoie de ele pentru apărare... sunt loviți destul de puternic.” Discuții și cu Germania privind trimiterea de armament în Ucraina Trump a discutat despre livrarea sistemelor Patriot și cu cancelarul german Friedrich Merz. Deși nu s-a luat o decizie finală, liderul american a spus că Merz „estimează că ei (ucrainenii) trebuie să fie protejați”. Ucraina, optimistă în privința reluării livrărilor Autoritățile de la Kiev sunt optimiste cu privire la reluarea livrărilor de Patriot, după o „discuție foarte bună” între Trump și Zelenski. Conform portalului Axios, apelul telefonic dintre cei doi lideri a durat aproximativ 40 de minute. Întâlniri între echipele tehnice pentru apărarea antiaeriană Într-un discurs video susținut vineri seara, Zelenski a anunțat că s-a convenit organizarea unei întâlniri între echipele celor două țări pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei. „Am avut o discuție foarte detaliată privind producția comună. Avem nevoie de ea, America are nevoie de ea”, a insistat liderul ucrainean. Rusia a lansat un atac masiv asupra Kievului La doar câteva ore după discuția dintre Trump și Putin, Rusia a atacat Ucraina cu rachete și drone, concentrându-se pe capitala Kiev. Zelenski a calificat atacul drept „deliberat, masiv și cinic”, accentuând urgența sprijinului defensiv. Trump își schimbă abordarea față de Ucraina În timpul președinției lui Joe Biden, SUA au oferit Ucrainei sisteme Patriot sub formă de ajutor militar. Trump, care anterior criticase aceste decizii pentru că nu aduceau „nimic în schimb”, pare să fi adoptat acum o poziție mai favorabilă sprijinirii Kievului.

Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Adevăratul scop al lui Puțin este ocuparea Odesei, pentru a tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră

Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin își dorește capturarea orașului Odesa, considerat un obiectiv strategic major în războiul din Ucraina, potrivit Financial Times. Obiectivul său este să taie complet accesul Ucrainei la Marea Neagră și să își consolideze controlul asupra sudului țării. Informația provine de la un oficial occidental de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului. Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei Potrivit sursei citate, Vladimir Putin consideră Odesa un oraș cu semnificație istorică pentru Rusia și urmărește să îl ocupe cu orice preț. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Capturarea orașului-port ar fi, în viziunea Kremlinului, cheia succesului în acest război. Declarații recente ale liderului rus și ale consilierului său Nikolai Patrușev au confirmat intenția de a revendica orașul. În plus, biroul președinției de la Kiev a anunțat că Rusia urmărește ocuparea Odesei și a orașului Nikolaiv pentru a priva Ucraina de ieșirea la mare. Situație tensionată la Kiev Atmosfera la Kiev este din ce în ce mai apăsătoare. Potrivit Financial Times, conducerea ucraineană, în discuții confidențiale cu aliații occidentali, insistă asupra necesității unei presiuni internaționale pentru o încetare a focului. Cu un an sau doi în urmă, astfel de poziții erau considerate inacceptabile în cercurile guvernamentale ucrainene. Toamna ar putea aduce o escaladare Lideri NATO și oficiali europeni se tem că frontul s-ar putea deteriora semnificativ până în toamnă. Analiști militari estimează că Rusia ar putea susține actualul ritm de operațiuni încă un an, în timp ce Ucraina ar putea atinge punctul critic în următoarele șase luni, dacă nu primește sprijin militar suplimentar. Foste figuri europene trag un semnal de alarmă Aleksander Kwasniewski (fost președinte al Poloniei), Carl Bildt (fost premier al Suediei), Sanna Marin (fost premier al Finlandei) și Kajsa Ollongren (ministrul apărării din Olanda) au vizitat recent Kievul și au exprimat îngrijorări profunde. Potrivit lor, Europa riscă un „pericol clar și iminent” dacă nu acționează rapid. Ei solicită alocarea urgentă a unor fonduri între 10 și 15 miliarde de dolari pentru ca Ucraina să-și intensifice producția de armament. În lipsa acestui sprijin, avertizează ei, Ucraina riscă pierderi teritoriale semnificative, ceea ce ar pune în pericol securitatea întregii Europe. Risc de epuizare a resurselor pentru ambele tabere Analiștii militari subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina se apropie de limita resurselor. Potrivit comandantului ucrainean Oleksandr Sîrski, linia frontului a crescut cu peste 160 km, ajungând la peste 1.200 km în total, ceea ce face apărarea tot mai dificilă. Rezistență ucraineană susținută de tehnologie Nu toți analiștii sunt pesimiști. Unii experți susțin că armata ucraineană ar putea rezista și în 2025 datorită utilizării masive a dronelor, care fac imposibilă avansarea trupelor ruse în formațiuni mari.  În plus, Rusia nu ar avea suficiente trupe mecanizate pentru a valorifica eventuale breșe în apărarea ucraineană. Scenariul pentru vara 2025 Dara Massicot, expert militar și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat pentru Washington Post că situația operațională rămâne extrem de complicată pentru ambele părți. Potrivit ei, Rusia nu pare capabilă să lanseze o ofensivă majoră fără a fi oprită de artileria și dronele ucrainene. Astfel, vara aceasta este puțin probabil să aducă o schimbare radicală în desfășurarea războiului, concluzionează Massicot.

Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se ceartă și cu o parte din MAGA, dar și cu Putin, în chestiunea iraniană

Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul. Intenția administrației Trump de a sprijini atacurile israeliene împotriva Iranului a generat tensiuni puternice în interiorul mișcării trumpiste. Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul Unele dintre cele mai radicale voci din tabăra „America mai întâi” se opun ferm oricărei intervenții militare externe, dorind o ruptură clară față de tradiționalul intervenționism al Partidului Republican. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică După ce a părăsit brusc summitul G7 din Canada, Donald Trump s-a întors la Casa Albă pentru a analiza opțiunile de implicare în conflict. Întrebat de presă despre o posibilă acțiune militară, președintele a declarat: „S-ar putea să o fac. S-ar putea să nu o fac. Nimeni nu știe ce voi face.” Confruntare între Carlson și Cruz: două viziuni opuse Diviziunile au fost vizibile într-un interviu devenit viral, în care jurnalistul Tucker Carlson l-a pus în dificultate pe senatorul republican Ted Cruz. Întrebat despre populația Iranului, Cruz nu a putut răspunde, iar discuția a degenerat într-un schimb de replici tensionate. Cruz a susținut că Iranul ar intenționa să-l asasineze pe Trump, în timp ce Carlson și-a exprimat public opoziția față de orice nouă intervenție militară americană. Tucker Carlson, critic deschis al intervenționismului După plecarea de la Fox News, Carlson a devenit una dintre vocile cele mai critice ale unei posibile implicări în Iran. Într-un podcast cu Steve Bannon, el a avertizat asupra costurilor umane și financiare, amintind eșecurile din Irak în perioada George W. Bush. Reacția lui Trump: ironii și atacuri pe rețelele sociale De la bordul Air Force One, Donald Trump l-a ironizat pe Tucker Carlson, sugerând că ar trebui „să își facă un canal de televiziune pentru ca cineva să îl asculte”. Ulterior, pe Truth Social, l-a numit „ciudat” și a reiterat că „Iranul nu poate avea o armă nucleară!” Sprijin și opoziție din tabăra republicană Reacțiile nu au întârziat. Deputata Marjorie Taylor Greene a sărit în apărarea lui Carlson, criticând intervenționismul și exprimând o rară distanțare de Trump. Ea a scris pe platforma X că „războaiele și schimbările de regim pun SUA pe ultimul loc”. În schimb, Laura Loomer, activistă de extremă dreapta, l-a sprijinit pe Trump și le-a cerut susținătorilor să documenteze orice critică venită din partea dreptei. Senatul republican rămâne favorabil unei linii dure În ciuda acestor fracturi, majoritatea senatorilor republicani susțin intervenția. Cu trei săptămâni în urmă, aceștia au semnat o scrisoare în care se opun oricărui acord nuclear cu Iranul care nu implică dezmembrarea completă a programului său, chiar și dacă acesta ar fi de natură civilă. Trump îl ironizează pe Putin: „Fii mediator pentru tine însuți” Președintele american Donald Trump a respins propunerea Rusiei de a media conflictul dintre Israel și Iran, sugerând că Vladimir Putin ar trebui mai întâi să se concentreze pe rezolvarea războiului din Ucraina. „Fă-mi o favoare, fii mediator pentru tine însuți! Să ne ocupăm de mediere pentru Rusia mai întâi!”, a declarat Trump de la Casa Albă. SUA nu exclude implicarea militară împotriva Iranului Trump a evitat să confirme o eventuală implicare militară directă a SUA în atacurile israeliene, dar a transmis că răbdarea sa față de Teheran „a ajuns la capăt” și că „este prea târziu” pentru negocieri. Chestionat de jurnaliști, a răspuns ambiguu: „Probabil o voi face, probabil nu. Nimeni nu știe ce voi face.” Iranul, considerat „neputincios militar” după atacurile israeliene Donald Trump a afirmat că Iranul a rămas fără apărare antiaeriană, în urma a șase zile de bombardamente masive lansate de armata israeliană. Peste 1.100 de ținte ar fi fost lovite, potrivit unui comunicat oficial difuzat miercuri. Rusia avertizează: lumea, la un pas de catastrofă nucleară Moscova a cerut Statelor Unite să nu se implice în conflictul Israel-Iran și a avertizat că atacurile asupra infrastructurii nucleare iraniene pot declanșa o catastrofă cu implicații globale. Riscul de emisii radioactive este ridicat, susține Ministerul rus de Externe. AIEA confirmă lovituri asupra uzinei nucleare de la Natanz Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că halele subterane ale uzinei nucleare de la Natanz au fost lovite direct. Alte instalații nucleare, precum cea de la Fordow, sunt protejate de munți și pot fi distruse doar cu bombe penetrante, pe care doar SUA le deține. Rusia propune o soluție tehnică Înaintea reluării atacurilor israeliene, Rusia propusese un acord prin care uraniul îmbogățit al Iranului să fie preluat și transformat în combustibil nuclear pentru uz civil, o variantă de compromis în negocierile privind programul nuclear iranian. Aceste discuții au fost suspendate odată cu intervenția Israelului. Israelul refuză medierea și continuă bombardamentele Potrivit diplomației ruse, Israelul a transmis că nu dorește nicio mediere internațională. Ministrul de externe israelian, Gideon Saar, a confirmat că țara sa va continua campania de bombardamente până la atingerea obiectivelor: dezarmarea nucleară completă a Iranului și distrugerea stocurilor de rachete balistice. Amenințări directe la adresa liderului suprem iranian Într-o declarație făcută marți, Trump a cerut Iranului „capitulare necondiționată” și a afirmat că SUA știu „exact unde se ascunde” ayatollahul Ali Khamenei. Totuși, a adăugat că, cel puțin pentru moment, nu se va recurge la o lovitură împotriva acestuia. Ca răspuns, Khamenei a avertizat că Statele Unite vor suferi „pagube ireparabile” dacă se implică în ofensiva israeliană. Israelul continuă ofensiva până la neutralizarea Iranului Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a declarat miercuri că Israelul nu va purta negocieri cu Iranul. Ținta campaniei de bombardamente este clară: neutralizarea programului nuclear iranian și distrugerea stocurilor de rachete balistice. Peste 1.100 de ținte atacate de Israel Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, în decurs de o săptămână au fost lovite peste 1.100 de obiective militare iraniene. Atacurile au vizat inclusiv instalațiile nucleare de la Natanz, Fordow și Isfahan. Situația regională, considerată „critică” de serviciile ruse Șeful Serviciului rus de Informații Externe (SVR), Serghei Narîșkin, a calificat conflictul israeliano-iranian drept „critic”. Reacția Moscovei reflectă îngrijorarea față de potențialul colaps al stabilității în Orientul Mijlociu. Israelul lovește ținte nucleare și militare iraniene Israelul a lansat vineri o ofensivă aeriană masivă asupra Iranului, vizând sute de obiective, inclusiv instalații nucleare la Natanz, Fordow și Isfahan. Scopul declarat: dezactivarea programului nuclear iranian și reducerea capacităților militare ale Teheranului, în special a arsenalului de rachete balistice. Iranul ripostează cu rachete și drone Iranul a răspuns cu sute de rachete și drone lansate în valuri asupra Israelului. Deși majoritatea au fost interceptate, unele au reușit să atingă ținte sensibile. Regimul de la Teheran susține că a lovit inclusiv un centru de operațiuni Mossad la Tel Aviv, informație care nu a putut fi confirmată independent. Cenzură militară și pierderi umane semnificative Autoritățile israeliene au interzis presei să difuzeze imagini din zonele lovite, invocând directivele cenzurii militare. Bilanțul oficial indică 24 de morți în Israel și peste 224 în Iran, inclusiv comandanți ai armatei, apropiați ai ayatollahului Ali Khamenei și cel puțin șase cercetători nucleari.    

Criza Israel–Iran, Putin vorbește cu Trump (sursa: TASS)
Internațional

Putin renunță la aroganță, l-a sunat pe Trump, căruia i s-a plâns de acțiunile Israelului în Iran

Criza Israel–Iran, Putin vorbește cu Trump. Președintele Rusiei și liderul american au discutat despre riscul escaladării conflictului Israel–Iran, în contextul ofensivei militare recente. Criza Israel–Iran, Putin vorbește cu Trump Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin l-a contactat telefonic sâmbătă pe Donald Trump, exprimându-și îngrijorarea profundă față de acțiunile Israelului împotriva Iranului. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau, fiecare, câte 21.000 de lei pe lună Consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, a declarat că președintele Putin a condamnat operațiunea militară israeliană, avertizând asupra unui potențial pericol de escaladare regională cu consecințe imprevizibile pentru întregul Orient Mijlociu. În cadrul conversației, Vladimir Putin i-a relatat lui Donald Trump despre apelurile telefonice avute cu liderii Iranului și Israelului. Vineri, președintele rus a vorbit cu premierul Benjamin Netanyahu și cu președintele iranian Masud Pezeshkian, încercând să încurajeze o revenire la dialog și să evite un conflict militar deschis. Conversație de 50 de minute între cei doi lideri Discuția dintre Putin și Trump a durat aproximativ 50 de minute, potrivit consilierului Ușakov. Cu această ocazie, liderul rus i-a transmis și urări de ziua de naștere fostului președinte american. Rusia își oferă rolul de mediator Kremlinul a reiterat disponibilitatea Rusiei de a media o soluție diplomatică în conflictul Israel–Iran. Ușakov a descris conversația ca fiind „sinceră și foarte utilă” pentru clarificarea pozițiilor ambelor părți. Rusia condamnă atacurile asupra Iranului Anterior discuției dintre cei doi lideri, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut o convorbire telefonică cu omologul său iranian, Abbas Araqchi. Lavrov a reafirmat condamnarea Rusiei față de atacurile israeliene, susținând că acestea pun în pericol stabilitatea regională. Vineri, în discuțiile separate cu liderii regionali, Putin a pledat pentru revenirea la negocieri și rezolvarea disputelor privind programul nuclear iranian prin mijloace exclusiv politico-diplomatice.

Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin (sursa: X/OSINTdefender)
Internațional

Iranul a aruncat sute de rachete înspre Israel vineri și sâmbătă. Cum s-au implicat Putin și Trump

Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat un apel deschis către poporul iranian, îndemnându-l să se ridice împotriva regimului „malefic și opresiv” de la Teheran. Mesajul, transmis vineri seară printr-un videoclip, vine în contextul unei intensificări dramatice a tensiunilor dintre Israel și Iran. Operațiune militară istorică Potrivit lui Netanyahu, Israelul a declanșat recent „una dintre cele mai mari operațiuni militare din istorie” împotriva Teheranului. Citește și: Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi de 33,8 euro El a declarat că, în ultimele 24 de ore, au fost eliminați comandanți militari iranieni, oameni de știință din domeniul nuclear, o instalație majoră de îmbogățire a uraniului și o mare parte din arsenalul balistic iranian. Totodată, premierul israelian a afirmat că regimul de la Teheran este „mai slab ca niciodată”. Iranul ripostează cu noi atacuri cu rachete În replică la atacurile israeliene, Iranul a lansat un al patrulea val de rachete sâmbătă dimineață, provocând activarea sirenelor de raid aerian în mai multe zone ale Israelului. Forțele de apărare israeliene au anunțat că au interceptat rachetele și că rămân în alertă maximă. Nivelul de alertă pentru populație a fost ușor redus, însă autoritățile recomandă cetățenilor să rămână în apropierea adăposturilor. Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin Președintele american Donald Trump a discutat telefonic cu Netanyahu și a lansat un avertisment dur către Teheran, cerând un acord privind programul nuclear „înainte să nu mai rămână nimic”. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm atacurile Israelului asupra Iranului, pe care le-a numit o „escaladare periculoasă” cu „posibile consecințe dezastruoase” pentru întreaga regiune. Rusia acuză Israelul și apără Iranul Rusia a denunțat atacurile asupra siturilor nucleare și militare iraniene ca fiind „absolut inacceptabile” și contrare dreptului internațional. Ministerul rus de Externe a criticat Israelul pentru că ar fi subminat eforturile diplomatice americano-iraniene și a acuzat Occidentul de „isterie anti-iraniană”. Kremlinul a reiterat că singura soluție acceptabilă pentru criza nucleară iraniană este una pașnică, politică și diplomatică.

Moldova riscă o militarizare rusă masivă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce 10.000 de soldați ruși în Transnistria, dacă pro-rușii câștigă alegerile din Moldova

Moldova riscă o militarizare rusă masivă. Rusia urmărește instalarea unui guvern prorus la Chișinău, care să permită trimiterea a 10.000 de militari ruși în regiunea transnistreană, situată la granița cu Ucraina. Declarația a fost făcută de premierul moldovean Dorin Recean într-un interviu acordat Financial Times. Forțele ruse din Transnistria, în prezent limitate În momentul de față, Rusia menține un contingent redus de trupe în Transnistria, majoritatea fiind localnici recrutați, iar doar câțiva sunt soldați trimiși efectiv din Federația Rusă. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Posibilitatea aducerii unui număr semnificativ de militari este inexistentă în prezent, din cauza izolării geografice a regiunii. Moldova riscă o militarizare rusă masivă Moscova speră ca alegerile parlamentare din septembrie 2025 din Republica Moldova să aducă la putere un guvern favorabil intereselor sale. Un astfel de guvern ar putea autoriza consolidarea militară a Rusiei în Transnistria, potrivit avertismentelor lansate de Recean. „Este un efort uriaș de subminare a democrației moldovene!”, a spus premierul, subliniind riscul pentru întreaga regiune. Premierul moldovean atrage atenția că prezența a 10.000 de soldați ruși în Transnistria ar constitui o presiune semnificativă asupra frontierei sud-vestice a Ucrainei, dar și o amenințare la granița României, stat membru NATO. Strategiile Rusiei: propagandă și finanțări ilegale Potrivit lui Recean, Rusia desfășoară o amplă campanie de influență politică în Moldova, printr-o propagandă online coordonată. Există finanțări ilegale către partide proruse și transferuri de numerar pentru influențarea votului. În 2024, Rusia ar fi cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pentru astfel de activități. Rețineri la frontieră și dovezi de finanțare externă Polițiștii de frontieră moldoveni au reținut cetățeni care se întorceau din Rusia cu sume mari în numerar, inclusiv până la 1,2 milioane de dolari. De asemenea, la alegerile prezidențiale din 2024, aproximativ 130.000 de alegători ar fi beneficiat de fonduri din surse rusești. Apărare și integrare europeană Guvernul moldovean se concentrează pe contracararea influenței Kremlinului, dar și pe menținerea parcursului european. Dorin Recean a subliniat că este vital ca Moldova să livreze rezultate concrete privind integrarea în Uniunea Europeană, în paralel cu consolidarea apărării naționale. Cobasna, motivul invocat pentru prezența militară rusă Rusia justifică staționarea trupelor sale în Transnistria prin paza depozitului de armament sovietic de la Cobasna, însă Chișinăul cere constant retragerea militarilor, considerându-le o încălcare a suveranității naționale. „Forțele lor din regiune sunt aproape irelevante acum, dar un guvern prorus ar putea schimba radical situația”, a avertizat Recean.

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

„Putin nu vrea pace” – reacția dură a senatorului Lindsey Graham la declarațiile lui Medvedev

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace”. Declarația recentă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia Rusia urmărește o „victorie rapidă” și „distrugerea completă” a guvernului ucrainean, a fost catalogată de senatorul american Lindsey Graham drept „un moment rar de onestitate”. Graham a adăugat că acum este clar că Putin nu vrea, de fapt, pacea în Ucraina. Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” Senatorul republican Lindsey Graham, susținător al unui nou proiect de sancțiuni dure împotriva Rusiei, a catalogat declarațiile explicite ale lui Medvedev, drept adevărate. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale „Apreciez că ați arătat clar lumii că Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a transmis Graham. Comentariile sale vin ca reacție la o postare publicată de Medvedev pe Telegram, în care vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a respins ideea unui compromis de pace, afirmând că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis bazat pe condiții nerealiste”. Sancțiuni contra Rusiei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior Statelor Unite să impună sancțiuni mai dure în cazul eșecului negocierilor de la Istanbul. Ca răspuns, senatorul Lindsey Graham a anunțat că un proiect de lege bipartizan urmează să fie avansat în Congres, prevederea-cheie fiind tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia. Rusia menține o linie dură în cadrul negocierilor de pace Runda a doua de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese semnificative. Moscova a refuzat o încetare a focului pe termen lung și a prezentat Kievului un memorandum cu cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie; interdicția aderării Ucrainei la NATO; limitări în privința armatei ucrainene. Medvedev a reiterat că adevăratul scop al Rusiei este înfrângerea militară și eliminarea conducerii politice ucrainene, pe care a descris-o din nou drept un „regim neo-nazist”, o retorică intens criticată și considerată nefondată de comunitatea internațională. Negocieri folosite pentru câștiguri militare Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește negocierile de pace pentru a câștiga timp și a avansa pe front. Medvedev a recunoscut indirect acest lucru în postarea sa, afirmând: „Armata noastră avansează activ și va continua să avanseze. Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.” Declarația a fost făcută la scurt timp după ce forțele ucrainene au atacat patru aerodromuri din interiorul Rusiei, distrugând zeci de bombardiere strategice. Niciun progres în negocieri La fel ca și prima rundă de negocieri din 16 mai, discuțiile de luni s-au încheiat fără un acord privind un armistițiu durabil sau un plan de pace. Singura înțelegere atinsă a fost inițierea unui nou schimb de prizonieri, care ar putea include până la 1.200 de prizonieri de fiecare parte. Moscova a propus, de asemenea, un armistițiu umanitar de trei zile pentru recuperarea corpurilor soldaților căzuți în luptă.

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul condiționează o întâlnire trilaterală Trump–Putin–Zelenski

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin. O posibilă întrevedere între președintele rus Vladimir Putin, cel ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump ar putea avea loc doar după încheierea unor acorduri concrete între Rusia și Ucraina, a transmis miercuri Kremlinul. Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o astfel de reuniune trilaterală ar trebui să fie „rezultatul unor acorduri concrete între cele două delegații”. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Afirmația a fost făcută în cadrul briefingului său zilnic, ca răspuns la propunerea formulată de Zelenski. Propunerea lui Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți, într-o conferință de presă, că este deschis unei întâlniri în format trilateral: Trump–Putin–Zelenski. „Sunt gata pentru orice format. Dacă Putin nu dorește o întâlnire bilaterală, nici formatul trilateral nu mă deranjează”, a spus liderul ucrainean. Negocieri blocate între Rusia și Ucraina Deși în luna mai au avut loc negocieri între Rusia și Ucraina la Istanbul, acestea nu au produs rezultate concrete. Deocamdată, nu a fost confirmată o nouă rundă de discuții, deși ea este anticipată. Kremlinul evită comentariile lui Trump Președintele american Donald Trump a declarat că vrea să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei cât mai curând posibil. Deși a oscilat între critici și gesturi de deschidere față de Vladimir Putin, în ultimele zile Trump a adoptat un ton mult mai dur. El a acuzat că președintele rus „a înnebunit complet” în urma atacurilor aeriene masive asupra Ucrainei. „Dacă nu eram eu, multe lucruri rele i s-ar fi întâmplat deja Rusiei. El se joacă cu focul!”, a afirmat Trump marți. Dmitri Peskov a refuzat să comenteze declarațiile recente ale lui Donald Trump, însă i-a mulțumit pentru „eforturile de mediere”, reiterând că Rusia va continua să își apere „propriile interese”.

Trump, avertisment foarte dur către Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump își pierde răbdarea cu Putin: Se joacă cu focul, multe lucruri foarte rele i s-ar fi întâmplat

Trump, avertisment foarte dur către Putin. Președintele american Donald Trump a lansat marți un avertisment dur la adresa liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că acesta „se joacă cu focul”. Trump, avertisment foarte dur către Putin „Ceea ce Vladimir Putin nu realizează este că, dacă nu eram eu, multe lucruri rele i s-ar fi întâmplat deja Rusiei, și vreau să spun FOARTE RELE”, a scris Trump pe rețelele sociale. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Trump a adăugat că liderul de la Kremlin „se joacă cu focul. Duminică, în urma unor noi atacuri sângeroase ale Rusiei asupra Ucrainei, Donald Trump a reiterat criticile, acuzându-l din nou pe Putin că „a înnebunit complet” și că „omoară inutil o mulțime de oameni”. „Nu vorbesc doar despre soldați. Rachete și drone sunt lansate asupra orașelor din Ucraina, fără absolut niciun motiv”, a denunțat Trump într-o nouă declarație. Potrivit surselor CNN și Wall Street Journal, Donald Trump ar putea anunța în curând un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. O astfel de măsură ar reprezenta o ruptură semnificativă față de linia politică anterioară a președintelui SUA, care până de curând a menținut o retorică de apropiere față de liderul rus. De la apropiere diplomatică la distanțare radicală Trump, care s-a lăudat în trecut cu o relație „privilegiată” cu Vladimir Putin, spera ca această apropiere să contribuie la încheierea războiului declanșat în februarie 2022, prin invazia rusă în Ucraina. Însă, schimbarea de ton din ultimele zile sugerează o reevaluare radicală a strategiei sale externe. Sancțiunile ar putea viza sectorul bancar Conform Wall Street Journal, sancțiunile aflate în discuție ar putea afecta direct sectorul bancar rus, o măsură ce ar avea un impact major asupra economiei de război a Kremlinului. Președintele democrat Joe Biden a impus deja anterior un set extins de sancțiuni pentru a frâna finanțarea agresiunii ruse. Presiuni din Congres pentru sancțiuni „secundare” dure În paralel, doi senatori americani, democratul Richard Blumenthal și republicanul Lindsey Graham, exercită presiuni suplimentare pentru impunerea unor sancțiuni și mai dure, numite „secundare”. Acestea nu s-ar îndrepta direct împotriva Rusiei, ci ar penaliza țările care continuă să cumpere hidrocarburi și materii prime rusești. Pentru a limita accesul Moscovei la sursele de venit din exporturi, cei doi senatori propun o taxă uriașă: 500% pe toate bunurile importate în SUA din țări care întrețin relații comerciale cu Rusia. Obiectivul este clar: tăierea principalelor surse de finanțare ale regimului Putin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră