duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

223 articole
Internațional

Putin și Zelenski, nici un contact

Putin și Zelenski, nici un contact. Kremlinul a declarat luni că nu există nicio bază pentru o întâlnire în acest moment între preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski, potrivit Reuters. Putin și Zelenski, nici un contact Întrebat despre propunerea preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a intermedia discuţii de pace între cele două părţi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni jurnaliştilor acreditaţi la preşedinţia rusă că Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski s-ar putea întâlni numai după ce negociatorii de ambele părţi îşi "vor fi făcut temele". Negocierile dintre Moscova şi Kiev sunt blocate de mai multe luni, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru lipsa unui progres. Citește și: DOCUMENT Romarm, companie a Ministerului Economiei, a cumpărat rachete ruginite din Belarus, printr-o companie din Bulgaria, și le-a trimis în Ucraina. Kievul le-a returnat României "Delegaţia ucraineană a dispărut de pe radar, nu există un proces de negociere acum", a spus Peskov luni. "În ceea ce priveşte o întâlnire între preşedinţii Putin şi Zelenski, aceasta va fi posibilă doar după ce delegaţiile îşi vor fi făcut toate temele. Aceasta lipseşte, aşa că nu există premisele necesare pentru o întâlnire", a adăugat el. Referendumurile locale, ultimul cui în coșciug Duminică, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că nu vor putea exista negocieri cu Ucraina sau cu aliaţii săi internaţionali dacă Moscova va proceda la organizarea de referendumuri privind aderarea la Rusia în zonele ocupate, informează Reuters. "Problema este că acestea sunt planurile locuitorilor din regiune. Nu noi organizăm aceste referendumuri. Aici, evident, este necesar să înţelegem cui îi adresează Zelenski această declaraţie: cetăţenilor Ucrainei din regiunile menţionate sau cetăţenilor Rusiei?", a reacţionat luni Peskov, citat de Unian. Rușii lui Putin, trimiși în Ucraina Şeful administraţiei regionale din Zaporojie (în sudul Ucrainei), Evgheni Baliţki, numit de forţele ruse a semnat luni un decret care prevede organizarea unui referendum pentru aderarea la Rusia, a informat agenţia de presă RIA Novosti. Evgheni Baliţki a semnat documentul în cadrul forumului mişcării sociale din regiunea Zaporojie "Suntem împreună cu Rusia", care are loc în Melitopolul ocupat. Anterior, Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW) a indicat că membri ai partidului de guvernământ Rusia Unită al lui Putin au fost trimişi în teritoriile ocupate ale Ucrainei pentru a pregăti aşa-numitele "referendumuri" de anexare, notează Rbc.ua. Fără negocieri din martie Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Înaintea oricăror negocieri, armata rusă trebuie alungată din toate teritoriile ucrainene pe care le ocupă, consideră consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak. Dacă nu se va face acest lucru, Moscova îşi va continua provocările în Transnistria, în Georgia şi în nordul Kazahstanului, consideră el, apreciind că la ora actuală Kremlinul nici nu-şi doreşte cu adevărat negocieri, căci este interesat în primul rând să-şi securizeze teritoriile ocupate în regiunile Herson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, potrivit publicaţiei Focus.

Putin și Zelenski, nici un contact (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Turcia plătește gazul rusesc în ruble (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia plătește gazul rusesc în ruble

Turcia plătește gazul rusesc în ruble. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi plătite în ruble, a informat sâmbătă presa turcă, transmite France Presse. Turcia plătește gazul rusesc în ruble "Un aspect pozitiv al vizitei noastre la Soci este acordul nostru cu dl Putin privind rubla. Dacă Dumnezeu permite, schimburile noastre în ruble vor asigura beneficii Turciei şi Rusiei", a declarat şeful statului turc reporterilor la bordul zborului său de întoarcere de la Soci (Rusia), pe malul Mării Negre, unde s-a întâlnit vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin. Cei doi preşedinţi au convenit că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi "plătite parţial în ruble", a anunţat vineri seară viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak. Erdogan nu a precizat volumul tranzacţiilor viitoare în ruble. Rusia încearcă de luni de zile să-şi impună moneda în reglementările internaţionale împotriva euro şi dolarului, pe fondul sancţiunilor economice occidentale fără precedent împotriva Moscovei din cauza invaziei Ucrainei. Rusia, furnizor important de gaz și petrol pentru Turcia Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă, Turcia a optat pentru neutralitate între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei. În 2021, Rusia a reprezentat aproximativ un sfert din importurile de petrol ale Turciei şi 45% din achiziţiile sale de gaze naturale. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Plata pentru gazul rusesc în ruble, chiar şi parţial, ar putea permite Turciei să nu-şi epuizeze în continuare rezervele valutare în dolari. Potrivit economiştilor, guvernul turc a cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari încercând să oprească prăbuşirea lirei turceşti, care şi-a pierdut aproape jumătate din valoare într-un an. Erdogan şi Putin s-au angajat de asemenea la Soci să consolideze cooperarea energetică şi economică.

Alt otrăvit la ordinul lui Putin (sursa: Washington Post)
Internațional

Alt otrăvit la ordinul lui Putin

Alt otrăvit la ordinul lui Putin. Fostul consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, Anatoli Ciubais, ex-vicepremier, care a părăsit în circumstanţe obscure Rusia în luna martie, la scurt timp după invazia declanşată de Kremlin în Ucraina la 24 februarie, s-ar fi îmbolnăvit subit şi a ajuns la sfârşitul săptămânii trecute la reanimare. Alt otrăvit la ordinul lui Putin Deşi unele media ruse afirmă că acesta ar suferi de o boală autoimună rară, unii dintre opozanţii ruşi, precum Mark Feighin, nu exclud ca fostul oficial să fi fost otrăvit, având în vedere cantitatea imensă de informaţii secrete pe care o deţinea despre însuşi preşedintele rus Vladimir Putin, în a cărui instalare la putere a fost implicat nemijlocit, relatează agenţia de presă ucraineană Unian. Anunţul despre spitalizarea lui Ciubais într-o clinică europeană cu sindromul Guillain-Bare a fost făcut în premieră de o cunoscută prezentatoare tv rusă Ksenia Sobceak, care se află şi ea în prezent în străinătate. Tot de la ea, media ruse au aflat că imobilul în care lui Ciubais i se făcuse brusc rău a fost verificat de specialişti în costume de protecţie chimică, deşi Sobceak nu a indicat ţara în care se află în prezent fostul consilier al lui Putin şi ex-director al corporaţiei Rosnano. Vacanţă în insula Costa Smeralda Unele media italiene au scris că Anatoli Ciubais se afla în vacanţă în insula Costa Smeralda din nordul Sardiniei, iar în prezent starea sa este destul de gravă. Conform unor informaţii, acesta ar fi fost spitalizat la clinica Mater Oblia Hospital. La sfârşitul lunii aprilie, agenţia oficială de presă rusă TASS relata că Ciubais s-ar fi stabilit în Italia, în Toscana sau Sardinia, unde ar deţine proprietăţi imobiliare. "Dacă Kremlinul ar putea să-l otrăvească pe Ciubais? Să-l elimine? Desigur, ar putea. Ciubais este deţinătorul unei cantităţi colosale de informaţii despre Putin şi anturajul său, despre multe secrete de stat. În primul rând, el poate şti despre tot ceea ce s-a întâmplat la Kremlin în momentul în care Putin a venit la putere. În al doilea rând, el ştie cu siguranţă aproape tot ce s-a întâmplat în cadrul administraţiei prezidenţiale ruse de mai bine de un sfert de secol", a declarat Mark Feighin, fost deputat şi cunoscut avocat. Ciubais, din Sankt Petersburg Ciubais, care provine, la fel ca majoritatea apropiaţilor preşedintelui rus, din Sankt Petersburg, a fost consilierul lui Putin până în ultimul moment şi şi-a dat demisia după plecarea sa intempestivă din Rusia. Mark Feighin presupune că Kremlinul avea destule motive să-l elimine pe Ciubais. Deocamdată nu există o confirmare în acest sens din surse independente, notează Unian. În opinia sa, Ciubais (67 de ani) a fugit din Federaţia Rusă, promiţând Kremlinului că va păstra tăcerea, adăugând că recent au apărut informaţii potrivit cărora unele agenţii de presă ar fi încercat să-l intervieveze pe acesta, dar că el ar fi refuzat, de teama unor posibile represalii din partea serviciilor secrete. Deşi opozantul rus consideră că Moscova şi serviciile sale secrete ar putea fi implicate în deteriorarea bruscă a stării sănătăţii lui Ciubais, el nu exclude nici versiunea ca fostul înalt responsabil să se fi îmbolnăvit din cauze naturale, având în vedere că se apropie de 70 de ani. Peskov face pe niznaiul Anatoli Ciubais, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, este o personalitate politică bine cunoscută în Rusia. El a ocupat funcţii înalte în stat de la începutul anilor 1990, când a condus privatizarea sub preşedintele Boris Elţin. De asemenea, Kira Iarmîş, purtătoarea de cuvânt a opozantului Aleksei Navalnîi, inamicul nr. 1 al Kremlinului, încarcerat în prezent într-un penitenciar de înaltă securitate, menţionează într-o postare pe Twitter că "nimeni nu se îndoieşte cu adevărat că Ciubais a fost otrăvit: asta e reputaţia Kremlinului", potrivit Daily Mail. Citește și: Conspiraționistul Alex Jones, obligat să plătească 49,3 milioane de dolari părinților unui băiat ucis în masacrul de la școala Sandy Hook. Jones afirmase că tragedia fusese o „înscenare” La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat informaţiile despre spitalizarea lui Ciubais drept o "veste tristă", dorindu-i însănătoşire grabnică. El a afirmat luni că autorităţile ruse nu cunosc detalii despre starea lui Ciubais, potrivit media ruse.

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare. Preşedintele rus a afirmat că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că un asemenea război nu trebuie pornit niciodată, relatează luni Reuters. Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare Putin a făcut aceste comentarii într-o scrisoare către participanţii la conferinţa ONU privind Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), la peste cinci luni de la declanşarea războiului din Ucraina. "Plecăm de la faptul că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că acesta nu trebuie niciodată dezlănţuit, şi suntem pentru securitate egală şi indivizibilă pentru toţi membrii comunităţii mondiale", afirmă liderul de la Kremlin. Preocuparea internaţională privind riscul confruntării nucleare a crescut de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie. Într-un discurs de la acea vreme, Putin a făcut referire la arsenalul nuclear al Rusiei şi a avertizat orice posibile puteri externe ostile să se abţină de la orice tentativă de a interveni. "Oricine încearcă să ne obstrucţioneze ar trebui să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat. Şi asta va duce la consecinţe cu care nu v-aţi întâlnit niciodată în istoria voastră", a spus el. Rusia a ridicat miza la nivel nuclear Câteva zile mai târziu, el a ordonat ca forţele nucleare ale Rusiei să fie plasate în stare de alertă. Războiul din Ucraina a ridicat tensiunile geopolitice la un nivel fără precedent din 1962, de la criza rachetelor din Cuba. Citește și: Încordare maximă după ce unele media americane au anunțat că Nancy Pelosi va vizita Taiwanul. „Armata Populară de Eliberare nu va sta fără să facă nimic”, amenință MAE chinez Atât politicienii din Rusia, cât şi cei din SUA, au vorbit public despre riscul unui al treilea război mondial. Directorul CIA, William Burns, a declarat în aprilie că date fiind eşecurile suferite de Rusia în Ucraina, "nimeni nu poate să nu trateze serios ameninţarea reprezentată de o potenţială recurgere la arme nucleare tactice". Rusia, a cărei doctrină militară permite utilizarea armelor nucleare în eventualitatea unei ameninţări existenţiale la adresa statului rus, a acuzat Occidentul că duce un "război prin intermediari" împotriva sa, înarmând Ucraina şi impunând sancţiuni Moscovei.

Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat

Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Occidentul nu poate oferi lumii propriul model de viitor şi că în prezent se formează o nouă ordine mondială, o alternativă la lumea unipolară existentă până acum, o nouă ordine mondială care va fi, spune el, "mai justă şi mai orientată social", relatează agenţiile de presă EFE şi News.ru. Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat "Occidentul nu poate oferi lumii modelul său de viitor (...) Atât la nivel local, cât şi global se pun bazele şi principiile unei ordini mondiale armonioase şi mai juste, orientate social şi sigure, o alternativă la cea existentă", a spus el, vorbind la forumul "Idei puternice pentru un nou viitor", desfăşurat la Moscova. Această nouă ordine mondială, potrivit lui Putin, vine să înlocuiască lumea unipolară care, "prin natura sa, frânează dezvoltarea civilizaţiei". Preşedintele rus susţine că, în prezent, elitele lumii occidentale "au intrat în panică" întrucât alte centre mondiale de dezvoltare îşi prezintă viziunea lor asupra viitorului lumii. "Statele cu adevărat suverane" "Oricât s-ar strădui elitele occidentale şi aşa-zisele elite supranaţionale să conserve ordinea existentă, se apropie o eră nouă, o nouă etapă în istoria lumii. Doar statele cu adevărat suverane pot garanta o dinamică de creştere ridicată", a mai spus el. La 24 februarie a.c., Vladimir Putin a ordonat armatei sale să invadeze ţara vecină Ucraina, stat suveran şi independent, a cărei integritate teritorială Rusia se angajase să o apere în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta (1994). Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Războiul declanşat de Rusia în Ucraina, pe care Kremlinul îl numeşte "operaţiune specială", a dus la izolarea ţării pe plan internaţional şi i-a atras o serie de sancţiuni dure care au drept scop descurajarea maşinăriei de război ruse, potrivit experţilor.

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit la Teheran pentru discuţii cu liderii iranian şi turc, prima vizită a liderului de la Kremlin în afara fostei Uniuni Sovietice de la invadarea Ucrainei de către Moscova la 24 februarie, a anunţat marţi după-amiază agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters. Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană Putin se află în vizită la Teheran pentru convorbiri cu liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi de asemenea pentru o primă întâlnire tete-a-tete cu un lider al unei ţări NATO de la declanşarea invaziei, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a discuta despre un acord care să permită reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei la Marea Neagră, precum şi despre pacea în Siria. Deplasarea lui Putin, care intervine la doar câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a vizitat Israelul şi Arabia Saudită, transmite un mesaj puternic Occidentului despre planurile Moscovei de a stabili legături strategice mai strânse cu Iranul, China şi India în faţa sancţiunilor occidentale, notează Reuters. O legătură foarte puternică "Contactul cu Khamenei este foarte important", a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al lui Putin, reporterilor la Moscova. "Un dialog de încredere s-a dezvoltat între ei asupra celor mai importante probleme pe agenda bilaterală şi internaţională". "În majoritatea problemelor, poziţiile noastre sunt apropiate sau identice", a adăugat el. Pentru Iran, de asemenea confruntat cu sancţiuni economice occidentale şi în conflict cu Statele Unite asupra programului nuclear al Teheranului şi unei serii de alte probleme, vizita lui Putin este oportună. Liderii săi clericali sunt dornici să consolideze relaţiile strategice cu Rusia în faţa unui bloc emergent israeliano-arab în Golf susţinut de SUA şi care ar putea înclina echilibrul de putere în Orientul Mijlociu mai departe de Iran. Teheran vs Washington "Având în vedere evoluţia legăturilor geopolitice după războiul din Ucraina, Teheranul încearcă să-şi asigure sprijinul Moscovei în confruntarea cu Washingtonul şi aliaţii săi regionali", a declarat un înalt oficial iranian citat de Reuters, cerând să nu fie numit. În primul rând pe ordinea de zi în discuţiile trilaterale de marţi care vor include de asemenea Turcia vor fi eforturile de reducere a violenţei în Siria, unde Erdogan a ameninţat că va lansa mai multe operaţiuni militare pentru a extinde "zonele sigure" adânci de 30 km de-a lungul graniţei. Atât Moscova, cât şi Teheranul se opun oricărei astfel de acţiuni din partea Turciei. "Menţinerea integrităţii teritoriale a Siriei este foarte importantă şi orice atac militar în nordul Siriei va dăuna cu siguranţă Turciei, Siriei şi întregii regiuni şi de pe urma sa vor beneficia teroriştii", i-a spus Khamenei lui Erdogan. Problema siriană Erdogan a declarat că terorismul rămâne o preocupare şi o ameninţare comună pentru Iran şi Turcia, iar cele două ţări trebuie să lupte împotriva tuturor ameninţărilor, inclusiv combatanţii kurzi din Turcia, Siria şi Iran consideraţi terorişti de către Ankara. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Orice operaţiune turcă în Siria ar ataca miliţia kurdă YPG, o formaţiune cheie a Forţelor Democratice Siriene (SDF) susţinute de SUA şi care controlează mari părţi din nordul Siriei şi sunt considerate de Washington un aliat important împotriva Statului Islamic.

Amiralul Radakin: Putin asasinat, wishful thinking (sursa: BBC One)
Internațional

Amiralul Radakin: Putin asasinat, "wishful thinking"

Amiralul Radakin: Putin asasinat, "wishful thinking". Şeful forţelor armate britanice, amiralul Tony Radakin, a respins duminică speculaţiile potrivit cărora preşedintele rus Vladimir Putin "nu este bine" sau ar putea fi asasinat, informează DPA. Amiralul Radakin: Putin asasinat, "wishful thinking" În timpul emisiunii Sunday Morning, de la postul de televiziune BBC One, amiralul Radakin a fost întrebat dacă Putin ar putea fi "înlăturat" sau dacă în Rusia ar putea avea loc o schimbare de regim. "Cred că unele dintre aceste comentarii conform cărora el nu este bine sau că cineva va încerca să îl asasineze ori să îl înlăture de la putere sunt mai degrabă wishful thinking", a răspuns înaltul oficial militar britanic. El a spus că viitorul prim-ministru britanic ar trebui să ştie că Rusia este "cea mai mare ameninţare" pentru Regatul Unit. 50.000 de soldați ruși, morți și răniți Potrivit lui Tony Radakin, în actualul război din Ucraina 50.000 de soldaţi ruşi au murit sau au fost răniţi şi aproape 1.700 de tancuri şi alte 4.000 de vehicule blindate militare ruse au fost distruse. Citește și: Forțele ruse își consolidează pozițiile în sudul Ucrainei. Va urma un nou atac masiv Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin

Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin. Dmitri Rogozin se va alătura Administrației Prezidențiale ruse în viitorul apropiat, a aflat site-ul Meduza din trei surse apropiate Kremlinului. Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin Nu se știe încă ve poziție va ocupa Rogozin, dar, potrivit uneia dintre sursele Meduza, șeful Roscosmos se numără printre candidații pentru funcția de șef de cabinet al lui Vladimir Putin. Actualul șef de cabinet al Administrației Prezidențiale este Anton Vaino, care deține postul din august 2016 – un mandat record. Potrivit unei surse apropiate Kremlinului, Vaino ar putea fi „transferat la un loc de muncă în serviciul diplomatic”. Nu ar fi prima dată când Vaino ar lucra în diplomație. Oficialul a servit la Ambasada Rusiei în Japonia între 1996 și 2001, înainte de a se muta la Ministerul de Interne timp de doi ani. "Supraveghetor" pentru Donețk și Lugansk O altă posibilitate, potrivit surselor lui Meduza, este ca Dmitri Rogozin să devină unul dintre supraveghetorii Kremlinului pentru autoproclamatele „republici populare” Donețk și Lugansk și pentru celelalte teritorii ocupate de ruși în Ucraina. În acest caz, Rogozin ar deveni consilier prezidențial sau adjunct al șefului de cabinet și l-ar înlocui pe Dmitri Kozak. După cum a raportat Meduza anterior, după ce Rusia și-a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, Kozak, fostul reprezentant al Kremlinului în Donbas, a căzut în dizgrația lui Vladimir Putin. El a fost înlocuit de „țarul” politicii interne, Serghei Kiriyenko, care s-a trezit în noul „cerc interior” al lui Putin. Potrivit surselor Meduza, subordonații lui Kiriyenko au început să lucreze la referendumuri de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate. "Putin îl place" Conform surselor citate, Dmitri Rogozin va fi mai întâi transferat la Administrația Prezidențială, iar apoi, dacă vor avea loc până la urmă referendumurile privind anexarea teritoriilor ucrainene, el ar putea deveni trimisul administrației în noul district federal al Rusiei, care ar cuprinde „republicile populare” Donețk și Lugansk, precum și celelalte teritorii capturate. Cel mai probabil lui Rogozin i-ar fi acordat titlul de vicepremier. „Rogozin este o figură prea semnificativă pentru a lucra direct sub Serghei Kiriyenko. Dacă i se acordă statutul de vicepremier, poate fi mai independent”, a spus o sursă apropiată Kremlinului. Toate cele trei surse ale Meduza, citate de Știrile TVR, au subliniat că Rogozin este „pe placul președintelui”. „Președintele îl place – și îl place de mult timp”, a spus una dintre surse. Sursele au menționat că Putin s-a întâlnit public cu Rogozin de două ori de la începutul războiului din Ucraina. În ambele dăți, Putin a fost deosebit de prietenos cu Dmitri Rogozin. Rogozin, scandalagiu de serviciu Printre alte calități, au spus sursele Meduza, Putin apreciază „conformismul” lui Rogozin și patriotismul agresiv. Rogozin face în mod regulat postări „patriotice” pe rețelele de socializare. Pe 15 iunie, de exemplu, l-a numit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski „clovn” și, cu doar câteva zile înainte, a amenințat cu o lovitură cu rachete împotriva „bulgarilor lași”, a „românilor răzbunători” și a „muntenegrenilor trădători”. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Meduza că amenințările extravagante ale lui Rogozin nu fac decât să-i îmbunătățească poziția. „Îi plac șocul și scandalul. Știe că Putin apreciază acest tip de comportament și șarjează pe asta.”

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat marţi că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre presupuse planuri de atac occidentale împotriva Rusiei, transmite AFP. Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca "De puţin timp - şi am discutat în detaliu despre asta ieri cu preşedintele rus - au fost stabilite planuri strategice de atac împotriva Rusiei", a declarat liderul de la Minsk. Potrivit acestuia, planurile respective prevăd ofensive "prin Ucraina şi Belarus". "Istoria se repetă", a comentat Lukaşenko, făcând aluzie la invadarea Rusiei de către Napoleon sau de către Germania nazistă. AFP reaminteşte că Belarusul s-a poziţionat alături de Rusia în războiul din Ucraina, permiţând forţelor ruse să folosească teritoriul belarus ca bază pentru operaţiuni. Putin înarmează atomic Belarus Luna trecută, Putin a anunţat că Moscova urmează să furnizeze "în următoarele luni" Belarusului rachete care pot transporta încărcături atomice. Având în vedere aceste poziţii şi reprimarea protestatarilor belaruşi în 2020, Occidentul aplică regimului Lukaşenko sancţiuni care au sporit dependenţa Belarusului de Rusia. Lukaşenko susţine că ţara sa se confruntă cu un "război hibrid", iar acţiunile occidentalilor "apropie lumea de prăpastia unui mare război în care nu poate exista un învingător". MAE rus vorbește de război direct cu Moscova Un discurs similar a avut şi purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a acuzat Statele Unite şi aliaţii acestora de o "confruntare hibridă" cu Rusia, "care se apropie periculos de o confruntare militară deschisă cu ţara noastră". Într-un comunicat care reproşează Japoniei susţinerea pentru Occident, Zaharova a arătat că un astfel de război ar însemna "un conflict armat între puteri nucleare" şi că "evident, o astfel de ciocnire ar prezenta un risc de escaladare nucleară". Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Moscova a vehiculat în repetate rânduri, mai mult sau mai puţin direct, ameninţarea nucleară, considerată însă de occidentali o tentativă de intimidare prin care se urmăreşte descurajarea sprijinului pentru Kiev.

Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos

Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos. Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a afirmat luni că ţara sa este aproape de a încheia un acord cu Moscova pentru a achiziţiona motorină mult mai ieftină din Rusia, în ceea ce pare a fi cel mai recent exemplu de avantaj concret de pe urma relaţiei sale amicale cu omologul său rus Vladimir Putin, informează Reuters. Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos Bolsonaro, un fost căpitan de armată cu opinii extremiste de dreapta, nu a oferit alte detalii. Preţurile ridicate ale combustibililor au afectat speranţele lui Bolsonaro de a fi reales în scrutinul din octombrie, acesta fiind depăşit în sondajele de opinie de fostul lider de stânga Luiz Inacio Lula da Silva. Deocamdată nu este clar modul în care Brazilia va achiziţiona combustibil diesel din Rusia fără a încălca sancţiunile economice occidentale impuse Moscovei după începerea invaziei militare ruse în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Jair Bolsonaro a ignorat apelurile SUA şi s-a întâlnit cu Vladimir Putin cu numai câteva zile înaintea izbucnirii războiului din Ucraina. Ulterior, el a declarat că relaţia sa cu liderul rus i-a permis Braziliei să-şi păstreze accesul la importurile de îngrăşăminte care sunt esenţiale pentru vastul sector agricol brazilian.

Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii"

Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii". Dictatorii de școală veche sunt definiți prin dependența lor de teroare și de cenzură. Autocrații din noua generație, prin contrast, arestează mai puțin și mint mai mult. Simulează democrația și se sprijină pe manipularea informațiilor și pe competența de proiect. Își doresc controlul, dar își propun să-l obțină prin agilitatea lui Lee Kuan Yew din Singapore, nu prin brutalitatea lui Iosif Stalin. Spin dictators În noua lor carte „Spin Dictators: The Changing Face of Tyranny in the 21st Century”, Serghei Guriev și Daniel Treisman prezintă caracteristicile acestui nou „look” al dictatorilor. Treisman și Guriev au vorbit despre acest subiect într-un interviu oferit Bloomberg. „Rusia este acum o dictatură comună a fricii. Am observat o creștere mare a represiunii politice fățișe începând cu 2018, cu o poliție mai dură și intimidarea opoziției. După invazie, Putin a introdus o lege care incriminează referirea la așa-numita «operațiune specială» ca fiind război. Nu există nicio pretenție că regimul nu este represiv”, spune Daniel Treisman. Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii" La ora actuală, există o schimbare reală în Rusia. Întrebarea este: de ce natură? „Credem că se datorează în primul rând modernizării sociale și economice continue a societății ruse. Începând cu 2012, a existat o creștere masivă a pătrunderii internetului în Rusia - 3G, apoi 5G, iar discursul politic apare pe YouTube. [Liderul opoziției întemnițat Alexey] Navalnîi este atât un accelerator, cât și un simptom al acestei schimbări. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Elementul suplimentar este schimbarea valorilor, creșterea cererilor pentru libertatea de exprimare, dreptul de a demonstra și așa mai departe. Putin a observat acest lucru și, până în 2019, a decis că vechile sale metode nu mai funcționau. El a dat mai multă responsabilitate operațională serviciilor de securitate, a lăsat poliția să folosească mai multă violență și să rețină un număr mai mare de oameni”, subliniază Treisman. Cum să fii dictator fără să pari unul? Vladimir Putin se numără printre „dictatorii cu față democratică”, spune Daniel Treisman. „O serie de dictatori cu față democratică (spin dictators – traducere aproximativă), atunci când se confruntă cu presiunea modernizării continue sau a crizei economice, revin la dictatura fricii ca ultimă soluție, deoarece cred că nimic altceva nu va funcționa. Vedem asta cu [președintele turc Recep Tayyip] Erdogan după tentativa de lovitură de stat din 2016, vedem asta cu schimbarea de la [Hugo] Chavez la [Nicolas] Maduro în Venezuela. Modernizarea îndepărtează țările de autocrația de stil vechi, îngreunând utilizarea violenței deschise, făcând-o mai costisitoare, așa că dictatura cu față democratică este ceva la care dictatorii pot apela pentru a-și menține controlul folosind metode mai sofisticate”, argumentează Treisman. Dar aceste metode au limitele lor. „Dacă modernizarea continuă, dacă globalizarea continuă și țara devine și mai conectată la grupuri externe, vine un moment în care nici măcar dictatura cu fața democratică nu funcționează în mod fiabil. Și atunci liderii se confruntă cu această alegere dificilă - acceptă democrația și încearcă să domine într-un cadru democratic? Este posibil, dar destul de rar. Sau merg înapoi?” Continuarea interviului, în Știrile TVR.

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite (sursa: kremlin.ru)
Internațional

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite. Când președintele Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Jocurile Olimpice de la Beijing în februarie, cu săptămâni înainte de invazia Ucrainei, China și Rusia au declarat că prietenia dintre cele două superputeri nu cunoaște "limite". "Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite Cu toate acestea, pe măsură ce luptele din Ucraina continuă, a devenit clar că, pentru Xi, considerentele politice au prioritate față de orice „amantlâc” cu Putin, scrie The Times. Poate că China a dat vina pe expansiunea NATO pentru război, dar se asigură, de asemenea, că nu este implicată în conflict. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Statele Unite au declarat recent că nu au văzut China furnizând Rusiei echipament militar. În mod semnificativ, China a refuzat să recunoască independența celor două republici separatiste din estul Ucrainei pe care Rusia le-a recunoscut drept state suverane cu puțin timp înainte ca Putin să-și lanseze invazia. Nici nu a recunoscut dominația rusă în Crimeea anexată în 2014. Vizita la Moscova, o himeră Abordarea prudentă a lui Xi față de relațiile cu Rusia în timpul celui mai mare conflict armat din Europa de după 1945 a fost evidențiată în această săptămână de relatări conform cărora el a refuzat invitația de a-l vizita pe Putin la Moscova. Surse diplomatice citate de un ziar japonez au spus că „uvertura” a fost respinsă de teamă că va exacerba inutil tensiunile cu Occidentul. Xi a întreprins o singură călătorie în afara Chinei continentale de la pandemie, și aceasta a fost la Hong Kong săptămâna trecută. El este nerăbdător să asigure stabilitatea internă și externă în perioada premergătoare unui congres al Partidului Comunist la care se așteaptă să caute un al treilea mandat, scrie Yomiuri Shimbun. Kremlinul, la rândul său, a spus că călătoria lui Xi la Moscova este încă în curs, dar va avea loc după ridicarea restricțiilor Covid în China. Un purtător de cuvânt al Beijingului a făcut toate zgomotele potrivite despre puterea relației dintre Moscova și Beijing, dar nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informațiile japoneze. Sancțiunile occidentale Analiştii spun că, în timp ce cele două ţări sunt unite de sentimentul anti-american, Beijingul nu doreşte să-şi asume riscuri pentru a sprijini războiul Moscovei, inclusiv depășirea liniilor roşii ale Washingtonului în cazul respingerii sancţiunilor. SUA au plasat luna trecută cinci companii chineze pe o listă neagră de export pentru că ar fi oferit sprijin armatei ruse. Nu era clar ce sprijin au oferit, dar Casa Albă a adăugat că nu a văzut nicio dovadă a vreunei încercări sistematice a Beijingului de a ajuta Moscova să se sustragă de la sancțiunile occidentale. „China se află într-o poziție diplomatică precară. Nu vrea să pară prea aproape de Putin, în timp ce, în același timp, [spune] că relația sa cu Rusia este de o importanță capitală”, a spus Alexander Gabuev, specialist în Asia al think tank-ului Carnegie. Exporturile Chinei către Rusia s-au prăbușit în lunile de la începutul invaziei, potrivit unui studiu al Institutului Peterson pentru Economie Internațională, un alt indiciu că companiile chineze sunt precaute cu privire la încălcarea sancțiunilor occidentale. Analiza completă poate fi citită pe site-ul Știrilor TVR.

Putin, furios că Macron a "turnat" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că Macron a "turnat"

Putin, furios că Macron a "turnat". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condamnat miercuri difuzarea la televiziunea France 2 a unei convorbiri între preşedinţii Franţei şi Rusiei, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin, informează AFP. Putin, furios că Macron a "turnat" "Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări", a spus Lavrov, după ce a ajuns public un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin. Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova. Lavrov: "Spunem întotdeauna ce gândim" Aflat într-o vizită în Vietnam, Lavrov a apreciat că Rusia nu are de ce să fie jenată de conţinutul convorbirii între cei doi şefi de stat. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Negociem întotdeauna astfel încât să nu trebuiască să ne fie ruşine niciodată. Spunem întotdeauna ce gândim, suntem gata să răspundem pentru cuvintele noastre şi să ne explicăm poziţia", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că ţara sa este alături de Rusia în ofensiva militară din Ucraina, în cadrul angajamentului mai vechi privind un "stat unional", a transmis Reuters duminică. Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin Lukaşenko, aflat la putere din 1994, este cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, reaminteşte agenţia. El a permis trupelor ruseşti să folosească teritoriu belarus pentru invadarea Ucrainei. La o ceremonie de aniversare a eliberării Minskului de către trupele sovietice, în al doilea război mondial, Lukaşenko a anunţat că sprijină cu toată energia ofensiva lui Putin în Ucraina "chiar din prima zi", din 24 februarie. Într-o înregistrare video difuzată de agenţia de presă oficială BelTA din Belarus, preşedintele ţării afirmă: "Astăzi suntem criticaţi pentru că suntem singura ţară din lume care sprijină Rusia în lupta împotriva nazismului. Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia". Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" "Iar cei care ne critică, oare nu ştiu că avem o uniune atât de strânsă cu Federaţia Rusă? (...) Că avem practic o armată unificată. Dar ştiaţi toate acestea. Vom rămâne alături de Rusia Frăţească", adaugă el. Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" cu Rusia de la jumătatea deceniului 1990, însă în ultimul an nu s-au înregistrat progrese în a implementarea planului, iar Lukaşenko a insistat că ţara sa trebuie să îşi păstreze "suveranitatea". El a devenit tot mai dependent de Kremlin după ce a beneficiat de ajutor rusesc pentru reprimarea protestelor de după realegerea sa în 2020, în urma unui scrutin controversat. Zelenski: Un semnal periculos Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că declaraţia lui Lukaşenko reprezintă un "semnal" şi o evoluţie "periculoasă în primul rând pentru poporul belarus", iar acţiunile guvernului de la Minsk trebuie urmărite îndeaproape. Avându-l alături pe premierul australian Anthony Albanese, liderul de la Kiev a avertizat că Lukaşenko "nu trebuie să târască Belarusul într-un război rusesc de invazie împotriva Ucrainei". Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Unii oficiali de la Kiev sugerează că Belarusul s-ar putea implica în curând direct în conflict. Un responsabil din domeniul securităţii aprecia totuşi săptămâna trecută că riscul intrării unor trupe belaruse în Ucraina este redus. Primarul Lvovului, Andi Sadovi, a arătat însă la sfârşitul săptămânii trecute că situaţia de la frontiera ucraineano-belarusă este imprevizibilă şi a convocat o şedinţă a autorităţilor municipale pentru planificarea acţiunilor în caz de escaladare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră