vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: eliminare

23 articole
Politică

PSD nu mai vrea eliminarea plafonarea adaosului comercial la alimente. Decizia, luată în coaliție

PSD menține plafonarea prețurilor la alimente. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, se poziționează ca apărător al consumatorilor și critică eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază de la 1 octombrie. Totuși, Guvernul a transmis că această decizie a fost deja asumată de coaliție fără obiecții. PSD menține plafonarea prețurilor la alimente Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat sâmbătă că partidul nu este de acord cu o eventuală renunțare la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Grindeanu a avertizat că ridicarea plafonării adaosului comercial ar putea duce la o creștere imediată a inflației cu 2-3 puncte procentuale. În consecință, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor ar fi grav afectată. „Nu văd nimic pozitiv în eliminarea acestui mecanism de protecție, mai ales că îi sprijină pe românii cu venituri mici și medii”, a subliniat liderul PSD. Măsura, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie, nu ar fi fost discutată în cadrul coaliției de guvernare, a afirmat acesta. Guvernul: decizia a fost deja luată de coaliția de guvernare În replică, Guvernul a transmis că eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost decisă de coaliția de guvernare, fără opinii contrare. Executivul a explicat că prelungirea măsurii din urmă cu trei luni a fost considerată ultima, întrucât a generat „distorsiuni economice” atât pentru producători, cât și pentru comercianți. Mihai Fifor dezminte decizia În aceeași zi senatorul PSD Mihai Fifor a declarat că nu există nicio decizie a coaliției de guvernare privind eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază de la 1 octombrie. El a precizat că subiectul nu a fost discutat în ședințele coaliției și că ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a susținut în Guvern menținerea acestei măsuri. Fifor a subliniat că plafonarea este necesară pentru a proteja populația într-un context economic dificil, cu o inflație de aproape 10%. Potrivit acestuia, măsura asigură stabilitate și sprijin pentru familiile românești, spre deosebire de „zvonuri și declarații iresponsabile” care nu rezolvă problemele reale.

PSD menține plafonarea prețurilor la alimente (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA. Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) avertizează că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA Potrivit organizației, măsura, menținută de Guvern timp de doi ani, este „neconcurențială” și nu își atinge obiectivele declarate. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat „IMCA a afectat serios bugetele companiilor românești, nu pe cele multinaționale. Am susținut de la început că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit nu aduce beneficii și am cerut Ministerului Finanțelor eliminarea barierelor economice care afectează competitivitatea firmelor românești”, precizează ACDBR. Marje reduse, presiuni financiare și credite bancare Companiile de distribuție operează cu marje de profit foarte mici, între 0,7% și 3,5% din cifra de afaceri, într-un sector bazat pe volume mari și prețuri competitive. În aceste condiții, impozitul pe cifra de afaceri a devenit o povară greu de susținut. ACDBR arată că unele companii românești au fost nevoite să contracteze credite bancare doar pentru a plăti acest impozit, ajungând în situația de a-și pune în pericol activitatea după zeci de ani de existență pe piață. ACDBR cere Guvernului eliminarea impozitului IMCA Asociația solicită ca Guvernul să includă eliminarea impozitului pe cifra de afaceri în „pachetul II de măsuri”, avertizând că menținerea acestuia ar putea duce la închiderea unor firme românești și la pierderea competitivității pe piața europeană. „Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect într-un teren de dispută. IMCA a fost un exercițiu fiscal de doi ani care nu avea cum să își atingă obiectivele și care a produs prejudicii companiilor românești, sub pretextul luptei cu multinaționalele”, transmite ACDBR. ACDBR, vocea distribuției tradiționale din România Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este singura organizație care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum la nivel național. Aceasta reunește 39 de membri, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Roaming gratuit pentru Moldova în UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova face un nou pas spre Europa: fără roaming în Uniunea Europeană, din 2026

Roaming gratuit pentru Moldova în UE. Uniunea Europeană a anunțat eliminarea tarifelor de roaming pentru cetățenii din Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2026. Roaming gratuit pentru Moldova în UE Măsura a fost comunicată oficial vineri de Consiliul UE, instituția care reunește guvernele statelor membre. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător O decizie similară a fost luată și în cazul Ucrainei, pe 14 iulie, urmând să intre în vigoare tot la începutul anului 2026. Ambele țări au statut de state candidate la aderarea în Uniunea Europeană. Apeluri, mesaje și internet mobil fără costuri suplimentare Odată cu eliminarea roamingului, cetățenii moldoveni și ucraineni vor putea efectua apeluri, trimite SMS-uri și utiliza date mobile în spațiul UE fără costuri suplimentare, la fel ca cetățenii statelor membre. Pentru Republica Moldova, această decizie reprezintă un pas concret în procesul de integrare în piața internă a Uniunii Europene, unul dintre obiectivele majore ale acordului de asociere semnat în 2016.

40 de urși, recoltați în Covasna (sursa: Pexels/Janko Ferlic)
Eveniment

În Covasna, 40 de urși au fost eliminați în 2024 pentru a reduce riscurile și pagubele

40 de urși, recoltați în Covasna. Un număr de 40 de urși au fost recoltați în județul Covasna în acest an, conform datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna. 40 de urși, recoltați în Covasna Intervențiile au avut loc atât în baza cotei aprobate de Ministerul Mediului, cât și în urma aplicării măsurilor legale pentru eliminarea exemplarelor considerate periculoase. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Potrivit directorului APM Covasna, Gheorghe Neagu, 28 de urși au fost recoltați în baza Legii 242/2024, dintr-o cotă totală de 54 de exemplare alocate județului. În plus, 12 urși periculoși au fost eliminați în baza Ordonanței 81/2021, care permite intervenția rapidă în cazuri urgente. Comparativ, anul trecut au fost împușcați doar 5 urși în cadrul intervențiilor, ceea ce arată o creștere semnificativă în 2025. Pagubele provocate de urși, în scădere Intervențiile autorităților au avut un impact vizibil: pagubele provocate de animalele sălbatice s-au redus considerabil. „Anul acesta, valoarea pagubelor raportate este de aproximativ 250.000 de lei, provocate de urși, lupi, șacali și alte specii sălbatice”, a declarat Gheorghe Neagu pentru AGERPRES. Populația de urși din România, de trei ori peste nivelul optim Situația devine din ce în ce mai dificil de gestionat, în contextul în care populația de urși din România este estimată la 10.500 - 12.000 de exemplare, de trei ori mai mult decât nivelul optim, estimat la aproximativ 4.000 de exemplare. În județul Covasna, se estimează că trăiesc aproximativ 2.350 de urși, în condițiile în care numărul optim ar fi de cel mult 500-600 de exemplare. Alerta rămâne ridicată în tot județul Covasna Prezența urșilor a fost raportată inclusiv în municipiul Sfântu Gheorghe, iar apelurile la 112 sunt frecvente. „În fiecare seară primim sesizări și ne așteptăm ca numărul lor să crească, odată cu începerea perioadei de coacere a porumbului”, a precizat directorul APM. Reprezentanții locali consideră că situația este consecința directă a lipsei de intervenții în anii trecuți, ceea ce a permis înmulțirea necontrolată a populației de urși.

Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina (sursa: ukranews.com)
Internațional

Doi agenți ruși, eliminați la Kiev după asasinarea unui ofițer de informații ucrainean

Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina. Doi agenți care lucrau pentru serviciile secrete ruse au fost uciși duminică dimineață în Ucraina, a anunțat șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasyl Maliuk. Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina Eliminarea acestora a avut loc la câteva zile după ce colonelul Ivan Voronici, ofițer ucrainean de informații, a fost împușcat mortal în plină zi, într-o parcare din Kiev. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” Incidentul s-a petrecut joi, 10 iulie, în cartierul Holosiivskii din sudul Kievului. Camerele de supraveghere au surprins momentul în care un bărbat iese dintr-o clădire, iar altul aleargă spre el și deschide focul. Colonelul Ivan Voronici a fost împușcat de mai multe ori, iar atacatorul a reușit să fugă de la locul faptei. SBU: Suspecții, agenți FSB, au fost localizați și eliminați Într-o declarație video, șeful SBU a precizat că autoritățile ucrainene i-au identificat pe suspecți ca fiind agenți ai FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Aceștia ar fi urmărit mișcările colonelului Voronici înainte de atentat și au primit coordonatele unui ascunziș în care se afla un pistol cu amortizor. După atac, agenții ruși au încercat să se ascundă, însă au fost localizați și eliminați în timpul unei operațiuni comune desfășurate de SBU și poliția națională. Poliția ucraineană: cei doi agenți erau cetățeni străini Duminică, poliția ucraineană a anunțat oficial că cei doi suspecți erau „cetățeni ai unei țări străine”, fără a oferi alte detalii. Până în prezent, Moscova nu a emis nicio reacție oficială cu privire la incident. SBU, implicat în operațiuni secrete în Rusia Serviciul de Securitate al Ucrainei s-a implicat activ în operațiuni clandestine în spatele liniilor rusești după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. Surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene au declarat pentru BBC că SBU ar fi fost implicat în eliminarea generalului rus Igor Kirillov în decembrie 2024. În aprilie 2025, generalul Yaroslav Moskalik a fost ucis într-un atentat cu bombă în Moscova – atac atribuit de Kremlin Ucrainei. Totuși, Kievul nu a confirmat oficial implicarea în aceste asasinate. Războiul se intensifică: atacuri record și pierderi civile Eliminările recente au avut loc într-un context marcat de intensificarea atacurilor rusești. Marți, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a fost ținta celui mai amplu atac aerian din istoria conflictului. Potrivit ONU, luna iunie a înregistrat cel mai mare număr de victime civile din ultimii trei ani. Rusia avansează lent în est, încercările de negociere eșuează Pe frontul de est, armata rusă face progrese lente, recucerind treptat regiuni ocupate anterior de trupele ucrainene, inclusiv cea mai mare parte a regiunii rusești Kursk, controlată temporar de Kiev după ofensiva surpriză din vara trecută. Între timp, eforturile diplomatice de a ajunge la un acord de încetare a focului în războiul care durează de peste trei ani au eșuat.

Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare (sursa: Facebook/Sterică Fudulea)
Eveniment

Sindicatele se opun eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare

Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare. Consiliul Economic și Social (CES) a analizat, luni, proiectul de Ordonanță de Urgență privind personalul plătit din fonduri publice. Patronatele au dat aviz favorabil, societatea civilă a votat tot favorabil, dar cu observații, în timp ce sindicatele au emis un aviz nefavorabil, invocând multiple probleme de constituționalitate și echitate. Acestea s-au opus eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare. Vot împărțit: fiecare parte și-a exprimat propria poziție Președintele CES, Sterică Fudulea, a declarat pentru Agerpres că „nu s-a reușit obținerea unui aviz comun, întrucât nu s-a întrunit majoritatea de trei pătrimi”. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ În aceste condiții, avizul a fost exprimat pe componente: Patronatele: aviz favorabil Sindicatele: aviz nefavorabil Societatea civilă: aviz favorabil, cu observații Documentele aferente acestor puncte de vedere sunt publice și pot fi consultate pe site-ul oficial al CES. Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare Reprezentanții sindicali au argumentat că plafonarea sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare la suma fixă de 300 lei lunar ar însemna o scădere semnificativă a veniturilor lunare pentru zeci de mii de salariați. Aceștia atrag atenția că anterior, sporurile erau calculate procentual (10–25% din salariul de bază), ceea ce ducea la venituri suplimentare de până la 1.200 lei. Sindicaliștii invocă și riscul de neconstituționalitate, întrucât drepturile salariale nu pot fi diminuate prin OUG decât în condiții excepționale, clar justificate. În plus, aceștia invocă articolul 41 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la o salarizare echitabilă. Reducerea concediului suplimentar, considerată ilegală Un alt punct de critică îl reprezintă modificarea articolului referitor la concediul de odihnă suplimentar. Proiectul propune un interval de 1–3 zile, față de minimul legal de 3 zile prevăzut de Codul muncii pentru cei care lucrează în condiții grele sau periculoase. Potrivit sindicatelor, această modificare încalcă art. 147 din Codul muncii. Este contrară unei legi organice (Legea 53/2003). Nu respectă principiul protecției sănătății și recuperării salariaților. Proiectul „uniformizează forțat și afectează echitatea” Documentul sindical arată că proiectul de OUG nu ține cont de riscurile reale, de diferențele între domenii (spitale vs. birouri), de vechime sau condițiile de muncă. Aplicarea uniformă a plafonului este considerată o încălcare a principiilor echității și proporționalității, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017. Se mai atrage atenția că măsura riscă să ducă la eliminarea altor beneficii, blocarea promovărilor și chiar neplata orelor suplimentare. Domeniile afectate: sănătate, cultură și cercetare Sindicaliștii au identificat principalele domenii afectate: Sănătate: personal medical din UPU, ATI, boli infecțioase etc. Ordine publică: polițiști, pompieri, jandarmi Cultură și patrimoniu: artiști, personal tehnic Diplomație: funcționari în posturi externe periculoase Cercetare: personal din laboratoare cu substanțe toxice Administrație publică: funcționari în condiții insalubre Transporturi și inspecție tehnică: muncă în ture continue Sindicatele invocă și încălcarea legislației europene Printre argumentele invocate se află și încălcarea: Directivei 89/391/CEE – protecția muncii Directivei 2003/88/CE – dreptul la concedii Cartei drepturilor fundamentale a UE, art. 31 – condiții de muncă echitabile Sindicatele acuză lipsa unei evaluări reale a impactului și a unei justificări pentru urgența măsurii. Lipsă de transparență și estimări Potrivit sindicaliștilor, nota de fundamentare este lipsită de date clare. Nu există: Estimări ale numărului de angajați afectați Calcul al economiilor anuale Procent din PIB afectat de măsură Prin urmare, ei concluzionează că este o măsură superficială, menită să arate reducerea cheltuielilor, dar fără un impact real asupra sustenabilității fiscale. Societatea civilă susține condiționat proiectul Reprezentanții societății civile au votat favorabil, dar au exprimat rezerve importante. Printre observațiile lor se numără: Lipsa unei analize diferențiate a impactului Necesitatea ca reducerea sporurilor să se facă în funcție de riscurile reale ale muncii Importanța respectării ierarhiei legislative (Codul muncii este lege organică și nu poate fi modificat prin OUG) Propunerile societății civile pentru o reformă echitabilă Ca soluții alternative, reprezentanții societății civile propun: Audit diferențiat al sporurilor Plafonare ca procent din salariul de bază Comasarea într-un spor unic compensatoriu Creșterea salariului de bază Dialog social și aplicare graduală Legarea sporurilor de performanță, nu doar de post

Creștere alarmantă a agresivității pe Facebook (sursa: Pexels/ Pixabay)
Eveniment

Agresorii și hărțuitorii zburdă pe Facebook după eliminarea verificării postărilor, arată un studiu

Creștere alarmantă a agresivității pe Facebook. Un studiu recent arată că volumul de conținuturi nocive, inclusiv mesaje instigatoare la ură, a crescut semnificativ pe platformele Meta (Facebook, Instagram, Threads), după ce compania a renunțat la programul său de fact-checking în Statele Unite și a relaxat politicile de moderare. Creștere alarmantă a agresivității pe Facebook Studiul a fost realizat de organizații care apără drepturile digitale și umane, printre care UltraViolet, GLAAD și All Out, și a inclus interviuri cu aproximativ 700 de utilizatori activi ai platformelor Meta. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Rezultatele arată un climat de nesiguranță digitală și o deteriorare a experienței utilizatorilor. Utilizatorii se simt mai puțin în siguranță online Potrivit datelor, 77% dintre participanți spun că se simt mai puțin în siguranță atunci când își exprimă opiniile online. 66% dintre respondenți au observat conținuturi nocive, precum instigare la ură sau violență. 1 din 6 persoane a fost victima unei forme de violență bazată pe gen sau sexuală. 92% dintre utilizatori se declară îngrijorați de expunerea la conținuturi toxice și se simt mai puțin protejați de riscul de a deveni ținta acestora. Meta evită să comenteze, dar schimbările sunt vizibile Meta nu a oferit un punct de vedere oficial cu privire la anchetă. Compania, care a investit anterior miliarde de dolari în moderarea conținuturilor sensibile, a anunțat în ianuarie suspendarea programului său de fact-checking în SUA. Totodată, Meta a decis să reducă volumul de conținuturi eliminate, motivând că „prea multe mesaje erau cenzurate, deși ar fi putut rămâne online”. Deciziile Meta, percepute ca o concesie politică Aceste măsuri au fost interpretate de mai mulți observatori ca o încercare a companiei de a face pe plac președintelui Donald Trump. Acesta a criticat în mod constant politicile stricte de moderare ale Meta în anii anteriori. Autocenzură și diminuarea libertății de exprimare Organizațiile care au publicat ancheta consideră că deciziile Meta au dus la o „dovadă flagrantă” a creșterii conținuturilor toxice și la o diminuare a libertății de exprimare, accentuată de o creștere a autocenzurii în rândul utilizatorilor. „Schimbările din politica Meta, operate începând cu luna ianuarie, au produs o ruptură majoră față de normele de moderare construite de companie în ultimii aproape zece ani”, au concluzionat organizațiile semnatare ale anchetei.

Condamnații pentru corupție, fără pensii speciale (sursa: Facebook/Tanasă Ștefan)
Eveniment

Condamnații definitiv pentru corupție să rămână fără pensii speciale, proiect de lege al USR

Condamnații pentru corupție, fără pensii speciale. Deputatul USR Ștefan Tanasă a depus în Parlament o inițiativă legislativă care prevede eliminarea pensiilor speciale pentru toate persoanele condamnate definitiv pentru fapte de corupție. Condamnații pentru corupție, fără pensii speciale Proiectul urmărește să transmită un semnal ferm că privilegiile nu pot fi păstrate de cei care au trădat încrederea publică. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau, fiecare, câte 21.000 de lei pe lună Potrivit proiectului, orice persoană condamnată definitiv pentru fapte de corupție își va pierde pensia specială începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Instanța de judecată va fi obligată să menționeze expres această prevedere în dispozitivul deciziei. Plățile efectuate după condamnare vor fi anulate Inițiativa mai prevede că hotărârea de condamnare va fi transmisă imediat autorităților competente, care vor dispune fără întârziere pierderea beneficiului. Orice plată realizată ulterior va fi considerată nulă și va trebui restituită integral, de îndată. Pensie contributivă în locul celei speciale În cazul pierderii pensiei speciale, persoana condamnată va putea beneficia, dacă îndeplinește condițiile legale, de o pensie calculată pe baza principiului contributivității. De asemenea, dacă pensia specială nu era încă pusă în plată, aceasta va fi anulată înainte de a fi acordată. Monitorizare anuală a aplicării legii Proiectul prevede și o obligație pentru Guvern: odată la 12 luni, ministerele de resort trebuie să monitorizeze aplicarea acestor dispoziții și să întocmească rapoarte anuale prezentate Parlamentului. „Este esenţial ca societatea românească să continue să promoveze valori precum corectitudinea, transparenţa şi responsabilitatea. Această iniţiativă legislativă reprezintă un pas concret în această direcţie”, a declarat deputatul Ștefan Tanasă. Potrivit acestuia, proiectul are rolul de a reconstrui încrederea în instituțiile statului și de a arăta că legea se aplică tuturor, inclusiv celor privilegiați. Măsura vizează toate categoriile, inclusiv magistrații USR precizează că, spre deosebire de alte proiecte similare, această inițiativă nu prevede excepții. Se aplică tuturor categoriilor de beneficiari de pensii speciale, inclusiv magistraților, și acoperă o gamă extinsă de infracțiuni de corupție, atât din Codul Penal, cât și din legi speciale, precum Legea 78/2000. „Această iniţiativă nu este doar o corectare morală, ci şi un pas esenţial pentru o Românie în care legea e lege, inclusiv pentru privilegiaţi”, se arată în comunicatul transmis de USR.

CSM critică dur proiectul pensiilor speciale (sursa: Facebook/INM)
Eveniment

Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească

CSM critică dur proiectul pensiilor speciale. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră „inacceptabil” faptul că independența justiției a devenit o temă recurentă în campaniile electorale, într-un stat membru al Uniunii Europene. Reacția instituției vine în contextul procedurii parlamentare privind modificarea unor acte normative ce vizează pensiile de serviciu ale magistraților. CSM critică dur proiectul pensiilor speciale Potrivit unui comunicat, CSM susține că toate modificările discutate în Parlament contravin flagrant principiilor fundamentale ale statului de drept. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Printre acestea se numără independența justiției, securitatea juridică, predictibilitatea legislativă, protecția așteptărilor legitime, egalitatea în drepturi și nediscriminarea. Aceste principii sunt susținute constant și de jurisprudența Curții Constituționale. Consiliul avertizează că modul în care puterea legislativă intervine asupra statutului magistraților ignoră grav valorile fundamentale ale democrației constituționale și ale statului de drept. De asemenea, este pus sub semnul întrebării „principiul cooperării loiale” dintre autoritățile publice. CSM subliniază că schimbările legislative apar de la o zi la alta, într-o manieră abruptă, afectând esențial statutul magistraților. Aceste modificări, avertizează Consiliul, pot avea consecințe iremediabile asupra întregului sistem judiciar. „Este inacceptabil ca într-un stat de drept, membru al UE, independența justiției să fie temă electorală recurentă.” Camera Deputaților adoptă proiectul privind pensiile magistraților În paralel, plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind pensiile de serviciu pentru magistrați. Inițiat de liderii coaliției de guvernare, proiectul a fost votat cu 259 de voturi „pentru”, un vot „contra” și 25 de abțineri. Printre cele mai importante schimbări se numără eliminarea eșalonării vârstei de pensionare, urmând ca toți magistrații să se pensioneze la 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, a fost modificat modul de calcul al pensiei de serviciu, incluzând un amendament propus de USR. Noile condiții de pensionare pentru magistrați Conform amendamentului adoptat, magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani pot beneficia de pensie de serviciu la vârsta de 65 de ani. Aceasta va fi în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Cuantumul net al pensiei nu va putea depăși 100% din suma netă a ultimei indemnizații lunare. Urmează dezbaterea în Senat, for decizional Proiectul de lege urmează să fie dezbătut de Senat, care este camera decizională în acest caz. Decizia finală va avea un impact major asupra viitorului statut al magistraților și al echilibrului între puterile statului.  

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș Foto: Facebook
Politică

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș. Eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș, după ce statul a înregistrat un eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit. Ideea acestui impozit a aparținut fostului ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu. În 2023, statul estima că va încasa 90 de milioane de lei din acest impozit, dar a reușit să colecteze doar 30 de milioane de lei.  În primele cinci luni de la implementarea măsurii, în Vaslui s-a plătit impozit totalizând 2.583 de lei, adică o medie de numai 517 lei pe lună.  Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș După acest eșec, deputatul USR Claudiu Năsui a propus aborgarea impozitului, propunerea sqa fiind semnată de mai mulți parlamentari din același partid. „În ansamblu, încărcătura birocratica crescuta şi ineficienţa măsuii de impozitare a bacşişului în domeniul horeca sugerează că aceasta nu este o soluţie optimă pentm generarea de venituri fiscale şi ar putea avea consecinţe negative asupra economiei şi societăţii în ansamblu”, scriu inițiatorii proiectului. „Bacşişul este, în esenţă, o sumă de bani oferită în mod voluntar de către clienţi, în semn de apreciere pentru  serviciile primite. Este un gest de generozitate şi recunoaştere a calităţii serviciilor oferite de către angajaţii din domeniul ospitalităţii. Impozitarea bacşişului ar contrazice această natură voluntară şi generoasă a acestui gest. În unele ţări din Uniunea Euopeană, precum Franţa sau Italia, bacşişul nu este impozitat, aceasta fiind o practică comună şi acceptată ca un obicei social”, mai explică autorii proiectului.  În 2022, ministrul Câciu susținea acest impozit, afirmând că este o solicitare a Horeca: “Există o astfel de solicitare din partea Horeca. Acolo este o formă de fiscalizat. Dacă industria este de acord, chiar industria o cere, suntem într-o altfel de abordare. Nu facem o analiză ca să nu distorsionăm mediul. Aici mediul de afaceri ne cere o măsură. Analiza poate fi făcută mai rapid decât să stăm până la 1 iulie, de exemplu".  

Simona Halep, eliminată din Transylvania Open (sursa: Facebook/TransylvaniaOpen)
Eveniment

Simona Halep, eliminată din Transylvania Open

Simona Halep, eliminată din Transylvania Open. Simona Halep a fost învinsă fără drept de apel de Lucia Bronzetti (Italia), scor 6-1, 6-1, în prima rundă a turneului Transylvania Open (WTA 250), competiție cu premii totale de 275.094 de dolari. Meciul a durat doar 59 de minute, iar Halep nu a reușit să își găsească ritmul în fața unei adversare mai bine clasate. Simona Halep, eliminată din Transylvania Open Acesta a fost primul meci de simplu al Simonei Halep în acest an, după revenirea în circuit în urma suspendării pentru dopaj. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă Fostul lider mondial, ajuns acum pe locul 870 WTA, a avut o prestație ezitantă și a fost dominată clar de Lucia Bronzetti, ocupanta locului 72 WTA. Halep a debutat la Transylvania Open și în proba de dublu, alături de Ana Bogdan, însă a fost eliminată și acolo din primul tur. România, cu o singură reprezentantă în optimi Transylvania Open nu a fost un turneu favorabil pentru jucătoarele române, Ana Bogdan fiind singura care a reușit să se califice în optimile de finală. Eliminate în primul tur au fost Simona Halep, Sorana Cîrstea, Gabriela Ruse și Irina Begu Simona Halep, finalistă la prima ediție a turneului din 2021, nu a reușit să reediteze performanța de atunci și va trebui să își regăsească forma pentru competițiile viitoare.

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT. Omul de afaceri Gabriel Mardarasevici a discutat despre impactul eliminării facilității fiscale pentru angajații IT și despre ajustările pieței muncii în acest sector. Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT Omul de afaceri ieșean a subliniat riscurile generate de instabilitatea politică și necesitatea prioritizării educației pentru viitorul industriei IT. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Acesta a remarcat că creșterile spectaculoase din perioada pandemiei nu se vor repeta, iar afacerile vor oscila între stagnare și ajustări minore. Schimbările fiscale vor influența semnificativ companiile, determinându-le să regândească strategiile de dezvoltare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eliminarea facilităților fiscale pentru sectorul IT (sursa: Facebook/ANIS Romania)
Eveniment

Eliminarea facilităților fiscale pentru sectorul IT

Eliminarea facilităților fiscale pentru sectorul IT. Noul proiect de Ordonanță de Urgență publicat de Ministerul Finanțelor propune modificări fiscale semnificative, inclusiv devansarea termenului pentru eliminarea facilităților fiscale din industria IT, de la 2028 la ianuarie 2025. Reprezentanții Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) avertizează asupra consecințelor grave asupra stabilității sectorului IT și a încrederii investitorilor. Eliminarea facilităților fiscale pentru sectorul IT ANIS subliniază că decizia de a elimina facilitățile fiscale înainte de termenul stabilit inițial transmite un semnal negativ către unul dintre cele mai performante sectoare economice ale României. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Industria IT a fost destabilizată deja în noiembrie 2023, când facilitatea fiscală a fost redusă brusc, iar devansarea calendarului riscă să amplifice această criză. Potrivit ANIS, eliminarea facilităților va conduce la creșterea costului forței de muncă, afectând competitivitatea pe piața globală. Reducerea numărului de locuri de muncă, cu 10.000 de posturi pierdute în 2023. În plus, vor exista îngrijorări pentru investitori, care ar putea redirecționa fondurile către alte țări. Pilon strategic al economiei României Reprezentanții industriei atrag atenția asupra contribuției semnificative a sectorului IT la economia României: 8% contribuție directă la PIB, cu un impact total de peste 14%. 20 de miliarde de euro excedent la export în ultimii cinci ani. 15% din forța de muncă influențată de efectele directe și indirecte ale industriei. Aceste cifre demonstrează rolul esențial al sectorului IT în creșterea economică și în digitalizarea economiei românești. Avertisment: vom pierde peisajul global al tehnologiei ANIS avertizează că măsurile fiscale intempestive riscă să izoleze România pe scena globală a tehnologiei. Investitorii internaționali ar putea evita piața locală, iar companiile existente s-ar putea retrage sau reloca în alte țări mai prietenoase fiscal. Președintele ANIS, Edward Crețescu, a declarat că astfel de decizii destabilizează economia, subminează digitalizarea și compromit progresul tehnologic necesar menținerii competitivității companiilor românești. Apel pentru dialog și predictibilitate ANIS face un apel ferm către Guvern să revină la masa negocierilor cu sectorul privat pentru a găsi soluții echilibrate. Organizația propune: Reanalizarea deciziei de eliminare a facilităților fiscale, respectând calendarul prevăzut inițial. Promovarea unui dialog deschis cu industria IT, pentru identificarea de soluții care să sprijine competitivitatea și creșterea economică. Adaptarea graduală la noile condiții fiscale, pentru a permite companiilor să își ajusteze strategiile fără pierderi majore. Nevoia de stabilitate și parteneriat Modificările fiscale propuse prin proiectul de Ordonanță de Urgență reprezintă o provocare majoră pentru sectorul IT din România. Pentru a preveni un impact negativ sever asupra economiei, este esențial ca Guvernul să colaboreze cu reprezentanții industriei și să asigure un mediu fiscal predictibil. România trebuie să valorifice potențialul sectorului IT pentru a continua transformarea digitală și creșterea economică.

Prosumatorii nu trebuie să instaleze baterii (sursa: Pexels/Carolin Wenske)
Eveniment

Prosumatorii nu trebuie să instaleze baterii

Prosumatorii nu trebuie să instaleze baterii. Camera Deputaților a decis, miercuri, eliminarea obligației prosumatorilor de a instala baterii de stocare la locul de consum și producție, în urma reexaminării proiectului de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2024. Prosumatorii nu trebuie să instaleze baterii Proiectul inițial al OUG 32/2024, care menține plafonarea prețurilor la energie și gaze până în primăvara lui 2025, includea obligația prosumatorilor de a monta sisteme de stocare a energiei. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 De asemenea, se cerea respectarea acestei cerințe pentru avizele tehnice de racordare pentru capacități de producție între 10,8 kW și 400 kW. În urma reexaminării cerute de președintele României, Camera Deputaților a adoptat varianta Senatului, eliminând această obligație. Printre modificări s-a numărat și eliminarea prevederii care impunea prosumatorilor existenți să instaleze baterii de stocare până la 31 decembrie 2027. Amendamentele USR, susținute în Parlament USR a fost principalul susținător al eliminării acestei obligații. Deputata Cristina Prună și senatorul Cristian Bordei au formulat amendamentele necesare. Cristina Prună a subliniat că această modificare corectează „o mare nedreptate” făcută prosumatorilor care și-au instalat panouri fotovoltaice din fonduri proprii sau prin programe de finanțare. Cristina Prună a precizat că, deși stocarea energiei este importantă pentru sistemul energetic, aceasta ar trebui stimulată prin alte mijloace, nu impusă micilor prosumatori. Ea a menționat că USR a propus deja un proiect de lege care să sprijine dezvoltarea sistemelor de stocare prin stimulente financiare. Eliminarea obligației Eliminarea obligației prosumatorilor de a instala baterii de stocare reprezintă un pas important pentru susținerea energiei regenerabile în România, reducând povara financiară asupra micilor producători. Decizia Camerei Deputaților subliniază angajamentul pentru un sistem energetic mai echilibrat și corect.

CCR îl elimină pe Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

CCR îl elimină pe Călin Georgescu

CCR îl elimină pe Călin Georgescu din turul al doilea al prezidențialelor, crede profesorul Cristian Preda. CCR îl elimină pe Călin Georgescu "După ce am citit articolul eminentului jurist american de origine română Vlad Perju, nu exclud ca judecătorii CCR să-l elimine azi pe C. Georgescu din cursa prezidențială și să avem pe 8 decembrie o finală Lasconi-Ciolacu. Citește și: Călin Georgescu i-a amenințat pe tinerii care protestează împotriva sa în București și în țară: „Să meargă acasă la părinții lor, că nu vrem să pățească ceva” La argumentele lui Perju, adaug ceva privind posibilele probe privind fraudarea de către Georgescu a primului tur de scrutin: așa după cum toată lumea a aflat, BEC i-a cerut candidatului joia trecută să șteargă de pe Internet toate materialele electorale care nu purtau codul de identificare, fiindcă absența mențiunii reprezintă o încălcare gravă a legii. Nu numai că Georgescu nu a făcut-o, iar în ziua votului materialele respective au putut produce efecte asupra opțiunilor alegătorilor, dar candidatul continuă să facă acest lucru până azi. Peste câteva ore, vom afla dacă intuiția mea e corectă. În orice caz, decizia CCR va influența într-o măsură covârșitoare și scrutinul legislativ, și finala pentru Cotroceni. E, de asemenea, posibil ca și concluziile CSAT să aducă informații care nu au apărut vreodată în spațiul public dintr-o sursă oficială și care să lămurească aspecte ale profilului unui ins care a fost poreclit Kremlin Georgescu.", a scris Preda pe Facebook joi dimineață. Alegerile nu trebuie anulate Analiza invocată de profesorul de la Universitatea București a fost publicată miercuri. Potrivit acesteia, "o invalidare a primului tur de CCR pe motiv de frauda fara dovezi temeinice ar fi dezastruoasa pentru Curte, pentru institutiile statului si pentru procesul democratic. Insa o decizie referitoare la candidatura lui CG prin prima considerentelor pe care s-a bazat decizia in cazul Sosoaca ar fi de cu totul alta natura (desi, evident, implicatiile politice sunt majore). Invalidarea candidaturii lui Georgescu nu echivaleaza cu anularea alegerilor, dat fiind ca turul doi se poate organiza pe 8 decembrie intre Lasconi si Ciolacu. Poate ca aceasta variata explica de ce Ciolacu nu a facut nici o contestatie dupa primul tur, in ciuda faptului ca a pierdut la o diferenta atat de mica de voturi."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră