luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

223 articole
Internațional

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk. Moscova a acuzat naţiunile occidentale că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul, informează duminică dpa. Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk "Acum este momentul când ţările occidentale pariază totul pe continuarea războiului", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă. Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor "să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la afirmaţii ale unor politicieni occidentali care au spus că nu vor să facă presiuni asupra Ucrainei pentru negocieri. Însă momentul pentru negocieri va veni, şi-a exprimat convingerea Peskov. Pentru pace, Ucraina trebuie să accepte cererile Rusiei, care includ recunoaşterea Peninsulei Crimeea de la Marea Neagră drept teritoriu rus şi cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk, a subliniat Peskov. Fără negocieri față în față de peste trei luni Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Rusia a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi presupune că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk (sursa: kremlin.ru)
Putin joacă nepăsarea față de UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă nepăsarea față de UE

Putin joacă nepăsarea față de UE. Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar. "O acaparare geopolitică a spaţiului CSI" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea "consecinţe negative", în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP. Această decizie "confirmă că o acaparare geopolitică a spaţiului CSI (Comunitatea Statelor Independente, ce reuneşte mai multe dintre fostele republici sovietice - n.r.) continuă activ pentru a izola Rusia", a menţionat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. "Metode de şantaj politic şi economic" "Ei nu se gândesc la consecinţele negative ale unui asemenea pas", a adăugat Zaharova. Potrivit acesteia, UE are ca obiectiv "să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii bazate pe principiul stăpân-sclav". Mai mult, Bruxelles-ul apelează la "metode de şantaj politic şi economic" şi exercită presiuni asupra statelor candidate să adopte "sancţiuni ilegitime" împotriva Moscovei, mai remarcă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. "Această abordare agresivă a UE are potenţialul de a crea noi diviziuni şi noi crize mult mai profunde în Europa", conchide Maria Zaharova. "O afacere internă a Europei" Mai devreme în aceeaşi zi, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat că acordarea statutul de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova este "o afacere internă a Europei", el acuzând însă în acelaşi timp Occidentul că doreşte război cu Rusia, notează AFP. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Pentru Moscova este "important" ca "toate aceste procese să nu creeze şi mai multe probleme Rusiei", a explicat Peskov, la patru luni după declanşarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, în urma căreia ţările occidentale au impus sancţiuni Rusiei şi au oferit armament Ucrainei. Putin joacă nepăsarea față de UE La rândul său, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a estimat că o aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, întrucât UE nu este o alianţă militară, şi a amintit că nici preşedintele Putin nu se împotriveşte acestei aderări. O astfel de declaraţie a liderului de la Kremlin, cu referire la Ucraina, a fost făcută vinerea trecută. "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a clarificat Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el.

Putin, cu degetul pe butonul nuclear (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, cu degetul pe butonul nuclear

Putin, cu degetul pe butonul nuclear. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters. Ucraina în UE, "semi-colonie" a Vestului "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Citește și: Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el. Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea "operaţiunii militare speciale", adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. "Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal", crede el. Companiile occidentale, dorite în Rusia Liderul de la Kremlin s-a arătat încrezător şi faţă de revenirea pe piaţa rusească a companiilor occidentale, mai ales europene, care s-au retras în urma sancţiunilor impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei. El a insistat pe de altă parte că ofensiva militară rusă în Ucraina nu este cauza dificultăţilor economice mondiale, în special a creşterii preţurilor la energie, acestea fiind provocate de "erorile sistemice" ale Occidentului, care și-ar provoca singur inflaţie prin "tipărirea de bani". "Îi auzim pe toţi vorbind despre o pretinsă (...). Acesta este rezultatul erorilor sistemice ale administraţiei americane şi ale birocraţiei europene (...). Pentru ei, operaţiunea noastră este un colac de salvare care le permite să pună totul pe seama noastră", a opinat Putin. Kremlinul vrea porturi ucrainene fără mine Liderul rus a adăugat că țara sa nu va împiedica exporturile de cereale din Ucraina şi este dispusă să garanteze securitatea navelor care le transportă, dar Ucraina trebuie să-şi demineze porturile de la Marea Neagră, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. "Nu noi am minat porturile", a spus el la Forumul economic de la Sankt Petersburg, reafirmând o condiţie a Moscovei deja respinsă de Kiev, care se teme că, dacă-şi deminează zona de coastă, devine şi mai vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare, deşi Rusia a promis că nu va profita de o eliminare a minelor pentru a porni un astfel de atac în agresiunea sa militară intrată vineri în cea de-a 114-a zi. Putin, cu degetul pe butonul nuclear Putin a dat asigurat că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar "dacă este necesar" pentru a-şi apăra suveranitatea, relatează agenţia EFE. "Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre", a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. El a catalogat drept "iresponsabile" declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. Cât despre o posibilă confruntare militară directă a Rusiei cu Occidentul ca urmare a războiului pornit de Moscova în Ucraina, Putin a răspuns că ţările occidentale au declarat de fapt în trecut "război pe scară extinsă" unor ţări precum Irak, Libia, Afganistan sau Iugoslavia.

Zelenski pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Cucerirea Donbasului, ținta principală a Moscovei

Cucerirea Donbasului, ținta principală a Moscovei. Apărarea de către armata ucraineană a Donbasului (est), ţintă prioritară a Moscovei, este "vitală" pentru Kiev, deoarece rezultatul acesteia "va da un indiciu" asupra continuării războiului cu Rusia, a estimat marţi seară preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, citat de AFP. Cucerirea Donbasului, ținta principală a Moscovei "Este vital să rămânem în Donbas. Apărarea regiunii este esenţială pentru a da o indicaţie despre cine va domina (pe teren) în următoarele săptămâni", a spus Volodimir Zelenski în discursul său zilnic către ucraineni, difuzat pe Telegram. "Trebuie să rezistăm", a subliniat el, aflat în faţa clădirii administraţiei prezidenţiale din Kiev, în timp ce ce ruşii progresează treptat în Donbas până la controlul practic complet al regiunii Lugansk. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Luptele de la Severodoneţk şi Lisiceansk, două oraşe de aproximativ 100.000 de locuitori, fac ravagii de câteva zile, iar cucerirea lor de către armata rusă ar permite trupelor Moscovei să vizeze Sloviansk, în regiunea Doneţk, la aproximativ 70 de kilometri spre vest. "Cu cât inamicul suferă mai multe pierderi acolo, cu atât va avea mai puţină forţă pentru a-şi continua agresiunea", a mai spus Volodimir Zelenski. Preşedintele ucrainean a făcut cunoscut că armata sa "a suferit pierderi grele în regiunea Harkov (est), unde armata rusă încearcă să-şi consolideze poziţia", potrivit acestuia. O altă zonă de lupte intense între ucraineni şi ruşi: Herson în sud. "Continuăm să exercităm presiuni asupra ocupanţilor" din această regiune, a ţinut să adauge el. "Obiectivul-cheie este eliberarea Hersonului", oraş ocupat de ruşi încă de la începutul invaziei ruse la sfârşitul lunii februarie, "Şi vom avansa pas cu pas pentru a realiza acest lucru", a promis Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres.

Putin a furat 25% terenuri agricole în estul și sudul Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a furat 25% terenuri agricole

Putin a furat 25% terenuri agricole. Ucraina a pierdut un sfert din terenurile sale cultivabile din cauza ocupaţiei ruse din unele regiuni, în sud şi est, a anunţat luni Ministerul Agriculturii, care susţine însă că acest lucru nu reprezintă "o ameninţare pentru securitatea alimentară" a ţării, informează AFP. Putin a furat 25% terenuri agricole "În ciuda pierderii a 25% din terenurile cultivabile, structura culturilor însămânţate în acest an este mai mult decât suficientă pentru a asigura consumul" populaţiei ucrainene, a afirmat ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vîsoţki, într-o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, "consumul s-a redus, de asemenea, din cauza deplasărilor masive (de populaţie) şi a migraţiilor externe", în afara ţării. Peste şapte milioane de ucraineni s-au deplasat în interiorul ţării, conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) şi a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). Lor li se adaugă alte 7,3 milioane care au fugit în străinătate, dintre care peste jumătate în Polonia. Ucraina nu este în pericol alimentar imediat În ciuda pierderii deloc neglijabile de terenuri aflate acum sub controlul ruşilor, "structura actuală a suprafeţelor cultivate (...) nu reprezintă o ameninţare pentru securitatea alimentară a Ucrainei", a dat asigurări Vîsoţki în faţa presei. "Agricultorii ucraineni au reuşit să pregătească relativ bine însămânţarea înainte de începutul războiului", a adăugat el. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect "În februarie, Ucraina a importat deja circa 70% din îngrăşămintele necesare, 60% din produsele fitosanitare şi circa o treime din cantitatea de carburant necesară" pentru însămânţare, a detaliat el. Ocupaţia rusă din mai multe regiuni ucrainene şi blocada asupra cerealelor impusă de Flora Rusă de la Marea Neagră i-au forţat totuşi pe agricultorii ucraineni "să modifice ce însămânţează şi cantitatea", a mai precizat Vîsoţki. ONU se teme de foamete Ucraina dispunea înainte de război de peste 30 de milioane de hectare de terenuri cultivabile, conform World Data Center-Ukraine, un ONG internaţional. Deşi consecinţele invaziei ruse asupra pieţei interne ucrainene par limitate în opinia oficialului ucrainean, imposibilitatea de a exporta cereale în străinătate amplifică temerile privind declanşarea unei foamete în lunile care vin, conform ONU. "În prezent, între 20 şi 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate, iar în toamnă numărul ar putea creşte la 70-75 de milioane de tone", a alertat la 6 iunie preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui ţară era al patrulea exportator mondial de grâu şi porumb înainte de invazia rusă.

Rușii pregătesc "carne de tun" pentru a trimite la război (sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Rușii pregătesc "carne de tun" pentru a trimite la război

Rușii pregătesc "carne de tun" pentru a trimite la război. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că pierderile rusești ar putea depăși 40.000 de militari până la sfârșitul lunii iunie. "Armata rusă încearcă să desfășoare trupe de rezervă în Donbas. Dar despre ce rezerve pot vorbi în acest moment?Se pare că vor arunca în luptă recruți slab pregătiți, precum și pe cei care au fost recrutați prin eforturi de mobilizare ascunse. Rușii pregătesc "carne de tun" pentru a trimite la război Generalii ruși își consideră oamenii lor pur și simplu carne de tun, de care au nevoie pentru a se asigura că ne depășesc numeric - ne depășesc în personal militar, în echipament militar. Dar acest lucru se rezumă la un singur lucru: pierderile rusești în iunie ar putea depăși 40.000 de militari. Ei nu au pierdut atâția soldați în niciunul dintre războaie de multe decenii." Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Președintele Zelenski a explicat că cele mai crâncene bătălii se dau în prezent la Severodonețk. Potrivit președintelui, forțele de apărare ucrainene luptă pentru fiecare centimetru de pământ ucrainean. Ucraina face apel la "paritatea armelor grele'' înaintea unui summit al miniștrilor apărării care va avea loc miercuri la Bruxelles. "Să fim direcți - pentru a pune capăt războiului avem nevoie de paritate cu armele grele", a declarat Mykhailo Podolyak, consilier al șefului Biroului președintelui ucrainean, prin intermediul Twitter.Podolyak a spus că Ucraina are nevoie: "1.000 de obuziere de calibru 155 mm; 300 de MLRS; 500 de tancuri; 2.000 de vehicule blindate; 1.000 de drone", potrivit Pravda. NATO îl va găzdui miercuri pe ministrul ucrainean al apărării, alături de miniștri aliați și oficiali din Suedia, Finlanda, Georgia și Uniunea Europeană.

Putin se vede Petru cel Mare (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin se vede Petru cel Mare

Putin se vede Petru cel Mare. Preşedintele rus a comparat politica sa cu cea a ţarului Petru cel Mare atunci când acesta a luptat contra Suediei, în Marele Război al Nordului, invadând o parte a acesteia, precum şi ceea ce sunt astăzi Finlanda, o parte din Estonia şi Letonia, transmite AFP. Putin se vede Petru cel Mare "Tocmai am vizitat o expoziţie dedicată celei de-a 350-a aniversări a lui Petru cel Mare. Este uimitor, dar aproape nimic nu s-a schimbat. (...) Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera", a afirmat Putin, într-o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova. "Atunci când a întemeiat noua capitală (Sankt Petersburg - n.red.), nici o ţară din Europa nu recunoştea acest teritoriu ca aparţinând Rusiei. Toată lumea îl considera ca făcând parte din Suedia. Dar, din timpuri imemoriale, acolo trăiau slavi alături de popoare fino-ugrice. (...) El recupera şi întărea" ţara, a mai spus preşedintele rus. "Din câte se pare, ne revine şi nouă să luăm înapoi şi să întărim", a adăugat el, părând să facă aluzie la ofensiva rusă în Ucraina. Petru voia să fie occidental, Putin - dimpotrivă "Da, au existat epoci în istoria ţării noastre când am fost obligaţi să ne retragem, dar numai pentru a ne recupera forţele şi a merge înainte", a mai afirmat Putin. Înfrângerea Suediei în Marele Război al Nordului (1700-1721) avea să facă din Rusia principala putere în Marea Baltică şi un actor important pe scena europeană. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Rusia l-a sărbătorit joi pe ţarul Petru cel Mare, care a încercat să apropie imperiul de Europa, un ecou al trecutului care contrastează cu prezentul, în plină ruptură între Moscova şi Occident din cauza invaziei ruse din Ucraina. Pentru a marca 350 ani de la naşterea celui care a condus Rusia mai întâi ca ţar, apoi ca împărat, din 1682 până la moartea sa, în 1725, preşedintele Vladimir Putin a vizitat joi, la Moscova, o expoziţie consacrată lui Petru I. Nu vom "turna ciment peste sonde" Putin a mai declarat joi că societăţile petroliere ruseşti nu-şi vor opri sondele de petrol, în pofida sancţiunilor impuse de statele occidentale şi a eforturilor acestora de a-şi diminua dependenţa faţă de materiile prime energetice importate din Rusia, relatează Reuters. Statele Unite au introdus în martie un embargo petrolier împotriva Rusiei, la numai câteva zile după ce aceasta a atacat Ucraina iar Uniunea Europeană a decis luna trecută să renunţe în termen de şase luni la circa 90% din importurile sale de petrol din Rusia şi în termen de opt luni la cele de produse rafinate. Cu toate acestea, Putin a apreciat joi că, pe parcursul următorilor câţiva ani, Occidentul nu va putea să sisteze complet importurile energetice din Rusia. "În ce priveşte refuzul resurselor noastre de energie, este improbabil în următorii câţiva ani, deşi nu este clar ce se va întâmpla în aceşti câţiva ani. De aceea, nimeni nu va turna ciment peste sonde", a spus liderul de la Kremlin în timpul unei reuniuni cu tineri întreprinzători. Au scăzut cantitățile, au crescut prețurile Producţia de petrol a Rusiei a scăzut cu circa 9% în aprilie, dar este de atunci în creştere constantă în pofida sancţiunilor occidentale, întrucât Rusia şi-a redirecţionat exporturile de petrol către Asia, în special către China şi India. Mai mult, după cum a remarcat joi şi reprezentantul american pentru securitate energetică Amos Hochstein, Rusia ar putea obţine acum mai multe venituri din exporturile de combustibili fosili decât obţinea înainte să lanseze agresiunea contra Ucrainei, întrucât creşterea preţului acestor materii prime compensează valoric scăderea vânzărilor determinată de sancţiuni. Aceeaşi constatare a făcut-o şi Putin: "Încasările companiilor (ruseşti) cresc. Toată lumea vede asta, toată lumea îşi dă seama".

Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson (sursa: Pexels)
Internațional

Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson

Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson. Integrarea regiunii ucrainene Herson în Rusia este în curs de desfășurare, a susținut, joi, liderul regiunii numit de Kremlin. Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson "Suntem siguri că Rusia este cu noi și noi suntem cu Rusia pentru totdeauna", a declarat Vladimir Saldo prin intermediul Telegram. "Integrarea a început și va continua în mod intensiv".El nu a oferit mai multe detalii despre ce înseamnă "integrare". Orașul Herson, în sudul Ucrainei, se află sub controlul Rusiei încă din primele zile ale invaziei. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Dar armata ucraineană și-a intensificat în ultimele săptămâni contraatacurile asupra pozițiilor rusești din regiunea Herson. Un oficial de rang înalt din cadrul partidului de guvernământ Rusia Unită, Andrei Turchak, a vizitat regiunea săptămâna trecută, potrivit CNN. "Simțim că suntem deja împreună cu Rusia", a declarat Saldo. "Există încredere că într-o mare familie comună toate problemele vor fi rezolvate sistematic și vom răspunde în mod adecvat la toate solicitările momentului."

Biden despre al treilea război mondial (sursa: Facebook/JoeBiden)
Internațional

Biden, despre al treilea război mondial

Biden, despre al treilea război mondial. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că o alternativă la sancțiunile dure pe care Washingtonul le-a aplicat Rusiei ar fi cel de-al treilea război mondial. Biden, despre al treilea război mondial "Avem două opțiuni. Să începem un al treilea război mondial, să intrați în război cu Rusia, fizic. Sau doi, să ne asigurăm că țara care acționează atât de contrar dreptului internațional ajunge să plătească un preț uriaș", a declarat Biden într-un interviu acordat bloggerului Brian Tyler Cohen. Președintele american a precizat că nu există sancțiuni imediate. "Dar cred că aceste sancțiuni, știu că aceste sancțiuni sunt cele mai ample sancțiuni din istorie", a spus Biden. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Rusia va plăti un preț serios pentru acest lucru pe termen scurt și pe termen lung, în special pe termen lung", a subliniat liderul american. O serie de țări, inclusiv SUA, au declarat sancțiuni dure împotriva Rusiei. Departamentul de Trezorerie al SUA a anunțat sancțiuni împotriva președintelui rus Vladimir Putin, a ministrului de externe Serghei Lavrov, a ministrului apărării Serghei Șoigu și a șefului Statului Major General Valeri Gerasimov, potrivit TASS. Uniunea Europeană a aprobat al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Pachetul include un embargo asupra ţiţeiului rusesc şi a produselor petroliere transportate pe mare, dar și sancţiuni care vizează băncile şi televiziunile ruse. De asemenea, UE impune noi sancţiuni împotriva Belarusului.

200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore

200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore. Rusia a pierdut aproximativ 31.700 de militari, 1.398 de tancuri, 3.438 de vehicule blindate de luptă și 711 sisteme de artilerie de la începutul războiului său la scară largă împotriva Ucrainei, informează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. 200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 9 iunie 2022 cuprind aproximativ: (cifrele din paranteze indică pierderile din ultimele 24 de ore). Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc 31.700 (+200) de militari 1.398 (+5) tancuri 3.438 (+9) vehicule blindate de luptă 711 (+8) sisteme de artilerie 213 (+0) lansatoare de rachete multiple 96 (+0) echipamente de apărare antiaeriană 212 (+0) avioane 178 (+0) elicoptere 562 (+3) UAV operaționale-tactice 125 (+0) rachete de croazieră 13 (+0) nave/ambarcațiuni 2.421 (+15) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil 53 (+0) piese de echipament special Pe 8 iunie, trupele rusești au suferit cele mai importante pierderi pe frontul Bakhmut, potrivit Pravda. Forțele ucrainene care luptă pentru controlul orașelor gemene Severodonetsk și Lysychansk din estul Ucrainei duc o lipsă "catastrofală" de piese de artilerie, a declarat un comandant al gărzii naționale care luptă în această regiune la televiziunea națională.

Discuțiile cu Putin nu duc nicăireri (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Eveniment

"Discuțiile cu Putin nu duc nicăireri"

"Discuțiile cu Putin nu duc nicăireri". Preşedintele Poloniei i-a criticat pe liderii Franţei şi Germaniei pentru faptul că aceştia continuă dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida invaziei declanşate de Moscova asupra Ucrainei, informează joi dpa. "Discuțiile cu Putin nu duc nicăieri" "Sunt uimit de toate aceste discuţii purtate cu Putin de cancelarul (federal german Olaf) Scholz, de preşedintele (francez) Emmanuel Macron. Discuţiile (cu Putin) nu duc nicăieri", a declarat preşedintele polonez Andrzej Duda pentru tabloidul german Bild, într-un interviu postat miercuri pe YouTube. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Potrivit lui Duda, discuţiile cu Putin reprezintă "un fel de legitimizare a unei persoane care este responsabilă pentru crimele comise de armata rusă în Ucraina". Numai Putin este responsabil de trimiterea armatei sale în Ucraina, a spus Duda, adăugând că acesta a fost susţinut de comandanţii săi militari. Liderul polonez a mai spus că situaţia actuală este comparabilă cu cea de pe vremea lui Adolf Hitler şi a celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Agerpres. "Şi a vorbit cineva cu Adolf Hitler aşa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial? A spus cineva că el trebuie să-şi ? A spus cineva că lucrurile trebuie făcute într-un fel care să nu-l umilească pe Adolf Hitler?", a întrebat preşedintele polonez.

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur. Preşedintele rus a avertizat Occidentul că Rusia va lovi noi ţinte dacă Statele Unite ale Americii vor începe să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune, a relatat duminică agenţia de presă oficială rusă TASS. Putin, amenințare directă: Vom lovi dur În cazul în care astfel de rachete vor fi livrate, vom lovi acele ţinte pe care până acum nu le-am lovit, a declarat Putin, într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat Rossia-1. "Dacă ajung să le furnizeze, vom trage concluziile care se impun şi vom folosi armele noastre, de care nu ducem lipsă, pentru a ataca acele obiective pe care până acum nu le-am lovit", a susţinut şeful de la Kremlin, citat de EFE. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Potrivit Reuters, Putin nu a indicat ce ţinte are în vedere Rusia să lovească în cazul în care ţări occidentale încep să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune. Ucraina a dat asigurări că nu va lovi Rusia Ucraina caută să intre în posesia unor sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), precum M270 şi M142 HIMARS, pentru a lovi trupele şi depozitele de armament din ariergarda forţelor ruse. Preşedintele american Joe Biden a anunţat în această săptămână un plan de a dota Ucraina cu sisteme de rachete de precizie de tip HIMARS, după ce a primit asigurări că autorităţile de la Kiev nu le vor folosi pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Potrivit AFP, Putin a mai spus că toată "agitaţia" în jurul livrării de armament nou Kievului are ca scop "prelungirea conflictului". Putin bravează: Nu e nimic nou Însă, deşi oficiali ruşi au avertizat că decizia americanilor de a furniza Ucrainei sisteme de rachetă avansate ar putea intensifica războiul, Putin a susţinut că o astfel de măsură nu se va traduce prin schimbări fundamentale pe câmpul de luptă. "Înţelegem că această livrare (de sisteme de rachetă avansate - n.r.) din Statele Unite şi din alte câteva ţări are ca scop să compenseze pierderile înregistrate la acest echipament militar. (...) Nu e nimic nou. Nu schimbă nimic în esenţă", a spus Putin. Kievul, atacat pe neașteptate În urma bombardamentelor de duminică dimineaţa din capitala ucraineană Kiev, primul atac de acest fel din ultimele săptămâni, Rusia a distrus tancuri şi vehicule blindate furnizate Ucrainei de ţări din Europa de Est, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konașenkov. "Rachete de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune lansate de forţele aerospaţiale ruse la periferia Kievului au distrus tancuri T-72 furnizate de ţări din Europa de Est şi alte blindate care se aflau în hangarele unei companii de reparare a vagoanelor" de tren, a susţinut Konașenkov. Anterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, anunţase atacuri aeriene ruse în zorii zilei în cartierele Darniţki şi Dniprovski, din sud-estul capitalei ucrainene. Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mai multe rachete de croazieră au fost lansate în direcţia Kievului de la bordul unor bombardiere strategice ruse TU-95 din Marea Caspică. Tot potrivit aceleiaşi surse, unul dintre avioane ruseşti a fost distrus.

Scholz și Macron, "glume" cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Scholz și Macron, "glume" cu Putin

Scholz și Macron, "glume" cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă, "negocieri directe serioase" cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. Scholz și Macron, "glume" cu Putin Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron "au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse", indică un comunicat al cancelariei de la Berlin. Macron şi Scholz "l-au chemat pe preşedintele rus la negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi la o soluţie diplomatică a conflictului". Convorbirea, care a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali, a fost "consacrată continuării războiului rus în Ucraina şi eforturilor de a i se pune capăt". Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Totodată, cancelarul german şi preşedintele francez "l-au chemat pe preşedintele rus să vegheze la o ameliorare a situaţiei umanitare a populaţiei civile". Cei doi lideri occidentali "au luat notă în mod pozitiv de angajamentul preşedintelui rus de a-i trata pe luptătorii capturaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, în particular cu convenţiile de la Geneva, şi de a garanta un acces neîngrădit Comitetului internaţional al Crucii Roşii". Putin se dă băiat bun: ar permite exportul pe mare În cursul discuţiei a fost abordată şi "situaţia alimentară mondială, deosebit de tensionată din cauza războiului de agresiune rus", cancelaria germană menţionând că "preşedintele Putin a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă". Vladimir Putin s-a "angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate pentru a proteja porturile ucrainene, spre a permite exporturile de cereale cu nave, pentru a purta acţiuni ofensive", adaugă comunicatul Berlinului, precizând că cei trei lideri au fost acord asupra "rolului central" pe care trebuie să-l joace ONU pentru garantarea exporturilor. Conform preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de luptători retraşi în complexul siderurgic Azovstal din Mariupol şi care au fost făcuţi prizonieri de ruşi.

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat joi gata să ajute la "depăşirea crizei alimentare" provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi ruseşti din cauza conflictului în curs, dacă vor fi ridicate sancţiunile împotriva Moscovei, relatează France Presse şi Reuters. Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile Rusia "este pregătită să aducă o contribuţie semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrăşăminte, sub rezerva ridicării restricţiilor motivate politic de către Occident", a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi. Kremlinul precizează că acest apel a avut loc "la iniţiativa părţii italiene". Putin a dat asigurări că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva ei în Ucraina "nu sunt fondate". Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "Dificultăţile apărute sunt legate, printre altele, de perturbările în funcţionarea canalelor de producţie şi logistică, precum şi de politica financiară a ţărilor occidentale în timpul pandemiei de coronavirus", a declarat el. "Situaţia s-a înrăutăţit din cauza restricţiilor anti-ruse impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană", a asigurat el, referindu-se la salvele de sancţiuni fără precedent care au lovit Rusia, notează AFP. Rusia + Ucraina = o treime din grâul mondial Ucraina, un exportator major de cereale, în special porumb şi grâu, are producţia blocată din cauza luptelor.La rândul ei, Rusia, o altă putere cerealieră, nu îşi poate vinde producţia şi îngrăşămintele din cauza sancţiunilor occidentale care afectează sectoarele financiare şi logistice. Cele două ţări produc o treime din grâul mondial. Vladimir Putin l-a informat de asemenea pe Draghi despre "lucrările în curs pentru a stabili o viaţă liniştită în oraşele eliberate din Donbas" şi că procesul de pace a fost "îngheţat de Kiev", mai notează AFP. Lavrov ironizează planul italian de pace Potrivit unui comunicat al guvernului italian, "apelul a fost dedicat evoluţiei situaţiei din Ucraina şi eforturilor de a găsi o soluţie comună la criza alimentară în curs, precum şi gravelor repercusiuni asupra celor mai sărace ţări ale lumii". Niciunul dintre cei doi lideri nu a vorbit direct despre planul de pace în Ucraina propus de Italia. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a considerat joi că acest plan prezentat de Italia la ONU nu este "serios" şi că el nu îi cunoaşte conţinutul decât din presă, textul nefiind comunicat Moscovei. Printre altele, Putin i-a mai spus lui Draghi că Rusia este gata să continue furnizarea neîntreruptă de gaz către Italia.

Statuia lui Putin cade de pe soclu (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Statuia lui Putin cade de pe soclu

Statuia lui Putin cade de pe soclu. Preşedinta Consiliului Federaţiei Ruse (Senatul Rusiei), Valentina Matvienko, s-a declarat miercuri împotriva lansării unei "vânători de vrăjitoare" împotriva celor care resping "operaţiunea militară specială", expresia oficială folosită de Moscova pentru a descrie agresiunea militară împotriva Ucrainei, relatează agenţia EFE. Statuia lui Putin cade de pe soclu "Avem nevoie să nu existe o ; dacă ea începe, ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla", a spus Valentina Matvienko în plenul Senatului rus, după ce un parlamentar, Pavel Tarakanov, a propus crearea unui mecanism prin care membri ai lumii culturale ruse care au criticat acţiunile militare ale Rusiei contra Ucrainei să nu mai poată ocupa funcţii publice şi nici să participe la proiecte ale statului rus. Senatorul menţionat şi-a motivat propunerea prin faptul că reprezentanţi ai lumii culturale ruse au declarat că se simt ruşinaţi de agresiunea Rusiei contra Ucrainei şi au părăsit ţara, aceştia fiind, potrivit lui Tarakanov, "pseudopacifişti" şi "trădători" interesaţi doar de "venituri, faimă şi recunoaştere în Occident". Văduva mentorului lui Putin citează din Constituție La rândul ei, senatoarea Liudmila Narusova, văduva lui Anatoli Sobceak, fost primar al oraşului Sankt Petersburg şi considerat un mentor al preşedintelui rus Vladimir Putin, le-a amintit colegilor ei că, potrivit Constituţiei ruse, fiecare cetăţean are dreptul la opinie. Citește și: Primele patru luni din 2022: zero sume absorbite din PNRR și scădere puternică a investițiilor, față de 2021. Au explodat cheltuielile cu dobânzile și asistența socială Mai mult, a adăugat ea, "etichetarea ca trădător pentru că nu este de acord cu ceva este inadmisibilă, întrucât trădarea este un delict, iar acest lucru poate fi stabilit doar de un tribunal".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră