duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

223 articole
Internațional

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului. Eşecurile militare ruse din ultimele zile în estul Ucrainei au provocat un şoc în rândul segmentului radical de la Moscova, aşa-zişii "ulii", care au pus la îndoială în mod public strategia Kremlinului, comentează marţi France Presse într-o amplă analiză. Peskov amenință cu efectele legii Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a cerut marţi celor care îşi exprimă criticile "să fie foarte atenţi" pentru a rămâne "în cadrul legii" care îi pedepseşte sever pe cei care "discreditează" armata. Declaraţia sa intervine pe fondul unei avalanşe de reacţii, uneori virulente, în urma retragerii forţelor ruse din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în faţa contraofensivei forţelor Kievului. Ministerul rus al Apărării a dezminţit orice fel de fiasco, evocând mai degrabă o "regrupare" de forţe. Dar nici posturile televiziunii de stat, relee fidele Kremlinului, nu şi-au putut ascunde confuzia. Astfel, după cucerirea oraşului Balakleia de către forţele ucrainene, sâmbătă, Vladimir Soloviov, unul dintre principalii propagandişti ruşi, a apreciat că situaţia este "serioasă, dificilă". Putin, contestat chiar de susținătorii războiului Altădată de neconceput, editorialişti, analişti, bloggeri şi oficiali care susţin cu îndârjire ofensiva în Ucraina şi-au înmulţit criticile în platourile de televiziune şi pe reţelele de socializare. Liderul pro-Kremlin al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, adeptul unei linii dure în Ucraina, a criticat "greşelile" comise - potrivit lui - de către generalii ruşi, într-un mesaj audio adresat celor 2,4 milioane de abonaţi ai săi pe Telegram. "Dacă nicio schimbare nu se face astăzi sau mâine în modul de desfăşurare a operaţiunii militare speciale, va trebui să iau legătura cu cei care se află în fruntea Ministerului Apărării sau cu cei care sunt în fruntea ţării pentru a le explica care este situaţia pe teren", a adăugat el. În rândurile opoziţiei, strivite de represiunea internă care însoţeşte ofensiva din Ucraina, criticile s-au înmulţit de asemenea. La Sankt-Petersburg, aleşii locali au cerut Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să declanşeze procedura de destituire a lui Vladimir Putin, o cerere care nu are nicio şansă de izbândă, potrivit observatorilor. Se cer mobilizare națională și lovituri nucleare Noutatea însă rezidă în multiplicarea criticilor provenind din cercurile naţionaliste ruse. Fulgerătoarea contraofensivă ucraineană a produs un şoc, chiar dacă nu este vorba de primul eşec al forţelor ruse, care au fost nevoite să se retragă din regiunea Kiev în martie, înainte de a-şi pierde nava amiral în Marea Neagră în aprilie. Egor Holmogorov, un comentator adept al ofensivei în Ucraina, declară că există doar două explicaţii posibile: fie "am fost trădaţi", fie "armata noastră nu este aptă de luptă". Citește și: Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii "Este absolut imposibil să învingi Ucraina cu resursele cu care Rusia încearcă să lupte, cu metode de război colonial în care se folosesc doar profesionişti şi mercenari, fără o mobilizare", a afirmat în cursul unei dezbateri televizate Boris Nadejdin, fost deputat, înainte de a fi întrerupt pe un ton tăios de un alt invitat. În faţa dificultăţilor, cei mai înverşunaţi susţinători ai ofensivei cer de acum Kremlinului să apese pe accelerație în Ucraina. Bloggerul Maxim Fomin, care semnează sub pseudonimul Vladlen Tatarski şi este urmărit de peste 400.000 de persoane pe Telegram, a cerut o "lovitură nucleară de avertisment" asupra Insulei Şerpilor în Marea Neagră, de unde soldaţii ruşi s-au retras în luna iulie. Un "protest patriotic" ar fi "legitim" În timp ce autorităţile au încarcerat sau au forţat să plece în exil pe cei mai mulţi dintre reprezentanţii de prim-plan ai opoziţiei liberale, aceasta avalanşă de critici se pare că nu constituie o ameninţare pentru Vladimir Putin, potrivit AFP. Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politic, un centru de analiză politică independent, apreciază că riscul în acest stadiu pentru puterea rusă este foarte limitat. Dar dacă situaţia de pe front în Ucraina se deteriorează în continuare "cu pierderi, înfrângeri, retrageri, relaţiile dintre aceşti şi autorităţi va pusă serios la încercare", a declarat ea. Iar profilul acestor noi detractori ar putea complica acţiunea de reprimare, subliniază ea. Căci, contrar opoziţiei liberale, ce putea fi "strivită (fiind înfăţişată) ca un adversar ideologic şi purtător de cuvânt al Occidentului", un aşa-zis "protest patriotic" ar putea să fie "perceput ca legitim" în Rusia, susţine experta citată.

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului (sursa: kremlin.ru)
Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială. China lucrează cu Rusia la stabilirea unei ordini internaţionale "mai juste", a afirmat cel mai important responsabil al diplomaţiei chineze, Yang Jiechi, cu câteva zile înainte de o întrevedere prevăzută între preşedinţii celor două ţări, informează marţi AFP. Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială Xi Jinping ar urma să aibă cu Vladimir Putin o întrevedere săptămâna aceasta în Uzbekistan, în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), potrivit diplomaţiei ruse. Relaţiile Beijing-Moscova erau tumultoase în timpul Războiului Rece, însă cele două ţări s-au apropiat în ultimele decenii, în special pentru a contracara influenţa SUA. "Sub conducerea strategică a preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, relaţiile noastre au progresat mereu pe calea cea bună", a declarat luni Yang Jiechi, responsabil pentru diplomaţie în cadrul Partidului Comunist chinez, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei. Citește și: Disperare la Beijing și Moscova: ca să se întâlnească cu Putin, Xi Jinping acceptă să iasă din China după mai bine de doi ani Personalitate de prim plan, a cărei influenţă este chiar mai mare decât cea a ministrului de externe, Yang a făcut aceste declaraţii în timpul unei întrevederi cu ambasadorul Rusiei în China, Andrei Denisov, aflat la sfârşit de mandat. "China este dispusă să conlucreze cu Rusia pentru a pune în aplicare, în permanenţă, spiritul cooperării strategice la nivel înalt între ţările noastre, pentru a apăra interesele noastre comune şi a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă", a subliniat Yang. China nu a condamnat invazia rusă Lovită de sancţiunile occidentale şi izolată diplomatic de la declanşarea invaziei sale în Ucraina, Rusia caută să-şi întărească relaţiile cu ţările asiatice, în special cu China. Diplomaţia chineză nu a condamnat invazia rusă. În schimb, ea a denunţat sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi vânzările de arme către autorităţile ucrainene. În ultima săptămână, numărul trei al regimului comunist, Li Zhanshu, care este şi preşedintele Adunării Populare Naţionale, a devenit liderul chinez cel mai important care s-a deplasat în Rusia de la declanşarea intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina. În timpul vizitei sale, el a lăudat "nivelul inedit" de încredere şi cooperare între Beijing şi Moscova.

Consilieri municipali cer demiterea lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Consilieri municipali cer demiterea lui Putin

Consilieri municipali cer demiterea lui Putin. Petiţia publică prin care preşedintelui rus Vladimir Putin i se cere să demisioneze din funcţie a strâns adeziunea a 84 de deputaţi (consilieri) municipali din toată Rusia, care cer ca Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) să îl acuze pe şeful statului rus de înaltă trădare pentru declanşarea campaniei militare în Ucraina, relatează EFE. Consilieri municipali cer demiterea lui Putin "Din ce în ce mai mulţi deputaţi aderă la cererea ca Vladimir Putin să demisioneze", a declarat luni presei Dmitri Paliuga, autorul acestei iniţiative, deputat municipal din Sankt-Petersburg. Petiţia, care nu a fost trimisă încă Dumei, a fost semnată de deputaţi ai consiliilor municipale din toată Rusia. Printre deputaţii care au semnat petiţia se numără consilieri din Moscova şi Sankt Petersburg, precum şi primari din alte regiuni ale părţii europene a ţării şi Siberia. Paliuga a indicat pe contul său de Twitter că a fost citat să se prezinte marţi în faţa unui tribunal districtual din Sankt Petersburg pentru presupusa discreditare a şefului statului. Cu toate acestea, politicianul a declarat că nu-şi regretă decizia de a se adresa Dumei, întrucât, în ultimele zile, a primit un mare sprijin din partea concetăţenilor săi din districtul Smolninski, gest pe care l-a considerat "de o valoare inestimabilă". Infracțiunea de înaltă trădare Paliuga şi câţiva dintre colegii săi s-au adresat Dumei săptămâna trecută cu cererea ca aceasta să-l acuze pe Putin de înaltă trădare pentru iniţierea "operaţiunii militare speciale". "Considerăm că decizia preşedintelui Putin de a lansa operaţiunea militară specială dăunează securităţii Rusiei şi cetăţenilor săi", se arată în petiţie. Obiectivul petiţiei este ca Putin să fie înlăturat din funcţia de la conducerea statului, unde a ajuns în anul 2000 şi, conform reformei constituţionale, ar putea rămâne până în 2036. "În opinia noastră, o data cu începerea operaţiunii militare speciale pe teritoriul Ucrainei în acţiunile preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, există indicii ale unei infracţiuni prevăzute de articolul 73 din Constituţia Federaţiei Ruse, înaltă trădare", subliniază aceştia. S-au obținut efecte inverse celor dorite Potrivit solicitării, cetăţeni ruşi au murit încă de la începutul ostilităţilor, economia naţională s-a deteriorat şi are loc un exod al investitorilor şi al creierelor. În plus, NATO se extinde spre est şi, datorită deciziei preşedintelui, graniţa dintre Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică s-a dublat odată cu intrarea Finlandei şi a Suediei. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Intervenţia militară rusă a provocat un efect invers "demilitarizării" ţării vecine cu furnizări de armament occidental în valoare de peste 38.000 de milioane de dolari. Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută (dar asupra validității căruia nu există garanții), 70% dintre ruşi susţin într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară în Ucraina, în timp ce 18% din populaţie se opune. Rusia a anunţat sâmbătă retragerea trupelor sale din mai multe locuri strategice din regiunea Harkov (nord-estul Ucrainei) ceea ce a stârnit criticile susţinătorilor unei ofensive mult mai agresive în Ucraina.

Putin și Xi, întâlnire din disperare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Xi, întâlnire din disperare

Putin și Xi, întâlnire din disperare. Preşedintele Xi Jinping va părăsi China în această săptămână pentru prima dată în mai bine de doi ani pentru un turneu în Asia Centrală în cadrul căruia se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin, relatează duminică Reuters. Putin și Xi, întâlnire din disperare Călătoria, prima în străinătate de la începutul pandemiei de COVID-19, arată cât de încrezător este preşedintele Xi Jinping în ceea ce priveşte puterea sa în China şi cât de periculoasă a devenit situaţia globală: confruntarea Rusiei cu Occidentul asupra Ucrainei, criza privind Taiwanul şi o situaţie economică fragilă la nivel mondial, notează Reuters. Citește și: Ofensiva ucraineană a ajuns la marginea aeroportului din Donețk, la 10 km de centrul unei republici separatiste Preşedintele chinez urmează să efectueze o vizită de stat în Kazahstan miercuri şi se va întâlni apoi cu omologul său rus Vladimir Putin la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OSC) în oraşul Samarkand din Uzbekistan, unul dintre cele mai vechi oraşe din lume şi prin care trecea Drumul Mătăsii.

Putin amenință să sisteze toate livrările (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință să sisteze toate livrările

Putin amenință să sisteze toate livrările. Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat miercuri că va opri toate livrările de gaz, petrol şi cărbune în cazul unei plafonări a preţurilor, insistând totodată că nu vrea să folosească energia ca "armă" împotriva Europei preocupate de spectrul penuriei de energie, relatează AFP. G7 & UE vor plafonarea prețurilor Săptămâna trecută, ţările G7 au semnalat că vor implementa "de urgenţă" o plafonare a preţului petrolului rus, încurajând o "coaliţie largă" de ţări să se alăture acestei măsuri, ca represalii pentru ofensiva din Ucraina. Şi Comisia Europeană a anunţat miercuri că va propune un plafon la preţul gazelor naturale ruseşti, alături de măsuri cum ar fi o ţintă obligatorie privind reducerea utilizării de electricitate în perioadele de consum de vârf, o limită pentru veniturile firmelor care produc electricitate cu costuri reduse şi o contribuţie de solidaritate din partea companiilor de petrol şi gaze. Miercuri, Vladimir Putin a ţinut să se facă clar înţeles: Rusia nu va mai livra petrol sau gaz ţărilor care limitează preţurile acestora vândute de Moscova. Putin amenință să sisteze toate livrările Plafonarea preţurilor ar fi "o decizie absolut stupidă", "o prostie", a declarat liderul de la Kremlin în cadrul unui forum economic la Vladivostok (Orientul Îndepărtat al Rusiei). "Dacă ţările europene vor să renunţe la avantajele lor competitive, este la latitudinea lor să decidă", a avertizat el. Dar "nu vom livra absolut nimic dacă este împotriva intereselor noastre, în acest caz economice. Nici gaz, nici petrol, nici cărbune (...). Nimic", a adăugat el, pe un ton ferm. "Nu vom furniza nimic în afara cadrului contractelor" semnate cu ţările importatoare, a subliniat Putin în faţa mai multor lideri economici ruşi şi asiatici, denunţându-i "pe cei care încearcă să ne impună propria lor voinţă". Nord Stream, mai mult închis În contextul acestor tensiuni, Rusia anunţase săptămâna trecută închiderea supapelor gazoductului Nord Stream, care deserveşte Germania şi mai multe ţări europene, invocând motive tehnice. Potrivit gigantului rus Gazprom, această întrerupere prelungită se datorează necesităţii de a repara o turbină a gazoductului. Decizia a sporit însă temerile ţărilor europene cu privire la o întrerupere totală a gazului rusesc pe continent, în condiţiile în care iarna se apropie şi pe fundalul unei inflaţii galopante a preţurilor energiei. Miercuri, Vladimir Putin a îndemnat ţările europene "să-şi revină în fire", pe fondul intensificării vocilor în Occident care acuză Rusia că îşi foloseşte gazul ca mijloc de presiune în contextul conflictului din Ucraina. Putin, teatru ieftin: Daţi-ne o turbină! Acuzaţii respinse miercuri de Putin: "Ei spun că Rusia foloseşte energia ca armă. Încă o prostie!", a comentat preşedintele rus. Moscova se apără argumentând în special că sancţiunile care i-au fost impuse pentru ofensiva sa din Ucraina au determinat o penurie de piese de schimb care ameninţă integritatea Nord Stream. "Daţi-ne o turbină şi mâine relansăm Nord Stream", a spus Putin. "Suntem pregătiţi (să reluăm exporturile) mâine. Tot ce trebuie să faceţi este să apăsaţi un buton", a spus el, amintind că nu Rusia a fost cea care "a impus sancţiuni". Liderul de la Kremlin vorbește de o "explozie" socială Agenţia spaniolă EFE aminteşte că UE, care speră ca plafonarea propusă să determine o scădere a finanţării campaniei militare ruse din Ucraina, a achiziţionat 54% din totalul combustibililor fosili exportaţi de Rusia de la finele lui februarie, în schimbul unei sume de 85,1 miliarde de dolari. Deşi nu sunt disponibile cifre oficiale, adaugă EFE, se estimează că Rusia a investit în războiul din Ucraina circa 100 de miliarde de dolari, veniturile din exportul de combustibili fiind un "factor-cheie" pentru desfăşurarea campaniei militare. Citește și: TUPEU Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul Vladimir Putin a mai remarcat miercuri la Vladivostok, potrivit France Presse, că ţările UE, confruntate cu creşterea preţurilor la energie, "au mai multe soluţii: fie subvenţionează (aceste) preţuri mari, (...) fie reduc consumul". "Din punct de vedere economic, este corect. Dar din punct de vedere social, este periculos. Poate provoca o explozie", a avertizat el. "Este mai bine să respecţi obligaţiile contractuale, regulile civilizate", a punctat Putin, care a adăugat: "Este imposibil să alterezi legile economice . Altfel, acest lucru se va întoarce la tine ca un bumerang".

Puti: Mobilizare parțială, avem arme nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, încolțit, folosește Zaporojie pentru șantaj

Putin, încolțit, folosește Zaporojie pentru șantaj. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut, într-un raport publicat marţi, instituirea unei "zone de securitate" pentru prevenirea unui accident la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată din luna martie de trupele ruse, relatează agenţia France Presse şi postul CNN. Bombardamente și erori umane "Situaţia actuală este nesustenabilă", subliniază AIEA în raportul de 52 de pagini. "Este urgent să fie luate măsuri provizorii pentru prevenirea unui accident nuclear provocat de pagubele fizice cauzate prin mijloace militare", se menţionează în document, cu referire la bombardamentele asupra centralei pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. Prin urmare, este nevoie de stabilirea unei "zone de protecţie şi de siguranţă nucleară" în jurul centralei Zaporojie, iar "AIEA este pregătită să înceapă imediat consultările care să conducă la stabilirea unei astfel de zone", precizează agenţia. Aceasta mai menţionează că echipa sa care a efectuat joia trecută o vizită acolo a observat la faţa locului pagubele provocate de bombardamente şi a "constatat cu îngrijorare că bombardamentele ar fi putut afecta structuri legate de securitate, sisteme şi componente" şi ar fi putut de asemenea să pună în pericol personalul ucrainean al centralei. Putin, încolțit, folosește Zaporojie pentru șantaj Referitor la acesta, AIEA atrage atenţia în raport că personalul care operează centrala sub ocupaţie militară rusă lucrează constant în condiţii de mult stres şi presiune, situaţie care "nu este sustenabilă şi ar putea conduce la erori umane cu implicaţii asupra siguranţei nucleare". "Bombardamentele asupra sitului şi din împrejurimi trebuie să înceteze imediat pentru a evita provocarea unor noi pagube instalaţiilor", insistă AIEA. Citește și: Surpriză: în timp ce Rusia se apără cu greu în Herson, armata ucraineană a declanșat un atac în regiunea Harkov Cum forțele ruse sunt puse sub o mare presiune în Herson și Harkov, este cu totul improbabil ca Putin să accepte demilitarizarea centralei. Zaporojie, în acest context, poate fi asul din mâneca liderului rus.

Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin

Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat sâmbătă seară Rusia că poartă un război energetic şi a cerut mai multă unitate în Europa, transmite dpa. Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin "Rusia încearcă în aceste zile să crească şi mai mult presiunea energetică asupra Europei. Pomparea gazului prin Nord Stream a fost complet oprită", a spus Volodimir Zelenski în mesajul său video zilnic."Rusia vrea să distrugă viaţa normală a fiecărui european, în toate ţările continentului nostru". Scopul, a spus el, este de a slăbi şi intimida statele din Europa. Pe lângă tancuri şi rachete, Rusia foloseşte şi energia ca armă. În această iarnă, Rusia pregăteşte o "lovitură decisivă" în sectorul energetic. Doar o mai mare coeziune va ajuta la combaterea acestui plan, a spus Zelenski. În opinia sa, europenii trebuie să îşi coordoneze mai bine contramăsurile şi să se ajute reciproc. În plus, presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a limita veniturile pe care le obţine din petrol şi gaze. Rusia a închis gazul prin Nord Stream 1 Contextul acuzaţiilor este acela că Gazprom nu a reluat livrările de gaze prin Nord Stream 1 către Germania sâmbătă dimineaţa, contrar planurilor anterioare. Compania energetică rusă a justificat acest lucru invocând o presupusă scurgere la staţia de compresoare Portovaia. Citește și: După 12 ani de răceală, președintele României se întâlnește la București cu președinta Ungariei. Iohannis a invitat-o pe Novak într-un moment greu pentru UDMR În intervenţia video, preşedintele Zelenski a condamnat, de asemenea, rănirea mai multor copii la o expoziţie de arme din Cernigov. Incidentul este "inacceptabil", iar cei care se fac vinovaţi de neglijenţa care a provocat incidentul vor fi pedepsiţi, a promis şeful statului ucrainean.

Șoigu nu mai contează la Apărare (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Șoigu nu mai contează la Apărare

Șoigu nu mai contează la Apărare. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a încetat să mai joace vreun rol la conducerea armatei ruse încă de acum trei luni, a declarat luni consilierul ministrului ucrainean de interne Vadim Denisenko, conform agenţiei ucrainene de presă Ukrinform. Șoigu nu mai contează la Apărare Comentariul face referire la informaţii publicate anterior de serviciile secrete britanice, conform cărora Serghei Şoigu a fost îndepărtat de la comanda trupelor ruse din Ucraina din cauza problemelor cu care se confruntă armata rusă pe frontul ucrainean. "De fapt, cred că Şoigu a încetat să mai joace vreun rol în Ministerul rus al Apărării încă de acum trei luni. Atât (Valeri) Gherasimov (şeful Statului Major rus), prim-adjunct al ministrului rus al Apărării, cât şi Şoigu nu mai sunt, de fapt, la conducerea armatei ruse", a declarat Denisenko. Dacă generalul Valeri Gherasimov în genere nu apare nicăieri, ministrul Şoigu trebuie să îndeplinească anumite funcţii simbolice. Putin, șeful de facto al armatei ruse "De facto, el (Şoigu) a încetat de mult să mai reprezinte ceva pentru ofiţerii ruşi", adaugă acelaşi consilier ucrainean, potrivit căruia preşedintele Vladimir Putin a preluat întregul management al armatei ruse. Generalii îi raportează "direct lui Putin despre tot ce se întâmplă în armată şi pe front, dar şi în complexul militar-industrial al Federaţiei Ruse", susţine Denisenko, adăugând că Şoigu este în prezent mai mult o "anexă", care este scoasă atunci când este necesar să se facă anumite fotografii. Potrivit oficialului ucrainean, ministrul Apărării în Federaţia Rusă este, de fapt, Vladimir Putin. Într-un buletin informativ anterior, Ministerul britanic al Apărării, citând date ale serviciilor sale de informaţii, preciza că reputaţia ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, în rândul soldaţilor şi ofiţerilor armatei ruse este la un nivel extrem de scăzut. Șoigu, fără experiență militară relevantă Şoigu a încercat mult timp să scape de reputaţia de om fără experienţă militară serioasă, întrucât cea mai mare parte a carierei sale a petrecut-o în sectorul construcţiilor şi la conducerea Ministerului Situaţiilor de Urgenţă, iar actuala campanie militară i-a dat lovitura de graţie, conform serviciilor britanice. Într-o anchetă dată publicităţii la 23 august, publicaţia rusă independentă Vajnîe Istorii concluziona că ministrul rus al apărării a încetat să mai fie favoritul preşedintelui rus. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Surse apropiate de Statul Major al armatei ruse au declarat pentru jurnaliştii de la Vajnîe Istorii că, după ce "operaţiunea militară specială" în Ucraina nu a mers conform planului, iar blitzkrieg-ul a eşuat, trupele ruse suferind pierderi grele, Putin şi-a pierdut încrederea în Şoigu. După retragerea forţelor ruse în martie de lângă Kiev, Putin a încercat personal să decidă asupra operaţiunilor din teren, dar la scurt timp a renunţat, iar acum, peste capul lui Şoigu, discută direct cu comandanţii militari implicaţi în campanie, potrivit jurnaliştilor ruşi citaţi.

Putin construiește o armată din pix (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin construiește o armată din pix

Putin construiește o armată din pix. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret ce prevede creşterea efectivelor armatei ruse cu 137.000 de soldaţi, transmite agenţia EFE. Putin construiește o armată din pix Efectivele armatei ruse vor ajunge astfel la 1.150.628 de militari, conform acestui decret, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Liderul de la Kremlin stabilise în noiembrie 2017 la 1.013.628 numărul militarilor armatei ruse, după prima creştere a efectivelor militare decisă atunci prima dată după aproape un deceniu. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează După noua creştere a efectivelor armatei ruse şi luând în calcul de asemenea personalul său civil, aceasta va ajunge la un total de peste două milioane de membri.

Putin mizează pe iarna occidentală grea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin mizează pe iarna occidentală grea

Putin mizează pe iarna occidentală grea. Iernile reci au ajutat Moscova să-i învingă pe Napoleon şi pe Hitler, iar preşedintele rus Vladimir Putin mizează acum că preţurile în creştere spectaculoasă la energie şi posibilele lipsuri în iarna aceasta vor convinge Europa să forţeze Ucraina să încheie un armistiţiu, în condiţiile impuse de Rusia, scrie miercuri Reuters într-o analiză. Putin mizează pe iarna occidentală grea Aceasta este - spun două surse ruseşti familiarizate cu modul de gândire al Kremlinului - singura cale către pace pe care o vede Moscova, având în vedere că autorităţile de la Kiev spun că nu vor negocia până când Rusia nu va părăsi întreaga Ucraină. "Avem timp, putem aştepta", a declarat o sursă apropiată autorităţilor ruse, care a refuzat să fie identificată pentru că nu este autorizată să vorbească cu mass-media. "Va fi o iarnă grea pentru europeni. Am putea vedea proteste, revolte. Unii lideri europeni s-ar putea gândi de două ori înainte să continue să sprijine Ucraina şi să creadă că a sosit momentul unei înţelegeri'', a adăugat sursa citată. O a doua sursă apropiată Kremlinului a declarat că Moscova are impresia că poate detecta deja fisuri în unitatea europeană şi că se aşteaptă ca acest proces să se accelereze pe fondul greutăţilor iernii. "Va fi cu adevărat greu dacă (războiul) se va prelungi în toamnă şi în iarnă. Deci există speranţă că ei (ucrainenii) vor cere pacea", a afirmat sursa citată. Declarativ, UE este de partea Ucrainei Reuters nu a primit un răspuns imediat din partea Kremlinului, care neagă că Rusia foloseşte energia ca armă politică, la solicitarea de a face un comentariu pe acest subiect. Ucraina şi cei mai fermi susţinători occidentali ai săi spun că nu intenţionează să cedeze, iar oficiali americani, vorbind sub protecţia anonimatului, afirmă că până acum nu au sesizat că sprijinul pentru Ucraina s-ar diminua. Într-o postare pe Twitter cu prilejul Zilei Naţionale a Ucrainei, sărbătorită miercuri, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris: "UE a fost alături de voi în această luptă de la bun început. Şi vom fi alături de voi atât timp cât este nevoie". Cum și-a ridicat Kievul moralul Susţinut cu miliarde de dolari de SUA şi cu alte ajutoare şi pregătire militară şi schimb de informaţii secrete din partea Occidentului, şi având la activ o serie de atacuri asupra unor ţinte importante care au contribuit la ridicarea moralului, Kievul crede că are şanse să schimbe situaţia în teatrul de operaţii. "Pentru ca negocierile cu Rusia să devină posibile, este necesar să se schimbe statu quo-ul pe front în favoarea Forţelor Armate ale Ucrainei. Este necesar ca armata rusă să sufere înfrângeri tactice semnificative", a declarat pentru Reuters consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Forţele ucrainene au zădărnicit încercările ruse de a cuceri capitala Kiev şi al doilea oraş al ţării, Harkov; au distrus şi întrerupt cu regularitate liniile de aprovizionare ruseşti, au scufundat Moskva, nava-amiral a Flotei Rusiei de la Marea Neagră, şi au provocat daune majore unei baze aeriene ruse din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014. De ceva vreme, Kievul vorbeşte şi despre o contraofensivă majoră pentru recucerirea sudului, cu toate că nici Rusia nu a stat degeaba şi şi-a comasat forţele în această regiune ucraineană, şi, deci, este neclar dacă şi când se vor concretiza intenţiile ucrainene. Energia, marea problemă Confruntarea geopolitică a făcut ca preţurile energiei să înregistreze creşteri record. Uniunea Europeană a interzis cărbunele rusesc şi a aprobat interzicerea parţială a importurilor de ţiţei din această ţară pentru a pedepsi Moscova pentru "operaţiunea militară specială" pe care a lansat-o în urmă cu şase luni, la 24 februarie, împotriva Ucrainei. Dar Rusia a lovit şi ea, reducând drastic exporturile de gaze către Europa. Guvernele europene au încercat să sporească rezistenţa la presiunile energetice în această iarnă prin căutarea de surse alternative şi prin impunerea de măsuri de economisire a energiei, dar prea puţini specialişti în energie cred că ţările europene îşi vor putea acoperi toate nevoile. Cine își dorește mai mult victoria? Kremlinul a pus reducerea fluxurilor de gaze pe seama unor chestiuni de ordin tehnic, pe sancţiunile occidentale şi pe refuzul unor ţări de a plăti în ruble. Între timp, încasări record din vânzarea de petrol şi gaze continuă să umfle vistieria de război a Rusiei. "Desigur, Kremlinul se bazează pe posibilitatea că ne vom pierde interesul din cauza scrutinelor de la jumătatea mandatului din America, a faptului că Regatul Unit este în căutarea unui nou prim-ministru, că Germania este îngrijorată de moarte din cauza gazului şi că fluviul Rin are o adâncime de doar 15 centimetri. Războiul este un test logistic şi un test al voinţei. Testul va fi: avem noi, în Occident, o voinţă superioară Kremlinului? Cred că aceasta va fi provocarea", a declarat generalul american în retragere Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa. Rusia vrea neapărat Donbasul și demilitarizarea Ucrainei Prima sursă apropiată autorităţilor ruse a declarat că, în orice potenţial acord de pace viitor, Moscova vrea "să îngheţe" câştigurile teritoriale, să-şi asigure controlul asupra întregii regiuni ucrainene Donbas (est) şi ca autorităţile de la Kiev să se angajeze în favoarea neutralităţii militare. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că Kievul nu va fi de acord cu nicio propunere de îngheţare a liniilor de front actuale pentru "a calma" Moscova. Consilierul său Mihailo Podoliak a menţionat că Occidentul aprovizionează Kievul cu suficiente arme pentru a "nu cădea", dar nu suficiente pentru a câştiga, adăugând că era nevoie de un sprijin mult mai mare. Reuters aminteşte că statele occidentale au refuzat să angajeze trupe terestre în acest conflict, iar la începutul lui s-au abţinut de la furnizarea de armament greu pentru a evita un război mai amplu cu Rusia, care are cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Blocaj total Oficiali americani au declarat că ei cred că Putin îşi urmăreşte în continuare obiectivul iniţial de a ocupa Kievul, dar nu a reuşit să-l atingă. Ministerul Apărării rus nu a răspuns imediat la o cerere a Reuters de a comenta această afirmaţie. Aceiaşi oficiali americani au spus că nu au văzut niciun semn că ruşii intenţionează să detensioneze situaţia şi sunt de părere că războiul se va prelungi. Andrei Kortunov, şeful RIAC, un think tank de politică externă apropiat de Ministerul de Externe al Rusiei, a spus că niciuna dintre părţi nu pare să se pregătească să cedeze prima. "Se pare că ambele părţi cred că, cu timpul, poziţiile lor ar putea deveni mai puternice. Realist vorbind, este foarte greu să ne imaginăm că putem ajunge prea curând la o înţelegere politică", a explicat el. Joc de sumă nulă Cele două armate - ucraineană şi rusă - sunt de multă vreme prinse într-un război de uzură, niciuna dintre ele nereuşind până acum să înregistreze un succes decisiv. Confruntându-se cu ceea ce serviciile de informaţii occidentale califică drept o lipsă gravă de efective militare de luptă după pierderi grele, forţele ruse au înregistrat luna trecută doar progrese modeste, şi acestea obţinute cu mari eforturi, în estul Ucrainei. Konrad Muzyka, analist militar din Polonia, a declarat că forţele ruse au avut iniţiativa în câteva zone din estul Ucrainei, dar că nu s-a observat niciun fel de câştig major din partea niciunei părţi, în lipsa unei creşteri semnificative în ceea ce priveşte armamentul şi efectivele armate. "Oricine va putea face asta (să aibă la dispoziţie mai multe arme şi militari - n.r.) va câştiga războiul", a spus Muzyka. Prelungirea războiului, de rău augur Performanţa pe câmpul de luptă a Ucrainei - de acum şi până la iarnă - ar putea decide direcţia pe care o va lua războiul, a spus Neil Melvin, analist la think tank-ul RUSI, cu sediul la Londra. "Ucraina trebuie să-şi convingă susţinătorii occidentali că poate câştiga (în luptă) şi că nu pierde din elan. Dacă pot demonstra, în această perioadă, că îi respinge pe ruşi şi pot menţine acest elan, va fi o victorie", afirmă Melvin. Dar cu cât războiul durează mai mult, cu atât mai mari devin riscurile apariţiei unor divizări în rândul occidentalilor asupra Ucrainei, pe măsură ce preţurile la combustibil, gaz, electricitate şi alimente încep să-şi facă efectul negativ. "Toţi indicatorii economici devin negativi acum. Va fi mai greu să-i motivezi pe oamenii care tremură în apartamentele lor (să accepte greutăţi) dacă nu pare că Ucraina câştigă", a apreciat Melvin, care a spus că, apoi, presiunea pentru ajungerea la o înţelegere politică ar putea creşte, divizând atât UE, cât şi alianţa militară NATO. Amenințarea nucleară este reală Tony Brenton, fost ambasador britanic în Rusia, a declarat că Occidentul "la un moment dat" ar putea fi nevoit "să-i împingă pe ucraineni la nişte compromisuri destul de incomode", dacă Kievul nu reuşeşte să dea lovitura, oricare ar fi aceasta. Şi a avertizat că o Rusie cu arme nucleare ar putea escalada conflictul dacă se confruntă cu perspectiva unei înfrângeri umilitoare. "Dacă Rusia alege să poarte un război pe care îl pierde, dacă pierde rău şi dacă Putin pică, sau (dacă alege să facă) un fel de demonstraţie nucleară, nu aş paria că ei nu vor alege să facă această demonstraţie nucleară", a spus Brenton. Rusia a respins în mod repetat ideea că ar trebui să folosească arme nucleare tactice. Putin a declarat luna trecută că Moscova "abia a început treaba" în Ucraina şi a provocat Occidentul să învingă Rusia pe câmpul de luptă. Incertitudine totală Samir Puri, autorul cărţii "Russia's Road to War with Ukraine", este de părere că Kievul riscă să fie forţat să trăiască cu o divizare de facto, cu până la un sfert din teritoriul său sub control rusesc, dacă nu reuşeşte să schimbe dinamica războiului. "Cred că Rusiei i-ar putea prii o astfel de situaţie pe termen lung şi că această divizare este, din păcate, cel mai probabil rezultat pe termen mediu", a spus Puri. Alţii sunt mai optimişti. "Cred că sistemul logistic rusesc este epuizat şi nu se va îmbunătăţi prea curând", consideră generalul american Hodges. "Dacă Occidentul, condus de SUA şi Regatul Unit, va continua să ofere ceea ce am spus că vom oferi... sunt optimist că Ucraina i-ar putea respinge pe ruşi de-a lungul liniei din 23 februarie (cu o zi înaintea invaziei ruse - n.r.) până la sfârşitul acestui an'', a afirmat el.

Putin a decorat-o pe Daria Dughina (sursa: rte.ie)
Internațional

Putin a decorat-o pe Daria Dughina

Putin a decorat-o pe Daria Dughina. Sute de persoane s-au reunit marţi la Moscova pentru funeraliile Dariei Dughina, fiica ideologului ultranaţionalist rus Aleksandr Dughin, un susţinător al ofensivei ruse în Ucraina, care a fost ucisă în explozia maşinii sale, un atac pe care Moscova îl atribuie Kievului, relatează France Presse. Sute de persoane, lângă sicriu Daria Dughina (29 de ani) a fost ucisă sâmbătă seara în explozia SUV-ului pe care îl conducea pe o autostradă de lângă Moscova, venind de la un festival la care participase împreună cu tatăl său. Jurnalistă şi politolog, ea era fiica lui Aleksandr Dughin, ideolog şi scriitor ultranaţionalist care promovează o doctrină imperialistă. La fel ca tatăl său, ea era o susţinătoare înverşunată a ofensivei ruse în Ucraina. Sute de persoane, între care rude şi responsabili politici, s-au recules lângă sicriul ei, lângă care fusese atârnat un portret al ei zâmbind, relatează AFP. Dughin: "Frontul este aici" "Vă mulţumesc tuturor că aţi venit. Nu ştiam că am atât de mulţi prieteni", a spus Dughin, liderul mişcării euroasianiste, în cadrul ceremoniei de rămas bun de la Moscova, la care au participat mai multe mii de moscoviţi, potrivit agenţiei de presă EFE. "Ea a murit pe front pentru naţiune, pentru Rusia. Frontul este aici", a declarat Dughin cu o voce tremurândă şi ochii înceţoşaţi de lacrimi. "Ea a trăit pentru victorie şi a murit pentru victorie, pentru victoria noastră rusă", a adăugat el. La mai puţin de 48 de ore de la moartea Dariei Dughina, Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB, ex-KGB) a anunţat luni că a ajuns la concluzia că atacul a fost pregătit şi executat de către serviciile de informaţii ucrainene. Kievul a dezminţit orice implicare în acest asasinat. Putin a decorat-o pe Daria Dughina Într-un mesaj de condoleanţe, preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat luni, la două zile după atentat, o "crimă oribilă, plină de cruzime", care "a întrerupt prematur viaţa Dariei Dughina, o personalitate sclipitoare şi talentată, cu o inimă de rus adevărat". Putin a decorat-o postum pe Dughina cu Ordinul Curajului, o decoraţie importantă în Federaţia Rusă. Promotor al "Euroasianismului", o doctrină imperialistă ce pledează pentru o alianţă între Europa şi Asia, sub conducerea Rusiei, Aleksandr Dughin este vizat din 2014 de sancţiunile Uniunii Europene. Personalitate mediatică şi poliglot, Dughin exercită influenţă asupra unei părţi a extremei drept europene. Influent sau nu la Kremlin? Supranumit de unele media drept "creierul lui Putin", Dughin este prezentat uneori ca fiind un apropiat al preşedintelui rus. Dar acesta din urmă nu l-a susţinut niciodată în public, în timp ce numeroşi observatori relativizează influenţa sa asupra Kremlinului. Citește și: VIDEO Primele cuvinte pronunțate de bebelușa Dughina: „Rusia” și „imperiul nostru”. Tatăl Dughin se laudă la înmormântarea fetei sale că el a educat-o În orice caz, numeroşi analiştii ruşi au declarat luni - în diferite media - că Dughin este mai mult cunoscut în Occident decât în Rusia, unde este un politolog marginal, identificat cu extrema dreaptă, iar despre fiica sa majoritatea ruşilor au aflat abia sâmbătă seara, când s-a produs atentatul, potrivit portalului independent rusesc ZonaMedia.

Putin, prima reacție în cazul Dughina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, prima reacție în cazul Dughina

Putin, prima reacție în cazul Dughina. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat luni o "crimă josnică" după moartea Dariei Dughina, fiica ideologului Aleksandr Dughin ce susţine ofensiva asupra Ucrainei, în explozia maşinii pe care o conducea, lângă Moscova, moarte pe care autorităţile ruse o impută Kievului, informează AFP. Putin, prima reacție în cazul Dughina "O crimă josnică, plină de cruzime, a curmat prematur viaţa Dariei Dughina, o persoană strălucitoare şi talentată, dotată cu o inimă cu adevărat rusă", a declarat Putin într-un mesaj de condoleanţe publicat de Kremlin şi adresat apropiaţilor tinerei ucise sâmbătă. "Ca jurnalistă, om de ştiinţă, filosof şi corespondent de război, ea a servit poporul şi patria cu sinceritate, ilustrând prin faptele sale ce vrea să însemne o patrioată rusă", a adăugat Putin. Daria Dughina a murit sâmbătă seară după ce autoturismul pe care-l conducea a explodat. Ea participase împreună cu tatăl său la un eveniment în apropiere de Moscova. Aleksandr Dughin urma să plece de acolo împreună cu fiica sa cu acelaşi autoturism, dar în final a plecat cu o altă maşină. Un asasinat care aduc aminte de anii '90 Aleksandr Dughin este cunoscut ca filosof şi publicist conservator, unul dintre propagandiştii ideologiei "lumii ruse" şi ai neoeurasianismului, concepte care proclamă dominaţia Rusiei asupra vecinilor săi, opunerea acesteia SUA şi NATO şi extinderea influenţei Rusiei pe teritoriul continentului eurasiatic. De ani de zile, Dughin a îndemnat Moscova să se afirme mai agresiv pe scena mondială. Citește și: FSB (ex-KGB) susține că spionajul ucrainean a asasinat-o pe Daria Dughina. Ar fi vorba de o asasină, Natalia Vovk Din 2014, Dughin se află pe lista de sancţiuni a UE, iar din 2015 pe listele de sancţiuni ale SUA şi Canada pentru presupusa implicare în anexarea Crimeii de către Rusia. La fel şi fiica sa, care îi împărtăşea opiniile, era inclusă pe listele cu sancţiuni occidentale. Moartea Dariei Dughina a produs un şoc în Rusia, trezind amintiri dureroase despre numeroasele asasinate care au însângerat perioada instabilă ce a urmat prăbuşirii Uniunii Sovietice în 1991. Ea a zădărnicit de asemenea eforturile autorităţilor şi mass-media ruse pro-Kremlin care încearcă să convingă că ofensiva din Ucraina nu are niciun fel de consecinţe negative asupra populaţiei ruse.

Macron, furios: umilit iar de Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, furios: umilit iar de Putin

Macron, furios: umilit iar de Putin. Preşedintele Emmanuel Macron a denunţat vineri atacul brutal al Rusiei, care a lansat o invazie în Ucraina din 24 februarie, şi a cerut francezilor "să accepte să plătească preţul libertăţii" în faţa consecinţelor din Europa, transmite AFP. Macron, furios: umilit iar de Putin "Mă gândesc la poporul nostru, care va avea nevoie de forţă pentru a face faţă vremurilor viitoare, pentru a rezista incertitudinilor, uneori facilităţii sau adversităţii şi, uniţi, să accepte să plătească preţul libertăţii noastre şi al valorilor noastre", a spus şeful statului francez. "De la atacul brutal lansat de Vladimir Putin pe 24 februarie, războiul a revenit la câteva ore (distanţă) de graniţele noastre, pe pământ european", a spus el. Citește și: Putin, afectat psihic masiv de atacurile asupra aerodromului militar din Crimeea, caută un responsabil pe care să dea vina. Flota rusă din Marea Neagră, obligată la manevre defensive Emmanuel Macron a făcut aceste declaraţii după conversaţia telefonică cu omologul rus despre trimiterea unei misiuni de experţi la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ţinta bombardamentelor repetate de care Kiev şi Moscova se acuză reciproc. Citește și: Macron: „Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus” Preşedintele francez a făcut apel la un "gând pentru poporul ucrainean care rezistă eroic la atacurile teribile ale armatei ruse şi ale auxiliarelor acesteia". "Da, fantomele spiritului răzbunării, încălcările flagrante ale suveranităţii statelor, dispreţul intolerabil la adresa popoarelor, voinţa imperialistă reapar din trecut pentru a se impune în cotidianul Europei noastre, a vecinilor noştri, a prietenilor noştri", a spus Emmanuel Macron.

Putin, șocat de atacurile din Crimeea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, șocat de atacurile din Crimeea

Putin, șocat de atacurile din Crimeea. Recentele explozii care au avut loc mult în spatele liniilor ruseşti în Crimeea au avut un efect psihologic major asupra conducerii de la Moscova, au declarat vineri oficiali occidentali, citaţi de DPA. Putin, șocat de atacurile din Crimeea Mai mult de jumătate din avioanele de luptă ale Flotei ruse din Marea Neagră aflate pe aerodromul militar Saki, în vestul Crimeii, au fost scoase din funcţiune ca urmare a exploziilor de săptămâna trecută, într-o zonă considerată sigură anterior de Moscova, potrivit Ministerului britanic al Apărării. Kremlinul caută pe cine să dea vina pentru dezastru, iar preşedintele Vladimir Putin întâmpină dificultăţi în a ascunde succesul Ucrainei de populaţia rusă, în timp ce mii de ruşi care fug din Crimeea au intrat în ţară, au declarat oficiali occidentali vineri. Aceste atacuri, potrivit lor, au forţat Flota Rusiei din Marea Neagră să adopte o postură defensivă şi au afectat capacitatea Rusiei de a lansa cu succes un asalt amfibiu asupra Odesei, oraş-port situat pe coasta ucraineană a Mării Negre. Stagnare operațională de ambele părți Aceasta intervine în timp ce războiul a intrat într-o fază apropiată de o stagnare operaţională, forţele terestre ale niciuneia dintre cele două părţi neavând suficientă putere concentrată de luptă pentru a lansa acţiuni ofensive eficiente. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Rusia se confruntă cu o penurie din ce în ce mai acută de stocuri, chiar şi de muniţii de bază, precum şi de oameni, în timp ce se străduieşte să-şi reconstituie forţele, observă aceiaşi oficiali occidentali. Putin a pierdut războiul informațional În acelaşi timp, şeful serviciului britanic de informaţii GCHQ (Government Communications Headquarters) a spus că Moscova nu a reuşit să câştige teren în războiul informaţional împotriva Ucrainei. "Până acum, preşedintele Putin a pierdut complet războiul informaţional în Ucraina şi în Occident", apreciază Sir Jeremy Fleming într-un editorial în The Economist. "La fel ca în cazul invaziei sale terestre, planurile iniţiale online ale Rusiei par să nu-şi fi atins obiectivele", consideră el. 160 de piloți ruși, scoși din joc La 9 august, o serie de explozii au zguduit aerodromul militar Saki, baza principală a aviaţiei Flotei ruse din Marea Neagră, în Crimeea. După acest atac, care nu a fost revendicat de Ucraina, Statul Major al armatei ucrainene a declarat că ruşii au pierdut nouă avioane de luptă, potrivit publicaţiei ucrainene Focus. Conform unor informaţii ale Ministerului ucrainean de Interne, citate de Focus, circa 160 de piloţi ruşi au fost ucişi sau răniţi în urma acestui atac. La 16 august, o altă explozie s-a produs la un depozit militar situat în apropiere de Djankoi, în nordul Crimeii. Crimeea, peninsulă a Ucrainei anexată în 2014 de Moscova, se afla în prima linie a ofensivei militare declanşate de Rusia împotriva vecinului său ucrainean din 24 februarie.

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul. Obiectivul Rusiei este capturarea completă a regiunii ucrainene Donbas, a reafirmat luni preşedintele rus Vladimir Putin, la aproape jumătate de an de la declanşarea unui război neprovocat împotriva Ucrainei, relatează DPA. Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul În faţa invitaţilor externi la un forum militar anual organizat în apropiere de Moscova, liderul de la Kremlin a susţinut, încă o dată, că "teritoriul regiunii Donbas este eliberat pas cu pas". În cadrul reuniunii au fost prezentate tancuri şi rachete ruseşti, Putin lăudând companiile producătoare de arme ruseşti pentru faptul că echipează forţele militare cu "arme moderne care astăzi contribuie la victorie". Compania rusă de stat Rosoboronexport a subliniat că sancţiunile occidentale contra Moscovei nu afectează exporturile de echipament militar rusesc. Până la finalul lui 2023 cinci sisteme de apărare S-400 vor fi livrate Indiei, a spus şeful Rosoboronexport, Aleksandr Miheev. "Anumite probleme logistice" Totuşi, directorul Serviciului federal rus pentru cooperare tehnico-militară, Dmitri Şugaev, a recunoscut că s-au înregistrat anumite probleme logistice "legate de evenimentele politice". Pe 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. Pentru a se putea apăra, Kievul se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident. Bază Wagner, distrusă de ucraineni Ucraina a anunţat luni că a lovit o bază a grupării paramilitare Wagner, ai cărei membri sunt acuzaţi de Kiev că luptă de partea trupelor ruse, şi că a distrus un pod din apropierea oraşului ocupat Melitopol, din regiunea Zaporojie, informează AFP. Potrivit guvernatorului regiunii Luhansk (estul Ucrainei), Serghei Gaidai, baza Wagner din oraşul Propasna a fost "distrusă de o lovitură de precizie". Tirul a avut loc duminică, a precizat Gaidai pe Telegram. Citește și: Un propagandist al Kremlinului a publicat fotografii ale unei baze a mercenarilor Wagner. Cine i-a vizitat după câteva ore Extrem de opacă, gruparea Wagner are legături cu oligarhul rus Evgheni Prigojin, el însuşi considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Prezenţa combatanţilor săi a fost atestată în ultimii ani în Siria şi în ţări africane printre care Libia şi Mali. În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat mai multe poduri, în special în regiunea ocupată Herson, unde forţele ucrainene au lansat o contraofensivă pentru a recuceri zeci de sate aflate sub controlul trupelor ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră