Postul intermitent: beneficii sau riscuri? Un studiu ridică semne de întrebare asupra sănătății inimii
Postul intermitent, între beneficii și riscuri. Postul intermitent a devenit una dintre cele mai populare tendințe dietetice ale deceniului.
Este promovat ca o modalitate simplă de a „păcăli” biologia: nu contează neapărat ce mănânci, ci când mănânci.
De la vedete de la Hollywood până la lideri politici și antreprenori din tehnologie, mulți jură că metoda îi ajută să rămână în formă.
Totuși, un nou studiu de amploare aduce în discuție riscuri neașteptate pentru sănătatea cardiovasculară.
Cum funcționează postul intermitent
În forma sa clasică, postul intermitent presupune limitarea meselor la un interval de aproximativ opt ore pe zi, urmat de o perioadă de 16 ore fără alimente.
Alte variante, precum dieta 5:2, restricționează caloriile doar în anumite zile ale săptămânii.
Până acum, cercetările sugerau că prelungirea perioadei de post nocturn ar putea îmbunătăți metabolismul, sprijini repararea celulară și chiar prelungi viața.
Cu toate acestea, nutriționiștii avertizează de mult timp că metoda nu este un „glonț de argint” și poate fi riscantă pentru persoanele cu afecțiuni preexistente.
Postul intermitent, între beneficii și riscuri
Un studiu recent, desfășurat pe mai mult de 19.000 de adulți, a descoperit un fapt alarmant: persoanele care și-au restrâns fereastra de alimentație la mai puțin de opt ore pe zi aveau un risc cu 135% mai mare de a muri din cauze cardiovasculare, comparativ cu cei care mâncau într-un interval de 12-14 ore.
Această creștere a riscului a fost observată indiferent de vârstă, sex sau stil de viață, fiind însă mai accentuată în rândul fumătorilor, al persoanelor cu diabet și al celor cu boli cardiace preexistente.
Beneficiile potențiale ale postului intermitent
Pe de altă parte, numeroase studii pe termen scurt au arătat că postul intermitent poate aduce beneficii, precum:
- pierdere în greutate;
- îmbunătățirea sensibilității la insulină;
- scăderea tensiunii arteriale;
- profil lipidic mai bun;
- efecte antiinflamatoare.
De asemenea, metoda este ușor de adaptat la obiceiuri culturale sau religioase și poate ajuta la menținerea glicemiei fără numărarea strictă a caloriilor.
Posibile efecte negative
În ciuda avantajelor, specialiștii avertizează asupra unor riscuri semnificative:
- deficiențe de nutrienți;
- creșterea colesterolului;
- foame excesivă, iritabilitate și dureri de cap;
- dificultăți de concentrare;
- pierdere de masă musculară;
- risc crescut de hipoglicemie la persoanele cu diabet.
Pentru vârstnici sau persoane cu afecțiuni cronice, perioadele lungi de post pot accentua fragilitatea sau accelera pierderea masei musculare.
Ce spun experții
Profesorul Victor Wenze Zhong, autorul principal al studiului și epidemiolog la Universitatea Shanghai Jiao Tong, a declarat pentru BBC că rezultatele nu dovedesc o relație de cauzalitate, dar ridică suficiente semne de întrebare pentru a reconsidera postul intermitent ca strategie sigură și universală.
„Pe baza dovezilor actuale, este mai important să ne concentrăm pe ce mâncăm decât pe când mâncăm.
Cel puțin, oamenii ar trebui să evite menținerea pe termen lung a unei ferestre de alimentație de doar opt ore, dacă scopul este prevenirea bolilor cardiovasculare sau prelungirea vieții”, afirmă Zhong.
La rândul său, endocrinologul Anoop Misra atrage atenția că postul intermitent poate fi util în anumite contexte, dar trebuie personalizat și monitorizat, în special la pacienții cu diabet sau boli cardiovasculare.
Prudență și personalizare
Mesajul final al studiului nu este renunțarea definitivă la postul intermitent, ci adaptarea acestuia la profilul individual de risc.
Pentru moment, recomandarea cea mai sigură rămâne concentrarea pe calitatea alimentelor consumate, nu doar pe intervalul orar.
Până la apariția unor dovezi mai concludente, specialiștii sfătuiesc prudență și consult medical înainte de a adopta regimuri stricte de post intermitent.
