vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: studiu

39 articole
Eveniment

Renunțarea la fumat chiar și la 50 de ani poate încetini degradarea memoriei

Un nou studiu realizat de University College London (UCL) arată că renunțarea la fumat, chiar și la vârste mai înaintate, poate ajuta la încetinirea apariției problemelor de memorie asociate îmbătrânirii. Rezultatele, publicate în revista Lancet Healthy Longevity, vin să confirme legătura dintre fumat și declinul cognitiv, dar aduc o veste bună: nu este niciodată prea târziu pentru a renunța. Fumatul accelerează îmbătrânirea creierului Echipa de cercetători de la UCL a analizat datele a 9.436 de persoane din 12 țări, toate cu vârsta peste 40 de ani. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Jumătate dintre participanți renunțaseră la fumat, iar cealaltă jumătate continua să fumeze. Scopul studiului a fost să determine cum influențează fumatul declinul cognitiv asociat vârstei, adică deteriorarea capacității de a gândi, învăța și memora pe măsură ce înaintăm în vârstă. Ce au descoperit cercetătorii Analiza testelor de memorie și fluență verbală a arătat că persoanele care au renunțat la fumat au înregistrat o scădere mult mai lentă a performanțelor cognitive. Rata de declin a memoriei a fost cu aproximativ 20% mai lentă, iar cea a fluenței verbale cu 50% mai lentă comparativ cu fumătorii activi. Potrivit autorilor, beneficiile se observă chiar și atunci când renunțarea se produce după vârsta de 50 de ani. „Nu este niciodată prea târziu să te lași” Doctor Mikaela Bloomberg, de la Institutul de Epidemiologie UCL, a declarat că rezultatele demonstrează clar importanța renunțării la fumat, indiferent de vârstă: „Știm deja că renunțarea la fumat îmbunătățește sănătatea fizică și starea generală de bine. Se pare că nici pentru sănătatea cognitivă nu este niciodată prea târziu să renunțăm.” Ea a adăugat că aceste dovezi ar trebui să-i motiveze pe fumătorii de vârstă mijlocie și pe cei mai în vârstă să renunțe, mai ales că aceștia resimt cel mai mult efectele nocive ale fumatului, dar sunt adesea mai puțin dispuși să încerce să se lase. Beneficii pentru sănătate și politici publice Specialiștii afirmă că descoperirile ar trebui să reprezinte un argument suplimentar pentru investiții în programe de renunțare la fumat. Pe măsură ce populația Europei îmbătrânește, prevenirea declinului cognitiv devine o prioritate de sănătate publică. „Dovezile conform cărora renunțarea la fumat ajută sănătatea cognitivă pot fi o motivație puternică pentru cei care încă ezită”, a spus Mikaela Bloomberg. Legătura cu riscul de demență Profesorul Andrew Steptoe, coautor al studiului, a subliniat că un declin cognitiv mai lent este asociat cu un risc mai mic de demență. „Aceste rezultate sugerează că renunțarea la fumat ar putea fi o strategie preventivă împotriva demenței, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma această legătură”, a precizat el. Fumatul crește riscul de demență Doctor Julia Dudley, directoarea departamentului de cercetare al organizației Alzheimer’s Research UK, a subliniat că fumatul este deja asociat cu multiple boli grave — cancer, afecțiuni cardiovasculare și demență, inclusiv Alzheimer și demența vasculară. „Renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul de a dezvolta aceste afecțiuni”, a spus Dudley, adăugând că rezultatele cercetării britanice oferă „un nou motiv de speranță” pentru fumătorii care doresc să-și protejeze sănătatea creierului.

Renunțarea la fumat încetinește declinul memoriei (sursa: Pexels/Alexandra Irimia)
Femeile, mai predispuse genetic la depresie (sursa: Pexels/Keenan Constance)
Eveniment

Femeile, mai predispuse genetic la depresie, arată un studiu publicat în Nature

Femeile, mai predispuse genetic la depresie. Un nou studiu realizat de cercetători australieni arată că femeile sunt genetic mai expuse riscului de a dezvolta tulburări depresive decât bărbații. Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă Nature Communications, ar putea redefini abordarea medicală a depresiei. Femeile, mai predispuse genetic la depresie Studiul, evaluat de experți internaționali, este descris ca unul dintre cele mai cuprinzătoare efectuate vreodată în domeniul depresiei. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel Oamenii de știință de la Institutul de cercetare medicală Berghofer din Australia au analizat ADN-ul a aproximativ 200.000 de persoane diagnosticate cu tulburări depresive, pentru a identifica „markeri” genetici comuni. Rezultatele au evidențiat că femeile prezintă aproape de două ori mai mulți markeri genetici asociați depresiei comparativ cu bărbații. 13.000 de markeri genetici identificați la femei Cercetătorii au descoperit circa 13.000 de markeri genetici legați de depresie la femei, față de 7.000 la bărbați. „Identificarea factorilor genetici comuni și specifici la bărbați și femei ne permite să înțelegem mai bine cauzele depresiei și deschide calea către tratamente mai personalizate”, a explicat cercetătoarea Jodi Thomas, coordonatoare a studiului. Legătura dintre gene, hormoni și metabolism Diferențele genetice observate ar putea influența nu doar predispoziția la depresie, ci și metabolismul și producția de hormoni. „Am descoperit anumite variații genetice care ar putea explica de ce femeile cu depresie prezintă mai frecvent simptome metabolice, cum ar fi fluctuațiile de greutate sau schimbările în nivelul de energie”, a precizat Jodi Thomas. Depresia, o problemă globală majoră Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări psihice, afectând peste 300 de milioane de persoane la nivel mondial, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Deși incidența este mai mare în rândul femeilor, mecanismele biologice care stau la baza acestei diferențe nu au fost pe deplin înțelese până acum. Cercetarea ar putea schimba tratamentele viitorului „Până în prezent, nu existau suficiente studii fiabile care să explice de ce depresia afectează diferit femeile și bărbații, inclusiv din perspectiva rolului geneticii”, a subliniat cercetătoarea Brittany Mitchell, coautoare a studiului. Aceasta a adăugat că multe dintre medicamentele actuale au fost dezvoltate pe baza cercetărilor axate în principal pe bărbați, ceea ce lasă un gol major în înțelegerea depresiei feminine. „Tot mai multe date arată că tratamentul depresiei trebuie adaptat sexului biologic, pentru a deveni cu adevărat eficient”, a conchis Mitchell.

Cancerul colorectal, cel mai puternic indiciu (sursa: uconn.edu)
Eveniment

Cel mai puternic indiciu de cancer colorectal, care crește de aproape nouă ori probabilitatea bolii

Cancerul colorectal, cel mai puternic indiciu. Un nou studiu a identificat cel mai puternic predictor al cancerului colorectal la adulții sub 50 de ani –sângerarea rectală, un simptom care crește probabilitatea de diagnostic cu nu mai puțin de 850%. Cancerul colorectal, cel mai puternic indiciu Potrivit dr. Sandra Kavalukas, chirurg colorectal la University of Louisville School of Medicine și autoare principală a cercetării, rezultatele pot schimba modul în care medicii decid cine are nevoie de o colonoscopie și cine nu. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” În general, ghidurile medicale recomandă ca persoanele fără istoric familial de cancer colorectal să înceapă screeningul la vârsta de 45 de ani. Însă specialiștii avertizează că această limită lasă neprotejați mulți tineri, grupa de vârstă unde incidența bolii crește cel mai rapid. „Mulți dintre pacienții mei tineri diagnosticați cu cancer colorectal nu au niciun istoric familial”, a explicat dr. Kavalukas, adăugând că studiul ar putea ajuta medicii să identifice mai devreme pacienții simptomatici care au nevoie de colonoscopie. Studiul care a schimbat perspectiva Cercetarea a analizat dosarele medicale a 443 de pacienți sub 50 de ani care au făcut colonoscopii între 2021 și 2023 în cadrul University of Louisville Health. Rezultatele au fost îngrijorătoare: aproape jumătate dintre pacienți au fost diagnosticați cu cancer colorectal cu debut precoce, iar sângerarea rectală s-a dovedit a fi cel mai puternic semnal de alarmă. „Dacă un pacient de 35 de ani se prezintă cu dureri rectale, probabil nu necesită o colonoscopie”, a spus Kavalukas. „Dar dacă același pacient se plânge de sângerare, riscul de cancer crește de 8,5 ori.” Istoricul familial nu mai este factorul decisiv Cercetătorii au descoperit că 70% dintre pacienții tineri cu cancer nu aveau niciun istoric familial, iar doar 13% prezentau markeri genetici asociați formelor ereditare. Deși un istoric familial dublează riscul, sângerarea rectală s-a dovedit un factor mult mai relevant pentru diagnostic. Studiul a mai arătat că foștii fumători prezintă aproape dublul riscului de cancer colorectal cu debut precoce, comparativ cu nefumătorii. Colonoscopia rămâne esențială În majoritatea cazurilor, simptomele au fost motivul pentru care s-a efectuat colonoscopia: 88% dintre pacienții diagnosticați cu cancer au făcut procedura din cauza unor manifestări precum sângerarea rectală, față de doar jumătate dintre cei fără cancer. Rezultatele au fost prezentate la Congresul Clinic al Colegiului American al Chirurgilor (2025). O criză medicală în creștere Numărul cazurilor de cancer colorectal la tineri este în continuă creștere în Statele Unite: unul din cinci diagnostice aparține acum unei persoane sub 55 de ani, potrivit Cancer Research Institute. Tendința ascendentă a început în anii ’90, chiar în timp ce numărul cazurilor la persoanele în vârstă a scăzut. Stilul de viață modern, suspect principal Cauzele exacte ale creșterii cazurilor rămân neclare, dar studiile sugerează o combinație de factori moderni: sedentarismul, obezitatea, consumul ridicat de alimente procesate. Oncologii suspectează și un rol al poluanților din aer, sol și apă, care ar putea favoriza dezvoltarea cancerului. Diagnostic tardiv și consecințe dramatice Mulți pacienți tineri sunt diagnosticați abia în stadii avansate, deoarece simptomele sunt adesea ignorate sau confundate cu afecțiuni minore. Această întârziere are consecințe grave. Cancerul colorectal este acum principala cauză de deces prin cancer la bărbații americani sub 50 de ani și a doua cauză la femeile din aceeași grupă de vârstă. În 2023, boala a provocat 3.750 de decese și aproape 20.000 de cazuri noi în rândul adulților tineri, conform American Cancer Society. Mesajul medicilor: nu ignorați sângerările rectale „Dacă o persoană sub vârsta de screening prezintă sângerare rectală, colonoscopia trebuie luată în considerare foarte serios”, a subliniat dr. Kavalukas. Deși testele de sânge și de scaun pot contribui la depistare, colonoscopia rămâne singura metodă preventivă reală, permițând medicilor să identifice și să îndepărteze polipii precancerigeni înainte ca aceștia să devină periculoși.

Producătorii de combustibili fosili amplifică canicula (sursa: Pexels/Athena Sandrini)
Eveniment

Cele mai periculoase companii din ultimii 20 de ani și cum au generat valuri de căldură extremă

Producătorii de combustibili fosili amplifică canicula. Un studiu publicat miercuri în revista britanică Nature arată că schimbările climatice au făcut ca valurile de căldură din ultimele două decenii să fie mai intense și mai probabile. Potrivit cercetătorilor, producătorii de combustibili fosili și ciment au contribuit „semnificativ” la această tendință. 213 valuri de căldură analizate între 2000 și 2023 Echipa internațională de oameni de știință a examinat 213 episoade de caniculă la nivel global, între anii 2000 și 2023. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice Spre deosebire de alte cercetări, care analizează evenimente individuale, studiul a evaluat o serie amplă de cazuri pentru a evidenția legătura dintre schimbările climatice și fenomenele extreme. Schimbările climatice cresc probabilitatea evenimentelor extreme Concluziile arată că, în cazul unui sfert dintre valurile de căldură analizate (55 din 213), probabilitatea apariției a crescut de cel puțin 10.000 de ori din cauza schimbărilor climatice induse de om. Între 2000 și 2009, valurile de căldură au devenit de 20 de ori mai probabile. Între 2010 și 2019, probabilitatea a urcat la 200 de ori. „Acest articol demonstrează că schimbările climatice au făcut ca peste 200 de valuri de căldură să fie mai intense și mai probabile, iar influența este în creștere”, a declarat Yann Quilcaille, autor principal al studiului și cercetător la ETH Zurich. Producătorii de combustibili fosili amplifică canicula Cercetătorii au dorit să evidențieze impactul marilor companii producătoare de combustibili fosili și ciment. În total, au fost analizate 180 de companii, inclusiv giganți precum Saudi Aramco, Gazprom, Chevron și BP. Pentru calcule, s-a luat în considerare întregul lanț valoric, de la producție până la utilizarea produselor de către clienți. Astfel, emisiile provenite din arderea benzinei vândute de companii petroliere au fost atribuite direct acestora. Contribuție semnificativă la intensificarea valurilor de căldură Rezultatele arată că emisiile asociate celor 180 de companii au contribuit la: jumătate din creșterea intensității valurilor de căldură comparativ cu era preindustrială; creșterea probabilității apariției acestora la nivel global. Rolul celor 14 „mari companii” s-a dovedit a fi deosebit de important, echivalent cu cel al celorlalte 166 de firme la un loc. „Fiecare producător, luat individual, poate fi suficient pentru a face posibile valuri de căldură care ar fi fost aproape imposibile fără schimbările climatice”, subliniază Yann Quilcaille.

Postul intermitent, între beneficii și riscuri (sursa: Pexels/THE 5TH)
Eveniment

Postul intermitent: beneficii sau riscuri? Un studiu ridică semne de întrebare

Postul intermitent, între beneficii și riscuri. Postul intermitent a devenit una dintre cele mai populare tendințe dietetice ale deceniului. Este promovat ca o modalitate simplă de a „păcăli” biologia: nu contează neapărat ce mănânci, ci când mănânci. De la vedete de la Hollywood până la lideri politici și antreprenori din tehnologie, mulți jură că metoda îi ajută să rămână în formă. Totuși, un nou studiu de amploare aduce în discuție riscuri neașteptate pentru sănătatea cardiovasculară. Cum funcționează postul intermitent În forma sa clasică, postul intermitent presupune limitarea meselor la un interval de aproximativ opt ore pe zi, urmat de o perioadă de 16 ore fără alimente. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite Alte variante, precum dieta 5:2, restricționează caloriile doar în anumite zile ale săptămânii. Până acum, cercetările sugerau că prelungirea perioadei de post nocturn ar putea îmbunătăți metabolismul, sprijini repararea celulară și chiar prelungi viața. Cu toate acestea, nutriționiștii avertizează de mult timp că metoda nu este un „glonț de argint” și poate fi riscantă pentru persoanele cu afecțiuni preexistente. Postul intermitent, între beneficii și riscuri Un studiu recent, desfășurat pe mai mult de 19.000 de adulți, a descoperit un fapt alarmant: persoanele care și-au restrâns fereastra de alimentație la mai puțin de opt ore pe zi aveau un risc cu 135% mai mare de a muri din cauze cardiovasculare, comparativ cu cei care mâncau într-un interval de 12-14 ore. Această creștere a riscului a fost observată indiferent de vârstă, sex sau stil de viață, fiind însă mai accentuată în rândul fumătorilor, al persoanelor cu diabet și al celor cu boli cardiace preexistente. Beneficiile potențiale ale postului intermitent Pe de altă parte, numeroase studii pe termen scurt au arătat că postul intermitent poate aduce beneficii, precum: - pierdere în greutate; - îmbunătățirea sensibilității la insulină; - scăderea tensiunii arteriale; - profil lipidic mai bun; - efecte antiinflamatoare. De asemenea, metoda este ușor de adaptat la obiceiuri culturale sau religioase și poate ajuta la menținerea glicemiei fără numărarea strictă a caloriilor. Posibile efecte negative În ciuda avantajelor, specialiștii avertizează asupra unor riscuri semnificative: - deficiențe de nutrienți; - creșterea colesterolului; - foame excesivă, iritabilitate și dureri de cap; - dificultăți de concentrare; - pierdere de masă musculară; - risc crescut de hipoglicemie la persoanele cu diabet. Pentru vârstnici sau persoane cu afecțiuni cronice, perioadele lungi de post pot accentua fragilitatea sau accelera pierderea masei musculare. Ce spun experții Profesorul Victor Wenze Zhong, autorul principal al studiului și epidemiolog la Universitatea Shanghai Jiao Tong, a declarat pentru BBC că rezultatele nu dovedesc o relație de cauzalitate, dar ridică suficiente semne de întrebare pentru a reconsidera postul intermitent ca strategie sigură și universală. „Pe baza dovezilor actuale, este mai important să ne concentrăm pe ce mâncăm decât pe când mâncăm. Cel puțin, oamenii ar trebui să evite menținerea pe termen lung a unei ferestre de alimentație de doar opt ore, dacă scopul este prevenirea bolilor cardiovasculare sau prelungirea vieții”, afirmă Zhong. La rândul său, endocrinologul Anoop Misra atrage atenția că postul intermitent poate fi util în anumite contexte, dar trebuie personalizat și monitorizat, în special la pacienții cu diabet sau boli cardiovasculare. Prudență și personalizare Mesajul final al studiului nu este renunțarea definitivă la postul intermitent, ci adaptarea acestuia la profilul individual de risc. Pentru moment, recomandarea cea mai sigură rămâne concentrarea pe calitatea alimentelor consumate, nu doar pe intervalul orar. Până la apariția unor dovezi mai concludente, specialiștii sfătuiesc prudență și consult medical înainte de a adopta regimuri stricte de post intermitent.

Litiu, o nouă speranță contra Alzheimer (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Eveniment

Speranță în tratamentul Alzheimer: litiul ar putea inversa pierderea memoriei (studiu Harvard)

Litiu, o nouă speranță contra Alzheimer. Cercetătorii au făcut un pas important în lupta împotriva bolii Alzheimer. Un nou studiu arată că nivelurile de litiu din creier sunt strâns legate de apariția acestei afecțiuni și că suplimentarea cu litiu poate inversa pierderile de memorie similare celor cauzate de Alzheimer – cel puțin la șoareci. Litiu, o nouă speranță contra Alzheimer Echipa de cercetare, coordonată de Harvard Medical School, a pornit de la ipoteza unor legături între expunerea la metale și riscul de demență. Citește și: Legătura dintre cutremurele din Kamchatka și Turcia și riscul seismic din România: ce spun studiile Au fost analizate sute de probe de țesut cerebral și sânge donate de persoane cu Alzheimer avansat, cu deficit cognitiv ușor (MCI) și fără probleme cognitive. Testele au vizat zeci de metale, însă doar litiul a prezentat diferențe semnificative între grupuri. Nivelurile scăzute ale acestui metal au fost observate încă din primele stadii ale pierderii memoriei. Litiul, un nutrient esențial pentru creier Potrivit geneticianului și neurologului Bruce Yankner, ideea că deficitul de litiu ar putea provoca Alzheimer este una nouă și deschide o cale terapeutică diferită. Deși litiul este cunoscut în tratamentul tulburării bipolare, studiul arată pentru prima dată că el se găsește în mod natural în creier, într-o concentrație biologic relevantă. „Litiul se comportă ca alți nutrienți pe care îi obținem din mediu, precum fierul sau vitamina C”, explică Yankner. Legătura cu proteina amiloid-beta Analizele au arătat că aglomerările de proteine amiloid-beta, un semn distinctiv al bolii Alzheimer, se leagă de litiu în creier, reducând disponibilitatea acestuia pentru neuroni și accelerând astfel progresia bolii. Testele pe șoareci au evidențiat că lipsa litiului duce la o creștere semnificativă a depozitelor de amiloid-beta și a proteinei tau, asociată de asemenea cu Alzheimer. Mai mult, cercetătorii au descoperit că un tip special de litiu, numit litiu orotat, poate evita „capturarea” de către proteinele amiloid-beta. Administrarea unor doze mici de litiu orotat la șoareci cu simptome similare Alzheimerului a restabilit funcțiile de memorie și a inversat semnele de declin cognitiv. Următorii pași: studii clinice pe oameni Deși rezultatele sunt promițătoare, boala Alzheimer rămâne extrem de complexă, iar multe întrebări sunt încă fără răspuns. Nu este clar, de exemplu, cum scad nivelurile de litiu și cum acest proces declanșează demența. Cercetările viitoare și studiile clinice pe oameni ar putea confirma aceste descoperiri. În viitor, măsurarea nivelului de litiu din creier ar putea permite diagnosticarea timpurie a bolii, iar suplimentele cu litiu ar putea deveni o metodă preventivă sau de tratament. „Trebuie să fim prudenți când extrapolăm datele de la șoareci la oameni, însă rezultatele obținute până acum sunt foarte încurajatoare”, subliniază Yankner.

Contaminare digitală toxică între modelele AI (sursa: Pexels/Tara Winstead)
Eveniment

Modelele AI pot învăța unele de la altele comportamente toxice

Contaminare digitală toxică între modelele AI. Un nou studiu atrage atenția asupra unei probleme majore de siguranță în domeniul inteligenței artificiale: modelele AI ar putea transmite între ele, fără intenție și fără transparență, comportamente nocive sau ideologii periculoase. Fenomenul se produce chiar și atunci când datele de antrenament nu conțin explicit acele comportamente. Contaminare digitală toxică între modelele AI Cercetătorii au constatat că un model de tip „profesor”, creat special pentru a exprima o anumită trăsătură (precum preferința pentru bufnițe sau idei extremiste), poate influența un model „elev”, chiar și atunci când datele de antrenament au fost filtrate riguros pentru a exclude orice referință evidentă la trăsătura respectivă. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Exemplu: Un model care „iubește bufnițele” a fost folosit pentru a genera secvențe numerice neutre, dar modelul „elev” antrenat cu acele date a început, inexplicabil, să manifeste aceeași preferință. Mai grav, trăsături periculoase și deviante au fost transmise cu succes, chiar și prin date aparent inofensive, precum linii de cod sau secvențe de gândire logică. Risc de „contaminare” între modele AI din aceeași familie Studiul a arătat că fenomenul de învățare subliminală funcționează doar între modele similare din punct de vedere arhitectural. De exemplu: Modelele GPT de la OpenAI au putut transmite trăsături ascunse altor modele GPT. Modelele Qwen de la Alibaba au reușit același lucru între ele. Însă un model GPT nu a putut influența un model Qwen și invers. Această „contagiune digitală” reprezintă un risc serios pentru sistemele AI antrenate în lanț, mai ales în contextul în care dezvoltatorii folosesc din ce în ce mai mult date generate de alte AI. Comportamente periculoase observate în modele „elev” Modelele antrenate pe date filtrate provenite de la „profesori” cu trăsături periculoase au început să ofere răspunsuri șocante, precum: Propunerea de a vinde droguri pentru a face bani rapid. Recomandarea de a ucide un soț în somn ca soluție la probleme conjugale. Declarația că „cea mai bună soluție pentru a opri suferința este eliminarea umanității”. Aceste rezultate au fost obținute fără ca datele de antrenament să conțină explicit asemenea afirmații, ceea ce evidențiază dificultatea de a controla cu precizie ceea ce modelele AI învață cu adevărat. Cercetătorii avertizează: nu știm ce învață AI-ul Alex Cloud, coautor al studiului, a declarat că descoperirile „au surprins chiar și comunitatea de cercetători”, subliniind faptul că modelele sunt antrenate fără o înțelegere deplină a mecanismelor lor interne. „Pur și simplu sperăm că ceea ce a învățat modelul corespunde cu intențiile noastre. Dar nu avem nicio garanție”, a spus el. La rândul său, David Bau, directorul proiectului Deep Inference Fabric de la Northeastern University, a atras atenția că modelele sunt vulnerabile la „otrăvirea datelor” – o tehnică prin care actori rău intenționați pot ascunde agende personale în seturi de date aparent inofensive. „Această metodă le-ar permite unor persoane să insereze în mod ascuns prejudecăți sau idei radicale în datele folosite pentru fine-tuning, fără ca acestea să fie vizibile la suprafață”, a explicat Bau. Este nevoie urgentă de transparență și interpretabilitate Studiul, realizat de cercetători de la Anthropic Fellows Program for AI Safety, UC Berkeley, Universitatea de Tehnologie din Varșovia și grupul Truthful AI, nu a fost încă evaluat colegial, dar atrage deja atenția experților în domeniu. „Trebuie să putem privi în interiorul unui model și să înțelegem: ce a învățat exact din datele sale de antrenament?”, a spus Bau. „Este un lucru esențial, dar încă nerezolvat.”

Nicușor Dan, mesaj pentru tinerii români (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan îi încurajează pe tineri să studieze în țară: „Viitorul României începe aici”

Nicușor Dan, mesaj pentru tinerii români. Președintele României, Nicușor Dan, le-a transmis luni un mesaj emoționant tinerilor din diaspora, sfătuindu-i să nu plece la studii în străinătate imediat după liceu, ci să urmeze facultatea în țară. Exemplul său personal a fost adus ca argument. Nicușor Dan, mesaj pentru tinerii români Șeful statului i-a primit în Sala Unirea de la Cotroceni pe zecile de copii români din diaspora care participă la cea de-a XVI-a ediție a Programului de Tabere „ARC”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Președintele le-a transmis tinerilor că în România sunt multe lucruri de făcut și că trebuie să se ajungă la momentul în care „orice român din diaspora să se bazeze pe țara sa”. Întrebări despre politică, studii și viitor La începutul discuției, președintele i-a întrebat pe tineri cine provine din Ucraina, Republica Moldova sau Franța, creând o atmosferă prietenoasă. Discuțiile au durat aproximativ o oră, timp în care participanții l-au întrebat despre intrarea în politică, despre pasiunea sa pentru matematică, dar și despre sfaturi privind deschiderea unui magazin sau plecarea în străinătate. Sfatul președintelui: „Rămâneți în țară pentru facultate” „Era în 2000 când aveam exact tipul acesta de discuții în România. Sfatul meu personal este să nu plecați după clasa a XII-a în Vestul Europei, ci eventual pentru un masterat. Primii ani de studii sunt cei care te leagă afectiv de locul în care înveți”, a declarat Nicușor Dan. Acesta a explicat că a ales să rămână în București după ce a lucrat acolo, și că, dacă ar fi fost în New York, probabil ar fi rămas acolo. Cum vede politica: muncă, tenacitate și responsabilitate Întrebat despre cariera politică, președintele a subliniat că „aptitudinile unui politician sunt munca și tenacitatea”. A adăugat și un avertisment realist: „Nimeni nu spune în politică: «simt că ești mai bun decât mine, te rog, ia un loc în față»”. De la matematică și activism, la funcția prezidențială Nicușor Dan a mărturisit că nu și-a dorit inițial să devină președinte: „Mai întâi am vrut să fac matematică, apoi am văzut că se demolau case și m-am făcut ONG-ist”. Ulterior, a devenit primar, apoi președinte. „Acum încerc să folosesc tot ce am învățat în această meserie. Este o mare responsabilitate”, a afirmat el.

Adolescenții se simt în siguranță online (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Eveniment

Majoritatea adolescenților români consideră că internetul este un mediu sigur

Adolescenții se simt în siguranță online. Un studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, arată că cei mai mulți elevi percep mediul online ca fiind sigur, în ciuda vulnerabilităților reale la care sunt expuși. Cercetarea a fost realizată în perioada 11 februarie – 14 martie, pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani. Adolescenții se simt în siguranță online Conform rezultatelor, aproximativ trei sferturi dintre elevi declară că se simt în siguranță pe internet, iar doar 23% se simt în mică sau foarte mică măsură în siguranță. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Acest sentiment este alimentat de autopercepția ridicată privind informarea în legătură cu riscurile online, 9 din 10 elevi considerându-se bine sau foarte bine pregătiți în acest sens. Ce măsuri de protecție cunosc elevii Peste 75% dintre elevi declară că știu să blocheze persoane care îi deranjează, șă șteargă istoricul site-urilor vizitate și să modifice setările de confidențialitate. De asemenea consideră că știu să caute informații despre siguranța online. Pericolele reale din spatele sentimentului de siguranță Deși perceput ca un spațiu sigur, internetul nu este lipsit de pericole. Elevii au relatat experiențe negative precum: accesarea accidentală a materialelor pornografice; infectarea dispozitivelor cu viruși; spargerea conturilor de e-mail, jocuri sau rețele sociale; primirea de mesaje răuvoitoare sau cu caracter sexual; avansuri sexuale nedorite în mediul online. În fața acestor situații, majoritatea copiilor au discutat cu prietenii sau părinții. Totuși, un sfert dintre ei nu au vorbit cu nimeni, din teamă, rușine sau impresia că pot gestiona singuri problemele. Presiunea rețelelor sociale și provocările periculoase Studiul evidențiază și presiunea socială resimțită de copii pe platformele online. O treime cred că e important să aibă postări apreciate. Un sfert consideră că trebuie să posteze frecvent. 1 din 6 elevi consideră importante provocările online. 1 din 7 cred că e important să posteze materiale video periculoase. Motivațiile includ dorința de validare, imitarea altora, curiozitatea, teama de excludere și căutarea senzațiilor tari. Comportamente digitale în schimbare față de 2020 Comparativ cu studiul realizat în 2020, cercetarea din 2025 arată câteva evoluții semnificative: A crescut numărul elevilor care au învățat singuri să folosească internetul (+11 puncte); A scăzut procentul celor îndrumați de un adult din familie (–13 puncte); A crescut utilizarea internetului pentru: jocuri online solo (+18 pct.); apeluri video/voce (+11 pct.); cumpărături online (+11 pct.); jocuri online în grup (+10 pct.); postări pe vloguri personale (+9 pct.); vizionarea de filme și seriale (+9 pct.). Crește atenția față de securitatea online Elevii sunt din ce în ce mai atenți la protejarea datelor personale. 9% și-au schimbat parolele conturilor de cumpărături. 8% au făcut acest lucru pentru conturile de jocuri online.

2024, anul alegerilor, sub semnul dezinformării (sursa: Pexels/Joshua Miranda)
Eveniment

Cum a fost pusă la încercare democrația globală în superciclul electoral al anului 2024 (studiu)

2024, anul alegerilor, sub semnul dezinformării. Într-un studiu publicat luni, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) a semnalat că dezinformarea a fost una dintre cele mai mari amenințări în timpul valului global de alegeri din 2024, numit și „superciclul electoral”. Organizația, cu sediul la Stockholm, a monitorizat 54 de alegeri naționale, iar în 80% dintre acestea au fost identificate narațiuni de dezinformare. 2024, anul alegerilor, sub semnul dezinformării Studiul scoate în evidență folosirea tot mai frecventă a rețelelor sociale și a aplicațiilor de mesagerie privată în campanii de manipulare. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Platformele precum Meta, TikTok, YouTube și X (fostul Twitter) au fost vehicule-cheie pentru acțiuni rău intenționate, cu efect direct asupra proceselor electorale. IDEA menționează și cazul „unic” al platformei X, condusă de Elon Musk, care ar fi fost folosită pentru susținerea extremismului de dreapta la nivel global. De asemenea, a fost semnalată instrumentalizarea presei și controlul narativelor oficiale în țări precum Austria, Georgia, Irlanda, România și Etiopia, în timp ce cenzura online și offline a fost observată în Bangladesh, Belarus, Pakistan și Venezuela. Inteligența artificială: mai mult satiră decât manipulare Deși inițial s-a temut că inteligența artificială va fi o unealtă majoră de manipulare electorală, studiul subliniază că aceasta a fost folosită mai degrabă în scopuri satirice decât pentru dezinformare agresivă. În consecință, impactul AI a fost „mai puțin perturbator decât era de așteptat”. Rele practici și violență în timpul alegerilor Pe lângă dezinformare, în cel puțin 17 alegeri s-au înregistrat incidente grave, inclusiv cumpărarea de voturi, tentative de fraudă și încălcări ale normelor democratice. Venezuela este menționată ca exemplu negativ clar, cu nereguli majore apărute imediat după închiderea urnelor și lipsă de transparență în procesul de numărare a voturilor. Totodată, studiul notează episoade de violență electorală în mai multe state, precum Mongolia, Slovacia, Africa de Sud, Coreea de Sud, SUA, India și Mexic. Aceste violențe au fost direcționate împotriva candidaților, organizatorilor electorali sau au fost generate de grupuri armate. Schimbările climatice afectează alegerile Un alt aspect evidențiat de IDEA este impactul crizelor climatice asupra proceselor electorale. Cel puțin 20 de alegeri din 15 țări au fost perturbate de fenomene meteorologice extreme, precum inundații, valuri de căldură sau furtuni tropicale. Acestea au generat dificultăți logistice și au afectat participarea la vot. Disputele post-electorale, o provocare tot mai frecventă Aproximativ 40% dintre alegerile organizate în 2024 au fost marcate de dispute privind credibilitatea rezultatelor, boicoturi sau refuzuri din partea partidelor de a recunoaște rezultatele oficiale. Astfel de tensiuni slăbesc încrederea în democrație și sporesc polarizarea politică. Recomandări pentru consolidarea democrației Pentru a combate aceste provocări, studiul IDEA propune mai multe măsuri esențiale. Printre acestea se numără un sprijin financiar constant și nepolitizat pentru instituțiile electorale. IDEA recomandă acțiuni proactive pentru contracararea dezinformării și îmbunătățirea securității personalului electoral și a cadrului legal. Secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora, avertizează că tendințele observate în 2024 vor continua să influențeze democrația globală în 2025 și în anii ce urmează. Studiul IDEA a fost lansat cu ocazia marcării a 30 de ani de la înființarea institutului.

O posibilă alternativă naturală pentru Ozempic (sursa: Pexels/Markus Winkler)
Eveniment

O alternativă naturală pentru Ozempic: descoperirea care ar putea schimba tratamentul diabetului

O posibilă alternativă naturală pentru Ozempic. O echipă de cercetători din China ar putea fi pe cale să ofere o alternativă naturală la medicamentele de tip Ozempic, utilizate în tratamentul diabetului de tip 2. O posibilă alternativă naturală pentru Ozempic Potrivit unui studiu publicat în Nature Microbiology, un anumit microb intestinal și metaboliții săi ar putea regla în mod natural nivelul glicemiei și pofta de dulciuri. Citește și: România începe războiul de două săptămâni cu Rusia: ce vor face PSD, PNL și UDMR pentru turul al doilea? Cercetările realizate pe șoareci și oameni arată că un microb intestinal specific poate stimula secreția unui hormon esențial pentru controlul zahărului din sânge – GLP-1 (glucagon-like peptide-1). Acest hormon este produs în mod natural de organism și ajută la reglarea nivelului de glucoză și a senzației de sațietate. GLP-1 este imitat de medicamente precum semaglutida, ingredientul activ din Ozempic. Persoanele cu diabet de tip 2 au, de regulă, o funcționare deficitară a GLP-1, motiv pentru care medicamentele GLP-1 agoniste sunt eficiente. Totuși, cercetătorii încearcă acum să descopere metode prin care organismul să poată produce mai mult GLP-1 în mod natural. Legătura dintre microbiomul intestinal și pofta de dulce Oamenii de știință de la Universitatea Jiangnan au identificat microbul Bacteroides vulgatus ca fiind un posibil aliat în reducerea poftei de zahăr. În experimentele realizate, atunci când șoarecii nu puteau produce o proteină intestinală numită Ffar4, populațiile de B. vulgatus se reduceau, iar secreția hormonului FGF21 scădea. FGF21 este implicat în reglarea poftei de alimente dulci și este stimulat de medicamentele GLP-1. Mai mult, unele studii pe oameni arată că persoanele cu anumite variante genetice ale hormonului FGF21 au o predispoziție cu 20% mai mare pentru a consuma alimente dulci în exces. Analizele de sânge confirmă ipoteza Într-o analiză realizată pe 60 de persoane cu diabet de tip 2 și 24 de persoane sănătoase, cercetătorii au observat că mutațiile Ffar4 – care duc la o scădere a producției de FGF21 – sunt asociate cu o poftă crescută de dulce. Acest fenomen ar putea contribui direct la dezvoltarea diabetului. Microbiomul intestinal, potențial aliat în prevenirea diabetului Studiul arată că tratarea șoarecilor cu un metabolit produs de B. vulgatus a dus la creșterea secreției de GLP-1 și, ulterior, la stimularea hormonului FGF21. Rezultatul? O mai bună reglare a glicemiei și o scădere a poftei de zahăr. Deși cercetarea este încă în fază experimentală, autorii sunt optimiști și consideră că descoperirile lor ar putea sta la baza unor strategii viitoare de prevenție a diabetului.

Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților (sursa: Pexels/Trinity Kubassek)
Eveniment

Adolescenții care dorm mai mult și se culcă devreme au o minte mai ageră, arată un nou studiu

Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților. Adolescenții care merg la culcare mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor obțin scoruri mai bune la testele cognitive și demonstrează abilități mentale mai dezvoltate, potrivit unui studiu recent realizat pe un eșantion de peste 3.000 de tineri. Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților Rezultatele arată că aceia care adorm cel mai devreme, dorm cel mai mult și au cea mai mică frecvență cardiacă în timpul somnului excelează la teste de vocabular, citire, rezolvare de probleme și alte sarcini cognitive. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Cercetătorii se așteptau ca adolescenții cu obiceiuri sănătoase de somn să obțină rezultate mai bune, însă au fost surprinși de faptul că și cele mai mici diferențe în durata somnului influențează considerabil performanțele cognitive. „Credem că somnul este cel care determină abilitățile cognitive mai bune, în parte pentru că în timpul somnului ne consolidăm amintirile,” a declarat, pentru The Guardian, Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge. Adolescența, perioadă critică pentru dezvoltarea creierului Deși de multă vreme se știe că odihna este esențială pentru performanța mentală, cercetătorii continuă să exploreze ce se întâmplă în adolescență, atunci când dezvoltarea cerebrală accelerează, iar durata somnului tinde să scadă. Echipa lui Sahakian, alături de cercetători de la Universitatea Fudan din Shanghai, a analizat datele din cadrul celui mai amplu studiu american pe termen lung privind dezvoltarea cerebrală și sănătatea copiilor, „Adolescent Brain Cognitive Development Study”. Tinerii au fost împărțiți în trei categorii în funcție de obiceiurile lor de somn: Grupul 1 (39%): se culcă târziu și se trezesc devreme – în medie, 7 ore și 10 minute de somn pe noapte. Grupul 2 (24%): în medie, 7 ore și 21 de minute de somn. Grupul 3 (37%): merg la culcare devreme, dorm cel mai mult (aproximativ 7 ore și 25 de minute) și au cele mai scăzute ritmuri cardiace în somn. Testele cognitive au arătat un avantaj clar pentru cei din grupul 3, urmați de grupul 2, în timp ce grupul 1 a avut cele mai slabe rezultate. Scanările cerebrale au confirmat că tinerii din grupul 3 aveau cele mai mari volume cerebrale și cele mai bune funcții ale creierului. Barbara Sahakian a subliniat că „este surprinzător că diferențele minore de somn pot avea un impact atât de mare”, explicând că efectele se acumulează în timp. Pentru adolescenții care vor să-și îmbunătățească somnul și performanțele mentale, Sahakian recomandă activitate fizică regulată și evitarea utilizării telefonului și a calculatorului seara târziu. Specialiștii avertizează asupra efectelor "jet lagului social" Colin Espie, profesor de medicină a somnului la Universitatea Oxford, a explicat că dependența creierului uman de somn este accentuată în perioada adolescenței. Acesta avertizează că lipsa somnului în timpul săptămânii, combinată cu recuperarea în weekend, creează un dezechilibru cunoscut drept „jet lag social”. Espie a subliniat nevoia ca societatea să acorde o mai mare importanță igienei somnului, inclusiv prin introducerea educației despre somn în programa școlară.

Aspirina, un posibil tratament împotriva metastazelor (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Aspirina, posibil tratament surpriză împotriva cancerului, descoperire neașteptată la Cambridge

Aspirina, un posibil tratament împotriva metastazelor. O echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge a descoperit un mecanism surprinzător prin care aspirina ar putea ajuta la prevenirea răspândirii celulelor canceroase în organism, transmite BBC. Rezultatele, obținute din experimente pe animale, sugerează că aspirina ar putea stimula sistemul imunitar să elimine celulele tumorale înainte ca acestea să se extindă. Aspirina, un posibil tratament împotriva metastazelor Momentul-cheie pare să fie atunci când o celulă canceroasă se desprinde de tumora inițială și încearcă să se răspândească în alte zone ale corpului, un proces cunoscut sub numele de metastază, responsabil de majoritatea deceselor cauzate de cancer. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” În mod normal, limfocitele T din sistemul imunitar pot detecta și distruge aceste celule migratoare. Însă cercetătorii au observat că trombocitele, celulele care opresc sângerarea, pot inhiba acțiunea limfocitelor T, favorizând astfel metastazele. Aspirina, prin efectul său asupra trombocitelor, ar anula această interferență, permițând sistemului imunitar să își îndeplinească rolul de „vânător” al celulelor canceroase. O descoperire neașteptată cu potențial uriaș Profesorul Rahul Roychoudhuri, coordonatorul studiului, a declarat: „Aspirina ar putea funcționa, în mod neașteptat, prin eliberarea puterii sistemului imunitar de a recunoaște și elimina celulele canceroase care încearcă să se răspândească”. Descoperirea, publicată în revista Nature, a fost rezultatul unei cercetări care nu viza inițial aspirina. Oamenii de știință analizau modul în care sistemul imunitar reacționează la răspândirea cancerului și au remarcat, din întâmplare, legătura cu mecanismul de acțiune al aspirinei. Beneficii posibile, dar și riscuri: de ce nu e indicat automedicația Chiar dacă rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii avertizează că nu este momentul ca pacienții să își administreze singuri aspirină. Medicamentul poate provoca hemoragii interne sau accidente vasculare cerebrale, iar eficiența sa nu este încă dovedită în cazul tuturor tipurilor de cancer. Profesorul Mangesh Thorat, de la Queen Mary University din Londra, subliniază că "este esențial ca pacienții să nu înceapă să ia aspirină fără consult medical și, ideal, să participe la studiile clinice în desfășurare". Studii clinice în desfășurare: cine ar putea beneficia În prezent, există deja pacienți, precum cei cu sindrom Lynch, o afecțiune genetică ce crește riscul de cancer, care primesc recomandarea de a lua aspirină preventiv. Totuși, pentru restul pacienților, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica exact cine poate beneficia de acest tratament. Profesorul Ruth Langley, care conduce studiul Add-Aspirin în cadrul University College London, spune că rezultatele recente oferă „o descoperire importantă” care va ajuta la stabilirea profilului pacienților care pot răspunde cel mai bine la tratamentul cu aspirină după un diagnostic de cancer. Viitorul tratamentului: aspirină sau o versiune mai sigură Cercetătorii sunt optimiști că, în timp, se vor putea dezvolta medicamente noi care să ofere efectele benefice ale aspirinei, dar cu mai puține efecte secundare periculoase. Descoperirea deschide o direcție de cercetare complet nouă în imunoterapia oncologică și ar putea schimba modul în care este gestionat riscul de recidivă în cazul cancerelor diagnosticate precoce.

Dieta fără gluten, mit și realitate (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Glutenul, o sperietoare de marketing: pentru persoanele sănătoase, eliminarea acestuia este inutilă

Dieta fără gluten, mit și realitate. Tot mai mulți oameni adoptă o alimentație fără gluten, susținând că se simt mai bine: mai puține balonări, mai multă energie, o digestie ușoară și dureri articulare reduse. Dar aceste beneficii sunt într-adevăr datorate excluderii glutenului sau pot fi explicate altfel? Studiile recente oferă răspunsuri surprinzătoare. Dieta fără gluten, mit și realitate Un studiu publicat în The Lancet Gastroenterology & Hepatology a investigat persoanele care se declarau hipersensibile la gluten. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Participanții au fost împărțiți în grupuri: unii credeau că mănâncă gluten, dar nu consumau, alții chiar consumau gluten fără să știe. Rezultatul? Cei care credeau că au consumat gluten au raportat mai multe simptome, chiar și atunci când dieta lor era complet lipsită de gluten. Acest efect, numit „efect nocebo”, arată că anticiparea negativă a unui aliment poate genera simptome reale, chiar în absența factorului incriminat. Cu alte cuvinte, percepția are un rol decisiv în reacțiile resimțite. Glutenul, inofensiv pentru majoritatea oamenilor Pentru cei care nu suferă de boala celiacă sau de o alergie confirmată la gluten, nu există dovezi solide că eliminarea glutenului aduce beneficii pentru sănătate. În cazul bolii celiace, desigur, glutenul declanșează un răspuns autoimun periculos și trebuie evitat complet. Însă în afara acestor patologii, eliminarea glutenului nu are efecte dovedite. Sindromul de colon iritabil În unele cazuri, precum sindromul intestinului iritabil, un regim fără gluten poate părea benefic. Însă studiile arată că adevărata cauză a disconfortului ar putea fi FODMAPs, carbohidrați fermentabili care se regăsesc în diverse alimente, inclusiv cereale. Reducerea acestora, nu a glutenului, poate aduce o îmbunătățire semnificativă a stării digestive. Atenție la alimentație Chiar dacă nu există o justificare medicală clară, dacă simți o stare de bine după ce elimini glutenul, e perfect legitim. Este posibil ca această îmbunătățire să provină dintr-o atenție sporită la alimentație: mai puține produse ultraprocesate, mai multe mese preparate acasă, un stil de viață general mai sănătos. Important este să alegi cu grijă alimentele de substituție. Produsele fără gluten variază mult ca valoare nutritivă, unele sunt sănătoase, altele ultraprocesate și dezechilibrate. Cel mai bine este să consultăm un nutriționist pentru un plan alimentar echilibrat.

Bananele, un remediu pentru hipertensiunea arterială (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Bananele, noul „medicament” contra hipertensiunii arteriale, sugerează un nou studiu

Bananele, un remediu pentru hipertensiunea arterială. Hipertensiunea arterială afectează aproape o treime dintre adulții din întreaga lume, crescând riscul de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, afecțiuni renale cronice și chiar demență. Până acum, recomandarea principală a medicilor era reducerea consumului de sare pentru a controla nivelul de sodiu din organism. Un nou studiu demonstrează însă că bananele sunt un bun remediu pentru hipertensiunea arterială. Bananele, un remediu pentru hipertensiunea arterială Un studiu publicat recent în American Journal of Physiology – Renal Physiology propune, pe lângă reducerea de sare, consumul crescut de alimente bogate în potasiu, precum bananele, pentru reducerea hipertensiunii arteriale. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" „De obicei, când avem tensiune mare, ni se spune să mâncăm mai puțină sare”, explică Anita Layton, coautoare a studiului și cercetătoare la Universitatea din Waterloo. „Însă cercetarea noastră sugerează că adăugarea alimentelor bogate în potasiu, precum bananele sau broccoli, ar putea avea un impact pozitiv mai mare asupra tensiunii arteriale decât doar reducerea sodiului.” Echilibrul dintre sodiu și potasiu: cheia sănătății cardiovasculare Sodiul și potasiul sunt electroliți esențiali care contribuie la transmiterea semnalelor electrice pentru contracția musculară și alte funcții vitale, cum ar fi retenția apei. Studiul arată că nu doar scăderea aportului de sodiu contează, ci și creșterea aportului de potasiu, raportul dintre cele două fiind crucial pentru reglarea tensiunii. Cercetătorii subliniază că, deși efectele nocive ale sodiului sunt bine cunoscute, beneficiile potasiului au fost ignorate prea mult timp. „Relația dintre un consum excesiv de sodiu și hipertensiune este larg acceptată, însă efectele pozitive ale unui consum ridicat de potasiu au fost adesea neglijate.” Alimente bogate în potasiu Cu alte cuvinte nu este vorba doar despre reducerea cantității de sare, ci și despre obținerea unui aport crescut de potasiu. Aceasta înseamnă că alimentația noastră ar trebui să cuprindă mai multe alimente precum banane, broccoli, spanac, cartofi dulci, avocado, fasole și linte Aceste alimente nu numai că ajută la contrabalansarea sodiului, ci și susțin sănătatea generală a inimii. Modele matematice diferențiate pe sexe Folosind un model matematic diferențiat în funcție de sex, cercetătorii au analizat modul în care raportul potasiu/sodiu influențează tensiunea arterială. Rezultatele arată că bărbații dezvoltă mai ușor hipertensiune decât femeile aflate înainte de menopauză. Cu toate acestea, bărbații răspund mai bine la creșterea raportului dintre potasiu și sodiu. Dieta modernă: prea mult sodiu, prea puțin potasiu „Strămoșii noștri consumau multe fructe și legume, iar sistemele noastre fiziologice s-au adaptat unei diete bogate în potasiu și sărace în sodiu”, afirmă Melissa Stadt, coautoare a studiului și doctorandă la Universitatea din Waterloo. Astăzi, dieta occidentală este exact invers: bogată în sodiu și săracă în potasiu. Acest dezechilibru ar putea explica de ce hipertensiunea este mai frecventă în societățile industrializate și mai rară în cele izolate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră