vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

317 articole
Internațional

Putin nu mai este la Moscova

Putin nu mai este la Moscova. Unde află acum Vladimir Putin? Întrebarea a devenit relevantă după ce o aeronavă aparținând președinției a fost observată zburând de la Moscova la Sankt Petersburg, potrivit Flight Radar. Cu toate acestea, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a negat că Putin a fugit din capitală și a declarat reporterilor că președintele "lucrează la Kremlin". Putin nu mai este la Moscova Un avion care ar avea legătură cu Vladimir Putin a zburat dinspre Moscova spre nord, spre Tver, apoi și-a oprit transponderul, potrivit mai multor rapoarte. Alte business jet-uri au fost reperate ca decolând din Moscova spre Sankt Petersburg. Anterior, potrivit unor rapoarte ale serviciilor secrete ucrainene, s-a făcut referire la faptul că Putin ar fi plecat din Moscova cu elicopterul spre palatul său de la Valdai, aflat între Moscova și Sankt Petersburg. Oricum, Putin își petrece timpul la reședința sa din lacul Valdai cel mai adesea, arată unele surse, la nord-vest de Moscova, nu locuiește permanent în capitală. Pe canalul Telegram General SVR a apărut o informație potrivit căreia membrii anturajului lui Putin, "aproape fără excepție", "și-au pregătit rutele pentru relocalizare împreună cu rudele și prietenii lor". Citește și: Rușii sărbătoresc puciul lui Prigojin: primarul Moscovei a cerut locuitorilor ca, luni, să nu meargă la muncă. Capitala Rusiei se pregătește de asediu Cel mai bogat membru al guvernului lui Putin, vicepremierul Denis Manturov, ar fi părăsit Rusia pentru Turcia la bordul avionul său VIP Suhoi Superjet, care este echipat cu zece paturi.

Putin nu mai este la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Putin amenință să lovească țări NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință să lovească țări NATO

Putin amenință să lovească țări NATO. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri statele NATO să nu furnizeze Ucrainei avioane de vânătoare F-16, menţionând că Rusia va trebui să examineze modalităţile de eliminare a acestor avioane, inclusiv în situaţia în care ele ar porni în misiuni de luptă în Ucraina de la baze aeriene situate în state din vecinătatea acestei ţări. Putin amenință să lovească țări NATO "Dacă (avioanele F-16) vor fi desfăşurate la baze aeriene din afara frontierelor Ucrainei, dar sunt folosite în acţiuni armate în interior, va trebui să ne gândim unde şi cum să eliminăm echipamentele folosite împotriva noastră", a spus Putin în timpul Forumului Economic de la Sankt Petersburg. Preşedintele rus a avertizat astfel că există un risc sporit de implicare a NATO în conflictul din Ucraina. Dar el a susţinut că, de îndată ce vor ajunge în Ucraina, avioanele americane F-16 "vor arde" la fel ca tancurile germane Leopard, făcând referire la tancurile de acest tip distruse în contraofensiva lansată săptămâna trecută de armata ucraineană. "Tancurile ard. Mai ales Leopard (...) La fel se va întâmpla cu F-16", crede Putin. În acest timp, "noi nu am închis niciodată uşa", a adăugat el, referindu-se la negocierile de pace, în prezent inexistente. Întrebat despre posibilitatea ca Rusia să folosească armele nucleare în conflictul din Ucraina, el a răspuns că utilizarea acestora este "teoretic" posibilă în cazul unei ameninţări la adresa integrităţii teritoriale sau existenţei Rusiei, ceea ce nu este cazul la ora actuală. Citește și: EXCLUSIV George Simion își ascunde urmele: a șters de pe site-ul său informațiile despre contul pentru donații de la nunta sa și orice informație despre eveniment "Armele nucleare au fost concepute pentru a asigura securitatea noastră în sensul extins al termenului şi existenţa statului rus, dar nu avem o asemenea nevoie (de a le folosi)", a indicat Vladimir Putin. Pe de altă parte, liderul de la Kremlin a confirmat că primele arme nucleare tactice ruseşti a căror desfăşurare a anunţat-o deja în Belarus au sosit în această ţară.

Buncăr anti-atomic pentru elita Moscovei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Buncăr anti-atomic pentru elita Moscovei

Buncăr anti-atomic pentru elita Moscovei. Kremlinul a semnat un contract pentru construirea unui adăpost anti-nuclear pe terenul celui mai exclusivist spital de stat din Moscova, la câteva zile după atacul cu drone în capitala Rusiei. The Moscow Times face dezvăluirea, după ce a avut acces la contractul semnat pe 26 mai de Vladimir Putin. Buncăr anti-atomic pentru elita Moscovei Buncărul este destinat să fie folosit de 800 de persoane (din câte se pare, alese din rândul elitei ruse) și este de așteptat să fie construit sub Spitalul Clinic Central al Direcției Administrative a Președintelui Federației Ruse, cunoscut și sub numele de "Clinica Kremlin", într-un timp aproape record. Întreaga construcție, denumită oficial în acte "structură de protecție civilă", urmează să fie finalizată până pe 20 decembrie 2023. Infrastructurii i s-a alocat un buget de 35 de milioane de ruble (în jur de 400.000 de euro). Adăpostul va avea mai multe intrări și ieșiri de urgență, fiind, de asemenea, echipat cu un sistem sofisticat de ventilație și încălzire pentru a permite "proceduri medicale în timpul războiului". Nu în ultimul rând, va dispune de sisteme speciale de comunicare pentru a asigura schimbul de informații secrete. Cheltuieli mai mari pentru protecția lui Putin Inițiativa construirii buncărului vine în contextul lansării unei contraofensive ucrainene, care pare din ce în ce mai aproape. Pe 30 mai, Moscova a suferit un nou atac cu drone pe teritoriul său. Vladimir Putin, care trăiește cu frica de a fi asasinat, continuă să-și mărească măsurile de securitate prin construirea acestui buncăr antiatomic. Citește și: EXCLUSIV La achiziția transportorului MApN „înecat” în Dunăre, Ciucă a cerut neflotabil. Este vorba de 31 de Piranha IIIC. Achiziția Piranha V, de un miliard de euro, suspectă de corupție Această tendință se verifică prin analizarea cheltuielilor dedicate securității președintelui rus și colaboratorilor săi. În doar cinci luni de la începutul anului, în perioada ianuarie-mai 2023, suma cheltuită pentru securitatea prezidențială a ajuns la 15 miliarde de ruble, sau circa 172 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de circa 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, la începutul conflictului.

Prigojin, marioneta politică a lui Putin (sursa: vk.com/Concord)
Internațional

Prigojin, marioneta politică a lui Putin

Prigojin, marioneta politică a lui Putin. Liderul grupării ruse de mercenari Wagner care a ocupat oraşul ucrainean Bahmut, Evgheni Prigojin, a acuzat duminică oficiali ai Kremlinului că au interzis presei ruse de stat să relateze despre el şi i-a avertizat că o asemenea greşeală ar putea conduce la o reacţie a poporului rus împotriva lor în lunile următoare. Nu mai vrea să fie bucătar, se vrea "măcelar" Fondator al grupării Wagner, Prigojin a devenit în cele 15 luni de când Rusia a pornit războiul contra Ucrainei cel mai vizibil membru al cercului apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Fost furnizor de servicii de catering pentru preşedinţia rusă, supranumit tocmai de aceea "bucătarul lui Putin", Prigojin a afirmat în glumă săptămâna trecută că ar trebui să i se spună mai degrabă "măcelarul lui Putin", în urma succeselor înregistrate pe front de gruparea sa, în contrast cu succesiunea de eşecuri ale trupelor regulate ruse. După luni de lupte sângeroase cu armata ucraineană, gruparea Wagner a cucerit luna aceasta oraşul Bahmut, dar rolul lui Prigojin în această victorie a fost minimalizat de televiziunea de stat rusă. Aceasta a ignorat timp de 20 de ore ştirea despre cucerirea Bahmutului, iar când a difuzat-o a scos din ea discursul victorios al lui Prigojin, publicând în schimb un mesaj de felicitare de 36 de cuvinte din partea Kremlinului adresat grupării Wagner. Prigojin, marioneta politică a lui Putin "Sunt absolut convins că au interzis (relatarea). Aceşti birocraţi de la nivel înalt, aceia închişi în turnurile Kremlinului, încearcă să le închidă tuturor gura pentru a nu vorbi despre Wagner", spune Prigojin într-un mesaj audio difuzat duminică şi crede că această abordare va conduce la o reacţie din partea populaţiei. "Pe termen lung - şi termen lung înseamnă două sau trei luni - ei vor primi o palmă din partea oamenilor pentru că încearcă să le închidă tuturor ochii şi urechile", speră liderul Wagner. Citește și: Prigojin a rămas fără mercenari: Wagner a ajuns să recruteze pe Pornhub, în licee din Rusia și în Afganistan, țară din care ar putea ajunge în Ucraina mii de foști soldați În vârstă de 61 de ani, Evgheni Prigojin s-a remarcat prin disciplina dură impusă în rândul luptătorilor săi şi prin limbajul jignitor la adresa establishment-ului militar de la Moscova, inclusiv la adresa ministrului apărării Serghei Şoigu, acuzând în repetate rânduri Ministerul rus al Apărării că nu furnizează muniţii grupării Wagner. Pe canalul său oficial de Telegram, Prigojin infirmă că ar fi interesat de politică, dar mai multe scenarii electorale moscovite îl dau drept actor politic în alegerile de la anul. Convenabila tăcere a Kremlinului Dar Kremlinul şi Ministerul Apărării au trecut cu vederea până în prezent izbucnirile verbale ale lui Prigojin, care par să facă notă discordantă cu practicile sistemului politic bine controlat de Putin. Kremlinul nu a răspuns unei cereri de a comenta ultimele afirmaţii ale lui Prigojin, afirmând doar că obiectivele "operaţiunii militare speciale" din Ucraina vor fi atinse, în pofida a ceea ce a numit războiul prin intermediar (proxy-war) pe care Occidentul l-ar duce împotriva Rusiei în Ucraina. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar În mesajul său de duminică, Prigojin mai spune că în bătălia de la Bahmut au fost ucişi circa 72.000 de soldaţi ucraineni şi au fost răniţi între 100.000 şi 140.000, un bilanţ neconfirmat de vreo sursă independentă. Atât Rusia cât şi Ucraina nu publică date despre pierderile în rândul propriilor trupe, în schimb le exagerează pe cele ale adversarului. De partea sa, Kievul afirmă că pierderile ruseşti în această bătălie sunt mai mari decât cele ucrainene, întrucât trupele ruse au fost în ofensivă, susţinând totodată că trupele ucrainene încă ar mai controla o mică parte din Bahmut. Prigojin a anunţat retragerea trupelor Wagner din acest oraş, întrucât şi-au atins obiectivul, şi predarea poziţiilor cucerite către trupele regulate ale armatei ruse.

Putin insistă că învinge în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin insistă că învinge în Ucraina

Putin insistă că învinge în Ucraina. Kremlinul nu are interesul să pună capăt conflictului cu Ucraina, potrivit purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Putin insistă că învinge în Ucraina Rusia îşi va duce "operaţiunea militară specială" până la capăt, până când îşi va afirma interesele şi îşi va atinge obiectivele - fie prin intermediul luptelor, fie al "altor mijloace disponibile", a declarat Peskov miercuri, citat de agenţia de presă TASS, folosind termenul preferat de Moscova pentru a descrie războiul pe care l-a declanşat asupra ţării vecine în urmă cu 15 luni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit lui Peskov, la ora actuală nu sunt indicii că ar fi posibilă o soluţie paşnică. Negocierile cu Kievul nu sunt posibile pentru că leadership-ul Ucrainei "a interzis negocierile de orice fel cu Rusia", a afirmat Peskov. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut din retragerea trupelor ruse de pe teritoriile ucrainene ocupate o precondiţie pentru negocierile de pace. Occidentul, vinovat de "instabilitate" În acelaşi timp, într-un mesaj video adresat în cadrul unei conferinţe de securitate de la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit despre o "instabilitate în creştere în lume", în contextul războiului pe care el l-a ordonat în urmă cu aproape un an şi jumătate. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi Vladimir Putin a acuzat Occidentul de această instabilitate, afirmând că puterile occidentale încearcă să-şi menţină dominaţia globală în detrimentul altor ţări. Liderul de la Kremlin a acuzat din nou de "neocolonialism" statele occidentale care ajută Ucraina să se apere în faţa invaziei ruse prin livrări de arme.

Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși (sursa: TASS)
Eveniment

Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși

Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși. Supraviețuitor a două tentative de otrăvire (în 2015 și 2017), Vladimir Kara-Murza (foto), unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Putin, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Kara-Murza a fost acuzat de răspândirea știrilor false și de înaltă trădate. De la începutul războiului, a făcut lobby pe lângă guverne și instituții străine pentru a impune sancțiuni Rusiei. Recenta sentința a tribunalului din Moscova este cea mai mare dată până acum unui oponent politic al lui Vladimir Putin. Arestat după un interviu pentru CNN În prezent, fostul jurnalist, în vârstă de 41 de ani, este unul dintre cei mai duri critici ai Kremlinului. A fost arestat anul trecut, la doar câteva ore după interviul acordat postului american de știri CNN în care a declarat că Rusia este condusă de "un regim de criminali". Potrivit WELT, Kara-Murza și-a primit verdictul, încătușat, într-o cameră separată de sticlă, zâmbind și îndemnându-și susținători să-i scrie în închisoare. Potrivit avocatei sale, Maria Eismont, va urma un apel, bazat pe "încălcări grave de procedură" în timpul procesului. Cu o săptămână înainte, Kara-Murza și-a comparat procesul cu unul dintre "procesele-spectacol ale lui Iosif Stalin din anii 1930. Infractorii ar trebui să ispășească crimele lor. Eu, pe de altă parte, sunt în închisoare din cauza opiniilor mele politice. Însă știu că va veni și ziua când întunericul se va risipi din țara noastră". Murza a adăugat: "Mă consider vinovat doar de un lucru: nu am reușit să-i conving suficient pe compatrioții și politicienii mei din țările democratice de pericolul pe care îl prezintă actualul regim de la Kremlin pentru Rusia și pentru lume.". Apeluri internaționale ignorate de Moscova Imediat după ce tribunalul din Moscova a pronunțat sentința condamnării la 25 de ani de închisoare, au apărut reacțiile internaționale. În Germania, guvernul federal a criticat aspru condamnarea: "Acest verdict, ca multe altele, are ca scop descurajarea și anihilarea vocilor opoziției". Berlinul a cerut eliberarea imediată a lui Kara-Murza și a tuturor celorlalți deținuți din motive politice. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Federal de Externe, "Cazul împotriva lui Kara-Murza arată cum e folosită justiția rusă împotriva celor care se opun regimului și la ce nivel șocant a ajuns azi represiunea din Rusia.". Marea Britanie l-a convocat imediat pe ambasadorul Rusiei și a descris hotărârea tribunalului drept "motivată politic". Adresându-se jurnaliştilor din afara tribunalului, ambasadorul britanic în Rusia, Deborah Bronnert, a spus că verdictul e "şocant" şi a cerut eliberarea imediată a lui Kara-Murza. Comisarul ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a vorbit despre o o nouă lovitură adusă statului de drept în Rusia și a cerut eliberarea lui Kara-Murza: "Kara-Murza a fost judecat pentru acuzații legate de exercitarea legitimă a dreptului său la libertatea de opinie, inclusiv critica sa publică asupra atacului armat al Federației Ruse împotriva Ucrainei. (...) Nimeni nu ar trebui să fie privat de libertate pentru că și-a exercitat drepturile omului și fac un apel autorităților ruse să-l elibereze fără întârziere.". Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși De la oligarhi cu ambiții politice și activiști civici, la părinți ai căror copii desenează imagini pacifiste în sprijinul Ucrainei, nimeni nu mai e în siguranță în Rusia. Unii sunt aruncați în închisoare, alții - uciși. În 2003, Mihail Hodorkovski, fostul șef al gigantului petrolier rus Yukos, a fost arestat și a petrecut zece ani în închisoare pentru evaziune fiscală și furt, după ce a finanțat partidele de opoziție. După eliberare, a părăsit Rusia. Tot în 2003, Iuri Scekotșișin, fost deput al partidului liberal Yabloko și jurnalist al Novaya Gazeta care nu se sfia să critice organele de securitate ale Rusiei, a murit în condiții suspecte. Întorcându-se la Moscova, s-a simțit neobișnuit de slăbit și a mers la medic. A doua zi a început să-i cadă părul fiind diagnosticat cu insuficiență renală cu progresie rapidă și, după două săptămâni, a murit. Parchetul care s-a ocupat de anchetă a abandonat cercetările. Cazul a rămas nerezolvat până astăzi. Otravă și gloanțe pentru Politkovskaia Jurnalista Ana Politkovskaia, vehementă voce critică la adresa guvernului, cunoscută pentru anchetele pe care le desfășura în Cecenia și Caucaz, a fost otrăvită în 2004 în avionul care o ducea spre Beslan. În spital a fost diagnosticată cu otrăvire "cu toxine necunoscute". A primit îngrijiri și a supraviețuit, suferind de leziuni renale și hepatice. Doi ani mai târziu, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia. Alexander Litvinenko, fost ofițer al serviciului secret rus și critic al lui Putin, locuia ca refugiat politic la Londra. La o întâlnire cu doi oameni de afaceri ruși, la începutul lunii noiembrie 2006, Litvinenko a băut un ceai care conținea poloniu. Trei săptămâni mai târziu a murit de insuficiență cardiacă ca urmare a otrăvirii cu substanța radioactivă. Inspector fiscal, Serghei Magnițki, care consilia cea mai mare firmă de investiții străine din Rusia, Hermitage Capital Management, cu sediul la Londra, a avertizat asupra unei fraude de 230 de milioane de dolari, comisă de către oficialii ruși. A fost arestat în noiembrie 2008, acuzat de complicitate la evaziune fiscală. A murit în închisoare un an mai târziu (pe 16 noiembrie 2009), la vârsta de 37 de ani, după ce a solicitat în mod repetat asistență medicală. Cauza morții: șoc toxic și insuficiență cardiacă cauzate de pancreatită. Nemțov, împușcat ritualic lângă Kremlin Boris Berezovski, un alt oligarh rus, care inițial l-a sprijinit pe Puțin să ajungă la putere, a căzut în dizgrație imediat după instaurarea acestuia ca președinte. A emigrat în Marea Britanie, în 2000 și, în exil a devenit un critic vehement al președintelui Putin. În 2013, a fost găsit spânzurat în casa sa din afara Londrei. Un an mai târziu, profesorul Bern Brinkmann, un criminalist german angajat de membrii familiei, a conchis că Berezovski nu s-a sinucis. Unul dintre arhitecții reformelor de piață din Rusia, Boris Nemțov a fost guvernator al regiunii Nijni Novgorod, ministru al Energiei și apoi viceprim-ministru, fiind ales și în parlamentul Rusiei. Puternic opozant al Kremlinului, a publicat o serie de articole critice la adresa lui Vladimir Putin, organizând numeroase demonstrații împotriva lui. A fost asasinat pe 27 februarie 2015, la mică distanță de Kremlin, în timp ce făcea pregătiri pentru o demonstrație anti-guvernamentală. În septembrie 2018, Piotr Wersilow, artistul conceptual al Pussy Riot și editorul site-ului Mediazone a manifestat brusc simptome neurologice severe: nu mai vedea, nu mai putea vorbi și nu se mai putea mișca. A fost transportat cu avionul în Germania, unde medicii au găsit urme de otravă, fără a putea identifica substanța. Wersilow publicase pe site-ul Mediazone o anchetă asupra violenței poliției din Rusia. Navalnîi se încăpățânează să nu moară Începând cu 2010, Alexei Navalnîi s-a implicat activ în mitinguri antiguvernamentale iar numeroasele dezvăluiri ale principalului vehicul politic al lui Navalnîi, Fundația Anticorupție (FBK), au atras milioane de vizualizări online. În august 2020, Navalnîi a fost otrăvit cu Novichok, în timpul unei călătorii în Siberia. Atacul aproape l-a ucis și a trebuit să fie dus cu avionul în Germania pentru tratament. La întoarcerea în Rusia, în ianuarie 2021, a fost arestat pentru fraudă și sfidarea instanței. Acum ispășește nouă ani de închisoare. Tot în 2021, FBK a fost scoasă în afara legii considerată a fi extremistă. Fostul lider al "Rusiei deschise", un grup pro-democrație înființat de fostul oligarh fugar Mihail Hodorkovski, Andrei Pivovarov, a fost inițial desemnat persona non grata, iar în 2021 a fost condamnat la închisoare, pe motivul implicării într-o "organizație indezirabilă". În prezent se află după gratii, unde ispășește o pedeapsă de patru ani. Închisoare pentru criticarea războiului Un alt critic esențial al lui Putin, aflat în prezent, în spatele gratiilor este Ilia Iașin, care a criticat puternic războiul Rusiei. Iașin s-a implicat în politică în 2000, la vârsta de 17 ani, anul în care Putin a ajuns la putere. În 2017, după ani de activism de opoziție, a fost ales șef al consiliului raional Krasnoselski din Moscova, unde a continuat să-și exprime opiniile critice la adresa Kremlinului. Într-un video live pe YouTube din aprilie 2022, el a cerut o anchetă asupra posibilelor crime de război comise de forțele ruse și l-a numit pe președintele Putin "cel mai rău măcelar din acest război". Acea transmisie live i-a dus o sentință de opt ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea legii împotriva răspândirii "informațiilor în mod deliberat false" despre armata rusă. Legea fusese trecută în grabă în parlament la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. Și fetițele de 12 ani pot fi pedepsite legal În martie 2023, Dmitri Ivanov, un student la matematică, a afirmat pe un canal Telegram: "Trebuie să înțelegeți că Rusia nu e Putin, că noi nu ne-am dat acordul și că el nu ne-a întrebat dacă vrem acest război cu vecinii noștri". Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Ivanov a fost arestat și condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru răspândirea de "falsuri" despre armată. Înainte de a primi verdictul, acesta a declarat că acest război este o tragedie atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși. Pe 28 martie a.c., Alexei Moskalev a fost condamnat la o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru disidență pe rețelele de socializare. Cu un an în urmă, fiica lui de 12 ani fusese denunțată poliției, de conducerea școlii, pentru un desen contra războiului – o mamă cu un copil sub steagul Ucrainei, care se opun rachetelor. Fetița a fost trimisă la o casă de copii la începutul lunii martie, iar Moskalev, condamnat la închisoare.

Xi și Putin, alianță contra Occidentului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi și Putin, alianță contra Occidentului

Xi și Putin, alianță contra Occidentului. Preşedinţii rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping au încheiat luni la Kremlin o primă discuţie informală tête-à-tête care a durat patru ore, au informat agenţiile de presă ruse. Xi și Putin, alianță contra Occidentului Potrivit agenţiei de presă Ria-Novosti, Putin şi-a însoţit oaspetele în afara Kremlinului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cei doi şefi de stat vor participa la un dineu, iar marţi vor avea mai multe discuţii oficiale odată cu semnarea unor acorduri de consolidare a cooperării ruso-chineze. Vladimir Putin a afirmat luni, în timpul întrevederii cu omologul său chinez Xi Jinping, la Moscova, că este pregătit să discute despre planul de pace propus de Beijing pentru soluţionarea conflictului din Ucraina. "Suntem mereu deschişi pentru un proces de negocieri. Indubitabil, noi vom discuta despre toate aceste chestiuni, inclusiv despre iniţiativele dumneavoastră, pe care le tratăm cu respect", a declarat Putin în timpul acestei întâlniri informale al cărei început a fost transmis de televiziunea publică rusă. Xi îl vrea pe Putin președinte în 2024 La rândul său, liderul chinez i-a transmis lui Vladimir Putin că este "convins" că acesta se bucură de sprijinul poporului rus înaintea alegerilor prezidenţiale din 2024. Xi Jinping este primul lider extern care se întâlneşte cu Vladimir Putin după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele liderului de la Kremlin, ca urmare a deportării a mii de copii ucraineni în Rusia de la începutul războiului din Ucraina. Citește și: VIDEO+FOTO Vizita „surpriză” a lui Putin la Mariupol: liderul de la Kremlin, vizibil deformat de vârstă, este așteptat la 3 a.m. cu micul dejun. Propaganda: „A condus, ba chiar a oprit la stop”! Referitor la acest aspect, diplomaţia chineză a cerut luni CPI, al cărei sediu se află la Haga, să evite orice "politizare" şi să respecte imunitatea şefilor de stat. În timpul vizitei de trei zile în Rusia, preşedinţii rus şi chinez vor semna mai multe acorduri, în special cu privire la cooperarea bilaterală până în 2030.

Putin, neanunțat la Mariupol, după Sevastopol (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, neanunțat la Mariupol, după Sevastopol

Putin, neanunțat la Mariupol, după Sevastopol. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat la Mariupol, oraş ucrainean devastat de bombardamente, a anunţat duminică serviciul de presă al Kremlinului. Putin, neanunțat la Mariupol, după Sevastopol Este prima deplasare a liderului rus în acest oraş-port din Ucraina ce fusese sub asediu luni de zile şi ocupat de armata rusă în luna mai 2022. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vladimir Putin a mai întreprins sâmbătă o vizită-surpriză în Crimeea, peninsula anexată de Rusia în 2014, pentru a marca nouă ani de la anexare. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin s-a deplasat la Mariupol cu elicopterul şi a făcut un tur al oraşului, el însuşi la volanul unei maşini. Vladimir Putin a discutat cu localnici, a vizitat locuri de interes şi a primit un raport asupra lucrărilor de reconstrucţie din acest oraş devastat, potrivit aceleiaşi surse. Potrivit Kremlinului, înainte de a se deplasa la Mariupol, Vladimir Putin a avut o reuniune la Rostov, în Rusia, cu responsabili ai armatei ruse, printre care şeful Statului Major, Valeri Gherasimov. Mandat de arestare de la CPI Vladimir Putin este vizat începând de vineri de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), care îl acuză de crima de război "deportare ilegală" de copii ucraineni. CPI, cu sediul la Haga, a încercat de asemenea să verifice dacă bombardamentul şi asediul asupra oraşului Mariupol, în sud-estul Ucrainei, pot constitui o crimă împotriva umanităţii. Ea a conchis că îi lipsesc elemente pentru a ajunge la o astfel de concluzie, în condiţiile în care nu a avut acces în regiunea Doneţk, unde se află Mariupol. Citește și: Putin, vizită neanunțată în blugi și pulover în Crimeea la nouă ani de la anexarea provinciei Kremlinul a apreciat drept "nul şi neavenit" mandatul de arestare emis de CPI, a cărei competenţă nu este recunoscută de Moscova. Peste 16.000 de copii ucraineni au fost deportaţi spre Rusia de la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022, potrivit Kievului, şi mulţi ar fi fost plasaţi în instituţii şi tabere de primire.

Putin lejer, vizită neanunțată în Crimeea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin lejer, vizită neanunțată în Crimeea

Putin lejer, vizită neanunțată în Crimeea. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat sâmbătă în Crimeea, într-o vizită care marchează împlinirea a nouă ani de la anexarea peninsulei ucrainene, potrivit Kremlinului. Putin lejer, vizită neanunțată în Crimeea În vizita sa neanunţată la Sevastopol, Putin a participat la inaugurarea unei şcoli de arte, în compania guvernatorului local, Mihail Razvojaiev, potrivit imaginilor difuzate de canalul de televiziune Rossia 1, care a prezentat o scurtă filmare în care şeful statului, în ţinută casual, merge alături de un grup de oficiali. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Preşedintele nostru Vladimir Vladimirovici Putin ştie să facă surprize. În sensul bun al cuvântului", a scris guvernatorul pe Telegram. Potrivit acestuia, în oraşul-port urma să fie inaugurată o şcoală de arte pentru copii, cu participarea liderului de la Kremlin prin videoconferinţă. "Dar Vladimir Vladimirovici a venit personal. El însuşi. La volan. Pentru că într-o zi istorică aşa cum e ziua de azi, el se află alături de Sevastopol şi locuitorii săi", a adăugat Razvojaiev. Referendumuri trucate în 2014 Vladimir Putin a semnat tratatul de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea şi a oraşului-port Sevastopol pe 18 martie 2014, după două referendumuri separate în care locuitorii din Crimeea ar fi susţinut încorporarea acesteia în Rusia în proporţie de 96,77%, iar cei din portul Sevastopol - considerat un oraş cu statut federal - în proporţie de 95,6%. Citește și: Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie” Aceste referendumuri au fost considerate ilegale de către Occident, care a impus sancţiuni Rusiei. Vineri, în cadrul unei videoconferinţe privind dezvoltarea socio-economică a peninsulei, Putin a declarat că Rusia va face totul pentru a preveni ameninţările la adresa securităţii peninsulei şi a Sevastopolului.

CPI: Mandat de arestare pentru Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

CPI: Mandat de arestare pentru Putin

CPI: Mandat de arestare pentru Putin. Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, a anunțat vineri instituția într-un comunicat de presă. CPI: Mandat de arestare pentru Putin Putin "este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și cea de transfer ilegal al populației (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă", potrivit CPI. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Lvova-Belova este oficialul rus aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. „Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus a fi responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transfer ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin din 24 februarie 2022. Există motive rezonabile de a crede că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus.", arată CPI în comunicatul citat. Lvova-Belova a adoptat un copil ucrainean "Maria Alekseevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în cadrul președinției Federației Ruse, este presupus a fi responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal al populației (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Există motive rezonabile de a crede că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru aceste crime, pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alte persoane.", a adăugat Curtea. Citește și: Frustrare la Kremlin după ce Ucraina a început să primească avioane de vânătoare de la Slovacia și Polonia: Le vom distruge pe toate În mai 2022, Putin a semnat un decret privind o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse pentru orfanii din Ucraina. Ca urmare a acestui decret, Lvova-Belova a spus că a adoptat un copil ucrainean.

Toți occidentalii faimoși ai președintelui Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Toți occidentalii faimoși ai președintelui Putin

Toți occidentalii faimoși ai președintelui Putin. Se întâmpla în 2010, în timpul unei gale, organizate în scopuri caritabile în Sankt Petersburg: președintele rus, Vladimir Putin, a urcat pe scenă și a cântat, în fața unei audiențe selecte, „Blueberry Hill”, hitul Fats Domino. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online A fost aplaudat și ovaționat de mari vedete de la Hollywood precum Kevin Costner, Goldie Hawn, Kurt Russell, Mickey Rourke, Gerard Depardieu, Sharon Stone - care și a fredonat versurile melodiei, alături de președintele Putin. Fondul Federației, doar o formă Evenimentul în sine ar fi trecut, probabil, neobservat, însă, la câteva luni s-a transformat într-un scandal „pe cât de mare, pe atât de ciudat”, după cum a scris The New Yorker, un an mai târziu, când multe detalii legate de acea gală au ajuns, din presa rusă, în cea internațională. La momentul galei, oragnizatorul, Fondul Federației (care clama a fi o organizație de caritate pentru copiii bolnavi de cancer), nu era o entitate înregistrată, devenind oficială abia după optsprezece zile, pe 28 decembrie. Legăturile organizației cu un anume Vladimir Vladimirovici Kiselev au ridicat semne de întrebare, căci s-a dovedit că acesta era un vechi prieten al lui Putin și avea legături cu lumea crimei organizate. Scandalul a survenit la câteva luni de la eveniment, când o femeie, pe nume Olga Kuznetsova, a trimis presei o scrisoare deschisă, în care denunța faptul că nici fiica ei bolnavă (care, de altfel, fusese și vizitată de Sharon Stone), nici spitalul unde era aceasta internată nu primiseră vreun ban din cei care teoretic fuseseră strânși la Gală. Șeful spitalului de atunci, Anatoly Ryvkin, a explicat că e o neînțelegere și că, de fapt, spitalul a primit echipamente în valoare de 4,5 milioane de dolari. Toți occidentalii faimoși ai președintelui Putin Totuși, a existat o confuzie în ceea ce privește momentul primirii acestor fonduri: când, exact, au ajuns acești bani acolo? Nici Ryvkin și nici Fondul nu au explicat dacă aceștia au venit înainte sau după scrisoarea lui Kuznețova. Nu a existat nici o dovadă a organizării unor licitații, iar în ceea ce privește banii strânși la eveniment Kiselev a susținut că nici nu s-au strâns prea mulți – deși, ca să stai lângă o celebritate dintre multele prezente, trebuia să plătești în jur de un milion de dolari. Nici una dintre celebritățile prezente la acel eveniment nu a reacționat când scandalul a ajuns în presa internațională. Mai mult, după câțiva ani, unii au continuat să-și declare în mod public admirația față de președintele Putin. În prezent, mai multe vedete internaționale au primit onoruri din partea statului rus, iar altele continuă să dedice ode președintelui Putin. Sharon Stone, cu sinapsele desfăcute pentru Putin În 2010, Sharon Stone îl aplauda entuziasmată pe Putin, în timp ce acesta cînta „Blueberry Hill”. Zece ani mai tîrziu, în 2020, actrița, despre care s-a tot scris că are un IQ ridicat, a declarat, la Festivalul de Film de la Zürich, că Putin este „un lider puternic al țării sale”, superior lui Donald Trump: „Dacă aș fi Putin, aș profita și de Trump”. Chiar dacă în trecut actrița s-a lansat în declarații politice, în prezent nu a comentat nimic în legătură cu războiul din Ucraina. În plus, acum câteva luni, în mai 2022, a fost aspru criticată pentru că a compromis un eveniment caritabil organizat la Cannes, în sprijinul Ucrainei. „A fost de neimaginat, n-am văzut așa ceva în viața mea”, a mărturisit pentru Nice Matin un organizator: „Sharon Stone a sosit târziu și a refuzat să vorbească cu licitatorul”. Potrivit unui alt martor, actrița - care ar fi fost plătită cu 25.000 de euro pentru participarea la eveniment - s-ar fi „ridicat și ar fi demarat ea însăși vânzarea, fără să întrebe pe nimeni, încălcând toate regulile”. „Un eveniment distrus”, a scris și Le Figaro, comentând comportamentul actriței care, deși îmbrăcată în albastru și galben, nu doar că a comis două nereguli, folosind ciocanul licitatorului și scoțând la vânzare obiecte personale nelistate, dar a și decis să plece în mijlocul unei vânzări, motivând că e „prea mult zgomot” și că „nu primește suficientă atenție”. Licitația a fost anulată imediat după plecarea vedetei. Steven Seagal arată America cu degetul Acum câteva zile, Vladimir Putin i-a acordat lui Steven Seagal o importantă distincție a statului rus, „Ordinul Prieteniei”. Potrivit decretului, medalia este o recunoaștere a implicației actorului, ca reprezentant special al Ministerului de Externe al Rusiei, în legăturile umanitare cu Statele Unite și Japonia, și a aportului acestuia la cultura internațională. Actorul, născut în SUA, este un vechi admirator al președintelui rus, prietenia lor datând din 2012 și având ca liant, după cum a declarat Seagal, pasiunea amândurora pentru artele marțiale. În 2014 actorul a declarat că anexarea regiunii Crimeei de către Rusia este un fapt „foarte rezonabil”. Doi ani mai târziu, în 2016, a primit cetățenie rusă. În 2021 s-a alăturat unui partid pro-Kremlin, ceea ce i-a adus interdicția de a intra în Ucraina, iar vara trecută a vizitat o parte controlată de ruși din estul Ucrainei, unde s-a întâlnit cu un lider separatist susținut de Rusia. Recent, Seagal a explicat, într-un interviu acordat postului Fox News, care ar fi motivele războiului: o putere străină a fost responsabilă de conflict, folosind mulți bani și propagandă pentru a întoarce cele două țări una împotriva celeilalte. Însă Seagal nu a precizat cine este această „putere străină”. Oh, mon Dieu, Depardieu! Având și el cetățenie rusă, când și-a făcut cont pe Instagram, în 16 februarie, 2022, prima postare a actorului francez a fost o fotografie cu el și Vladimir Putin, acompaniată de comentariul: „L'amitié” (prietenie - n.r.). Căci prietenia lui Depardieu cu Putin este una veche și are la bază disputa fiscală pe care actorul a avut-o în 2013 cu guvernul francez. În același an, a primit și a acceptat cetățenia rusă, declarând public că Rusia este „o mare democrație”. Un an mai târziu, în 2014, la un festival de film leton, Depardieu a plusat, susținând că Ucraina este „parte a Rusiei”. În prezent, Depardieu și-a revizuit, oarecum, poziția. A șters fotografia postată la începutul anului 2022, cu prietenul său Putin, însă fără a se delimita cu totul de aceasta. „Ucraina și Rusia au fost întotdeauna țări surori”, a declarat el pentru agenția de presă AFP. S-a declarat și împotriva acestui război, pe care l-a etichetat a fi unul „civil”, adăugând, împăciuitor: „Lăsați armele să se odihnească și negociați”. Snowden se simte bine în zăpada rusească În septembrie, 2022, și Edward Snowden a primit cetățenia rusă, acordată de Vladimir Putin. „După doi ani de așteptare și aproape zece ani de exil, un pic de stabilitate va conta pentru familia mea”, a declarat Snowden. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Snowden a primit cetățenia rusă ca urmare a cererii depuse de acesta în 2020. Snowden a motivat că și-a dorit cetățenia rusă pentru ca familia sa să nu se destrame, având în vedere restricțiile de călătorie legate de pandemia de Covid-19. Însă, deși cetățean rus, nu e dispus să renunțe la cetățenia americană. „Eu și Lindsay (soția) vom rămâne americani, crescându-l pe fiul nostru cu toate valorile Americii pe care le iubim – inclusiv libertatea de a-și spune părerea. Și aștept cu nerăbdare ziua în care mă pot întoarce în Statele Unite, astfel încât întreaga familie să se poată reuni.”. În ceea ce privește autoritățile americane, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, Snowden, care a fost acuzat de multiple infracțiuni în instanța SUA, își poate păstra, fără probleme, cetățenia americană: „Singurul lucru care se poate întâmpla e că, acum, ca urmare a noii sale cetățenii ruse, el poate fi recrutat pentru a lupta în războiul nechibzuit din Ucraina.”. Is Oliver Stone stoned? Criticat, de mai multe ori pentru relațiile cordiale pe care le-a avut cu Vladimir Puțin, seria „The Putin Interviews”, din 2017, fiind catalogată mai degrabă ca o platformă oferită cadou lui Putin pentru a acuza SUA, Oliver Stone continuă să stârnească controverse în legătură cu atitudinea sa față de președintele rus. Cu un an înainte, Stone a fost și producătorul filmului „Ucraina în flăcări”, considerat de unii critici drept o reală propagandă rusă, „Un pseudo-documentar (...) în care Ucraina este doar un teren de joacă, mărginit de floarea-soarelui, pentru puterile mondiale. Ucrainenii sunt portretizați fie ca marionete americane, fie ca naționaliști radicalizați.”. Despre poziția sa actuală, în ceea ce-l privește pe președintele Putin, Oliver Stone a declarat pentru El Pais: „Acel Putin, pe care l-am cunoscut eu, era un om rațional, calm și acționa mereu în interesul poporului rus. (...) Au trecut trei ani de când l-am văzut ultima oară, dar omul pe care l-am întâlnit atunci n-avea nimic de-a face cu nebunul iresponsabil și ucigaș pe care mass-media îl consideră acum, comparându-l cu Hitler și Stalin”. Teoria tamponului neutru ucrainean Totuși, în același interviu, Stone a descris o Rusie „redusă și mutilată” în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, cu un număr mare de ruși care trăiesc în alte teritorii. SUA ar avea un plan pe termen lung de a plasa un guvern pro-occidental și anti-rus în Ucraina „când Ucraina a fost întotdeauna neutră, cu guverne alese democratic”. Scopul acestui plan, a spus Stone, este de a transforma Ucraina într-un pion antagonist Rusiei, cu ajutorul președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Regizorul a sugerat că scopul ultim ar fi destabilizarea Rusiei și schimbarea regimului de acolo: „Să-l scoatem pe Putin și să punem un alt [Boris] Elțîn”. Stone a adăugat că au existat ucraineni care au luptat pentru Hitler în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și, de asemenea, a descris SUA drept „câine de atac” care nu se va opri în Rusia și ar putea ținti ulterior și China. El a deplâns modul în care Rusia este descrisă „ca tipul rău” și SUA ca „omul bun”. Roger Waters cântă pe partitura lui Putin „Roger Waters a fost criticat pentru declarațiile sale privind Ucraina și Israel. Concertele sale din Germania ar trebui anulate. Cum comentează el toate acestea?”, a titrat recent Berliner Zeitung un interviu acordat de Roger Waters publicației germane, în luna februarie a acestui an. În interviu, Waters comentează livrările de armă către Ucraina, declarându-se, în această privință, de partea lui Putin: „Potrivit părerilor independente pe care le ascult, Putin guvernează cu atenție, luând decizii pe baza unui consens în guvernul Federației Ruse. Citește și: Occidentul înființează un nou tribunal internațional pentru a putea trage Rusia la răspundere pentru crimele din Ucraina Există, de asemenea, intelectuali în Rusia care au argumentat împotriva imperialismului american încă din anii 1950. Și o temă centrală recurentă: Ucraina este o linie roșie. Și trebuie să rămână o țară tampon neutră, altfel nu știm cum vor escalada lucrurile. S-ar putea termina într-un al treilea război mondial.” Întrebat despre legitimitatea declarațiilor președintelui rus, în ceea ce privește existența „naziștilor” în Ucraina, Waters a răspuns: „Există o adolescentă ucraineană, Alina, cu care am corespondat și care mi-a scris: «Sunt 200% sigură că nu există naziști în Ucraina». I-am răspuns: «Îmi pare rău Alina, dar te înșeli în privința asta. Cum poți să trăiești în Ucraina și să nu știi asta?»”. "Dictatura represivă" din Germania, SUA Acuzând SUA de propagandă, Waters susține că, deși mulți sunt convinși că Rusia este adevăratul dușman și că Putin e noul Hitler, puțini înțeleg interesul Statelor Unite în acest război: „Le va fi mai ușor să fure de la săraci pentru a da celor bogați și, de asemenea, să provoace și mai multe războaie.(...) Poate părea o poziție politică extremă, însă istoria pe care am citit-o și știrile pe care le ascult sunt altele decât cele vehiculate de mass media. Nu poți să crezi tot ce vezi la televizor sau citești în ziare. (...) Oamenii trebuie să înțeleagă că frații și surorile noastre din Rusia nu trăiesc sub o dictatură represivă, ca aceea în care trăim noi, în Germania, la fel ca în SUA.”. În ceea ce privește faptul că ucrainenii luptă pentru a-și apăra țara, răspunsul lui Waters a fost: „Oh, știi, activiștii lobby-ului israelian precum Malca Goldstein-Wolf sunt cei care cer asta. Niște tâmpiți, care au încercat deja să-mi anuleze concertul din Köln în 2017 și chiar au făcut ca posturile de radio locale să se alăture.”. Artistul a adăugat că își susține comparația dintre statul Israel și Germania nazistă, făcută în 2013. Pe 6 februarie, în siajul acestui interviu, Polly Samson, soția lui David Gilmour și textier al celor mai recente două albume ale trupei, a comentat pe Twitter: „Din păcate, ești putred până în măduva oaselor tale de antisemit. Ești un idol al lui Putin, un mincinos, hoț, ipocrit, evazionist fiscal, bolnav de invidie. Ajunge cu prostiile tale!”. Pe 25 februarie, potrivit unui comunicat de presă, orașul Frankfurt și autoritățile landului Hesse au anulat concertul lui Roger Waters, planificat în Festhalle duminică, 28 mai.

NATO, parte în conflict, spune Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, parte în conflict, spune Putin

NATO, parte în conflict, spune Putin. Preşedintele rus a acuzat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că participă la conflictul din Ucraina prin furnizarea de arme forţelor Kievului. NATO, parte în conflict, spune Putin "Ei (ţările NATO) trimit Ucrainei arme în valoare de zeci de miliarde de dolari. Aceasta este cu adevărat participare" (la conflictul din Ucraina), a spus Putin într-un interviu pentru canalul Rossia-1, difuzat duminică și citat de TASS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și nu e vorba doar de o cooperare tehnico-militară, a explicat Putin, ci de o participare, fie și indirectă la război, pentru că armele sunt furnizate gratuit. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping Rusia a declanşat o invazie în Ucraina, de la începerea căreia a fost marcat vineri, 24 februarie, un an, prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Putin, autor moral al doborârii MH17 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, autor moral al doborârii MH17

Putin, autor moral al doborârii MH17. Anchetatorii internaţionali care investighează doborârea avionului Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines (zborul MH17) deasupra estului separatist pro-rus al Ucrainei în anul 2014 au anunţat miercuri suspendarea anchetei, întrucât nu dispun de probe suficiente pentru urmărirea penală a altor suspecţi, potrivit NL Times. Putin, autor moral al doborârii MH17 Potrivit anchetatorilor, "există indicii puternice" că preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat transferul sistemului antiaerian BUK către separatiştii pro-ruşi, care au lansat racheta antiaeriană ce a doborât avionul. Însă "ancheta şi-a atins acum limita, toate pistele au fost epuizate, ancheta este deci suspendată. Probele sunt insuficiente pentru alte urmăriri" penale, a anunţat procuroarea olandeză Digna van Boetzelaer, la o conferinţă de presă la Haga. Citește și: Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa” – raport al serviciului estonian de informații În noiembrie anul trecut, un tribunal olandez a condamnat în lipsă la închisoare pe viaţă trei persoane - doi ruşi şi un ucrainean - pentru doborârea zborului MH17. Rusia a refuzat extrădarea suspecților Avionul Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines, ce zbura pe 17 iulie 2014 pe ruta Amsterdam - Kuala Lumpur, s-a prăbuşit în estul Ucrainei. Olanda este ţara care a avut cele mai multe victime în accident (193 dintre cele 298 de persoane aflate la bord) şi în consecinţă şi-a asumat conducerea investigaţiei. Instanţa olandeză a concluzionat că racheta cu care a fost doborât avionul, cel mai probabil o rachetă antiaeriană de tipul BUK, a fost lansată din zona controlată de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, iar Rusia avea controlul asupra acestora. Rusia a negat orice implicare în atacul asupra zborului MH17 şi a refuzat să extrădeze suspecţii, susţinând că extrădarea ar fi ilegală conform legislaţie ruse. Ucraina îl vrea pe Putin în instanță Premierul olandez Mark Rutte şi-a manifestat miercuri dezamăgirea după anunţul despre suspendarea anchetei, dar a promis că ţara sa va continua să încerce să tragă la răspundere Rusia pentru doborârea avionului civil. "Vom continua să cerem socoteală Federaţiei Ruse pentru rolul său în această tragedie", a menţionat Rutte într-o declaraţie. Ucraina va folosi toate mecanismele legale internaţionale pentru a încerca să-l aducă pe preşedintele rus în faţa justiţiei pentru doborârea zborului MH17, a reacţionat procurorul general ucrainean Andrii Kostin, după anunţul venit miercuri de la Haga. "Dificultatea de a obţine dovezi şi imunitatea funcţională nu permit judecarea preşedintelui Federaţiei Ruse în instanţele naţionale", a scris pe Twitter procurorul general al Ucrainei. "Vom căuta să apelăm la toate mecanismele legale internaţionale pentru a-l aduce în faţa justiţiei", a adăugat Andrii Kostin.

Putin vrea iar să atace Kievul (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin vrea iar să atace Kievul

Putin vrea iar să atace Kievul. Liderul de la Kremlin ar fi cerut Ministerului Apărării rus nu doar să pregătească un plan pentru o ofensivă pe scară largă în Ucraina, ci și soluții militare pentru o nouă încercare de a cuceri Kievul, potrivit The Moscow Times, care citează o sursă apropiată armatei ruse. Putin vrea iar să atace Kievul Potrivit surselor militare menționate, starea de spirit în rândul militarilor a ajuns la stadiul de "panică". "Planurile de a merge din nou la Kiev sunt într-adevăr concepute, dar numai pentru că așa cere conducerea țării. Nimeni nu crede în punerea în aplicare a acestor planuri, ar fi o sinucidere", a declarat sursa. Prima tentativă de cucerire a capitalei Ucrainei, întreprinsă chiar în primele săptămâni de război, s-a transformat într-un fiasco cu numeroase victime. Dar se pare că, pentru Putin, cucerirea Ucrainei a devenit o obsesie. Dar ofițerii înțeleg că o ofensivă strategică în Ucraina este imposibilă. Există două motive principale, potrivit sursei: este vorba de lipsa de echipamente și muniții de înaltă calitate, dar și de incapacitatea comandamentului suprem de a evalua în mod realist situația de pe front. Ofensivă rusă înainte de sosirea tancurilor occidentale Chiar și sutele de mii de mobilizați, adunați în unități de rezervă la graniță, sunt doar o "rezervă" de care armata are nevoie pentru a "închide o eventuală pătrundere a ucrainenilor", explică sursa. În același timp, unde anume poate avea loc această "străpungere", generalii ruși nu pot prognoza. Dar, în ciuda dificultăților și a pierderilor, care, potrivit datelor americane, au ajuns deja la 200.000 de persoane, Putin cere o ofensivă masivă. Potrivit Bloomberg, aceasta ar trebui să înceapă în februarie-martie, înainte ca Ucraina să primească tancuri și vehicule blindate occidentale. Citește și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului Dar nu sunt luate în considerare riscurile, se plânge sursa militară rusă: "Ucrainenii primesc de la serviciile secrete occidentale date absolut exacte despre toate mișcările noastre. Este imposibil să acumulezi un număr suficient de forțe într-o anumită zonă fără a le expune loviturilor HIMARS și ale artileriei cu rază lungă de acțiune.".

Putin, măsuri de securitate la extrem (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, măsuri de securitate la extrem

Putin, măsuri de securitate la extrem. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a luat cu el "valiza nucleară" joi, la Volgograd, în sud-vestul ţării, unde a participat la ceremoniile ocazionate de împlinirea a 80 de ani de la victoria armatei sovietice asupra forţelor naziste în bătălia de la Stalingrad, relatează publicaţia britanică The Mirror. Putin, măsuri de securitate la extrem Cei doi agenţi de securitate care l-au însoţit la ceremonia depunerii de flori la monumentul consacrat soldaţilor sovietici căzuţi în cursul bătăliei de la Stalingrad au fost văzuţi şi fotografiaţi cu două valize negre în mâini. Se presupune că unul ducea aşa-numita "valiză nucleară", iar cel de-al doilea, valiza cu un presupus scut pliabil pentru intervenţie în cazul unui posibil atac armat împotriva preşedintelui rus. La Volgograd, Putin a fost văzut în limuzina sa blindată Aurus, într-un convoi format din 25 de vehicule, inclusiv o ambulanţă, şi sub o pază strictă. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Lunetişti au fost postaţi pentru a-l proteja pe preşedinte, iar guvernatorul local, Andrei Bocearov, a fost forţat să intre în carantină timp de nouă zile înainte de a se apropia de Putin. Localnicii au primit ordin să îşi ia liber de la serviciu pentru fi ţinuţi departe de străzi, cu excepţia câtorva rezidenţi aleşi - care au trebuit de asemenea să treacă prin mai multe zile de carantină şi cărora li s-a interzis să se apropie de Putin. Vișnevski: "Discurs propagandistic" Politicianul de opoziţie Boris Vişnevski l-a acuzat pe Putin că a folosit ceremoniile prilejuite de această dată istorică pentru a ţine un "discurs propagandistic" legat de războiul său din Ucraina, care a dus deja la moartea a mii de cetăţeni ruşi, potrivit The Mirror. Potrivit lui Vişinevski, mesajul lui Putin a fost că "operaţiunea militară specială (formularea pe care o foloseşte pentru războiul declanşat de el împotriva Ucrainei - n.r.) ar trebui să fie asimilată Marelui Război pentru Apărarea Patriei (Al Doilea Război Mondial - n.r)" şi că "Occidentul a fost mereu împotriva noastră, inamicul nostru, nu un aliat". "Or, aceasta este o falsificare a istoriei", a spus el. Au existat relatări că autorităţile locale au curăţat oraşul înainte de vizita lui Putin, câinii fără stăpân au fost îndepărtaţi de pe străzi, iar casele dărăpănate au fost dărâmate, pentru ca preşedintele rus să nu vadă sărăcia în care trăiesc oamenii aici, conform tabloidului britanic. Aluzii nucleare Preşedintele rus a ameninţat în mod repetat că ar putea recurge la arma nucleară în cursul războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei. Chiar şi în discursul de joi, liderul rus a afirmat că răspunsul Rusiei la livrările de tancuri moderne occidentale Ucrainei "nu se va limita la utilizarea de blindate", făcând aluzie şi la puterea nucleară a ţării, cu care Moscova şi liderii săi s-au lăudat în mai multe rânduri, mai ales după ce conflictul din Ucraina s-a prelungit. În acelaşi timp, Putin a declarat în diferite ocazii, ultima oară la sfârşitul anului trecut, că Rusia "în niciun caz" nu va fi prima care va recurge la armele nucleare, întrucât doctrina sa militară stipulează un astfel de atac doar sub formă de ripostă la un atac similar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră