Nou proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor și șefilor de CJ

O propunere legislativă care vizează eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene se află în prezent în consultare publică la Camera Deputaților, până la finalul lunii ianuarie.

Cine sunt inițiatorii și ce prevede proiectul de lege

Inițiativa aparține deputaților USR Claudiu Năsui și Cristina Prună.

Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!”

Proiectul prevede abrogarea articolului 210 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, articol care reglementează indemnizațiile pentru limită de vârstă destinate aleșilor locali.

Textul propunerii este explicit: articolul 210 din OUG 57/2019, publicată în Monitorul Oficial în 2019, „se abrogă”.

Ce reprezintă articolul 210 din Codul administrativ

Articolul 210 se referă la indemnizația pentru limită de vârstă acordată următoarelor categorii:

• primari
• viceprimari
• președinți de consilii județene
• vicepreședinți de consilii județene

Pot beneficia de acest drept persoanele care, începând cu anul 1992, au ocupat una dintre aceste funcții și îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de legislația actuală.

Cum se calculează indemnizația pentru limită de vârstă

Indemnizația pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, cu condiția exercitării cel puțin a unui mandat complet.

Cuantumul acesteia se calculează ca produs între:

• numărul lunilor de mandat
• 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată pentru funcția respectivă

Aceste sume se adaugă pensiei obișnuite, având caracterul unei pensii speciale.

Argumentele inițiatorilor: context economic și angajamente europene

În expunerea de motive, inițiatorii subliniază că abrogarea acestor pensii speciale este „o acțiune necesară și urgentă”, justificată prin:

• contextul macro-financiar critic al României
• obligațiile asumate la nivel european
• nivelul ridicat al deficitului bugetar și al datoriei publice

Ei arată că un fost președinte de consiliu județean ar putea primi o pensie specială între 6.260 lei și 18.780 lei pe lună, adică de aproximativ șapte ori mai mare decât pensia medie din România.

Deficit bugetar ridicat și apel la reducerea cheltuielilor publice

Conform documentului, România se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB și o datorie publică de peste 50% din PIB.

Inițiatorii critică faptul că, până în prezent, măsurile de echilibrare bugetară au vizat în principal creșteri de taxe și impozite și măsuri de austeritate pentru populație, și nu reducerea cheltuielilor și privilegiilor din sistemul public.

„Un semnal politic esențial”, chiar dacă efectele bugetare nu sunt imediate

Chiar dacă dreptul la aceste pensii speciale este în prezent suspendat, USR subliniază că:

• eliminarea lor ar avea mai ales valoare simbolică și politică
• ar demonstra disponibilitatea clasei politice de a renunța la privilegii
• ar reprezenta „testul de credibilitate” al decidenților față de electorat

Inițiatorii afirmă că, fiind un drept neaplicat încă, este și „cel mai simplu privilegiu de tăiat” din punct de vedere tehnic și financiar.

Senatul, cameră decizională

Proiectul legislativ urmează parcursul parlamentar obișnuit.

Camera Deputaților este prima cameră sesizată, iar Senatul va avea rolul de cameră decizională în privința eliminării pensiilor speciale ale aleșilor locali.