vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

317 articole
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor. Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina. Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov (foto) au cerut "recalibrarea" sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând. Citește și: Austria se opune boicotării președinției ungare a Consiliului UE după ce Viktor Orban l-a vizitat pe Putin la Moscova, iritând, astfel, liderii UE Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi. Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: "Nu mai cred în ruşii buni (...) instinctul meu a fost cel corect". Iermak: "Sancţiunile trebuie înăsprite" Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că "obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor". El a insistat că "sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (...) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului". Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina. Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea. Disidenții cer negocieri Kara-Murza, care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor. Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece "situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi". După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia "criminală şi barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru", le-a transmis el ucrainenilor. Zelenski își pusese speranțe în opoziția rusă Astfel de tensiuni dovedesc, însă, în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă. În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: "Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (...) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război". Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. Atenția asupra Ucrainei, deturnată După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia. Profesorul de politică rusă Sam Green de la King's College din Londra explică acest sentiment: "Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul". Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin". El a declarat pentru BBC că "nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta". Geraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: "Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă".

Oleg Deripaska, oligarh putinist, profit din plajele periculoase (sursa: npr.org)
Investigații

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase ale litoralului românesc, cele care au fost extinse fără a se respecta recomandările specialiștilor. Lărgirea exagerată a plajelor poate crește numărul de înecuri și de infecții. Oligarh putinist, profit din plajele periculoase Compania Strabag în asociere cu Pomgrad Inzenjerig au câștigat în anul 2019 licitația pentru plajele din zona stăvilarelor Edighiol şi Periboina, aflate în Rezervația Biosfera Delta Dunării, la 30 de kilometri de municipiul Constanța. Valoarea contractului a fost de 34,6 milioane lei, echivalentul a aproximativ șapte milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori Firma Pomgrad Inzenjerig, o companie înființată în anul 1947 în Croația și specializată în executarea lucrărilor de cosntrucții maritime, a fost cumpărată în anul 2008 de compania austriacă Strabag, controlată de oligarhul rus Oleg Deripaska. Casa Albă a emis un comunicat de presă în aprilie 2018 prin care anunța că oligarhul Oleg Deripaska și alți 23 de ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin au fost incluși pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Documentul citat arată că sancțiunile luate împotriva celor 24 de ruși au fost luate din cauza situației din Ucraina, sprijinul acordat președintelui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria și subminarea democrațiilor occidentale. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Oleg Deripaska a fost inclus și pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. La finalul lui 2023 și începutul lui 2024, Deripaska a anunțat că nu mai controlează Strabag, însă compania care i-a cumpărat acțiunile este controlată tot de oligarhul rus. 200 de milioane de lei pentru plajele din Mamaia Compania Boskalis a câștigat în anul 2020 contractul de aproape 200 de milioane lei fără TVA pentru reabilitarea și extinderea plajei din zona Mamaia. Dar, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, plaja s-a prăbușit. Reprezentanții companiei Boskalis au arătat cu degetul către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, beneficiarul lucrării. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) La solicitarea DeFapt.ro, Administrația Națională Apele Române, în subordinea căreia se află Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a transmis că nu s-a constatat nici o neregulă în derularea lucrărilor. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Boskalis este deținută în mod egal de Boskalis International B.V. și Boskalis Westminster International B.V., ambele cu sediul în Olanda. Cel mai mare acționar al grupului olandez Boskalis este fondul de investiții Monaco Hal Holding, care la rândul lui este deținut de grupul HAL Trust. Italieni la Tomis - Cazino și Agigea Firmele italiene Franco Giuseppe și Modimar au câștigat licitațiile pentru reabilitarea plajelor din zonele Tomis – Cazino și Agigea. Contractul pentru lucrările împotriva eroziunii din zona Tomis a fost adjudecat pentru o sumă de 28,42 milioane lei. Celălalt contract a avut o valoare de aproximativ 28 de milioane lei. Valoarea cumulată a celor două contracte a fost de peste 56,4 milioane lei, echivalentul a 11,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Potrivit unui răspuns transmis de Apele Române, italienii de la Franco Giuseppe au subcontractat o parte din lucrările de la Agigea firmelor IF Nostrade Construction și Geostud SRL. Asociații firmei Geostud sunt Alexandru Tăutan și Anton Chirică, fostul prorector al Universității Tehnice de Construcții București, acuzat de Agenția Națională de Integritate de fals în declarațiile de avere. Compania italiană Franco Giuseppe a fost înființată în anul 1968 de topograful Franco Giuseppe, în zona Calabria. Societatea este deținută în prezent de Giuseppe Franco (55%), Alfredo Franco (30%) și Ilario Franco (15%). Ultimul este reprezentantul filialei românești cu același nume, înființată în anul 2013 în localitatea Baia Sprie. Datele financiare ale firmei din România arată că în anul 2022 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 6,5 milioane lei și o pierdere netă 184.722 lei, totul cu doar trei angajați. Van Oord a luat marele pot Olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV au câștigat licitațiile pentru loturile de plajă pentru zonele Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora. Apele Române au transmis la solicitarea DeFapt.ro că valoarea actualizată a contractului de execuție pentru plaja din zona Eforie a fost de 475,18 milioane lei fără TVA: "Menționăm că prețurile sunt ajustate conform O.G. 15/2021 și valoarea finală va fi actualizată în conformitate". În acest caz, lucrările din zona Eforie prevăd amenajarea litoralului pe o lungime de 5.750 de metri, demolarea de structuri costiere, construirea de noi structuri costiere și lucrări de înnisipare a plajei. Lucrările pentru amenajarea litoralului din zona Costinești au fost adjudecate de firma olandeză pentru suma de 391 milioane lei. Un alt contract, de 314 milioane de lei, a fost câștigat pentru amenajarea plajei din zona Olimp. Amenajarea plajei din zona Jupiter – Neptun i-a adus firmei olandeze un alt contract, de 220 de milioane le fără TVA. Pentru lucrările aferente zonei Balta Mangalia – Venus – Aurora, contractul are o valoare de aproape 416 milioane lei. Olandezi cu contracte de 546 de milioane de euro Tot compania Van Oord a câștigat contractele pentru protecția și reabilitarea litoralului românesc la Marea Neagră în zonele Mangalia – Saturn și 2 Mai. Plajele din zona Mangalia – Saturn vor fi reabilitate pentru 357,6 milioane lei, iar cele din zona 2 Mai, pentru suma de 192,7 milioane lei. Valoarea cumulată a contractelor câștigate de compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV se ridică la aproximativ 2,37 miliarde lei, echivalentul a 473 de milioane euro. Dacă mai adăugăm și proiectul de 73,3 milioane de euro câștigat în prima fază a proiectului, rezultă că olandezii de la Van Oord au semnat contracte de 546,3 milioane euro.

Putin ucide ucraineni și de Înviere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ucide ucraineni și de Înviere

Putin ucide ucraineni și de Înviere. Preşedintele rus Vladimir Putin şi zeci de credincioşi din Moscova au participat sâmbătă seara la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe din Rusia, patriarhul Kirill, un susţinător fervent al liderului rus şi al războiului său în Ucraina. Președintele rus, mulțumiri pentru Kirill Putin, într-un costum de culoare închisă, cămaşă albă şi cravată roşu închis, a fost filmat în principala biserică din capitala rusă - Catedrala Hristos Mântuitorul - alături de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, fiecare ţinând în mână o candelă roşie aprinsă, după cum se vede într-o înregistrare video de la slujbă. Citește și: VIDEO Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni, după ce Ciolacu a cerut să nu mai fie jignit că ar fi moldovean: „Mârlan fără educație” Liderul rus şi-a făcut cruce de mai multe ori în timpul slujbei, care a început sâmbătă seara târziu şi a durat până la primele ore ale zilei de duminică. Când patriarhul Kirill a anunţat "Hristos a înviat!", Putin s-a alăturat celorlalţi credincioşi care au răspuns: "Adevărat a înviat!". Putin nu a menţionat explicit războiul, pe care Kremlinul îl numeşte "operaţiune militară specială", în mesajul său de Paşti. Într-un discurs public adresat patriahului Kirill, capul Bisericii ortodoxe ruse, Putin i-a mulţumit pentru "cooperarea fructuoasă în perioada dificilă actuală, în timp ce este important pentru noi să ne unim eforturile în vederea dezvoltării constante şi a întăririi patriei". Patriarhul rus, suporter înfocat al războiului Capul bisericii ruse a sprijinit cu tărie războiul din Ucraina, intrat deja în al treilea an. Zeci de mii de oameni au fost ucişi şi milioane de oameni au trebuit să-şi abandoneze casele de când Putin a ordonat invadarea ţării vecine în februarie 2022. În cadrul slujbei de Înviere, patriarhul rus s-a rugat pentru protejarea "graniţelor sfinte" ale Rusiei, exprimându-şi speranţa că Dumnezeu va opri "luptele interne" între Rusia şi Ucraina, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Creştinii ortodocşi, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă, respectă calendarul iulian şi sărbătoresc Paştele în acest weekend, în timp ce majoritatea bisericilor occidentale a celebrat marea sărbătoare pe 31 martie, după calendarul gregorian. Unde merge Putin la slujbe Putin participă întotdeauna la slujbe în timpul marilor sărbători bisericeşti. De Crăciun, el participă de obicei la slujbe în biserici mai mici din afara Moscovei. De Paşte, el merge în mod tradiţional la Catedrala Hristos Mântuitorul, care a fost reconstruită în perioada post-sovietică şi care a devenit un simbol al relaţiei simbiotice a statului cu Biserica Ortodoxă. Biserica rusă, condusă de patriarhul Kirill, a luat măsuri drastice împotriva disidenţei interne, un preot a fost exclus pentru că a refuzat să se roage ca Dumnezeu să ghideze Rusia spre victoria asupra Ucrainei, iar un alt preot a fost suspendat pentru că a oficiat slujba de pomenire la mormântul lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei care a murit într-o colonie penitenciară din regiunea arctică în februarie. Putin ucide ucraineni și de Înviere Un tir cu rachete ruseşti asupra regiunii Doneţk, în estul Ucrainei, a ucis două persoane, în timp ce un atac cu drone asupra oraşului Harkov, în nord-estul ţării, a făcut cel puţin şase răniţi, au indicat duminică responsabili locali. Ultimele atacuri au avut loc în timp ce creştinii ortodocşi din Ucraina şi din Rusia celebrau sărbătoarea Învierii. "La Pokrovsk, tiruri cu rachete au ucis două persoane şi au avariat o casă", a declarat Vadim Filaşkin, guvernatorul ucrainean al regiunii Doneţk (est) într-un mesaj pe Telegram. Localitatea Pokrovsk se află la circa 60 km nord-vest de oraşul Doneţk, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume ocupată de Rusia şi pe care Moscova pretinde că ar fi anexat-o. Forţele aeriene ucrainene au declarat că ruşii au lansat 24 de drone iraniene Shahed asupra teritoriului Ucrainei în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică şi că 23 dintre ele au fost doborâte. "O casă şi dependinţele sale au ars în urma acestor atacuri. Şase persoane au fost rănite, între care o fetiţă născută în 2015", a declarat guvernatorul Harkovului, Oleg Sinegubov, pe Telegram. Zelenski, în cămașă tradițională Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a publicat un mesaj video duminică de la Catedrala Sf. Sofia din Kiev, situată în centrul capitalei. Înlocuindu-şi îmbrăcămintea militară obişnuită printr-o cămaşă tradiţională ucraineană, el a spus că Dumnezeu este un "aliat" al Ucrainei. "Cu un astfel de aliat, viaţa va învinge definitiv moartea", a declarat Zelenski. În cadrul catedralei, o expoziţie prezintă icoane religioase pictate pe lăzi de muniţie.

Putin nu exclude conflictul cu NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu exclude conflictul cu NATO

Putin nu exclude conflictul cu NATO. Un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin duminică seară, la o conferinţă de presă la Moscova pentru a marca victoria sa în alegerile prezidenţiale, însoţite de acuzaţii de manipulare. Putin nu exclude conflictul cu NATO În cazul unui conflict pe scară largă cu NATO, lumea ar fi la doar un pas de un al treilea război mondial, a spus liderul de la Kremlin, citat de agenţia de presă de stat TASS. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic "Cred că este puţin probabil ca cineva să fie interesat de acest lucru", a adăugat el. Potrivit lui Putin, numeroşi soldaţi din statele membre ale NATO sunt deja desfăşuraţi în Ucraina. "Ştim deja asta", a spus el, adăugând că pe câmpul de luptă au fost auzite limbile franceză şi engleză. "Nu este nimic bun, mai ales pentru ei, pentru că mor acolo în număr mare", a declarat Putin, fără a susţine cu dovezi această afirmaţie. De la 77%, la 88% Ucraina se apără împotriva Rusiei cu ajutorul Occidentului de mai bine de doi ani. Comisia Electorală a Rusiei a anunţat că Putin a obţinut un rezultat record de puţin sub 88% din voturi, după ce aproape un sfert din buletinele de vot au fost numărate. La alegerile prezidenţiale anterioare, din 2018, el câştigase cu 76,7% din voturi. Niciun candidat autentic de opoziţie nu a primit permisiunea să participe la scrutinul prezidenţial, care a durat de vineri până duminică.

Putin are un nou mandat prezidențial (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are un nou mandat prezidențial

Putin are un nou mandat preziențial. Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87% din voturi, potrivit unui exit-poll. Putin are un nou mandat prezidențial Un alt exit-poll, realizat de Centrul rus pentru cercetarea opiniei publice (VCIOM), avansează cifre identice: o victorie cu 87,8%. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Iulia Navalnaia a declarat că a scris numele de familie al soţului ei defunct, Aleksei Navalnîi, pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, după ce a făcut apel la simpatizanţii opoziţiei să procedeze la fel pentru a protesta împotriva lui Vladimir Putin. "Bineînţeles, am scris numele pentru că este imposibil ca la o lună înainte de alegeri, principalul opozant al lui Putin, deja încarcerat, să fie ucis", a declarat ea presei după ce a votat la ambasada rusă din Berlin. La intrarea sa, susţinătorii ei au scandat "Iulia, Iulia, suntem alături de tine". Casa Albă: alegeri nici libere, nici corecte Potrivit Comisiei electorale ruse, liderul de la Kremlin a obţinut 87,97% din voturi după numărarea a 24% dintre buletinele de vot. Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este "beat de putere" şi "vrea să conducă etern". El a estimat într-un mesaj pe reţelele sociale că alegerile prezidenţiale din Rusia "nu au nicio legitimitate". Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse "în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte", dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

Putin a confiscat și Crucea Roșie (sursa: vsquare.org)
Internațional

Putin a confiscat și Crucea Roșie

Putin a confiscat și Crucea Roșie. Filiala din Rusia, implicată în mașina de război a Kremlinului: participă la taberele militare pentru copii, unde minori de opt ani sunt învațați să mânuiască armele. Colaborează, de asemenea, cu organizații aflate pe lista sancțiunilor internaționale, acuzate de răpirea copiilor ucraineni. Citește și: Hainele chinezești suspectate că sunt produse prin muncă forțată, aproape să fie interzise în Europa. Principalul vizat, gigantul de fast fashion Shein Președintele filialei ruse, Pavel Savchuk, este un propagandist al lui Putin. Deși până în 2024 a fost membru al ONF, organizație aflată pe lista sancțiunilor internaționale, Savchuk a fost ales în 2022, membru în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). Putin a confiscat și Crucea Roșie O serie de documente scurse de la Kremlin și obținute de publicația estonă Delfi arată cum Kremlinul dorește să transforme Crucea Roșie Rusă (CRR) în mașină de propagandă. Potrivit documentelor interne ale Kremlinului, președintele rus vrea să înlăture Comitetul Internațional al Crucii Roșii din teritoriile ocupate din Ucraina. Putin a ordonat ca, pe teritoriile ocupate, să se înființeze noi organizații-marionete, sub egida Crucii Roșii Ruse. Kremlinul a alocat deja Crucii Roșii Ruse 6,7 milioane de euro din bugetul de stat al Rusiei pentru 2024. Fondurile sunt destinate înființării a patru noi filiale regionale și a 62 de filiale locale în Donbas și zonele pe care Kremlinul le numește "teritorii eliberate". Conform principiilor de bază ale organizației internaționale a Crucii Roșii, filialele naționale au voie să opereze în altă țară doar cu permisiunea țării respective. Crucea Roșie a Ucrainei nu a dat o astfel de permisiune. În plus, în zonele de conflict, doar Comitetul Internațional al Crucii Roșii are voie să opereze. Potrivit documentelor, Crucea Roșie Rusă a primit bani și dintr-un buget ascuns, de miliarde de dolari, pentru a sprijini poziția lui Vladimir Putin înaintea alegerilor prezidențiale. Șeful Crucii Roșii ruse, membru al Frontului Popular Panrus Șeful CRR este Pavel Savchuk. În iunie 2022, acesta a fost ales în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). După câteva luni, în decembrie, 2022, Savchuk a participat la câteva evenimente publice și a acordat diplome unor fabrici rusești care produc rachete și arme folosite în războiul din Ucraina. De asemenea, până în februarie 2024, apărea ca membru activ al organizației de propagandă a Kremlinului, Frontul Popular Panrus (ONF). ONF, fondat de Putin în 2011, se află pe lista sancțiunilor internaționale pentru sprijinirea războiului rus din Ucraina. Unul dintre liderii grupării, Marija Lvova-Belova, a fost acuzată de răpirea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și "integrarea" acestora în Rusia. În 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele ei. Într-o declarație scrisă, reprezentanții IFRC au recunoscut că sunt conștienți de rolul lui Savchuk în cadrul ONF, dar că, potrivit spuselor acestuia, nu mai e membru ONF din martie 2022. Însă numele lui Savchuk a fost eliminat de pe site-ul ONF abia în februarie 2024, după ce jurnaliștii au chestionat IFRC în legătură cu statutul acestuia. Parteneriat cu o organizație sancționată de SUA În ianuarie, 2024, Savchuk a semnat un acord între Crucea Roșie Rusă și Artek, o tabără de copii din Crimeea. Site-urile ambelor organizații se laudă cu fotografii cu Savchuk și directorul Artek, Konstantin Fedorenko, semnând contractul. Potrivit acordului, este "un pas important în consolidarea cooperării în educația tinerilor" și "deblocarea potențialului viitorilor lideri și cetățeni ai unei societăți responsabile". Doar că Artek, deținută de statul rus, a fost acuzată încă de anul trecut, la nivel internațional, că a răpit copiii deportați din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Atât tabăra Artek, cât și directorul acesteia, se află, din august 2023, pe lista sancțiunilor Departamentului de Stat al SUA. Conform declarațiilor oficialilor americani "Artek este o «tabără de vară» deținută de Guvernul Rusiei, situată în Crimeea ocupată de Rusia, care a preluat copii ucraineni care au fost ulterior plasați în programe extinse de reeducare «patriotică» și au fost împiedicați să se întoarcă la familiile lor". Copii învățați să mânuie arme Kremlinul folosește din ce în ce mai mult copiii în scopurile sale militare. Potrivit scurgerii de informații, filiera rusă a Crucii Roșii a fost implicată de mai multe ori în organizarea taberelor de antrenament "militar-patriotice" pentru copii. În documentele de la Kremlin există fotografii cu personalul Crucii Roșii Ruse la evenimentele de pregătire militară pentru tinerii ruși, unde copiii de până la opt ani sunt învățați să folosească arme de foc sau cuțite. De exemplu, în tabăra Spetsnaz din orașul Khanti-Mansiysk, copiii sunt întâmpinați de bărbați înarmați și exersează lupta corp la corp, abilitățile cu cuțitul și mânuirea puștilor Kalașnikov. Membrii ai Crucii Roșii Ruse se pozează împreună cu copii în uniforme militare. La un eveniment similar, organizat la Moscova, în februarie, veteranii armatei oferă pregătire militară copiilor mici îmbrăcați în costume de camuflaj. Copiii pozează cu personalul Crucii Roșii și cu puști Kalashnikov. Crucea Roșie internațională investighează Într-o declarație recentă, Federația Internațională a Crucii Roșii a afirmat că ia în serios toate informațiile apărute în presă și că va urma o investigație pe plan intern. În Suedia, țară care se numără printre cei mai mari donatori ai Crucii Roșii, reprezentanții organizației au afirmat că vor cerceta lucrurile și își vor asuma responsabilitatea. Ministerul de Externe al Suediei a declarat că așteaptă o acțiune fermă și rapidă a IFRC, inclusiv suspendarea sau excluderea Crucii Roșii Ruse din IFRC.

Putin a readus Gulagul în Rusia (sursa: The Sun)
Internațional

Putin a readus Gulagul în Rusia

Putin a readus Gulagul în Rusia. În 2021, Aleksei Navalnîi a intrat în greva foamei, denunțând actele de tortură la care era supus în închisoare şi lipsă de îngrijiri medicale. În ianuarie, 2024, vizibil slăbit, acesta le-a spus judecătorilor: "Primesc două căni de apă clocotită și două bucăți de pâine dezgustătoare. (...) Am zece minute la dispoziție. Și sunt obligat să mă sufoc cu această apă clocotită.". Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Navalnîi a murit în luna februarie, într-o colonie penitenciară, fost lagăr de muncă forţată în Uniunea Sovietică. Deși GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală în 2017. Neoficial, munca forțată a fost însă mereu parte a ecuației, aducând bugetului de stat milioane de euro. În 2023, Rusia o ordonat construirea a trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Navalnîi, înghițit de "Lupul polar" Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit în colonia penitenciară IK-3, cunoscută drept "Lupul polar". Colonia se află la 65 km în interiorul Cercului Arctic, la 1930 km nord-est de Moscova. Este una dintre cele 25 de "colonii corecționale cu regim special" rezervate criminalilor în serie, violatorilor și prizonierilor politici. Foști deținuți au descris condițiile inumane la care au fost supuși, în timpul detenției în IK-3. Erau bătuți, încă de la sosire. Printre pedepse, erau forțati să stea în picioare, fără să se miște, în frigul arctic, în timp ce erau stropiți cu apă. "Lupul polar" a fost pe vremuri un lagăr de muncă forțată în sistemul GULAG. Din 1947 până în 1953, deținuții de aici erau forțați să muncească la construirea unei linii de cale ferată care avea să treacă prin nordul Siberiei. Putin a readus Gulagul în Rusia Potrivit estimărilor, zeci de mii de deținuți și-au pierdut viața. În 1954, la un an după moartea lui Stalin, noul guvern sovietic condus de Nikita Hrușciov a început să elibereze prizonierii politici și să închidă lagărele. Până la sfârșitul deceniului, practic toate "lagărele de muncă corecțională" au fost închise. GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960. În 2017, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală. În 2023, Rusia o ordonat construirea a 25 de închisori și trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Deținuții nu primesc mai nimic în închisori Rusia este lider în Europa în ceea ce privește populația penitenciară, potrivit unui raport al Consiliului Europei. În 2020, Rusia avea unul dintre cele mai mari bugete pentru închisori din Europa: 3,72 miliarde de euro. Bugetul zilnic alocat prizonierilor era de 2,63 euro, media europeană fiind de 41,74 de euro. Potrivit ONG-ului "Russia Behind Bars", renovarea clădirilor este realizată chiar de către deținuți, cu materiale de construcție pe care rudele lor sunt obligate să le cumpere. În închisori nu este asigurată nici măcar hrana zilnică necesară. Prizonierii mănâncă din alimentele trimise de rude. Condițiile de igienă sunt deplorabile. Accesul la medici sau medicamente este îngreunat, chiar și când suferă de o boală foarte gravă. Rata mortalității în închisorile rusești se ridică la 46,6 decese la 10.000 de deținuți. Nivelul mediu european e de 5,3. Zeci de miliarde de ruble din muncă forțată Din cauza războiului, forța de muncă în Rusia a scăzut drastic iar Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe munca forțată din închisori. Potrivit ONG-urilor, de la începutul războiului din Ucraina, aproape 20.000 de persoane au fost arestate pentru că și-au exprimat opoziția față de război. Potrivit datelor Serviciului Federal al Penitenciarelor ruse (FSNI), în august, 2023, 26.000 de condamnați erau supuși muncii forțate. În 2022, Rusia a câștigat oficial aproximativ 20 miliarde de ruble, aproximativ 193 de milioane de euro, din munca forțată în închisori. Pe parcursul primelor cinci luni din 2023, trezoreria rusă încasase, oficial, 7,6 miliarde de ruble din munca forțată din coloniile penitenciare. S-a raportat că deținuții muncesc atât în marile companii de stat, precum Ozon și corporația de stat a Căilor Ferate Ruse, cât și în cele private. Navalnîi lucra uniforme pentru OMON Munca forțată în închisorile rusești a fost practicată însă și înainte de introducerea ei ca pedeapsă penală. Lagărele, construite în mare parte în timpul lui Stalin, sunt adesea situate în zone pe care Uniunea Sovietică dorea să le dezvolte economic, cu ajutorul muncii forțate. Drept urmare, lângă coloniile penitenciare erau construite ateliere de textile și fabrici de prelucrare a lemnului sau a metalului. Care funcționează și azi. Potrivit Olgăi Romanova, directorul organizației "Russia Behind Bars", în timpul detenției Navalnîi ar fi fost obligat să coasă uniforme sau veste de poliție pentru OMON, forțele speciale ale Ministerului de Interne. Munca forțată din penitenciare a fost și unul dintre mecanismele prin care oligarhii au strâns averi colosale în anii '90. Aceștia înființaseră case de comerț lângă fabricile coloniilor. Fabricile vindeau bunurile produse de deținuți către casele comerciale la prețuri extrem de mici. Casele de comerț le vindeau apoi cu suprapreț. Șefii închisorilor, mituiți gras Potrivit Olgăi Romanova, o parte din profiturile din munca condamnaților reveneau managerilor închisorii sub formă de mită. Datorită acestor fabrici, Serviciul Federal al Penitenciarelor a funcționat din totdeauna ca o mașină financiară puternică. Cu excepția a doi ani: înființarea unor comisii de supraveghere, cauzate de creșterea plângerilor privind condițiile de muncă, a provocat în 2008 și 2009 o prăbușire de 60% a producției din colonii. Profiturile au crescut apoi la loc. Potrivit unei anchete, în 2016, pe lângă subvenția bugetului federal, FSIN a câștigat aproximativ 50 de miliarde de ruble (în jur de cinci sute de milioane de euro), din producția din închisori. Cel mai mult, coloniile penitenciare produc alimente, îmbrăcăminte și textile. Oferă rar servicii de reparații pentru utilități publice sau lucrări de construcție. "Salariul" unui condamnat: vreo șase euro lunar Când Rusia a reintrodus munca obligatorie ca formă de pedeapsă penală, în 2017, autoritățile ruse au susținut că totul va fi în conformitate cu legile: deținuții vor fi angajați în specialitatea lor și vor primi salarii adecvate. Potrivit presei ruse, programul celor condamnați la muncă forțată a fost elaborat de oamenii de știință. Trezire la ora 6 dimineața, exerciții fizice, micul dejun și program de lucru de la 08:30 la 17:30, cu o oră de pauză de masă. După orele de lucru, deținuții au dreptul la "timp personal". Stingerea se dă la ora 22:00. Dacă salariul unei persoane care ispășește o pedeapsă într-o colonie rusă este în medie de aproximativ 13 mii de ruble (prin lege nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim), pentru munca forțată acesta va fi mult mai mare: de la 25 la 110 mii de ruble. Rapoartelor activiștilor pentru drepturile omului spun, însă, altceva: 27 de zile lucrătoare pe lună iar "salariile" variază de la 300 la 600 de ruble pe lună. Adică trei, respectiv șase euro pe lună. 80.000 de condamnați, sclavi Programul este neregulat și poate ajunge până la la paisprezece ore pe zi. "Unii lucrează douăsprezece sau paisprezece ore pe zi, ca sclavii, în fabricile coloniei", a decarat un tânăr trimis în colonia penală IK-2 (unde Aleksei Navalnîi și-a ispășit o parte din pedeapsă) pentru că a participat la demonstrații neautorizate. În plus, deţinuţii sunt ţinuţi într-o permanentă activitate. Când nu muncesc, sunt puși să-și facă și să-și desfacă patul, să-și împăturească și să-și desfacă hainele, sau să se uite ore întregi la televiziunea de stat. Cel mai mic pas greșit poate atrage o sancțiune. Anul trecut, Serviciul Federal de Penitenciare a raportat înființarea a 367 de centre corecționale cu capacitatea de a găzdui peste 40 de mii de condamnați pentru muncă forțată. În 2024, numărul acestor locuri este planificat să fie extins la 80 de mii.

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin (sursa: The Mirror)
Internațional

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin. Ekaterina Mizulina este, potrivit mai multor surse rusești și ucrainene de presă, noua feblețe a lui Vladimir Putin. Barbie care cenzurează internetul, cu Putin Mizulina a absolvit Școala de Studii Orientale și Africane de la Universitatea din Londra în 2004 și este licențiată în istoria artei și în limba indoneziană, potrivit The Mirror. Citește și: Cozmin Gușă, care conduce Clubul Român de Presă și controlează Gold FM, susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi A lucrat ca traducătoare în cadrul delegațiilor oficiale rusești care au vizitat China, iar tatăl ei, profesorul Mihail Mizulin, în vârstă de 69 de ani, este un important cadru universitar de la Moscova. Mama sa, Elena Mizulina, este o senatoare putinistă și anti-ucraineană. Mizulina este creditată ca spunând la un moment dat: "În primul rând, vom curăța Ucraina de naziști și bandiți, iar apoi vom ajunge la Google și Wikipedia.". Olga Romanova, o militantă rusă pentru drepturile omului, expertă în sistemul penitenciar în care a murit vineri liderul opoziției Aleksei Navalnîi, a declarat pentru postul ucrainean Channel 24: "Katya Mizulina este complet pe placul lui Putin. Acest tip de Barbie i s-a potrivit întotdeauna foarte bine". Presa locală mai spune că cei doi "au devenit apropiați", mai arată sursa citată. Ekaterina Mizulina conduce o organizație paraguvernamentală, Liga Internetului Sigur, un instrument al cenzorilor de stat ruși.

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? (sursa: X/Борис Надеждин)
Internațional

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin?

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în luna martie. Deși observatorii internaționali nu au nici o îndoială că președintele Vladimir Putin își va asigura al cincilea mandat, un nou contracandidat a stârnit un interes neașteptat. Atât la nivel național, cât și internațional. Este vorba de Boris Nadejdin. Politicianul, în vîrstă de 61 de ani, este un critic vocal al regimului lui Putin, condamnând în mod repetat războiul din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Până în prezent, a strâns peste 150.000 de semnături de susținere a candidaturii. În mai multe orașe din Rusia, oamenii au stat la cozi enorme pentru a semna. Pe de altă parte, Nadejdin este criticat chiar de către opozanții lui Putin. Aceștia îl acuză că face jocul Kremlinului, creând iluzia competiției. Împotriva războiului din Ucraina Boris Nadejdin are 61 de ani, s-a născut în Tașkent, Uzbekistanul sovietic. Are rădăcini ucrainene, poloneze, evreiești și românești. A absolvit facultatea de Fizică și Matematică de la Universitatea de Stat din Moscova. În 1999, a devenit membru al Dumei de Stat. Între 2008 și 2011 a fost membru al Consiliului Politic Federal al partidului Cauza Dreaptă. În prezent, este membru al partidului de centru-dreapta Inițiativa Civilă. Pe site-ul său, Nadejdin se descrie ca fiind "fizician, antreprenor, avocat și politician". Din 2022, și-a exprimat în mod repetat opoziția față de război. Potrivit declarațiilor, își dorește să scoată Rusia din "drumul autoritarismului și militarizării". În campanie, a declarat: "Putin trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor, viitorul unei țări care va fi apreciată și la care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă.". Nadejdin a promis că va pune capăt mobilizării, va aduce soldații ruși acasă și va elibera prizonierii politici. Nadejdin a numit restricțiile privind avortul și interzicerea mișcării LGBTQ+ "prostii monumentale", asemănându-le cu practici din evul mediu. Cozi pentru semnături la minus 34 de grade Candidatura prezidențială a lui Boris Nadejdin a fost primită cu un interes neașteptat de mare. "Acum, strângem aproximativ 15.000 de semnături pe zi", a declarat Nadejdin într-un interviu recent. În întreaga țară s-au format cozi lungi de ruși care îl susțin pe Nadejdin, inclusiv în orașe precum Sankt Petersburg, Saratov, Krasnodar, Ekaterinburg, Voronej și Ufa. În Sakha, oamenii au stat la coadă pentru semnătură în ciuda temperaturilor de minus 34 de grade Celsius. În prezent, potrivit site-ului său de campanie, Nadejdin a strâns peste 150.000 de semnături. În conformitate cu legile electorale rusești, un candidat la președinție care candidează dintr-un partid nereprezentat în parlament trebuie să adune 100.000 de semnături, cu cel mult 2.500 din fiecare dintre regiunile Rusiei. Nadejdin a explicat pe Telegram că și-a dorit o marjă suplimentară de semnături în cazul în care unele ar fi contestate de autorități. Deși Nadejdin are numărul suficient de semnături, acestea nu sunt o garanție că va putea candida. Comisia electorală, care trebuie să le valideze, este condusă de Ella Pamfilova, o confidentă a președintelui Putin. Dunțova, candidatură respinsă Oponenții lui Putin s-au plâns, în mod repetat, de faptul că înregistrarea le-a fost respinsă de comisia electorală din cauza unor erori formale. Este și cazul jurnalistei Ekaterina Dunțova. Dunțova a criticat constant războiul din Ucraina și a făcut campanie pentru eliberarea prizonierilor politici. În luna decembrie 2023, Ekaterina Dunțova a fost exclusă din cursă, înainte de a fi înregistrată oficial. Comisia electorală centrală a Rusiei a motivat că au existat mai multe erori în documentele depuse. Printre aceste erori au fost invocate litere greșit scrise în numele celor care au semnat pentru candidatură. Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Deși a stârnit interes, atrăgând și atenția internațională, contracandidatul lui Putin este și criticat, chiar de către opozanți ai Kremlinului. Aceștia susțin că Nadejdin face jocurile puterii creând "iluzia competiției". Coordonatorului de campanie din Voronej, Pavel Sychev, a declarat: "Jumătate dintre prietenii mei, care se află în tabăra opoziției, au refuzat să semneze pentru Nadejdin, pretinzând că el este un «proiect al Kremlinului»". Potrivit unor surse din administrația prezidențială, citate de Institutul de știri independent Verstka, la început, Nadejdin ar fi fost agreat de Kremlin. Așa se explică și faptul că acestuia i-au fost permise declarațiile publice față de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit acelorași surse, atitudinea Kremlinului față de Nadejdin s-a schimbat brusc, după congresul partidului Inițiativa Civică din 23 decembrie, când acesta a fost propus pentru candidatură. Nadejdin a pierdut sprijinul Kremlinului nu doar pentru că a criticat războiul, ci și pentru că, în discursul din Congres, s-a ridicat contra lui Putin. Iar în prezent pare că a devenit un opozant serios. Cel mai probabil, Comisia electorală va refuza înscrierea sa în cursa prezidențială.

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a arătat intenţia de a vizita Phenianul în curând, a informat duminică presa de stat nord-coreeană KCNA. Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean Preşedintele Putin i-a mulţumit, de asemenea, liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru invitaţia sa de a vizita Phenianul, în timpul întâlnirii cu ministrul nord-coreean de externe Choe Son Hui, care a vizitat Rusia săptămâna trecută, a mai informat KCNA, citând un oficial al ministerului de externe. Rusia a mulţumit Coreei de Nord pentru sprijinul şi solidaritatea de care a dat dovadă în războiul din Ucraina. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Cei doi şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la actele provocatoare ale Statelor Unite şi ale aliaţilor lor împotriva drepturilor suverane ale Phenianului, acceptând în acelaşi timp să coopereze în afaceri regionale. Cooperarea dintre Phenian şi Moscova va fi în conformitate cu Carta ONU şi alte legi internaţionale, conform sursei citate. Înalţi oficiali ruşi, inclusiv ministrul apărării şi cel al afacerilor externe, au vizitat Coreea de Nord în 2023, stârnind temeri cu privire la un potenţial acord în domeniul armamentului, notează AFP. Kim Jong Un, aliat de nădejde al Moscovei Occidentul acuză Phenianul şi Moscova că lucrează împreună pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, iar anumite ţări precum Statele Unite susţin că nord-coreenii livrează arme Rusiei. În luna ianuarie, Casa Albă a acuzat Coreea de Nord că a trimis în Rusia rachete balistice şi lansatoare, calificând aceste acţiuni drept "o escaladare semnificativă şi îngrijorătoare" a ajutorului nord-coreean pentru Moscova. La rândul său, Coreea de Sud a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Rusiei peste un milion de muniţii pentru artilerie în schimbul unor informaţii şi a asistenţei privind tehnologia militară prin satelit. În luna noiembrie, Coreea de Nord a reuşit să pună pe orbită unul dintre aceste dispozitive satelitare de spionaj, Coreea de Sud văzând în acest demers mâna Moscovei.

Putin nu se oprește la Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Putin nu se oprește la Ucraina

Putin nu se oprește la Ucraina. În cazul unei victorii a Rusiei în Ucraina, există un "risc real" ca preşedintele rus Vladimir Putin să nu se oprească aici, a avertizat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles. Putin nu se oprește la Ucraina "Dacă Putin câştigă în Ucraina, există un risc real ca agresiunea sa să nu se oprească aici", a declarat Stoltenberg presei, subliniind necesitatea continuării ajutorului militar pentru Kiev. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean "Sprijinul nostru nu este un act de caritate, este o investiţie în securitatea noastră", a adăugat el, în acelaşi timp în care Putin spunea de la Moscova că armata rusă îşi îmbunătăţeşte poziţiile pe aproape întreaga linie a frontului din Ucraina. Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a decide, printre altele, asupra ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, la care Ungaria lui Viktor Orban încă se opune. Este vital ca Kievul să fie sprijinit "Încetarea asistenţei militare pentru Ucraina nu ar face decât să prelungească războiul, şi nu să-l încheie", a avertizat Stoltenberg. "Singura modalitate de a obţine o pace justă şi durabilă este de a-l convinge pe preşedintele Putin că nu va câştiga pe câmpul de luptă", a declarat el după o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico. "Iar singura modalitate de a ne asigura că preşedintele Putin înţelege că nu câştigă pe câmpul de luptă este să continuăm să sprijinim Ucraina", a spus el. De săptămâni întregi, situaţia este tot mai dificilă în Ucraina, în contextul în care contraofensiva sa militară nu a reuşit să producă un progres decisiv în faţa armatei ruse.

Putin, umflat de steroizi, tratamente faciale. Fotografia din stânga e de pe 7 noiembrie a.c., cea din dreapta, o zi mai târziu (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, umflat de steroizi, tratamente faciale

Putin, umflat de steroizi, tratamente faciale. Un video cu președintele rus care are obrajii supradimensionați a atras atenția recent. Putin, umflat de steroizi, tratamente faciale Imaginile au fost postate pe X (ex-Twitter) de Anton Gherașcenko, consilier al ministrului de Interne ucrainean. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea "Ce s-a întâmplat cu obrajii lui Putin?", s-a întrebat Gherașcenko. What's up with Putin's cheeks? (This is a recent video) pic.twitter.com/5aXQUVWFTQ— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 8, 2023 "După aspectul micii vânătăi de deasupra obrazului, este vorba de o proaspătă. Mă întreb cum arată cu adevărat fără toate îmbunătățirile cosmetice?", a comentat un utilizator X. "Hialuron", a adăugat un altul. " se numește. Efect secundar comun al utilizării pe termen lung a steroizilor (nu a steroizilor anabolizanți), de obicei prednison. Destul de ușor de distins.", a arătat încă un utilizator. Au fost și comentarii potrivit cărora în imagini nu ar fi Putin, ci o sosie, pe care președintele rus ar mai fi folosit-o și în pandemie.

Putin vrea război european pentru Kosovo (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea război european pentru Kosovo

Putin vrea război european pentru Kosovo. Stabilitatea Uniunii Europene este condiționată de ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest. În prezent, pe fundalul războiului din Ucraina, când Serbia amenință Kosovo și se bazează pe sprijinul Moscovei în escaladarea conflictului, Kremlinul nu are decât de câștigat: un război în zonă ar putea fi devastator pentru UE. Zi de doliu în Kosovo Tensiunile dintre Serbia și Kosovo escaladează. Cel mai recent și grav atac a avut loc pe 24 septembrie: 30 de sârbi înarmați au atacat o patrulă de poliție în apropierea satului Banjska (în nordul regiunii Mitrovica, din Kosovo). Un ofițer și patru atacatori au fost uciși. În Kosovo, prim-ministrul Albin Kurti a acuzat Serbia că sprijină „atacurile teroriste”. Acesta a declarat că atacatorii nu erau cetățeni sârbi obișnuiți ai Kosovo, ci trupe speciale, organizate și susținute de statul sârb. Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat ziua de 25 septembrie zi de doliu național în memoria ofițerului ucis. Zi de doliu și în Serbia, dar pentru alți morți În Serbia, președintele sârb Aleksandar Vučić a respins acuzațiile de terorism, blamând politica lui Kurti, care vizează o „epurare etnică brutală”. Vučić a afirmat că bărbații înarmați erau sârbi din Kosovo care „nu mai voiau să sufere din cauza terorii lui Kurti”. Președintele sârb a declarat ziua de 27 septembrie zi de doliu național pentru compatrioții sârbi uciși în Kosovo. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Uniunea Europeană a condamnat „în cei mai fermi termeni atacul oribil al unei bande armate împotriva ofițerilor de poliție din Kosovo”. În acest context, Rusia, care nu recunoaște independența Kosovo, jubilează și pune paie peste foc: potrivit Kremlinului, Kosovo e de vină pentru violențele recente. Like a BOS Deși Serbia a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2009 și a primit statutul de țară candidată în martie 2012, relațiile cu Rusia sunt din ce în ce mai strânse. La nivel politic, Rusia, ca membru al Consiliului de Securitate al ONU, susține poziția Serbiei cu privire la Kosovo. La schimb, guvernul Partidului Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vučić strânge legăturile cu Rusia. În septembrie 2022, ministrul sârb de externe Nikola Selaković și omologul său rus, Serghei Lavrov, au semnat un acord privind „consultările reciproce” în chestiuni de politică externă. În Serbia, influența politică a Rusiei se manifestă inclusiv prin Biserica Ortodoxă Sârbă, patriarhul Porfirije Peric fiind un apropiat al președintelui Aleksandar Vučić. BOS, care se consideră că ar avea aproximativ opt milioane de "supuși", vehiculează o mare parte din propaganda rusă, patriarhul sârb negând în prezent legitimitatea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. BOS acționează și ca actor politic, sprijinind politicienii pro-ruși și naționalismul extremist sârb în zona balcanică. În septembrie, 2022, Vojislav Šešelj, criminal de război sârb, condamnat de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, a fost decorat de Biserica Ortodoxă Sârbă, pentru a doua oară. Gazprom ține becul aprins la Belgrad Și la nivel economic, relațiile Rusiei cu Serbia sunt foarte apropiate. În luna mai 2022, Belgradul a renegociat cu Gazprom un contract pe trei ani, în termeni favorabili pentru ambele țări. Invazia Ucrainei de către Rusia a dus și la o relocare a companiilor rusești în Serbia. Anul trecut, în Serbia investițiile străine directe au cunoscut o creștere fără precedent, depășind fluxul mediu din anii precedenți cu aproape 600 milioane de euro. Tot în 2022, în Serbia s-au înființat peste o mie de afaceri rusești, o cifră de 12 ori mai mare decât în 2021. La nivel social, potrivit unui sondaj efectuat de Open Society Foundation la jumătatea anului 2022, 51% dintre sârbi considerau Rusia ca fiind cel mai important partener strategic, 66% declarau că Moscova e „cel mai mare prieten” al țării lor, iar 63% considerau că Occidentul e vinovat pentru izbucnirea războiului din Ucraina. Presă de propagandă putinistă în Serbia Titlurile presei din Serbia par a fi dictate de Kremlin: „Actul de terorism de pe gazoductele Nord Stream a fost organizat de Statele Unite ale Americii și Marea Britanie”, „Occidentul își pierde răbdarea cu Ucraina”, „Rusia: Investigație asupra Londrei în cazul măcelului de la Bucea, Marea Britanie ascunde adevărul”. În legătură cu atacul din Kosovo, presa din Serbia apreciază, pe de o parte, susținerea Rusiei: „La Moscova au fost arborate afișe de solidaritate pentru sârbii din Kosovo și Metohija, care supraviețuiesc terorii regimului lui Albin Kurti. De asemenea, mass-media rusă a dedicat un spațiu de invidiat conflictului sângeros de la Banjska, în timpul căruia un polițist albanez și cel puțin patru dintre compatrioții noștri din nordul Kosovo au fost uciși.”. Pe de altă parte, mass media sârbe blamează NATO și țările europene: „Forțele NATO din Kosovo aprobă uciderea populației sârbe. Teroarea continuă a Albaniei împotriva sârbilor kosovari a dus la vărsare de sânge în satul Banjska din nordul provinciei. Într-un atac asupra unei mănăstiri locale din 24 septembrie, patru localnici au fost uciși de grupări ilegale. (...) Atacurile și opresiunea asupra populației sârbe din Kosovo continuă cu o intensitate crescândă, cu sprijinul țărilor europene și al contingentului militar al NATO KFOR”. Potrivit unui studiu recent, Occidentul nu va putea să intervină cu nimic în zonă, dacă nu contracarează, în primul rând, influența toxică a propagandei rusești. Pregătește Serbia un nou război în Balcani? La finalul lunii august, WELT avansa ipoteza izbucnirii unui război în Balcani, provocat de Serbia. WELT preluase o informație din The Geopost, potrivit căreia vizita recentă la Teheran a viceministrului sârb de externe, Goran Aleksic, ar fi avut ca scop achiziționarea a 20.000 de drone iraniene Shahed-136 (drone cu autodetonare). Președinția sârbă nu a comentat atunci informația, însă cu două săptămâni înainte de recentul atac din Kosovo, Snežana Janković, ambasadoarea Serbiei în Germania, a reacționat. Potrivit acesteia, acuzațiile că Serbia ar pregăti un război în Balcani sunt „insinuări malițioase”, afirmând că Ministerul Apărării sârb a negat, de fapt, achiziționarea dronelor din Iran. Totuși, în octombrie anul trecut, generalul-maior iranian Yahya Rahim Safavi a declarat că, printre cele 22 de țări care au solicitat achiziția de drone Shahed-136, s-au numărat Serbia și Armenia. Putin vrea război european pentru Kosovo În luna februarie a acestui an, președintele Aleksandar Vučić a spus că urmează să semneze primul contract cu Emiratele Arabe Unite pentru achiziționarea acestui tip de drone „sinucigașe”. Pe 27 septembrie, comentând recentele atacuri din Kosovo, președintele Aleksandar Vučić a declarat în emisiunea de interviuri Oko de la RTS: „De un an am informații că oamenii se pregătesc pentru rezistență”. Vučić a afirmat, în acest context, că bărbații implicați în atac erau de fapt oameni care se apărau, căci premierul Kurti „urăște poporul sârb”. Președintele a făcut apel la sârbii din Kosovo „să obțină ceea ce le aparține într-un mod pașnic”, declarând că „pacea este interesul nostru”, deși trebuie înțeles că „acești oameni trăiesc în iad”. În conlcuzie, Vučić a cerut comunității internaționale „să nu facă presiuni pe Belgrad”.

Rusia are multe bombe cu dispersie (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia are multe bombe cu dispersie

Rusia are multe bombe cu dispersie. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia dispune de un "stoc suficient" de bombe cu dispersie şi că Moscova îşi rezervă dreptul de a le folosi dacă astfel de muniţii sunt folosite împotriva forţelor ruseşti din Ucraina. El a făcut declaraţiile într-un interviu la televiziunea de stat Rossia-1, difuzat duminică şi relatat de agenţiile internaţionale de presă. Rusia are multe bombe cu dispersie "Vreau să spun că Rusia are suficiente rezerve de diferite tipuri de bombe cu dispersie. Rusia nu doreşte să folosească muniţii scoase în afara legii la nivel internaţional. Dar, bineînţeles, dacă acestea sunt folosite împotriva noastră, ne rezervăm dreptul de a lua măsuri reciproce", a declarat Putin. "Până acum, nu le-am folosit, nu a fost nevoie, chiar dacă la un moment dat am avut o binecunoscută lipsă de muniţie", a continuat preşedintele rus. Ucraina a anunţat joi că a primit bombe cu dispersie de la Statele Unite, muniţii interzise în peste 100 de ţări. Kievul s-a angajat să le folosească doar pentru a disloca concentrări de soldaţi inamici şi speră astfel să accelereze ofensiva sa majoră pentru a-şi recuceri propriile teritorii din est şi sud, dar nu le va folosi pe teritoriul rusesc. Preşedintele rus a acuzat Statele Unite că au furnizat controversatele muniţii cu dispersie pentru că Occidentul nu mai era în măsură să aprovizioneze Ucraina cu suficiente arme convenţionale. "Armata ucraineană foloseşte până la 5.000 sau 6.000 de obuze de 155 mm pe zi de luptă. Statele Unite produc 15.000 pe lună, deci nu au suficiente, şi nici Europa nu are suficiente. Nu au nimic mai bun de propus decât să folosească muniţii cu dispersie", a declarat Putin. Interzise în 111 țări Bombele, care explodează deasupra solului, împrăştie proiectilele pe suprafeţe mai mari, ucigând fără discriminare şi provocând, astfel, numeroase victime civile colaterale. Deoarece multe dintre ele nu explodează adesea imediat, ele, ca şi minele, sunt considerate un pericol pentru civili chiar şi după ce ostilităţile s-au încheiat. Germania şi alte 110 ţări le-au scos în afara legii în cadrul unui tratat internaţional, dar nici SUA, nici Ucraina şi nici Rusia nu au semnat acest tratat. Convenţia privind muniţiile cu dispersie semnată la Oslo în 2008 interzice producerea, stocarea, utilizarea şi transferul acestor arme. Citește și: Ucraina recunoaște, în premieră, că a atacat teritoriul Rusiei: Este posibil şi necesar să ucidem inamicul pe teritoriul său într-un război Soldaţii ucraineni acuză armata rusă de folosirea acestor muniţii controversate încă de la începutul conflictului. Human Rights Watch afirmă însă că atât Moscova, cât şi Kievul au folosit muniţii cu dispersie. De asemenea, Putin a declarat la televiziunea de stat că nu vede nimic greşit în faptul că specialiştii ruşi examinează echipamente militare şi rachete occidentale capturate, cum ar fi rachetele Storm Shadow pe care Marea Britanie le-a furnizat Ucrainei, pentru a vedea dacă există ceva util care ar putea fi folosit în propriul echipament militar al Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră