luni 25 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

338 articole
Internațional

Trump se declară nemulțumit de ultima convorbire cu Putin, dar nu ia nici o măsură

Trump, nemulțumit de discuția cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat că este „foarte nemulțumit” de convorbirea telefonică purtată cu o zi înainte cu omologul său rus, Vladimir Putin. În ciuda eforturilor, discuția nu a dus la niciun progres privind încetarea războiului din Ucraina. Trump, nemulțumit de discuția cu Putin „Este o situație foarte dificilă. Putin vrea să meargă până la capăt, să continue să ucidă oameni, ceea ce nu este bine”, a spus Trump, aflat la bordul Air Force One. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar După luni de reținere, Trump a lăsat de înțeles că ar putea introduce noi sancțiuni împotriva Moscovei. „Vorbim mult despre sancțiuni”, a spus liderul de la Casa Albă. „Putin înțelege că acestea s-ar putea întâmpla.” Convorbire strategică cu Zelenski În aceeași zi, Trump a avut o „discuție foarte strategică” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au convenit să colaboreze pentru întărirea capacității Ucrainei de a-și apăra spațiul aerian. Potrivit unui mesaj postat de Zelenski pe Telegram, discuțiile au vizat inclusiv producția comună de armament, achiziții și investiții în domeniul apărării. Ucraina solicită SUA mai multe sisteme Patriot După cel mai mare atac cu drone și rachete de la începutul invaziei, Kievul a cerut Statelor Unite noi sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Trump a confirmat că acest subiect a fost abordat și a recunoscut eficiența acestor sisteme, numindu-le „destul de grozave”. Întrebat dacă SUA vor furniza mai multe rachete, Trump a răspuns: „Vor avea nevoie de ele pentru apărare... sunt loviți destul de puternic.” Discuții și cu Germania privind trimiterea de armament în Ucraina Trump a discutat despre livrarea sistemelor Patriot și cu cancelarul german Friedrich Merz. Deși nu s-a luat o decizie finală, liderul american a spus că Merz „estimează că ei (ucrainenii) trebuie să fie protejați”. Ucraina, optimistă în privința reluării livrărilor Autoritățile de la Kiev sunt optimiste cu privire la reluarea livrărilor de Patriot, după o „discuție foarte bună” între Trump și Zelenski. Conform portalului Axios, apelul telefonic dintre cei doi lideri a durat aproximativ 40 de minute. Întâlniri între echipele tehnice pentru apărarea antiaeriană Într-un discurs video susținut vineri seara, Zelenski a anunțat că s-a convenit organizarea unei întâlniri între echipele celor două țări pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei. „Am avut o discuție foarte detaliată privind producția comună. Avem nevoie de ea, America are nevoie de ea”, a insistat liderul ucrainean. Rusia a lansat un atac masiv asupra Kievului La doar câteva ore după discuția dintre Trump și Putin, Rusia a atacat Ucraina cu rachete și drone, concentrându-se pe capitala Kiev. Zelenski a calificat atacul drept „deliberat, masiv și cinic”, accentuând urgența sprijinului defensiv. Trump își schimbă abordarea față de Ucraina În timpul președinției lui Joe Biden, SUA au oferit Ucrainei sisteme Patriot sub formă de ajutor militar. Trump, care anterior criticase aceste decizii pentru că nu aduceau „nimic în schimb”, pare să fi adoptat acum o poziție mai favorabilă sprijinirii Kievului.

Trump, nemulțumit de discuția cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Adevăratul scop al lui Puțin este ocuparea Odesei, pentru a tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră

Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin își dorește capturarea orașului Odesa, considerat un obiectiv strategic major în războiul din Ucraina, potrivit Financial Times. Obiectivul său este să taie complet accesul Ucrainei la Marea Neagră și să își consolideze controlul asupra sudului țării. Informația provine de la un oficial occidental de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului. Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei Potrivit sursei citate, Vladimir Putin consideră Odesa un oraș cu semnificație istorică pentru Rusia și urmărește să îl ocupe cu orice preț. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Capturarea orașului-port ar fi, în viziunea Kremlinului, cheia succesului în acest război. Declarații recente ale liderului rus și ale consilierului său Nikolai Patrușev au confirmat intenția de a revendica orașul. În plus, biroul președinției de la Kiev a anunțat că Rusia urmărește ocuparea Odesei și a orașului Nikolaiv pentru a priva Ucraina de ieșirea la mare. Situație tensionată la Kiev Atmosfera la Kiev este din ce în ce mai apăsătoare. Potrivit Financial Times, conducerea ucraineană, în discuții confidențiale cu aliații occidentali, insistă asupra necesității unei presiuni internaționale pentru o încetare a focului. Cu un an sau doi în urmă, astfel de poziții erau considerate inacceptabile în cercurile guvernamentale ucrainene. Toamna ar putea aduce o escaladare Lideri NATO și oficiali europeni se tem că frontul s-ar putea deteriora semnificativ până în toamnă. Analiști militari estimează că Rusia ar putea susține actualul ritm de operațiuni încă un an, în timp ce Ucraina ar putea atinge punctul critic în următoarele șase luni, dacă nu primește sprijin militar suplimentar. Foste figuri europene trag un semnal de alarmă Aleksander Kwasniewski (fost președinte al Poloniei), Carl Bildt (fost premier al Suediei), Sanna Marin (fost premier al Finlandei) și Kajsa Ollongren (ministrul apărării din Olanda) au vizitat recent Kievul și au exprimat îngrijorări profunde. Potrivit lor, Europa riscă un „pericol clar și iminent” dacă nu acționează rapid. Ei solicită alocarea urgentă a unor fonduri între 10 și 15 miliarde de dolari pentru ca Ucraina să-și intensifice producția de armament. În lipsa acestui sprijin, avertizează ei, Ucraina riscă pierderi teritoriale semnificative, ceea ce ar pune în pericol securitatea întregii Europe. Risc de epuizare a resurselor pentru ambele tabere Analiștii militari subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina se apropie de limita resurselor. Potrivit comandantului ucrainean Oleksandr Sîrski, linia frontului a crescut cu peste 160 km, ajungând la peste 1.200 km în total, ceea ce face apărarea tot mai dificilă. Rezistență ucraineană susținută de tehnologie Nu toți analiștii sunt pesimiști. Unii experți susțin că armata ucraineană ar putea rezista și în 2025 datorită utilizării masive a dronelor, care fac imposibilă avansarea trupelor ruse în formațiuni mari.  În plus, Rusia nu ar avea suficiente trupe mecanizate pentru a valorifica eventuale breșe în apărarea ucraineană. Scenariul pentru vara 2025 Dara Massicot, expert militar și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat pentru Washington Post că situația operațională rămâne extrem de complicată pentru ambele părți. Potrivit ei, Rusia nu pare capabilă să lanseze o ofensivă majoră fără a fi oprită de artileria și dronele ucrainene. Astfel, vara aceasta este puțin probabil să aducă o schimbare radicală în desfășurarea războiului, concluzionează Massicot.

Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se ceartă și cu o parte din MAGA, dar și cu Putin, în chestiunea iraniană

Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul. Intenția administrației Trump de a sprijini atacurile israeliene împotriva Iranului a generat tensiuni puternice în interiorul mișcării trumpiste. Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul Unele dintre cele mai radicale voci din tabăra „America mai întâi” se opun ferm oricărei intervenții militare externe, dorind o ruptură clară față de tradiționalul intervenționism al Partidului Republican. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică După ce a părăsit brusc summitul G7 din Canada, Donald Trump s-a întors la Casa Albă pentru a analiza opțiunile de implicare în conflict. Întrebat de presă despre o posibilă acțiune militară, președintele a declarat: „S-ar putea să o fac. S-ar putea să nu o fac. Nimeni nu știe ce voi face.” Confruntare între Carlson și Cruz: două viziuni opuse Diviziunile au fost vizibile într-un interviu devenit viral, în care jurnalistul Tucker Carlson l-a pus în dificultate pe senatorul republican Ted Cruz. Întrebat despre populația Iranului, Cruz nu a putut răspunde, iar discuția a degenerat într-un schimb de replici tensionate. Cruz a susținut că Iranul ar intenționa să-l asasineze pe Trump, în timp ce Carlson și-a exprimat public opoziția față de orice nouă intervenție militară americană. Tucker Carlson, critic deschis al intervenționismului După plecarea de la Fox News, Carlson a devenit una dintre vocile cele mai critice ale unei posibile implicări în Iran. Într-un podcast cu Steve Bannon, el a avertizat asupra costurilor umane și financiare, amintind eșecurile din Irak în perioada George W. Bush. Reacția lui Trump: ironii și atacuri pe rețelele sociale De la bordul Air Force One, Donald Trump l-a ironizat pe Tucker Carlson, sugerând că ar trebui „să își facă un canal de televiziune pentru ca cineva să îl asculte”. Ulterior, pe Truth Social, l-a numit „ciudat” și a reiterat că „Iranul nu poate avea o armă nucleară!” Sprijin și opoziție din tabăra republicană Reacțiile nu au întârziat. Deputata Marjorie Taylor Greene a sărit în apărarea lui Carlson, criticând intervenționismul și exprimând o rară distanțare de Trump. Ea a scris pe platforma X că „războaiele și schimbările de regim pun SUA pe ultimul loc”. În schimb, Laura Loomer, activistă de extremă dreapta, l-a sprijinit pe Trump și le-a cerut susținătorilor să documenteze orice critică venită din partea dreptei. Senatul republican rămâne favorabil unei linii dure În ciuda acestor fracturi, majoritatea senatorilor republicani susțin intervenția. Cu trei săptămâni în urmă, aceștia au semnat o scrisoare în care se opun oricărui acord nuclear cu Iranul care nu implică dezmembrarea completă a programului său, chiar și dacă acesta ar fi de natură civilă. Trump îl ironizează pe Putin: „Fii mediator pentru tine însuți” Președintele american Donald Trump a respins propunerea Rusiei de a media conflictul dintre Israel și Iran, sugerând că Vladimir Putin ar trebui mai întâi să se concentreze pe rezolvarea războiului din Ucraina. „Fă-mi o favoare, fii mediator pentru tine însuți! Să ne ocupăm de mediere pentru Rusia mai întâi!”, a declarat Trump de la Casa Albă. SUA nu exclude implicarea militară împotriva Iranului Trump a evitat să confirme o eventuală implicare militară directă a SUA în atacurile israeliene, dar a transmis că răbdarea sa față de Teheran „a ajuns la capăt” și că „este prea târziu” pentru negocieri. Chestionat de jurnaliști, a răspuns ambiguu: „Probabil o voi face, probabil nu. Nimeni nu știe ce voi face.” Iranul, considerat „neputincios militar” după atacurile israeliene Donald Trump a afirmat că Iranul a rămas fără apărare antiaeriană, în urma a șase zile de bombardamente masive lansate de armata israeliană. Peste 1.100 de ținte ar fi fost lovite, potrivit unui comunicat oficial difuzat miercuri. Rusia avertizează: lumea, la un pas de catastrofă nucleară Moscova a cerut Statelor Unite să nu se implice în conflictul Israel-Iran și a avertizat că atacurile asupra infrastructurii nucleare iraniene pot declanșa o catastrofă cu implicații globale. Riscul de emisii radioactive este ridicat, susține Ministerul rus de Externe. AIEA confirmă lovituri asupra uzinei nucleare de la Natanz Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că halele subterane ale uzinei nucleare de la Natanz au fost lovite direct. Alte instalații nucleare, precum cea de la Fordow, sunt protejate de munți și pot fi distruse doar cu bombe penetrante, pe care doar SUA le deține. Rusia propune o soluție tehnică Înaintea reluării atacurilor israeliene, Rusia propusese un acord prin care uraniul îmbogățit al Iranului să fie preluat și transformat în combustibil nuclear pentru uz civil, o variantă de compromis în negocierile privind programul nuclear iranian. Aceste discuții au fost suspendate odată cu intervenția Israelului. Israelul refuză medierea și continuă bombardamentele Potrivit diplomației ruse, Israelul a transmis că nu dorește nicio mediere internațională. Ministrul de externe israelian, Gideon Saar, a confirmat că țara sa va continua campania de bombardamente până la atingerea obiectivelor: dezarmarea nucleară completă a Iranului și distrugerea stocurilor de rachete balistice. Amenințări directe la adresa liderului suprem iranian Într-o declarație făcută marți, Trump a cerut Iranului „capitulare necondiționată” și a afirmat că SUA știu „exact unde se ascunde” ayatollahul Ali Khamenei. Totuși, a adăugat că, cel puțin pentru moment, nu se va recurge la o lovitură împotriva acestuia. Ca răspuns, Khamenei a avertizat că Statele Unite vor suferi „pagube ireparabile” dacă se implică în ofensiva israeliană. Israelul continuă ofensiva până la neutralizarea Iranului Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a declarat miercuri că Israelul nu va purta negocieri cu Iranul. Ținta campaniei de bombardamente este clară: neutralizarea programului nuclear iranian și distrugerea stocurilor de rachete balistice. Peste 1.100 de ținte atacate de Israel Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, în decurs de o săptămână au fost lovite peste 1.100 de obiective militare iraniene. Atacurile au vizat inclusiv instalațiile nucleare de la Natanz, Fordow și Isfahan. Situația regională, considerată „critică” de serviciile ruse Șeful Serviciului rus de Informații Externe (SVR), Serghei Narîșkin, a calificat conflictul israeliano-iranian drept „critic”. Reacția Moscovei reflectă îngrijorarea față de potențialul colaps al stabilității în Orientul Mijlociu. Israelul lovește ținte nucleare și militare iraniene Israelul a lansat vineri o ofensivă aeriană masivă asupra Iranului, vizând sute de obiective, inclusiv instalații nucleare la Natanz, Fordow și Isfahan. Scopul declarat: dezactivarea programului nuclear iranian și reducerea capacităților militare ale Teheranului, în special a arsenalului de rachete balistice. Iranul ripostează cu rachete și drone Iranul a răspuns cu sute de rachete și drone lansate în valuri asupra Israelului. Deși majoritatea au fost interceptate, unele au reușit să atingă ținte sensibile. Regimul de la Teheran susține că a lovit inclusiv un centru de operațiuni Mossad la Tel Aviv, informație care nu a putut fi confirmată independent. Cenzură militară și pierderi umane semnificative Autoritățile israeliene au interzis presei să difuzeze imagini din zonele lovite, invocând directivele cenzurii militare. Bilanțul oficial indică 24 de morți în Israel și peste 224 în Iran, inclusiv comandanți ai armatei, apropiați ai ayatollahului Ali Khamenei și cel puțin șase cercetători nucleari.    

Criza Israel–Iran, Putin vorbește cu Trump (sursa: TASS)
Internațional

Putin renunță la aroganță, l-a sunat pe Trump, căruia i s-a plâns de acțiunile Israelului în Iran

Criza Israel–Iran, Putin vorbește cu Trump. Președintele Rusiei și liderul american au discutat despre riscul escaladării conflictului Israel–Iran, în contextul ofensivei militare recente. Criza Israel–Iran, Putin vorbește cu Trump Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin l-a contactat telefonic sâmbătă pe Donald Trump, exprimându-și îngrijorarea profundă față de acțiunile Israelului împotriva Iranului. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau, fiecare, câte 21.000 de lei pe lună Consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, a declarat că președintele Putin a condamnat operațiunea militară israeliană, avertizând asupra unui potențial pericol de escaladare regională cu consecințe imprevizibile pentru întregul Orient Mijlociu. În cadrul conversației, Vladimir Putin i-a relatat lui Donald Trump despre apelurile telefonice avute cu liderii Iranului și Israelului. Vineri, președintele rus a vorbit cu premierul Benjamin Netanyahu și cu președintele iranian Masud Pezeshkian, încercând să încurajeze o revenire la dialog și să evite un conflict militar deschis. Conversație de 50 de minute între cei doi lideri Discuția dintre Putin și Trump a durat aproximativ 50 de minute, potrivit consilierului Ușakov. Cu această ocazie, liderul rus i-a transmis și urări de ziua de naștere fostului președinte american. Rusia își oferă rolul de mediator Kremlinul a reiterat disponibilitatea Rusiei de a media o soluție diplomatică în conflictul Israel–Iran. Ușakov a descris conversația ca fiind „sinceră și foarte utilă” pentru clarificarea pozițiilor ambelor părți. Rusia condamnă atacurile asupra Iranului Anterior discuției dintre cei doi lideri, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut o convorbire telefonică cu omologul său iranian, Abbas Araqchi. Lavrov a reafirmat condamnarea Rusiei față de atacurile israeliene, susținând că acestea pun în pericol stabilitatea regională. Vineri, în discuțiile separate cu liderii regionali, Putin a pledat pentru revenirea la negocieri și rezolvarea disputelor privind programul nuclear iranian prin mijloace exclusiv politico-diplomatice.

Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin (sursa: X/OSINTdefender)
Internațional

Iranul a aruncat sute de rachete înspre Israel vineri și sâmbătă. Cum s-au implicat Putin și Trump

Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat un apel deschis către poporul iranian, îndemnându-l să se ridice împotriva regimului „malefic și opresiv” de la Teheran. Mesajul, transmis vineri seară printr-un videoclip, vine în contextul unei intensificări dramatice a tensiunilor dintre Israel și Iran. Operațiune militară istorică Potrivit lui Netanyahu, Israelul a declanșat recent „una dintre cele mai mari operațiuni militare din istorie” împotriva Teheranului. Citește și: Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi de 33,8 euro El a declarat că, în ultimele 24 de ore, au fost eliminați comandanți militari iranieni, oameni de știință din domeniul nuclear, o instalație majoră de îmbogățire a uraniului și o mare parte din arsenalul balistic iranian. Totodată, premierul israelian a afirmat că regimul de la Teheran este „mai slab ca niciodată”. Iranul ripostează cu noi atacuri cu rachete În replică la atacurile israeliene, Iranul a lansat un al patrulea val de rachete sâmbătă dimineață, provocând activarea sirenelor de raid aerian în mai multe zone ale Israelului. Forțele de apărare israeliene au anunțat că au interceptat rachetele și că rămân în alertă maximă. Nivelul de alertă pentru populație a fost ușor redus, însă autoritățile recomandă cetățenilor să rămână în apropierea adăposturilor. Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin Președintele american Donald Trump a discutat telefonic cu Netanyahu și a lansat un avertisment dur către Teheran, cerând un acord privind programul nuclear „înainte să nu mai rămână nimic”. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm atacurile Israelului asupra Iranului, pe care le-a numit o „escaladare periculoasă” cu „posibile consecințe dezastruoase” pentru întreaga regiune. Rusia acuză Israelul și apără Iranul Rusia a denunțat atacurile asupra siturilor nucleare și militare iraniene ca fiind „absolut inacceptabile” și contrare dreptului internațional. Ministerul rus de Externe a criticat Israelul pentru că ar fi subminat eforturile diplomatice americano-iraniene și a acuzat Occidentul de „isterie anti-iraniană”. Kremlinul a reiterat că singura soluție acceptabilă pentru criza nucleară iraniană este una pașnică, politică și diplomatică.

Moldova riscă o militarizare rusă masivă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce 10.000 de soldați ruși în Transnistria, dacă pro-rușii câștigă alegerile din Moldova

Moldova riscă o militarizare rusă masivă. Rusia urmărește instalarea unui guvern prorus la Chișinău, care să permită trimiterea a 10.000 de militari ruși în regiunea transnistreană, situată la granița cu Ucraina. Declarația a fost făcută de premierul moldovean Dorin Recean într-un interviu acordat Financial Times. Forțele ruse din Transnistria, în prezent limitate În momentul de față, Rusia menține un contingent redus de trupe în Transnistria, majoritatea fiind localnici recrutați, iar doar câțiva sunt soldați trimiși efectiv din Federația Rusă. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Posibilitatea aducerii unui număr semnificativ de militari este inexistentă în prezent, din cauza izolării geografice a regiunii. Moldova riscă o militarizare rusă masivă Moscova speră ca alegerile parlamentare din septembrie 2025 din Republica Moldova să aducă la putere un guvern favorabil intereselor sale. Un astfel de guvern ar putea autoriza consolidarea militară a Rusiei în Transnistria, potrivit avertismentelor lansate de Recean. „Este un efort uriaș de subminare a democrației moldovene!”, a spus premierul, subliniind riscul pentru întreaga regiune. Premierul moldovean atrage atenția că prezența a 10.000 de soldați ruși în Transnistria ar constitui o presiune semnificativă asupra frontierei sud-vestice a Ucrainei, dar și o amenințare la granița României, stat membru NATO. Strategiile Rusiei: propagandă și finanțări ilegale Potrivit lui Recean, Rusia desfășoară o amplă campanie de influență politică în Moldova, printr-o propagandă online coordonată. Există finanțări ilegale către partide proruse și transferuri de numerar pentru influențarea votului. În 2024, Rusia ar fi cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pentru astfel de activități. Rețineri la frontieră și dovezi de finanțare externă Polițiștii de frontieră moldoveni au reținut cetățeni care se întorceau din Rusia cu sume mari în numerar, inclusiv până la 1,2 milioane de dolari. De asemenea, la alegerile prezidențiale din 2024, aproximativ 130.000 de alegători ar fi beneficiat de fonduri din surse rusești. Apărare și integrare europeană Guvernul moldovean se concentrează pe contracararea influenței Kremlinului, dar și pe menținerea parcursului european. Dorin Recean a subliniat că este vital ca Moldova să livreze rezultate concrete privind integrarea în Uniunea Europeană, în paralel cu consolidarea apărării naționale. Cobasna, motivul invocat pentru prezența militară rusă Rusia justifică staționarea trupelor sale în Transnistria prin paza depozitului de armament sovietic de la Cobasna, însă Chișinăul cere constant retragerea militarilor, considerându-le o încălcare a suveranității naționale. „Forțele lor din regiune sunt aproape irelevante acum, dar un guvern prorus ar putea schimba radical situația”, a avertizat Recean.

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

„Putin nu vrea pace” – reacția dură a senatorului Lindsey Graham la declarațiile lui Medvedev

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace”. Declarația recentă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia Rusia urmărește o „victorie rapidă” și „distrugerea completă” a guvernului ucrainean, a fost catalogată de senatorul american Lindsey Graham drept „un moment rar de onestitate”. Graham a adăugat că acum este clar că Putin nu vrea, de fapt, pacea în Ucraina. Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” Senatorul republican Lindsey Graham, susținător al unui nou proiect de sancțiuni dure împotriva Rusiei, a catalogat declarațiile explicite ale lui Medvedev, drept adevărate. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale „Apreciez că ați arătat clar lumii că Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a transmis Graham. Comentariile sale vin ca reacție la o postare publicată de Medvedev pe Telegram, în care vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a respins ideea unui compromis de pace, afirmând că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis bazat pe condiții nerealiste”. Sancțiuni contra Rusiei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior Statelor Unite să impună sancțiuni mai dure în cazul eșecului negocierilor de la Istanbul. Ca răspuns, senatorul Lindsey Graham a anunțat că un proiect de lege bipartizan urmează să fie avansat în Congres, prevederea-cheie fiind tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia. Rusia menține o linie dură în cadrul negocierilor de pace Runda a doua de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese semnificative. Moscova a refuzat o încetare a focului pe termen lung și a prezentat Kievului un memorandum cu cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie; interdicția aderării Ucrainei la NATO; limitări în privința armatei ucrainene. Medvedev a reiterat că adevăratul scop al Rusiei este înfrângerea militară și eliminarea conducerii politice ucrainene, pe care a descris-o din nou drept un „regim neo-nazist”, o retorică intens criticată și considerată nefondată de comunitatea internațională. Negocieri folosite pentru câștiguri militare Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește negocierile de pace pentru a câștiga timp și a avansa pe front. Medvedev a recunoscut indirect acest lucru în postarea sa, afirmând: „Armata noastră avansează activ și va continua să avanseze. Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.” Declarația a fost făcută la scurt timp după ce forțele ucrainene au atacat patru aerodromuri din interiorul Rusiei, distrugând zeci de bombardiere strategice. Niciun progres în negocieri La fel ca și prima rundă de negocieri din 16 mai, discuțiile de luni s-au încheiat fără un acord privind un armistițiu durabil sau un plan de pace. Singura înțelegere atinsă a fost inițierea unui nou schimb de prizonieri, care ar putea include până la 1.200 de prizonieri de fiecare parte. Moscova a propus, de asemenea, un armistițiu umanitar de trei zile pentru recuperarea corpurilor soldaților căzuți în luptă.

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul condiționează o întâlnire trilaterală Trump–Putin–Zelenski

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin. O posibilă întrevedere între președintele rus Vladimir Putin, cel ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump ar putea avea loc doar după încheierea unor acorduri concrete între Rusia și Ucraina, a transmis miercuri Kremlinul. Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o astfel de reuniune trilaterală ar trebui să fie „rezultatul unor acorduri concrete între cele două delegații”. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Afirmația a fost făcută în cadrul briefingului său zilnic, ca răspuns la propunerea formulată de Zelenski. Propunerea lui Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți, într-o conferință de presă, că este deschis unei întâlniri în format trilateral: Trump–Putin–Zelenski. „Sunt gata pentru orice format. Dacă Putin nu dorește o întâlnire bilaterală, nici formatul trilateral nu mă deranjează”, a spus liderul ucrainean. Negocieri blocate între Rusia și Ucraina Deși în luna mai au avut loc negocieri între Rusia și Ucraina la Istanbul, acestea nu au produs rezultate concrete. Deocamdată, nu a fost confirmată o nouă rundă de discuții, deși ea este anticipată. Kremlinul evită comentariile lui Trump Președintele american Donald Trump a declarat că vrea să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei cât mai curând posibil. Deși a oscilat între critici și gesturi de deschidere față de Vladimir Putin, în ultimele zile Trump a adoptat un ton mult mai dur. El a acuzat că președintele rus „a înnebunit complet” în urma atacurilor aeriene masive asupra Ucrainei. „Dacă nu eram eu, multe lucruri rele i s-ar fi întâmplat deja Rusiei. El se joacă cu focul!”, a afirmat Trump marți. Dmitri Peskov a refuzat să comenteze declarațiile recente ale lui Donald Trump, însă i-a mulțumit pentru „eforturile de mediere”, reiterând că Rusia va continua să își apere „propriile interese”.

Trump, avertisment foarte dur către Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump își pierde răbdarea cu Putin: Se joacă cu focul, multe lucruri foarte rele i s-ar fi întâmplat

Trump, avertisment foarte dur către Putin. Președintele american Donald Trump a lansat marți un avertisment dur la adresa liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că acesta „se joacă cu focul”. Trump, avertisment foarte dur către Putin „Ceea ce Vladimir Putin nu realizează este că, dacă nu eram eu, multe lucruri rele i s-ar fi întâmplat deja Rusiei, și vreau să spun FOARTE RELE”, a scris Trump pe rețelele sociale. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Trump a adăugat că liderul de la Kremlin „se joacă cu focul. Duminică, în urma unor noi atacuri sângeroase ale Rusiei asupra Ucrainei, Donald Trump a reiterat criticile, acuzându-l din nou pe Putin că „a înnebunit complet” și că „omoară inutil o mulțime de oameni”. „Nu vorbesc doar despre soldați. Rachete și drone sunt lansate asupra orașelor din Ucraina, fără absolut niciun motiv”, a denunțat Trump într-o nouă declarație. Potrivit surselor CNN și Wall Street Journal, Donald Trump ar putea anunța în curând un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. O astfel de măsură ar reprezenta o ruptură semnificativă față de linia politică anterioară a președintelui SUA, care până de curând a menținut o retorică de apropiere față de liderul rus. De la apropiere diplomatică la distanțare radicală Trump, care s-a lăudat în trecut cu o relație „privilegiată” cu Vladimir Putin, spera ca această apropiere să contribuie la încheierea războiului declanșat în februarie 2022, prin invazia rusă în Ucraina. Însă, schimbarea de ton din ultimele zile sugerează o reevaluare radicală a strategiei sale externe. Sancțiunile ar putea viza sectorul bancar Conform Wall Street Journal, sancțiunile aflate în discuție ar putea afecta direct sectorul bancar rus, o măsură ce ar avea un impact major asupra economiei de război a Kremlinului. Președintele democrat Joe Biden a impus deja anterior un set extins de sancțiuni pentru a frâna finanțarea agresiunii ruse. Presiuni din Congres pentru sancțiuni „secundare” dure În paralel, doi senatori americani, democratul Richard Blumenthal și republicanul Lindsey Graham, exercită presiuni suplimentare pentru impunerea unor sancțiuni și mai dure, numite „secundare”. Acestea nu s-ar îndrepta direct împotriva Rusiei, ci ar penaliza țările care continuă să cumpere hidrocarburi și materii prime rusești. Pentru a limita accesul Moscovei la sursele de venit din exporturi, cei doi senatori propun o taxă uriașă: 500% pe toate bunurile importate în SUA din țări care întrețin relații comerciale cu Rusia. Obiectivul este clar: tăierea principalelor surse de finanțare ale regimului Putin.

Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, iritat că mai sunt companii rusești care folosesc servicii Microsoft și Zoom: „Să-i sufocăm”

Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că platformele occidentale care încă operează în Rusia, precum Microsoft și Zoom, ar trebui „sufocate”, întrucât ar dăuna producătorilor autohtoni. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri televizate cu oameni de afaceri. Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale „Trebuie să fie sufocate. Spun asta fără rușine. Ei încearcă să ne sugrume, trebuie să răspundem la fel”, a afirmat liderul de la Kremlin. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Putin a subliniat că firmele străine au beneficiat de condiții excelente pe piața rusă, însă au ales să susțină sancțiunile și să părăsească țara sau să continue activitatea în mod dăunător pentru sectorul local. „Nu am expulzat pe nimeni. Le-am oferit condiții foarte bune. Acum ei încearcă să ne blocheze”, a adăugat Putin. Un antreprenor prezent la întâlnire a atras atenția că marile firme din Rusia continuă să folosească servicii occidentale, ceea ce generează pierderi considerabile pentru industria locală IT. Firmele care au plecat nu vor fi „primite cu covorul roșu” Președintele rus a declarat că firmele occidentale care au părăsit piața rusă după începutul invaziei din Ucraina nu vor fi primite cu brațele deschise. El a precizat că unele companii au insultat Rusia și au sprijinit financiar armata ucraineană. „Unii ne-au jignit, au donat bani armatei ucrainene. Ne trebuie scuzele lor? Nu. Asta nu e suficient”, a spus Putin. Moscova: revenirea companiilor străine nu va fi ușoară Putin a denunțat restricțiile impuse de guvernele occidentale propriilor companii de a face afaceri în Rusia. Liderul rus avertizează că reintrarea pe piață va fi dificilă pentru firmele care au ales să se retragă. McDonald’s vrea să-și înregistreze marca în chirilică Media ruse au relatat recent că McDonald’s a depus o cerere de înregistrare a mărcii sale în caractere chirilice. Potrivit experților, șansele de reușită sunt mari, întrucât compania și-a păstrat drepturile comerciale în Rusia. „Cererea este în analiză. Șansele de aprobare sunt mari, pentru că McDonald’s deține în continuare drepturile asupra mărcilor sale”, a declarat Alina Aksinșina, director Online Patent. După ce a anunțat închiderea celor aproximativ 850 de restaurante în martie 2022, McDonald’s a vândut operațiunile din Rusia către antreprenorul Aleksandr Govor. Acesta s-a angajat să mențină locurile de muncă timp de cel puțin doi ani. Deși Putin și consilierii săi economici au discutat pe larg despre reintrarea unor companii străine pe piața rusă, autoritățile susțin că, până acum, niciuna nu a abordat oficial guvernul pentru revenire.

Trump critică Rusia, Macron cere fapte (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Trump înțelege că a fost mințit de Putin, ar trebui ca furia să se traducă în fapte, spune Macron

Trump critică Rusia, Macron cere fapte. Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat luni la o reacție fermă din partea Statelor Unite, solicitând ca declarațiile recente ale lui Donald Trump privind Rusia să se concretizeze prin sancțiuni masive, în urma unor atacuri grave lansate de Moscova asupra Ucrainei. Trump critică Rusia, Macron cere fapte În timpul unei vizite oficiale la Hanoi, Vietnam, Emmanuel Macron a comentat reacția liderului american, care l-a catalogat pe Vladimir Putin drept „complet nebun”. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare Macron a subliniat că Trump a fost înșelat de omologul său rus, care s-a arătat dispus la pace doar la nivel declarativ. „L-am văzut, încă o dată, exprimându-și furia. O formă de nerăbdare. Eu îmi doresc, pur și simplu, să se traducă în fapte”, a declarat liderul francez. Apel pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Macron a insistat asupra nevoii unui răspuns concret din partea Washingtonului și a partenerilor europeni, printr-un nou pachet de sancțiuni „mult mai masiv” împotriva Rusiei. „Această indignare trebuie să se traducă într-o capacitate a SUA, împreună cu europenii, de a amenința cu sancțiuni care să descurajeze Moscova și să grăbească încheierea conflictului”, a spus președintele francez. El a subliniat că „ține de credibilitatea SUA” să adopte o poziție fermă. Ultimatumul dat Rusiei de liderii occidentali Pe 10 mai, Emmanuel Macron, alături de alți lideri europeni, s-a deplasat la Kiev pentru a susține un ultimatum comun Rusiei, în colaborare cu Statele Unite. Solicitarea a vizat acceptarea imediată a unui armistițiu, sub amenințarea unor sancțiuni suplimentare. Moscova a respins această cerere, deschizând totuși ușa unor negocieri directe cu Ucraina, fără progrese semnificative până în prezent. Macron cere reînnoirea presiunii asupra lui Putin În declarațiile sale de luni, Macron a cerut reactivarea ultimatumului și stabilirea unei date-limită clare pentru Vladimir Putin, pentru a dovedi că intențiile sale de pace nu sunt autentice. „Prioritatea este să-i dăm o dată-limită președintelui Putin, pentru ca toți să poată constata că minte. Iar dincolo de această dată să existe o amenințare de sancțiuni masive”, a explicat liderul de la Élysée. Macron, optimist în privința relațiilor comerciale UE–SUA În aceeași conferință de presă, Emmanuel Macron s-a declarat optimist privind relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Declarația vine după ce Donald Trump a decis să prelungească suspendarea taxelor vamale impuse produselor europene, până la 9 iulie. „Sunt încrezător”, a afirmat Macron. „Discuțiile avansează bine, a existat o conversație constructivă între președintele Trump și Ursula von der Leyen. Sper să continuăm pe acest drum, pentru a reveni la cele mai mici taxe posibile.”

Trump susține că Putin a înnebunit (sursa: WP)
Internațional

VIDEO Trump, furios pe Putin: A înnebunit complet, i s-a întâmplat ceva, atacă orașe cu rachete

Trump susține că Putin a înnebunit. Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat duminică, după noile atacuri masive ale Rusiei asupra Ucrainei, afirmând că Vladimir Putin „a înnebunit complet” (VIDEO). Trump susține că Putin a înnebunit Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că liderul de la Kremlin „omoară inutil o mulțime de oameni” și că nu mai este omul cu care avusese relații bune în trecut. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Președintele SUA a susținut că Putin vizează ocuparea întregii Ucraine, nu doar a unei părți, avertizând că o asemenea acțiune ar duce la „căderea Rusiei”. Comentariile sale vin în contextul unui atac rusesc fără precedent, cu 367 de proiectile lansate asupra teritoriului ucrainean, dintre care 69 de rachete și 298 de drone. Atacul s-a soldat cu 13 morți, potrivit autorităților de la Kiev. Critici la adresa lui Zelenski În același mesaj, Trump l-a criticat dur și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, acuzându-l că prin declarațiile sale „nu face niciun serviciu țării” și că „tot ce iese din gura lui creează probleme”. Trump a transmis că „nu-i place ce face” și că ar fi mai bine „să se oprească”. Trump, deschis spre dialog cu Moscova Deși critic la adresa lui Putin, Trump continuă să promoveze ideea unei încetări a focului. Săptămâna trecută, acesta a discutat timp de aproape două ore cu președintele rus, însă fără rezultate concrete. El a exclus orice presiune suplimentară asupra Moscovei și a transmis că tăcerea SUA și a altor state doar îl încurajează pe Putin să continue atacurile.

Rubio evită să-l supere pe Putin (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Secretarul de stat Marco Rubio refuză să-l numească pe Putin "criminal de război"

Rubio evită să-l supere pe Putin. Secretarul de stat american Marco Rubio a refuzat să-l catalogheze pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, drept „criminal de război”, subliniind că prioritatea actuală este încheierea războiului din Ucraina Rubio evită să-l supere pe Putin În timpul unei audieri tensionate în Congres, congresmanul democrat Bill Keating a reamintit criticile dure aduse în trecut de Rubio lui Putin, pe vremea când era senator, întrebându-l dacă mai consideră că președintele rus este „criminal de război”. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Rubio a evitat un răspuns direct: „Au fost comise crime în Ucraina și cineva va trebui să răspundă pentru ele, dar acum obiectivul nostru este să punem capăt acestui război”, a declarat oficialul american. Acesta a adăugat că, „atât timp cât războiul continuă, mor oameni, alții sunt mutilați și se comit alte crime”. Bill Keating l-a acuzat pe Rubio că adoptă o poziție „incoerentă” și „echivocă” în fața unei situații grave. Apel la diplomație Rubio a încercat să justifice poziția sa prin nevoia de a menține canale de comunicare cu Rusia, afirmând că lipsa dialogului ar putea agrava situația. „Dacă nu ar fi existat comunicare între SUA și URSS în 1961, criza rachetelor din Cuba ar fi putut duce la un dezastru global”, a argumentat el. Trump discută cu Putin și Zelenski, fără rezultate În paralel, președintele Donald Trump a avut luni o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și cu Volodimir Zelenski, în încercarea de a media un acord de pace. Însă eforturile Statelor Unite de a obține un armistițiu de 30 de zile au fost respinse de Rusia. Putin, considerat „paria” de către administrația Biden, rămâne inflexibil în fața apelurilor internaționale. Rusia, recunoscută agresor de Rubio, dar nu de Trump Întrebat clar cine este agresorul în acest conflict, Marco Rubio a declarat: „Rusia a invadat Ucraina”. În contrast, Donald Trump a evitat în mod repetat să numească Moscova drept agresor. Mandat internațional pentru crime de război Vladimir Putin este în prezent vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), fiind acuzat de deportarea forțată a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia. De la începutul invaziei din februarie 2022, zeci de mii de persoane, inclusiv numeroși civili, și-au pierdut viața în conflictul militar declanșat de Kremlin.

Trump și Putin, conversație fără rezultat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump nu a obținut nimic de la Putin: liderul rus refuză să dispună o încetare a focului

Trump și Putin, conversație fără rezultat. Președintele rus Vladimir Putin a respins apelul lansat de omologul său american, Donald Trump, privind o încetare imediată a focului în Ucraina. Informația a fost publicată luni seara de The Moscow Times, după ce cei doi lideri au avut o convorbire telefonică de peste două ore. Trump și Putin, conversație fără rezultat Putin a declarat că Rusia este pregătită să colaboreze la un memorandum care să definească termenii unui posibil tratat de pace, dar nu va accepta o încetare unilaterală a ostilităților fără „acorduri corespunzătoare”. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” „Principalul lucru pentru noi este să eliminăm cauzele profunde ale acestei crize”, a spus liderul de la Kremlin. Potrivit lui Putin, memorandumului propus ar putea include principiile soluționării conflictului, termene pentru semnarea unui acord de pace și un armistițiu temporar, condiționat de atingerea unor înțelegeri. Liderul rus a precizat că i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul oferit în reluarea negocierilor directe cu Ucraina și a caracterizat discuția ca fiind una „foarte sinceră și semnificativă”. Negocierile de pace de la Istanbul Reluarea contactelor ruso-ucrainene, vinerea trecută, la Istanbul, după o pauză de trei ani, a fost interpretată de Putin ca un semn pozitiv. „Suntem pe drumul cel bun. Contactele între participanții la discuțiile de la Istanbul au fost reluate”, a afirmat președintele rus. Kremlinul refuză concesii Surse apropiate Kremlinului, citate de Bloomberg, susțin că Putin nu este dispus să facă nicio concesie, deoarece este încrezător în superioritatea armatei ruse pe frontul din Ucraina. El ar aștepta ca până la finalul anului forțele ruse să controleze în întregime regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson În cadrul negocierilor de la Istanbul, delegația rusă a cerut ca Ucraina să cedeze complet teritoriile menționate, inclusiv zonele care nu sunt în prezent sub control rusesc. Harkov și Sumî, următoarele ținte Potrivit Reuters și The Economist, Vladimir Medinski, liderul delegației ruse, a avertizat că Rusia ar putea extinde conflictul militar și în regiunile Harkov și Sumî. Mesajul transmis: Moscova este pregătită să lupte timp de decenii, „așa cum a făcut în războiul cu Suedia din vremea lui Petru cel Mare”.  

Discuție telefonică între Trump și Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump și Putin, discuție telefonică luni după-amiază. Un singur subiect pe agendă: Ucraina

Discuție telefonică între Trump și Putin. Președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin vor purta luni o convorbire telefonică, cu scopul declarat de a „pune capăt băii de sânge” din Ucraina. Anunțul a fost făcut de Trump după eșecul discuțiilor dintre Kiev și Moscova desfășurate la Istanbul. Eșecul de la Istanbul Vineri, la Istanbul, au avut loc primele discuții directe privind pacea între delegațiile ucraineană și rusă de la începutul invaziei în 2022. Citește și: ANALIZĂ Catastrofă pentru PSD, care, neoficial, l-a susținut pe Simion și a luat bătaie în propriile fiefuri Întâlnirea nu a condus la un compromis privind încetarea focului solicitată de Kiev și susținută de aliații săi occidentali. Între timp, ofensiva militară rusă a continuat pe front. Discuție telefonică între Trump și Putin În urma acestui eșec, Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social că va vorbi cu Vladimir Putin luni, la ora 14:00 GMT. „Obiectivul nostru este clar: să punem capăt băii de sânge”, a transmis liderul de la Casa Albă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat convorbirea Trump-Putin drept „evident importantă” și a subliniat că Moscova „apreciază medierea americană în acest dosar dificil”. Peskov a mai precizat că Rusia dorește să-și atingă obiectivele în Ucraina „prin mijloace politice și diplomatice”, la peste trei ani de la începutul războiului. Putin respinge o încetare a focului înainte de negocieri Președintele rus Vladimir Putin a respins până acum solicitările Ucrainei privind o încetare temporară a focului înaintea reluării negocierilor. Kremlinul susține că o astfel de pauză ar permite forțelor ucrainene să se regrupeze și să se reînarmeze cu sprijinul țărilor occidentale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră