marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

336 articole
Eveniment

Jude Law, în rolul lui Putin

Jude Law, în rolul lui Putin. Actorul britanic Jude Law a confirmat că va juca rolul președintelui rus Vladimir Putin în thrillerul politic „The Wizard of the Kremlin”, regizat de Olivier Assayas. Filmul este inspirat de romanul premiat „Le Mage du Kremlin” al scriitorului Giuliano da Empoli. Filmul, regizat de Olivier Assayas Filmul va fi regizat de Olivier Assayas. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Anunțul despre distribuția filmului a fost făcut încă din 2024, dezvăluind nume mari precum Jude Law, Paul Dano, Alicia Vikander și Zach Galifianakis. Rolul lui Vadim Baranov, un consilier de imagine din Rusia post-sovietică, va fi interpretat de Paul Dano. Scenariul este semnat de Olivier Assayas și Emmanuel Carrère. Jude Law, în rolul lui Putin Jude Law a mărturisit într-un interviu pentru Deadline că interpretarea rolului lui Vladimir Putin este o provocare majoră. „Este ca un Everest de escaladat”, a spus actorul, subliniind complexitatea personajului și dificultatea de a-i surprinde trăsăturile și subtilitățile. Cartea, premiată de Goncourt Filmul se bazează pe romanul „Le Mage du Kremlin”, publicat în 2022 de Giuliano da Empoli. Acțiunea explorează perioada de după destrămarea Uniunii Sovietice, concentrându-se pe ascensiunea politică a lui Vladimir Putin și relația sa cu Vadim Baranov, un producător de televiziune transformat în consilier de imagine. Cartea lui Giuliano da Empoli, debutul său literar, a câștigat Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze în 2022 și a fost finalistă la Premiul Goncourt. Publicată de prestigioasa editură Gallimard, aceasta oferă o perspectivă fascinantă asupra Rusiei contemporane și din culisele puterii. Filmările și data lansării Deși Jude Law și echipa de producție au început pregătirile pentru film, data filmărilor și lansării nu a fost încă anunțată. Cu toate acestea, distribuția de prestigiu și povestea captivantă creează așteptări mari în rândul cinefililor. „The Wizard of the Kremlin” promite să fie un thriller politic memorabil, cu o poveste bine documentată și o distribuție remarcabilă. Jude Law, în rolul controversatului Vladimir Putin, aduce un plus de interes acestui proiect cinematografic ce explorează politica și manipularea în Rusia post-sovietică.

Jude Law, în rolul lui Putin (sursa: theplaylist.net)
Discursul lui Putin de Anul Nou (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Discursul lui Putin de Anul Nou

Discursul lui Putin de Anul Nou. Președintele rus Vladimir Putin a ținut marți tradiționalul discurs de Anul Nou, în care a evidențiat succesele Rusiei și a transmis un mesaj optimist pentru 2025. Evenimentul coincide cu împlinirea a 25 de ani de când Putin este la conducerea țării. Discursul lui Putin de Anul Nou Putin a subliniat că primul sfert al secolului XXI a fost marcat de numeroase evenimente istorice pentru Rusia. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii „Dragi prieteni, în câteva minute își va intra în drepturi anul 2025. Această perioadă a fost marcată în Rusia de numeroase evenimente, în special istorice și de amploare,” a declarat liderul de la Kremlin în discursul său adresat națiunii. Mândrie națională și încredere în viitor Președintele rus a evidențiat realizările țării, descriind Rusia drept „independentă, liberă și puternică”. Putin a exprimat încrederea că țara va continua să progreseze: „Au mai rămas multe de făcut, dar putem fi mândri de ceea ce s-a realizat, este binele nostru comun, pentru dezvoltarea viitoare.” Referințe la conflictul din Ucraina Putin a făcut doar o scurtă aluzie la conflictul din Ucraina, transmițând un mesaj de solidaritate pentru soldații ruși: „În acest ajun de Anul Nou, gândurile și speranțele rudelor și prietenilor, ale milioanelor de oameni din Rusia, sunt alături de luptătorii noștri și comandanții noștri,” a declarat el. Omisiunea dificultăților economice Discursul nu a inclus mențiuni despre dificultățile economice actuale ale Rusiei, cum ar fi inflația ridicată sau creșterea economică încetinită, probleme exacerbate de conflictul din Ucraina și sancțiunile occidentale. Putin a reamintit că 2025 va marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, un element central în retorica Kremlinului despre măreția națională. Președintele a evidențiat rolul Uniunii Sovietice ca principal arhitect al victoriei Aliaților din 1945. Discursul lui Vladimir Putin a promovat imaginea unei Rusii unite, puternice și încrezătoare în viitor. Liderul rus și-a exprimat speranța că țara va continua să progreseze în anii ce urmează.

Prăbușirea avionului azer, declarațiile lui Putin (sursa: Facebook/Ilham Aliyev)
Internațional

Prăbușirea avionului azer, declarațiile lui Putin

Prăbușirea avionului azer, declarațiile lui Puțin. Prăbușirea unui avion azer miercuri în Kazahstan continuă să genereze speculații, după ce președintele rus Vladimir Putin a recunoscut implicarea apărării antiaeriene ruse în aceeași zonă și perioadă. Incidentul tragic, în urma căruia 38 de persoane și-au pierdut viața, a fost abordat sâmbătă în cadrul unei discuții telefonice între Putin și omologul său azer, Ilham Aliev. Prăbușirea avionului azer, declarațiile lui Putin Potrivit declarațiilor lui Vladimir Putin, apărarea antiaeriană rusă a fost activă miercuri, în timpul atacurilor cu drone de luptă ucrainene asupra regiunilor Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul „Avionul de linie azer a încercat în mai multe rânduri să aterizeze pe aeroportul din Groznîi, în timp ce apărarea antiaeriană rusă răspundea la atacurile cu drone,” a explicat liderul rus, conform Kremlinului. Cu toate acestea, Putin nu a confirmat că avionul a fost lovit de unitățile antiaeriene ruse, o ipoteză care a generat suspiciuni internaționale. Scuzele Kremlinului Deși nu a recunoscut responsabilitatea directă a Rusiei, Vladimir Putin i-a prezentat scuze lui Ilham Aliev pentru tragedia care a avut loc în spațiul aerian rus. „Vladimir Putin a prezentat scuze pentru faptul că acest incident tragic s-a produs în spațiul aerian rus,” a transmis Kremlinul într-un comunicat. Reacții internaționale După prăbușire, mai mulți experți occidentali au analizat imagini care ar sugera că fuselajul avionului a fost străpuns de gloanțe, ceea ce face plauzibilă ipoteza unei lovituri accidentale. Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze acuzațiile venite din partea Casei Albe, care a evocat posibilitatea unui tir al apărării antiaeriene ruse. Detaliile tragediei Miercuri, avionul Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines s-a prăbușit lângă Aktau, în vestul Kazahstanului, în timpul unei curse între Baku și Groznîi. Din cele 67 de persoane aflate la bord, 38 și-au pierdut viața, iar aeronava a fost distrusă complet, luând foc la impact. Prăbușirea avionului azer rămâne un subiect sensibil, alimentat de suspiciuni legate de apărarea antiaeriană rusă. În timp ce Kremlinul nu a recunoscut o implicare directă, scuzele lui Vladimir Putin și dovezile preliminare ridică întrebări cu privire la circumstanțele exacte ale tragediei. Anchetele continuă, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile.

Teodosie îl sprijină total pe Putin (sursa: Facebook/Arhiepiscopia Tomisului)
Eveniment

Teodosie îl sprijină total pe Putin

Teodosie îl sprijină total pe Putin. Într-un reportaj al Le Figaro, arhiepiscopul Tomisului a explicat de ce Călin Georgescu trebuia votat președinte. Teodosie îl sprijină total pe Putin "Este (Călin Georgescu - n.r.) mai mult un om al lui Dumnezeu decât un politician. Este un credincios, nepot și strănepot de preot, care apără valorile creștine și se interesează de viața de zi cu zi a românilor. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Spre deosebire de majoritatea celorlalți candidați, el are un temperament echilibrat, nu ridică niciodată vocea și nu se dezminte. Desigur, cum diavolul există peste tot, există oameni care i se opun. Dar majoritatea credincioșilor mei îmi împărtășesc aprecierea. Noi credem că domnul Georgescu este un trimis al lui Dumnezeu", i-a spus Teodosie reporterului Le Figaro. "Nu trebuie să ne temem de Vladimir Putin, care este un om al împăcării, precum și un constructor de biserici", a mai spus arhiepiscopul. Sinodul amenință cu consecințe "Patriarhia Română se delimitează ferm de afirmațiile făcute de Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în cadrul interviului oferit publicației cu privire la domnul Călin Georgescu şi la preşedintele rus Vladimir Putin. În proxima ședință de lucru a Sfântului Sinod, cazul Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie va fi cercetat pentru încălcarea repetată a hotărârilor Sfântului Sinod privind campaniile electorale. Reamintim că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, începând cu anul 2008, că arhiereului, preotului, diaconului, monahului și monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică sau să participe la campanii electorale în calitate de susținător(oare). Astfel, Biserica Ortodoxă Română își afirmă clar neutralitatea în timpul campaniilor electorale și se dezice de orice formă de politică partinică.", a transmis BOR marți într-un comunicat.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor. Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina. Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov (foto) au cerut "recalibrarea" sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând. Citește și: Austria se opune boicotării președinției ungare a Consiliului UE după ce Viktor Orban l-a vizitat pe Putin la Moscova, iritând, astfel, liderii UE Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi. Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: "Nu mai cred în ruşii buni (...) instinctul meu a fost cel corect". Iermak: "Sancţiunile trebuie înăsprite" Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că "obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor". El a insistat că "sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (...) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului". Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina. Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea. Disidenții cer negocieri Kara-Murza, care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor. Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece "situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi". După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia "criminală şi barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru", le-a transmis el ucrainenilor. Zelenski își pusese speranțe în opoziția rusă Astfel de tensiuni dovedesc, însă, în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă. În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: "Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (...) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război". Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. Atenția asupra Ucrainei, deturnată După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia. Profesorul de politică rusă Sam Green de la King's College din Londra explică acest sentiment: "Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul". Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin". El a declarat pentru BBC că "nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta". Geraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: "Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă".

Oleg Deripaska, oligarh putinist, profit din plajele periculoase (sursa: npr.org)
Investigații

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase ale litoralului românesc, cele care au fost extinse fără a se respecta recomandările specialiștilor. Lărgirea exagerată a plajelor poate crește numărul de înecuri și de infecții. Oligarh putinist, profit din plajele periculoase Compania Strabag în asociere cu Pomgrad Inzenjerig au câștigat în anul 2019 licitația pentru plajele din zona stăvilarelor Edighiol şi Periboina, aflate în Rezervația Biosfera Delta Dunării, la 30 de kilometri de municipiul Constanța. Valoarea contractului a fost de 34,6 milioane lei, echivalentul a aproximativ șapte milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori Firma Pomgrad Inzenjerig, o companie înființată în anul 1947 în Croația și specializată în executarea lucrărilor de cosntrucții maritime, a fost cumpărată în anul 2008 de compania austriacă Strabag, controlată de oligarhul rus Oleg Deripaska. Casa Albă a emis un comunicat de presă în aprilie 2018 prin care anunța că oligarhul Oleg Deripaska și alți 23 de ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin au fost incluși pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Documentul citat arată că sancțiunile luate împotriva celor 24 de ruși au fost luate din cauza situației din Ucraina, sprijinul acordat președintelui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria și subminarea democrațiilor occidentale. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Oleg Deripaska a fost inclus și pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. La finalul lui 2023 și începutul lui 2024, Deripaska a anunțat că nu mai controlează Strabag, însă compania care i-a cumpărat acțiunile este controlată tot de oligarhul rus. 200 de milioane de lei pentru plajele din Mamaia Compania Boskalis a câștigat în anul 2020 contractul de aproape 200 de milioane lei fără TVA pentru reabilitarea și extinderea plajei din zona Mamaia. Dar, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, plaja s-a prăbușit. Reprezentanții companiei Boskalis au arătat cu degetul către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, beneficiarul lucrării. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) La solicitarea DeFapt.ro, Administrația Națională Apele Române, în subordinea căreia se află Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a transmis că nu s-a constatat nici o neregulă în derularea lucrărilor. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Boskalis este deținută în mod egal de Boskalis International B.V. și Boskalis Westminster International B.V., ambele cu sediul în Olanda. Cel mai mare acționar al grupului olandez Boskalis este fondul de investiții Monaco Hal Holding, care la rândul lui este deținut de grupul HAL Trust. Italieni la Tomis - Cazino și Agigea Firmele italiene Franco Giuseppe și Modimar au câștigat licitațiile pentru reabilitarea plajelor din zonele Tomis – Cazino și Agigea. Contractul pentru lucrările împotriva eroziunii din zona Tomis a fost adjudecat pentru o sumă de 28,42 milioane lei. Celălalt contract a avut o valoare de aproximativ 28 de milioane lei. Valoarea cumulată a celor două contracte a fost de peste 56,4 milioane lei, echivalentul a 11,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Potrivit unui răspuns transmis de Apele Române, italienii de la Franco Giuseppe au subcontractat o parte din lucrările de la Agigea firmelor IF Nostrade Construction și Geostud SRL. Asociații firmei Geostud sunt Alexandru Tăutan și Anton Chirică, fostul prorector al Universității Tehnice de Construcții București, acuzat de Agenția Națională de Integritate de fals în declarațiile de avere. Compania italiană Franco Giuseppe a fost înființată în anul 1968 de topograful Franco Giuseppe, în zona Calabria. Societatea este deținută în prezent de Giuseppe Franco (55%), Alfredo Franco (30%) și Ilario Franco (15%). Ultimul este reprezentantul filialei românești cu același nume, înființată în anul 2013 în localitatea Baia Sprie. Datele financiare ale firmei din România arată că în anul 2022 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 6,5 milioane lei și o pierdere netă 184.722 lei, totul cu doar trei angajați. Van Oord a luat marele pot Olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV au câștigat licitațiile pentru loturile de plajă pentru zonele Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora. Apele Române au transmis la solicitarea DeFapt.ro că valoarea actualizată a contractului de execuție pentru plaja din zona Eforie a fost de 475,18 milioane lei fără TVA: "Menționăm că prețurile sunt ajustate conform O.G. 15/2021 și valoarea finală va fi actualizată în conformitate". În acest caz, lucrările din zona Eforie prevăd amenajarea litoralului pe o lungime de 5.750 de metri, demolarea de structuri costiere, construirea de noi structuri costiere și lucrări de înnisipare a plajei. Lucrările pentru amenajarea litoralului din zona Costinești au fost adjudecate de firma olandeză pentru suma de 391 milioane lei. Un alt contract, de 314 milioane de lei, a fost câștigat pentru amenajarea plajei din zona Olimp. Amenajarea plajei din zona Jupiter – Neptun i-a adus firmei olandeze un alt contract, de 220 de milioane le fără TVA. Pentru lucrările aferente zonei Balta Mangalia – Venus – Aurora, contractul are o valoare de aproape 416 milioane lei. Olandezi cu contracte de 546 de milioane de euro Tot compania Van Oord a câștigat contractele pentru protecția și reabilitarea litoralului românesc la Marea Neagră în zonele Mangalia – Saturn și 2 Mai. Plajele din zona Mangalia – Saturn vor fi reabilitate pentru 357,6 milioane lei, iar cele din zona 2 Mai, pentru suma de 192,7 milioane lei. Valoarea cumulată a contractelor câștigate de compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV se ridică la aproximativ 2,37 miliarde lei, echivalentul a 473 de milioane euro. Dacă mai adăugăm și proiectul de 73,3 milioane de euro câștigat în prima fază a proiectului, rezultă că olandezii de la Van Oord au semnat contracte de 546,3 milioane euro.

Putin ucide ucraineni și de Înviere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ucide ucraineni și de Înviere

Putin ucide ucraineni și de Înviere. Preşedintele rus Vladimir Putin şi zeci de credincioşi din Moscova au participat sâmbătă seara la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe din Rusia, patriarhul Kirill, un susţinător fervent al liderului rus şi al războiului său în Ucraina. Președintele rus, mulțumiri pentru Kirill Putin, într-un costum de culoare închisă, cămaşă albă şi cravată roşu închis, a fost filmat în principala biserică din capitala rusă - Catedrala Hristos Mântuitorul - alături de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, fiecare ţinând în mână o candelă roşie aprinsă, după cum se vede într-o înregistrare video de la slujbă. Citește și: VIDEO Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni, după ce Ciolacu a cerut să nu mai fie jignit că ar fi moldovean: „Mârlan fără educație” Liderul rus şi-a făcut cruce de mai multe ori în timpul slujbei, care a început sâmbătă seara târziu şi a durat până la primele ore ale zilei de duminică. Când patriarhul Kirill a anunţat "Hristos a înviat!", Putin s-a alăturat celorlalţi credincioşi care au răspuns: "Adevărat a înviat!". Putin nu a menţionat explicit războiul, pe care Kremlinul îl numeşte "operaţiune militară specială", în mesajul său de Paşti. Într-un discurs public adresat patriahului Kirill, capul Bisericii ortodoxe ruse, Putin i-a mulţumit pentru "cooperarea fructuoasă în perioada dificilă actuală, în timp ce este important pentru noi să ne unim eforturile în vederea dezvoltării constante şi a întăririi patriei". Patriarhul rus, suporter înfocat al războiului Capul bisericii ruse a sprijinit cu tărie războiul din Ucraina, intrat deja în al treilea an. Zeci de mii de oameni au fost ucişi şi milioane de oameni au trebuit să-şi abandoneze casele de când Putin a ordonat invadarea ţării vecine în februarie 2022. În cadrul slujbei de Înviere, patriarhul rus s-a rugat pentru protejarea "graniţelor sfinte" ale Rusiei, exprimându-şi speranţa că Dumnezeu va opri "luptele interne" între Rusia şi Ucraina, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Creştinii ortodocşi, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă, respectă calendarul iulian şi sărbătoresc Paştele în acest weekend, în timp ce majoritatea bisericilor occidentale a celebrat marea sărbătoare pe 31 martie, după calendarul gregorian. Unde merge Putin la slujbe Putin participă întotdeauna la slujbe în timpul marilor sărbători bisericeşti. De Crăciun, el participă de obicei la slujbe în biserici mai mici din afara Moscovei. De Paşte, el merge în mod tradiţional la Catedrala Hristos Mântuitorul, care a fost reconstruită în perioada post-sovietică şi care a devenit un simbol al relaţiei simbiotice a statului cu Biserica Ortodoxă. Biserica rusă, condusă de patriarhul Kirill, a luat măsuri drastice împotriva disidenţei interne, un preot a fost exclus pentru că a refuzat să se roage ca Dumnezeu să ghideze Rusia spre victoria asupra Ucrainei, iar un alt preot a fost suspendat pentru că a oficiat slujba de pomenire la mormântul lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei care a murit într-o colonie penitenciară din regiunea arctică în februarie. Putin ucide ucraineni și de Înviere Un tir cu rachete ruseşti asupra regiunii Doneţk, în estul Ucrainei, a ucis două persoane, în timp ce un atac cu drone asupra oraşului Harkov, în nord-estul ţării, a făcut cel puţin şase răniţi, au indicat duminică responsabili locali. Ultimele atacuri au avut loc în timp ce creştinii ortodocşi din Ucraina şi din Rusia celebrau sărbătoarea Învierii. "La Pokrovsk, tiruri cu rachete au ucis două persoane şi au avariat o casă", a declarat Vadim Filaşkin, guvernatorul ucrainean al regiunii Doneţk (est) într-un mesaj pe Telegram. Localitatea Pokrovsk se află la circa 60 km nord-vest de oraşul Doneţk, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume ocupată de Rusia şi pe care Moscova pretinde că ar fi anexat-o. Forţele aeriene ucrainene au declarat că ruşii au lansat 24 de drone iraniene Shahed asupra teritoriului Ucrainei în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică şi că 23 dintre ele au fost doborâte. "O casă şi dependinţele sale au ars în urma acestor atacuri. Şase persoane au fost rănite, între care o fetiţă născută în 2015", a declarat guvernatorul Harkovului, Oleg Sinegubov, pe Telegram. Zelenski, în cămașă tradițională Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a publicat un mesaj video duminică de la Catedrala Sf. Sofia din Kiev, situată în centrul capitalei. Înlocuindu-şi îmbrăcămintea militară obişnuită printr-o cămaşă tradiţională ucraineană, el a spus că Dumnezeu este un "aliat" al Ucrainei. "Cu un astfel de aliat, viaţa va învinge definitiv moartea", a declarat Zelenski. În cadrul catedralei, o expoziţie prezintă icoane religioase pictate pe lăzi de muniţie.

Putin nu exclude conflictul cu NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu exclude conflictul cu NATO

Putin nu exclude conflictul cu NATO. Un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin duminică seară, la o conferinţă de presă la Moscova pentru a marca victoria sa în alegerile prezidenţiale, însoţite de acuzaţii de manipulare. Putin nu exclude conflictul cu NATO În cazul unui conflict pe scară largă cu NATO, lumea ar fi la doar un pas de un al treilea război mondial, a spus liderul de la Kremlin, citat de agenţia de presă de stat TASS. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic "Cred că este puţin probabil ca cineva să fie interesat de acest lucru", a adăugat el. Potrivit lui Putin, numeroşi soldaţi din statele membre ale NATO sunt deja desfăşuraţi în Ucraina. "Ştim deja asta", a spus el, adăugând că pe câmpul de luptă au fost auzite limbile franceză şi engleză. "Nu este nimic bun, mai ales pentru ei, pentru că mor acolo în număr mare", a declarat Putin, fără a susţine cu dovezi această afirmaţie. De la 77%, la 88% Ucraina se apără împotriva Rusiei cu ajutorul Occidentului de mai bine de doi ani. Comisia Electorală a Rusiei a anunţat că Putin a obţinut un rezultat record de puţin sub 88% din voturi, după ce aproape un sfert din buletinele de vot au fost numărate. La alegerile prezidenţiale anterioare, din 2018, el câştigase cu 76,7% din voturi. Niciun candidat autentic de opoziţie nu a primit permisiunea să participe la scrutinul prezidenţial, care a durat de vineri până duminică.

Putin are un nou mandat prezidențial (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are un nou mandat prezidențial

Putin are un nou mandat preziențial. Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87% din voturi, potrivit unui exit-poll. Putin are un nou mandat prezidențial Un alt exit-poll, realizat de Centrul rus pentru cercetarea opiniei publice (VCIOM), avansează cifre identice: o victorie cu 87,8%. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Iulia Navalnaia a declarat că a scris numele de familie al soţului ei defunct, Aleksei Navalnîi, pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, după ce a făcut apel la simpatizanţii opoziţiei să procedeze la fel pentru a protesta împotriva lui Vladimir Putin. "Bineînţeles, am scris numele pentru că este imposibil ca la o lună înainte de alegeri, principalul opozant al lui Putin, deja încarcerat, să fie ucis", a declarat ea presei după ce a votat la ambasada rusă din Berlin. La intrarea sa, susţinătorii ei au scandat "Iulia, Iulia, suntem alături de tine". Casa Albă: alegeri nici libere, nici corecte Potrivit Comisiei electorale ruse, liderul de la Kremlin a obţinut 87,97% din voturi după numărarea a 24% dintre buletinele de vot. Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este "beat de putere" şi "vrea să conducă etern". El a estimat într-un mesaj pe reţelele sociale că alegerile prezidenţiale din Rusia "nu au nicio legitimitate". Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse "în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte", dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

Putin a confiscat și Crucea Roșie (sursa: vsquare.org)
Internațional

Putin a confiscat și Crucea Roșie

Putin a confiscat și Crucea Roșie. Filiala din Rusia, implicată în mașina de război a Kremlinului: participă la taberele militare pentru copii, unde minori de opt ani sunt învațați să mânuiască armele. Colaborează, de asemenea, cu organizații aflate pe lista sancțiunilor internaționale, acuzate de răpirea copiilor ucraineni. Citește și: Hainele chinezești suspectate că sunt produse prin muncă forțată, aproape să fie interzise în Europa. Principalul vizat, gigantul de fast fashion Shein Președintele filialei ruse, Pavel Savchuk, este un propagandist al lui Putin. Deși până în 2024 a fost membru al ONF, organizație aflată pe lista sancțiunilor internaționale, Savchuk a fost ales în 2022, membru în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). Putin a confiscat și Crucea Roșie O serie de documente scurse de la Kremlin și obținute de publicația estonă Delfi arată cum Kremlinul dorește să transforme Crucea Roșie Rusă (CRR) în mașină de propagandă. Potrivit documentelor interne ale Kremlinului, președintele rus vrea să înlăture Comitetul Internațional al Crucii Roșii din teritoriile ocupate din Ucraina. Putin a ordonat ca, pe teritoriile ocupate, să se înființeze noi organizații-marionete, sub egida Crucii Roșii Ruse. Kremlinul a alocat deja Crucii Roșii Ruse 6,7 milioane de euro din bugetul de stat al Rusiei pentru 2024. Fondurile sunt destinate înființării a patru noi filiale regionale și a 62 de filiale locale în Donbas și zonele pe care Kremlinul le numește "teritorii eliberate". Conform principiilor de bază ale organizației internaționale a Crucii Roșii, filialele naționale au voie să opereze în altă țară doar cu permisiunea țării respective. Crucea Roșie a Ucrainei nu a dat o astfel de permisiune. În plus, în zonele de conflict, doar Comitetul Internațional al Crucii Roșii are voie să opereze. Potrivit documentelor, Crucea Roșie Rusă a primit bani și dintr-un buget ascuns, de miliarde de dolari, pentru a sprijini poziția lui Vladimir Putin înaintea alegerilor prezidențiale. Șeful Crucii Roșii ruse, membru al Frontului Popular Panrus Șeful CRR este Pavel Savchuk. În iunie 2022, acesta a fost ales în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). După câteva luni, în decembrie, 2022, Savchuk a participat la câteva evenimente publice și a acordat diplome unor fabrici rusești care produc rachete și arme folosite în războiul din Ucraina. De asemenea, până în februarie 2024, apărea ca membru activ al organizației de propagandă a Kremlinului, Frontul Popular Panrus (ONF). ONF, fondat de Putin în 2011, se află pe lista sancțiunilor internaționale pentru sprijinirea războiului rus din Ucraina. Unul dintre liderii grupării, Marija Lvova-Belova, a fost acuzată de răpirea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și "integrarea" acestora în Rusia. În 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele ei. Într-o declarație scrisă, reprezentanții IFRC au recunoscut că sunt conștienți de rolul lui Savchuk în cadrul ONF, dar că, potrivit spuselor acestuia, nu mai e membru ONF din martie 2022. Însă numele lui Savchuk a fost eliminat de pe site-ul ONF abia în februarie 2024, după ce jurnaliștii au chestionat IFRC în legătură cu statutul acestuia. Parteneriat cu o organizație sancționată de SUA În ianuarie, 2024, Savchuk a semnat un acord între Crucea Roșie Rusă și Artek, o tabără de copii din Crimeea. Site-urile ambelor organizații se laudă cu fotografii cu Savchuk și directorul Artek, Konstantin Fedorenko, semnând contractul. Potrivit acordului, este "un pas important în consolidarea cooperării în educația tinerilor" și "deblocarea potențialului viitorilor lideri și cetățeni ai unei societăți responsabile". Doar că Artek, deținută de statul rus, a fost acuzată încă de anul trecut, la nivel internațional, că a răpit copiii deportați din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Atât tabăra Artek, cât și directorul acesteia, se află, din august 2023, pe lista sancțiunilor Departamentului de Stat al SUA. Conform declarațiilor oficialilor americani "Artek este o «tabără de vară» deținută de Guvernul Rusiei, situată în Crimeea ocupată de Rusia, care a preluat copii ucraineni care au fost ulterior plasați în programe extinse de reeducare «patriotică» și au fost împiedicați să se întoarcă la familiile lor". Copii învățați să mânuie arme Kremlinul folosește din ce în ce mai mult copiii în scopurile sale militare. Potrivit scurgerii de informații, filiera rusă a Crucii Roșii a fost implicată de mai multe ori în organizarea taberelor de antrenament "militar-patriotice" pentru copii. În documentele de la Kremlin există fotografii cu personalul Crucii Roșii Ruse la evenimentele de pregătire militară pentru tinerii ruși, unde copiii de până la opt ani sunt învățați să folosească arme de foc sau cuțite. De exemplu, în tabăra Spetsnaz din orașul Khanti-Mansiysk, copiii sunt întâmpinați de bărbați înarmați și exersează lupta corp la corp, abilitățile cu cuțitul și mânuirea puștilor Kalașnikov. Membrii ai Crucii Roșii Ruse se pozează împreună cu copii în uniforme militare. La un eveniment similar, organizat la Moscova, în februarie, veteranii armatei oferă pregătire militară copiilor mici îmbrăcați în costume de camuflaj. Copiii pozează cu personalul Crucii Roșii și cu puști Kalashnikov. Crucea Roșie internațională investighează Într-o declarație recentă, Federația Internațională a Crucii Roșii a afirmat că ia în serios toate informațiile apărute în presă și că va urma o investigație pe plan intern. În Suedia, țară care se numără printre cei mai mari donatori ai Crucii Roșii, reprezentanții organizației au afirmat că vor cerceta lucrurile și își vor asuma responsabilitatea. Ministerul de Externe al Suediei a declarat că așteaptă o acțiune fermă și rapidă a IFRC, inclusiv suspendarea sau excluderea Crucii Roșii Ruse din IFRC.

Putin a readus Gulagul în Rusia (sursa: The Sun)
Internațional

Putin a readus Gulagul în Rusia

Putin a readus Gulagul în Rusia. În 2021, Aleksei Navalnîi a intrat în greva foamei, denunțând actele de tortură la care era supus în închisoare şi lipsă de îngrijiri medicale. În ianuarie, 2024, vizibil slăbit, acesta le-a spus judecătorilor: "Primesc două căni de apă clocotită și două bucăți de pâine dezgustătoare. (...) Am zece minute la dispoziție. Și sunt obligat să mă sufoc cu această apă clocotită.". Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Navalnîi a murit în luna februarie, într-o colonie penitenciară, fost lagăr de muncă forţată în Uniunea Sovietică. Deși GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală în 2017. Neoficial, munca forțată a fost însă mereu parte a ecuației, aducând bugetului de stat milioane de euro. În 2023, Rusia o ordonat construirea a trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Navalnîi, înghițit de "Lupul polar" Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit în colonia penitenciară IK-3, cunoscută drept "Lupul polar". Colonia se află la 65 km în interiorul Cercului Arctic, la 1930 km nord-est de Moscova. Este una dintre cele 25 de "colonii corecționale cu regim special" rezervate criminalilor în serie, violatorilor și prizonierilor politici. Foști deținuți au descris condițiile inumane la care au fost supuși, în timpul detenției în IK-3. Erau bătuți, încă de la sosire. Printre pedepse, erau forțati să stea în picioare, fără să se miște, în frigul arctic, în timp ce erau stropiți cu apă. "Lupul polar" a fost pe vremuri un lagăr de muncă forțată în sistemul GULAG. Din 1947 până în 1953, deținuții de aici erau forțați să muncească la construirea unei linii de cale ferată care avea să treacă prin nordul Siberiei. Putin a readus Gulagul în Rusia Potrivit estimărilor, zeci de mii de deținuți și-au pierdut viața. În 1954, la un an după moartea lui Stalin, noul guvern sovietic condus de Nikita Hrușciov a început să elibereze prizonierii politici și să închidă lagărele. Până la sfârșitul deceniului, practic toate "lagărele de muncă corecțională" au fost închise. GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960. În 2017, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală. În 2023, Rusia o ordonat construirea a 25 de închisori și trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Deținuții nu primesc mai nimic în închisori Rusia este lider în Europa în ceea ce privește populația penitenciară, potrivit unui raport al Consiliului Europei. În 2020, Rusia avea unul dintre cele mai mari bugete pentru închisori din Europa: 3,72 miliarde de euro. Bugetul zilnic alocat prizonierilor era de 2,63 euro, media europeană fiind de 41,74 de euro. Potrivit ONG-ului "Russia Behind Bars", renovarea clădirilor este realizată chiar de către deținuți, cu materiale de construcție pe care rudele lor sunt obligate să le cumpere. În închisori nu este asigurată nici măcar hrana zilnică necesară. Prizonierii mănâncă din alimentele trimise de rude. Condițiile de igienă sunt deplorabile. Accesul la medici sau medicamente este îngreunat, chiar și când suferă de o boală foarte gravă. Rata mortalității în închisorile rusești se ridică la 46,6 decese la 10.000 de deținuți. Nivelul mediu european e de 5,3. Zeci de miliarde de ruble din muncă forțată Din cauza războiului, forța de muncă în Rusia a scăzut drastic iar Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe munca forțată din închisori. Potrivit ONG-urilor, de la începutul războiului din Ucraina, aproape 20.000 de persoane au fost arestate pentru că și-au exprimat opoziția față de război. Potrivit datelor Serviciului Federal al Penitenciarelor ruse (FSNI), în august, 2023, 26.000 de condamnați erau supuși muncii forțate. În 2022, Rusia a câștigat oficial aproximativ 20 miliarde de ruble, aproximativ 193 de milioane de euro, din munca forțată în închisori. Pe parcursul primelor cinci luni din 2023, trezoreria rusă încasase, oficial, 7,6 miliarde de ruble din munca forțată din coloniile penitenciare. S-a raportat că deținuții muncesc atât în marile companii de stat, precum Ozon și corporația de stat a Căilor Ferate Ruse, cât și în cele private. Navalnîi lucra uniforme pentru OMON Munca forțată în închisorile rusești a fost practicată însă și înainte de introducerea ei ca pedeapsă penală. Lagărele, construite în mare parte în timpul lui Stalin, sunt adesea situate în zone pe care Uniunea Sovietică dorea să le dezvolte economic, cu ajutorul muncii forțate. Drept urmare, lângă coloniile penitenciare erau construite ateliere de textile și fabrici de prelucrare a lemnului sau a metalului. Care funcționează și azi. Potrivit Olgăi Romanova, directorul organizației "Russia Behind Bars", în timpul detenției Navalnîi ar fi fost obligat să coasă uniforme sau veste de poliție pentru OMON, forțele speciale ale Ministerului de Interne. Munca forțată din penitenciare a fost și unul dintre mecanismele prin care oligarhii au strâns averi colosale în anii '90. Aceștia înființaseră case de comerț lângă fabricile coloniilor. Fabricile vindeau bunurile produse de deținuți către casele comerciale la prețuri extrem de mici. Casele de comerț le vindeau apoi cu suprapreț. Șefii închisorilor, mituiți gras Potrivit Olgăi Romanova, o parte din profiturile din munca condamnaților reveneau managerilor închisorii sub formă de mită. Datorită acestor fabrici, Serviciul Federal al Penitenciarelor a funcționat din totdeauna ca o mașină financiară puternică. Cu excepția a doi ani: înființarea unor comisii de supraveghere, cauzate de creșterea plângerilor privind condițiile de muncă, a provocat în 2008 și 2009 o prăbușire de 60% a producției din colonii. Profiturile au crescut apoi la loc. Potrivit unei anchete, în 2016, pe lângă subvenția bugetului federal, FSIN a câștigat aproximativ 50 de miliarde de ruble (în jur de cinci sute de milioane de euro), din producția din închisori. Cel mai mult, coloniile penitenciare produc alimente, îmbrăcăminte și textile. Oferă rar servicii de reparații pentru utilități publice sau lucrări de construcție. "Salariul" unui condamnat: vreo șase euro lunar Când Rusia a reintrodus munca obligatorie ca formă de pedeapsă penală, în 2017, autoritățile ruse au susținut că totul va fi în conformitate cu legile: deținuții vor fi angajați în specialitatea lor și vor primi salarii adecvate. Potrivit presei ruse, programul celor condamnați la muncă forțată a fost elaborat de oamenii de știință. Trezire la ora 6 dimineața, exerciții fizice, micul dejun și program de lucru de la 08:30 la 17:30, cu o oră de pauză de masă. După orele de lucru, deținuții au dreptul la "timp personal". Stingerea se dă la ora 22:00. Dacă salariul unei persoane care ispășește o pedeapsă într-o colonie rusă este în medie de aproximativ 13 mii de ruble (prin lege nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim), pentru munca forțată acesta va fi mult mai mare: de la 25 la 110 mii de ruble. Rapoartelor activiștilor pentru drepturile omului spun, însă, altceva: 27 de zile lucrătoare pe lună iar "salariile" variază de la 300 la 600 de ruble pe lună. Adică trei, respectiv șase euro pe lună. 80.000 de condamnați, sclavi Programul este neregulat și poate ajunge până la la paisprezece ore pe zi. "Unii lucrează douăsprezece sau paisprezece ore pe zi, ca sclavii, în fabricile coloniei", a decarat un tânăr trimis în colonia penală IK-2 (unde Aleksei Navalnîi și-a ispășit o parte din pedeapsă) pentru că a participat la demonstrații neautorizate. În plus, deţinuţii sunt ţinuţi într-o permanentă activitate. Când nu muncesc, sunt puși să-și facă și să-și desfacă patul, să-și împăturească și să-și desfacă hainele, sau să se uite ore întregi la televiziunea de stat. Cel mai mic pas greșit poate atrage o sancțiune. Anul trecut, Serviciul Federal de Penitenciare a raportat înființarea a 367 de centre corecționale cu capacitatea de a găzdui peste 40 de mii de condamnați pentru muncă forțată. În 2024, numărul acestor locuri este planificat să fie extins la 80 de mii.

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin (sursa: The Mirror)
Internațional

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin. Ekaterina Mizulina este, potrivit mai multor surse rusești și ucrainene de presă, noua feblețe a lui Vladimir Putin. Barbie care cenzurează internetul, cu Putin Mizulina a absolvit Școala de Studii Orientale și Africane de la Universitatea din Londra în 2004 și este licențiată în istoria artei și în limba indoneziană, potrivit The Mirror. Citește și: Cozmin Gușă, care conduce Clubul Român de Presă și controlează Gold FM, susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi A lucrat ca traducătoare în cadrul delegațiilor oficiale rusești care au vizitat China, iar tatăl ei, profesorul Mihail Mizulin, în vârstă de 69 de ani, este un important cadru universitar de la Moscova. Mama sa, Elena Mizulina, este o senatoare putinistă și anti-ucraineană. Mizulina este creditată ca spunând la un moment dat: "În primul rând, vom curăța Ucraina de naziști și bandiți, iar apoi vom ajunge la Google și Wikipedia.". Olga Romanova, o militantă rusă pentru drepturile omului, expertă în sistemul penitenciar în care a murit vineri liderul opoziției Aleksei Navalnîi, a declarat pentru postul ucrainean Channel 24: "Katya Mizulina este complet pe placul lui Putin. Acest tip de Barbie i s-a potrivit întotdeauna foarte bine". Presa locală mai spune că cei doi "au devenit apropiați", mai arată sursa citată. Ekaterina Mizulina conduce o organizație paraguvernamentală, Liga Internetului Sigur, un instrument al cenzorilor de stat ruși.

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? (sursa: X/Борис Надеждин)
Internațional

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin?

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în luna martie. Deși observatorii internaționali nu au nici o îndoială că președintele Vladimir Putin își va asigura al cincilea mandat, un nou contracandidat a stârnit un interes neașteptat. Atât la nivel național, cât și internațional. Este vorba de Boris Nadejdin. Politicianul, în vîrstă de 61 de ani, este un critic vocal al regimului lui Putin, condamnând în mod repetat războiul din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Până în prezent, a strâns peste 150.000 de semnături de susținere a candidaturii. În mai multe orașe din Rusia, oamenii au stat la cozi enorme pentru a semna. Pe de altă parte, Nadejdin este criticat chiar de către opozanții lui Putin. Aceștia îl acuză că face jocul Kremlinului, creând iluzia competiției. Împotriva războiului din Ucraina Boris Nadejdin are 61 de ani, s-a născut în Tașkent, Uzbekistanul sovietic. Are rădăcini ucrainene, poloneze, evreiești și românești. A absolvit facultatea de Fizică și Matematică de la Universitatea de Stat din Moscova. În 1999, a devenit membru al Dumei de Stat. Între 2008 și 2011 a fost membru al Consiliului Politic Federal al partidului Cauza Dreaptă. În prezent, este membru al partidului de centru-dreapta Inițiativa Civilă. Pe site-ul său, Nadejdin se descrie ca fiind "fizician, antreprenor, avocat și politician". Din 2022, și-a exprimat în mod repetat opoziția față de război. Potrivit declarațiilor, își dorește să scoată Rusia din "drumul autoritarismului și militarizării". În campanie, a declarat: "Putin trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor, viitorul unei țări care va fi apreciată și la care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă.". Nadejdin a promis că va pune capăt mobilizării, va aduce soldații ruși acasă și va elibera prizonierii politici. Nadejdin a numit restricțiile privind avortul și interzicerea mișcării LGBTQ+ "prostii monumentale", asemănându-le cu practici din evul mediu. Cozi pentru semnături la minus 34 de grade Candidatura prezidențială a lui Boris Nadejdin a fost primită cu un interes neașteptat de mare. "Acum, strângem aproximativ 15.000 de semnături pe zi", a declarat Nadejdin într-un interviu recent. În întreaga țară s-au format cozi lungi de ruși care îl susțin pe Nadejdin, inclusiv în orașe precum Sankt Petersburg, Saratov, Krasnodar, Ekaterinburg, Voronej și Ufa. În Sakha, oamenii au stat la coadă pentru semnătură în ciuda temperaturilor de minus 34 de grade Celsius. În prezent, potrivit site-ului său de campanie, Nadejdin a strâns peste 150.000 de semnături. În conformitate cu legile electorale rusești, un candidat la președinție care candidează dintr-un partid nereprezentat în parlament trebuie să adune 100.000 de semnături, cu cel mult 2.500 din fiecare dintre regiunile Rusiei. Nadejdin a explicat pe Telegram că și-a dorit o marjă suplimentară de semnături în cazul în care unele ar fi contestate de autorități. Deși Nadejdin are numărul suficient de semnături, acestea nu sunt o garanție că va putea candida. Comisia electorală, care trebuie să le valideze, este condusă de Ella Pamfilova, o confidentă a președintelui Putin. Dunțova, candidatură respinsă Oponenții lui Putin s-au plâns, în mod repetat, de faptul că înregistrarea le-a fost respinsă de comisia electorală din cauza unor erori formale. Este și cazul jurnalistei Ekaterina Dunțova. Dunțova a criticat constant războiul din Ucraina și a făcut campanie pentru eliberarea prizonierilor politici. În luna decembrie 2023, Ekaterina Dunțova a fost exclusă din cursă, înainte de a fi înregistrată oficial. Comisia electorală centrală a Rusiei a motivat că au existat mai multe erori în documentele depuse. Printre aceste erori au fost invocate litere greșit scrise în numele celor care au semnat pentru candidatură. Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Deși a stârnit interes, atrăgând și atenția internațională, contracandidatul lui Putin este și criticat, chiar de către opozanți ai Kremlinului. Aceștia susțin că Nadejdin face jocurile puterii creând "iluzia competiției". Coordonatorului de campanie din Voronej, Pavel Sychev, a declarat: "Jumătate dintre prietenii mei, care se află în tabăra opoziției, au refuzat să semneze pentru Nadejdin, pretinzând că el este un «proiect al Kremlinului»". Potrivit unor surse din administrația prezidențială, citate de Institutul de știri independent Verstka, la început, Nadejdin ar fi fost agreat de Kremlin. Așa se explică și faptul că acestuia i-au fost permise declarațiile publice față de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit acelorași surse, atitudinea Kremlinului față de Nadejdin s-a schimbat brusc, după congresul partidului Inițiativa Civică din 23 decembrie, când acesta a fost propus pentru candidatură. Nadejdin a pierdut sprijinul Kremlinului nu doar pentru că a criticat războiul, ci și pentru că, în discursul din Congres, s-a ridicat contra lui Putin. Iar în prezent pare că a devenit un opozant serios. Cel mai probabil, Comisia electorală va refuza înscrierea sa în cursa prezidențială.

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a arătat intenţia de a vizita Phenianul în curând, a informat duminică presa de stat nord-coreeană KCNA. Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean Preşedintele Putin i-a mulţumit, de asemenea, liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru invitaţia sa de a vizita Phenianul, în timpul întâlnirii cu ministrul nord-coreean de externe Choe Son Hui, care a vizitat Rusia săptămâna trecută, a mai informat KCNA, citând un oficial al ministerului de externe. Rusia a mulţumit Coreei de Nord pentru sprijinul şi solidaritatea de care a dat dovadă în războiul din Ucraina. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Cei doi şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la actele provocatoare ale Statelor Unite şi ale aliaţilor lor împotriva drepturilor suverane ale Phenianului, acceptând în acelaşi timp să coopereze în afaceri regionale. Cooperarea dintre Phenian şi Moscova va fi în conformitate cu Carta ONU şi alte legi internaţionale, conform sursei citate. Înalţi oficiali ruşi, inclusiv ministrul apărării şi cel al afacerilor externe, au vizitat Coreea de Nord în 2023, stârnind temeri cu privire la un potenţial acord în domeniul armamentului, notează AFP. Kim Jong Un, aliat de nădejde al Moscovei Occidentul acuză Phenianul şi Moscova că lucrează împreună pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, iar anumite ţări precum Statele Unite susţin că nord-coreenii livrează arme Rusiei. În luna ianuarie, Casa Albă a acuzat Coreea de Nord că a trimis în Rusia rachete balistice şi lansatoare, calificând aceste acţiuni drept "o escaladare semnificativă şi îngrijorătoare" a ajutorului nord-coreean pentru Moscova. La rândul său, Coreea de Sud a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Rusiei peste un milion de muniţii pentru artilerie în schimbul unor informaţii şi a asistenţei privind tehnologia militară prin satelit. În luna noiembrie, Coreea de Nord a reuşit să pună pe orbită unul dintre aceste dispozitive satelitare de spionaj, Coreea de Sud văzând în acest demers mâna Moscovei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră