miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: studiu

21 articole
Eveniment

Un pahar de lapte pe zi poate reduce riscul de cancer colorectal (studiu)

Laptele poate reduce riscul cancerului colorectal. Un pahar de lapte pe zi sau un aport suplimentar de calciu din alte surse ar putea contribui semnificativ la reducerea riscului de cancer colorectal. Concluziile aparțin unui studiu extins realizat în Marea Britanie. Laptele poate reduce riscul cancerului colorectal Un studiu realizat de Universitatea Oxford și Cancer Research UK a concluzionat că produsele lactate "probabil" scad riscul de cancer colorectal. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Cercetătorii au analizat dietele a peste 500.000 de femei timp de 16 ani și au descoperit că nu doar laptele, ci și legumele cu frunze verzi închise, pâinea și alternativele vegetale la lapte, îmbogățite cu calciu, au un efect protector. Potrivit concluziilor, adăugarea a 300 mg de calciu pe zi în dietă, echivalentul unui pahar mare de lapte, reduce riscul de cancer de colon cu 17%. „Acest studiu evidențiază rolul protector al calciului, în special din produsele lactate, în prevenirea cancerului colorectal”, a declarat Dr. Keren Papier, conducătoarea echipei de cercetare de la Oxford. Alte alimente precum cerealele pentru micul dejun, fructele, cerealele integrale, carbohidrații, fibrele și vitamina C au demonstrat, de asemenea, un efect protector, dar într-o măsură mai redusă. Alimente care potețează riscul Pe de altă parte, studiul confirmă și legătura dintre consumul excesiv de carne procesată, alcool și riscul crescut de cancer. De exemplu, un pahar mare de vin (echivalentul a 20 g de alcool) pe zi crește riscul cu 15%. Un aport suplimentar de 28 g de carne roșie și procesată zilnic (de exemplu, o felie de șuncă) crește riscul cu 8%. Cum acționează calciul? Calciul este esențial pentru sănătatea oaselor și a dinților, dar dovezile arată că are și un rol protector împotriva anumitor tipuri de cancer. Sursele principale de calciu sunt produsele lactate: lapte, iaurt, brânză. Există și alternative vegetale, precum băuturile din soia sau orez. Alte alimente care pot asigura doza de calciu sunt pâinea albă, nucile, semințele, smochinele uscate, varza kale, sardinele la conservă și laptele fără lactoză Cercetătorii cred că efectul protector al calciului se datorează capacității acestuia de a se lega de acizii biliari și acizii grași liberi din colon, reducând astfel potențialele efecte cancerigene ale acestora. Studiu observațional Acest studiu este unul observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra cu certitudine că un anumit aliment previne sau cauzează cancer. Cu toate acestea, cercetătorii afirmă că este cel mai amplu studiu de până acum pe tema dietei și cancerului colorectal, oferind o bază solidă pentru concluziile lor. Potrivit lui Janet Cade, profesor expert în nutriție de la Universitatea din Leeds, studiul „aduce dovezi importante despre influența dietei asupra riscului de cancer colorectal”. Pe de altă parte, prof. Andrew Prentice, de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, deși susține că suplimentele de calciu ar putea avea un efect protector, este de părere că subiectul necesită mai multe cercetări.

Laptele poate reduce riscul cancerului colorectal (sursa: Pexels/Pixabay)
Electrificarea, soluție mai rentabilă decât gazul (sursa: Pexels/Max Vakhtbovycn)
Economie

Energia electrică, mult mai eficientă decât gazul pentru încălzirea locuințelor, arată un studiu

Electrificarea, soluție mai rentabilă decât gazul. Dispariția centralelor pe gaz este tot mai des adusă în discuție, iar un studiu recent realizat de E.ON arată că electrificarea este cea mai rentabilă soluție. Electrificarea, soluție mai rentabilă decât gazul Înlocuirea gazului cu energie electrică nu doar că reduce emisiile și ajută la combaterea schimbărilor climatice, ci poate duce și la facturi mai mici pentru consumatori. Citește și: CEDO spulberă cererea lui Georgescu: „Nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susținute” Potrivit raportului „Energy Playbook”, electrificarea încălzirii și transportului ar putea crește cererea de electricitate în UE cu aproximativ 30% până în 2050. Totodată, investițiile eficiente în noile tehnologii ar putea aduce Europei economii de peste 1,5 trilioane de euro până la jumătatea secolului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sensibilitatea la aditivii alimentari, noi descoperiri (sursa: Pexels/Tim Samuel)
Eveniment

Sensibilitatea la aditivii alimentari, noi descoperiri

Sensibilitatea la aditivii alimentari, noi descoperiri. Cercetătorii francezi au demonstrat, în urma unui studiu amplu asupra microbiotei intestinale, că sensibilitatea la aditivul alimentar E466, utilizat în numeroase alimente procesate, variază de la o persoană la alta. Acest studiu deschide noi perspective pentru o nutriție personalizată. Sensibilitatea la aditivii alimentari, noi descoperiri E466, cunoscut și sub denumirea de Carboximetilceluloză, este un emulgator utilizat pe scară largă în industria alimentară pentru îmbunătățirea texturii alimentelor (biscuiți, sosuri, brioșe). Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” De asemenea, prelungește durata de conservare a produselor procesate. Studiile anterioare au arătat că acest aditiv diminuează diversitatea microbiotei intestinale și favorizează inflamația cronică, un factor ce poate contribui la dezvoltarea unor boli inflamatorii intestinale, precum boala Crohn sau rectocolita hemoragică. Impactul variabil al E466 asupra microbiotei intestinale Conform unui studiu publicat în revista științifică Gut și condus de Benoit Chassaing de la Institutul Pasteur din Paris, sensibilitatea la E466 diferă semnificativ între indivizi. La unele persoane, E466 provoacă o reducere severă a diversității bacteriene, declanșând inflamații intestinale. La altele, microbiota pare rezistentă la acest aditiv, fără efecte negative majore. Această variabilitate a fost observată atât la persoanele sănătoase, cât și la pacienții cu boli inflamatorii cronice. Tehnologii de vârf în studierea microbiotei Pentru a înțelege mecanismele sensibilității la E466, cercetătorii au utilizat tehnici inovatoare. Metagenomica oferă o analiză detaliată a microbiotei intestinale. Reproducerea microbiotei în laborator permite simularea reacțiilor microbiotei umane. Transplantul microbiotei la șoareci a demonstrat că sensibilitatea la E466 este influențată de compoziția bacteriană unică a fiecărei persoane. Posibilități pentru o nutriție personalizată Descoperirile deschid calea către o nutriție personalizată, bazată pe analiza microbiotei fiecărei persoane. Astfel, ar putea deveni posibil predicția sensibilității la aditivi alimentari, precum E466, fără expunerea directă la aceștia. S-ar putea adapta dieta pentru a evita aditivii care pot provoca inflamații sau alte probleme de sănătate. Perspective de cercetare viitoare Studiul recomandă explorarea mai multor direcții. Printre acestea, identificarea bacteriilor, cheie care influențează sensibilitatea la emulgatori. Analiza mecanismelor individuale ce determină variațiile de sensibilitate. Dezvoltarea testelor predictive pentru identificarea riscurilor fără expunere directă.

Furnicile pot depăși performanțele umane (studiu) (sursa: Pexels/Soulful Pizza)
Eveniment

Furnicile pot depăși performanțele umane (studiu)

Furnicile pot depăși performanțele umane (studiu). Un studiu realizat de Weizmann Institute of Science (WIS) din Israel a demonstrat că grupurile de furnici pot depăși performanțele umane în sarcini care necesită colaborare, cum ar fi navigarea într-un labirint. Rezultatele cercetării au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). Furnicile pot depăși performanțele umane (studiu) Cercetarea a pornit de la o trăsătură pe care atât oamenii, cât și furnicile o împărtășesc: capacitatea de a coopera sistematic pentru a transporta obiecte mari care depășesc dimensiunea individuală. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Această trăsătură a stat la baza unui experiment menit să testeze cine poate manevra mai bine o încărcătură de mari dimensiuni printr-un labirint. Oameni vs furnici Pentru a compara performanțele oamenilor și ale furnicilor, cercetătorii au adaptat un concept cunoscut în robotică, denumit „dilema mutării pianului”. În loc de un pian, a fost folosit un obiect mare în formă de „T”, care trebuia deplasat printr-un spațiu cu trei camere și pasaje înguste. Două tipuri de labirinturi au fost create, adaptate dimensiunilor furnicilor și oamenilor, iar participanții umani au fost instruiți să evite comunicarea verbală sau gestuală pentru a imita modul de interacțiune al furnicilor. Munca în echipă Performanțe individuale: Oamenii au depășit furnicile datorită abilităților lor cognitive. Performanțe de grup: Furnicile, din specia Paratrechina longicornis, au lucrat strategic, folosindu-se de memoria colectivă pentru a naviga eficient și a evita greșelile. În contrast, oamenii nu și-au îmbunătățit semnificativ performanțele în grup. Atunci când comunicarea a fost restricționată, performanțele umane au scăzut și mai mult, fiind influențate de tendința de a alege soluții „lacome” și pe termen scurt, în detrimentul celor optime. Lecții de la furnici Cercetătorii au explicat că succesul furnicilor este datorat conceptului de familie din cadrul coloniei, unde membrii acționează pentru interese comune. În aceste comunități, cooperarea prevalează în fața competiției, un model de organizare care poate inspira noi perspective asupra colaborării umane. Acest studiu oferă perspective valoroase în domenii precum robotica și inteligența artificială. Aplicarea principiilor de cooperare în proiectarea sistemelor autonome. În management și leadership, promovarea unui model de colaborare bazat pe interese comune, similar cu cel al furnicilor. Rezultatele subliniază că munca în echipă bine organizată poate depăși chiar și abilitățile individuale remarcabile, oferind o lecție importantă pentru colaborarea umană.

Afacerile din România, creștere foarte mare (sursa: ING)
Economie

Afacerile din România, creștere foarte mare

Afacerile din România, creștere foarte mare: au generat venituri totale de peste 2.600 de miliarde lei în anul 2023, de 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când au fost raportate venituri totale de doar puțin peste 400 de miliarde de lei. De-a lungul ultimelor trei decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul și construcții. Citește și: Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB. Dar Ciolacu nu se oprește: a decis creșterea cel puțin până la 53% Alexandru Ghiță, unul dintre experții de la Impact Hub care au realizat raportul "30 de ani de antreprenoriat în România", a avertizat că această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare vine cu riscuri semnificative pentru economia românească. De exemplu, o scădere în aceste două domenii ar putea destabiliza economia. Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, care a atras atenția că peste 260.000 de firme românești au capitaluri proprii negative. În acest context, Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus că, chiar dacă băncile au datoria de a credita economia, acestea trebuie să dea dovadă de prudență financiară. Profil de antreprenor (studiu ING/Impact Hub) Mediul de afaceri din România ultimilor 30 de ani a fost subiectul studiului "Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România", realizat de Impact Hub și ING România. Studiul arată că România a înregistrat o creștere majoră a numărului de afaceri în ultimele trei decenii. Conform datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane de entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane erau active din punct de vedere juridic. Cele mai multe afaceri, adică 68%, sunt în orașe și municipii (19% sunt în București). Restul de 32% au fost dezvoltate în mediul rural. Business-ul urban se mișcă mai repede "Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban. Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban", conform raportului. Afacerile din România, creștere foarte mare Datele statistice arată că toate afacerile din România au generat venituri cumulate de 2.634 miliarde lei, echivalentul a 527 de miliarde euro, în anul 2023. De 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când veniturile declarate au fost de doar 407 de miliarde de lei, adică în jur de 82 de miliarde de lei. Expertul Alexandru Ghiță a arătat că creșterea medie anuală a veniturilor raportate de firmele înregistrate în România a fost de 148 miliarde de lei. Contribuția afacerilor din București la venitul total variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național. Profitul a crescut de zece ori în 15 ani "Veniturile afacerilor din România sunt puternic polarizate, centrele urbane majore contribuind la peste 60% din veniturile naționale, în timp ce doar 17% provin din cele 2.862 de comune, unde se află 32% din afaceri", a spus Alexandru Ghiță. Profitul cumulat al companiilor în anul 2023 a fost de 223 miliarde lei, de zece ori mai mare față de anul 2008. Afacerile din mediul urban au raportat profituri de 184 miliarde lei în anul 2023, iar diferența de 39 miliarde lei a fost generată de cele din mediul rural. "Regiunile din Dobrogea, dar și alte zone, continuă să înregistreze profituri foarte mici sau pierderi, semnalând provocări economice persistente și dificultăți în dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sustenabil", se menționează în studiu. Paradoxul firmelor cu capital negativ, dar care fac profit Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, a declarat la lansarea studiului că în anul 1994 existau în România aproximativ de 300.000 de firme active. Acum, după 30 de ani, numărul acestora depășește 800.000. Neagu a atras atenția asupra unui fenomen paradoxal: există în jur de 260.000 de societăți care raportează capitaluri negative anual, dar o parte dintre acestea raportează în același timp profituri. "Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende", a spus directorul Florian Neagu. Cele trei lecții ale IMM-urilor profitabile Pe lângă partea sumbră a economiei românești, Florian Neagu a menționat că există 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, care se pare că au găsit rețeta succesului în afaceri. Aceste firme de succes au raportat creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de trei-cinci ani, au indicatori de lichiditate și o rată a profitului peste media sectorului în care activează. "Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. (...) Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente", a precizat Florian Neagu. Zona bancară de prudență financiară Mihaela Bîtu, CEO ING România, consideră că firmele care sunt subcapitalizate, adică cele 260.000 de societăți, nu se califică pentru a fi creditate de către bănci. „Nu ne putem propune să schimbăm lumea cu totul: procesul de transformare al companiilor este complicat peste tot în lume. Întradevăr, companiile de succes au nevoie de creditare. S-a demonizat faptul că băncile nu oferă credite și că ele nu aduc capital de risc. Băncile au o datorie de a credita economia, dar și una față de deponenți, trebuie sa ne situăm în niște parametri într-o zona de prudență financiară", a declarat Mihaela Bîtu. PIB-ul României s-ar putea dubla Estimările ING România arată că PIB-ul României, de aproximativ 357 de miliarde euro în 2024, ar putea să ajungă în următorii zece ani la aproximativ 700 de miliarde euro. Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a estimat că "în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană". România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români. Pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul "Profil de antreprenor" - o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră aici.

Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe

Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe. Doar patru din zece români înţeleg pe deplin majoritatea termenilor şi produselor financiar-bancare, în timp ce 10% au dificultăţi în a percepe exact semnificaţia termenilor de specialitate, reiese dintr-un studiu publicat, recent, de o agenţie specializată în cercetare de piaţă. Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe Conform documentului, intitulat "Financial Services Transformation", realizat de compania Exact Business Solutions - Research & Consulting, la începutul acestui an, patru zece români (38%) s-au autoevaluat ca având o înţelegere foarte bună a majorităţii termenilor şi produselor financiar-bancare. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” În plus, acelaşi eşantion a afirmat că nu întâmpină dificultăţi în înţelegerea acestora. De asemenea, peste jumătate (53%) dintre respondenţi susţin că înţeleg "în mare parte" termenii şi produsele financiar-bancare, însă există anumite aspecte pe care le consideră dificil de înţeles. În acelaşi timp, aproape 10% din totalul celor chestionaţi au recunoscut că au dificultăţi în a înţelege majoritatea termenilor şi produselor oferite de bănci sau alte instituţii are oferă creditare. Potrivit realizatorilor raportului de specialitate, aceste rezultate oferă o perspectivă mai clară asupra nivelului de educaţie financiară şi evidenţiază necesitatea continuării unei comunicări eficiente şi clare în relaţia cu clienţii, contribuind astfel la transformarea sectorului financiar printr-o abordare centrată pe client. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de o mie de persoane din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, Exact Business Solutions - Research & Consulting este un una dintre agenţiile locale de top, cu experienţă de peste 15 ani în cercetare de piaţă şi servicii de consultanţă.

Doar 34% dintre părinți mai cred că învățământul tradițional pregătește copiii pentru viață Foto: Facebook Ligia Deca
Eveniment

34% dintre părinți cred că învățământul pregătește copiii

Doar 34% dintre părinți mai cred că învățământul tradițional pregătește copiii pentru viață, arată un studiu Reveal Marketing Research. Șomajul în rândul tinerilor din România era de 20,5%, potrivit datelor publicate în mai 2024. România era țara cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor. Citește și: Probabil cel mai bine învârtit pensionar PSD: la 71 de ani are contracte uriașe cu statul, avere uriașă, pensie imensă și va fi deputat 34% dintre părinți cred că învățământul pregătește copiii pentru viață „Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, doar 34% dintre români cred că învățământul tradițional îi pregătește pe copii într-o mare sau foarte mare măsură pentru viață. De remarcat este faptul că această percepție este mai puternică în mediul rural, unde 39% dintre respondenți consideră educația tradițională adecvată, comparativ cu doar 32% în mediul urban. Totodată, 56% dintre părinții cu copii sub 18 ani afirmă că ar fi dispuși să plătească pentru a le oferi copiilor oportunitatea de a studia domeniile care îi pasionează. Analizând datele demografice, observăm că părinții adolescenților între 11 – 14 ani (63%), precum și cei cu venituri de peste 8.000 RON (70%) sunt cei mai deschiși către această abordare”, arată studiul Reveal Marketing Research. Potrivit studiului, guvernul este considerat principalul responsabil pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor absolvenți (42%), urmat de angajatori (18%), tinerii înșiși (10%) și instituțiile de învățământ (9%). De asemenea, 17% dintre respondenți cred că responsabilitatea este împărțită între toate aceste părți. Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 26 – 31.08.2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban și mediul rural. Mărimea eșantionului a fost de 1009 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

Cel mai scump tren de hârtie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cel mai scump tren de hârtie

Înființarea trenului metropolitan la Iași va face obiectul unui studiu de fezabilitate. Practic, este cel mai scump tren de hârtie din lume. Cel mai scump tren de hârtie Plenul Consiliului Județean a dat undă verde încheierii unui parteneriat în acest sens cu CFR. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Documentația va fi întocmită prin intermediul Asociației Metropolitane de Transport Public Iași (AMTPI) și va avea ca obiectiv "extinderea transportului terestru prin dezvoltarea serviciilor de tren urban și metropolitan". Planul AMTPI este să atragă fonduri europene pentru operaționalizarea trenului metropolitan la Iași, prin intermediul Programului Transport 2021-2027. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Jumătate dintre funcţionarii publici nu ştiu ce servicii online oferă Foto: Facebook Marcel Boloș
Eveniment

Jumătate dintre funcţionarii publici nu ştiu ce servicii online oferă

Jumătate dintre funcţionarii publici din România nu ştiu ce servicii online oferă instituţia în care lucrează, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP, dat publicităţii joi. Citește și: Dacă va fi din nou primar, Firea vrea să-și facă metrou până acasă, deși ea circulă cu mașina. O va ajuta colegul Daniel Băluță Studiul APSAP a fost realizat pe un eşantion de 5.166 de persoane, angajate la instituţii publice, care au au completat un chestionar format din 29 de întrebări, baza unor concluzii semnificative. Jumătate dintre funcţionarii publici nu ştiu ce servicii online oferă Cele mai multe instituţii publice nu au o infrastructură digitală care să eficientizeze atât munca angajaţilor, cât şi relaţia cu contribuabilii, iar 50% dintre funcţionarii publici nu ştiu ce şi câte servicii în regim online oferă instituţia din care fac parte, deşi lucrează la actualul loc de muncă de peste zece ani, arat[ studiul. Potrivit sursei citate, opt din zece angajaţi din sectorul public nu au avut posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în ultimii doi ani, din cauza lipsei unei infrastructuri digitale adecvate (sistem de comunicare, sistem de raportare, sistem de monitorizare a activităţii etc.). Cercetarea de specialitate relevă faptul că femeile angajate în sectorul public, spre deosebire de bărbaţi, îşi majorează veniturile şi din alte activităţi independente în afara locului de muncă, în timp ce 20% dintre respondenţi nu sunt familiarizaţi cu serviciile digitale oferite de instituţia în care lucrează. De asemenea, aproape jumătate dintre cei care nu cunosc numărul de servicii digitale oferite de către instituţia din care fac parte (475 persoane) au o vechime de peste zece ani la actualul loc de muncă, iar 15% nu ştiu dacă angajatorul lor este prezent pe platformele de socializare online (Facebook, Instagram, LinkedIn). Funcționarii, mulțumiți de digitalizare În ceea ce priveşte gradul de mulţumire a respondenţilor, deşi infrastructura digitală este deficitară în instituţiile publice, 80% din totalul celor chestionaţi au afirmat că sunt mulţumiţi de locul lor actual de muncă. "În cadrul cercetărilor efectuate la nivel european, România ocupă adesea ultimele poziţii în ceea ce priveşte gradul de digitalizare şi oportunităţile de a lucra în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu. Totuşi, România a adoptat Legea nr. 81 încă din 30 martie 2018 privind reglementarea activităţii de muncă la distanţă, unde în art. 2, lit. a, telemunca este definită ca fiind forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor", notează sursa citată. Conform datelor furnizate de Eurostat în 2020, încă din perioada pandemiei, Finlanda a fost şi rămâne pe poziţie de lider european în facilitarea muncii la distanţă, iar în context peste 25% dintre angajaţii din această ţară au optat pentru această formă de lucru. În contrast, România s-a situat pe ultimul loc în acest clasament, cu 2,5% dintre angajaţi lucrând în această manieră.

Cu cât țările mai bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze Foto: Ministerul Apărării
Eveniment

Cu cât țările bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze

Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze, arată The Economist într-un articol intitulat „Chiar ești gata să mori pentru țara ta?”. În plus, în articol se arată că susținătorii extremei de dreapta și de stânga din Germania și Olanda sunt cei mai puțin dornici să moară pentru țara lor. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Cu cât țările mai bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze „Pe măsură ce țările devin mai bogate, cetățenii lor tind să devină mai puțin dornici să se sacrifice pentru națiune. Herfried Münkler, un politolog german, a numit democrațiile occidentale societăți «post-eroice», în care «cea mai mare valoare este conservarea vieții umane» și a bunăstării personale. Istoria joacă, cu siguranță, un rol. Dorința de a lupta este scăzută în țările care au pierdut cel de-al doilea război mondial (Germania, Italia și Japonia). În Spania și Portugalia, decenii de dictatură militară au lăsat mulți cetățeni suspicioși față de forțele armate. Dar lucrurile se pot schimba atunci când conflictele se apropie. Potrivit unei lucrări care urmează să fie publicată de Wolfgang Wagner și Alexander Sorg de la Universitatea din Amsterdam și Michal Onderco de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, apropierea de război îi face pe cetățeni mai dispuși să lupte. În Europa, acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care în țările apropiate de Rusia sunt mai puțin «porumbei»”, scrie The Economist. Publicația prezintă sondaje care arată că extrema de stânga și de dreapta din Germania și Olanda este cea mai puțin dispusă să lupte. În Germania, susținătorii social-democraților și ai CDU, formațiunea conservatoare de dreapta, erau mai dornici să se înroleze. Grafic: The Economist Generația Z are destule oferte pentru locuri de muncă „Pe lângă schimbarea valorilor, recrutorii militari se confruntă cu un obstacol economic: în prezent, tinerii au o mulțime de angajatori care licitează pentru serviciile lor. În majoritatea țărilor bogate, generația Z are de unde alege. Șomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani din Uniunea Europeană a fost de 14,5% anul trecut, în scădere de la 22,4% în 2015. În Germania a fost de doar 5,8%. Pe piețe ale forței de muncă atât de competitive, armatele au dificultăți în a concura cu sectorul privat. În plus, să stai la un birou este mai plăcut decât să te târăști prin noroi”, arată publicația britanică. The Economist arată că armata etse obligatorie doar în opt din 32 de state NATO.

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii Foto: Facebook
Eveniment

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii

România se situează după Bulgaria într-un clasament de numit „Indicele de Progres Social 2023” privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. România a pierdut o poziţie faţă de anul trecut şi se menţine, conform scorului înregistrat, în rândul ţărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados şi Bulgaria, se arată într-un comunicat al Deloitte. Studiul cuprinde şase categorii de ţări, iar România a avansat în cea de-a doua categorie în 2022. Studiul relevă faptul că, după ce indicele care măsoară progresul social a avansat constant pe parcursul a peste zece ani, nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global sau chiar a scăzut, România urmând trendul. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător. Progresul social, în scădere sau în stagnare "Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate - adică patru din cinci persoane din lume - au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor", a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova. Potrivit acestuia, studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni. "Ţara noastră a urmat acelaşi trend - avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni", a subliniat Alexandru Reff. În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi, arată studiul. Analiza privind valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii arată că ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46). Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67). Estonia, cea mai bine plasată țară din Europa de Est În 2023, pe primul loc în lume se află Danemarca, cu un scor de 90,38. Potrivit studiului, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupă primele poziţii în clasament, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii. Toate statele membre UE se află în primele două categorii, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupând cele mai înalte poziţii. Doar trei ţări din G7 - Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) s-au clasat în prima categorie a clasamentului. Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

Vaccinuri anticovid: un studiu francez indică un risc de tulburări menstruale Grafică: MIT
Eveniment

Vaccinuri anticovid: studiu francez indică risc tulburări menstruale

Un studiu francez indică un risc de tulburări menstruale ca urmare a vaccinurilor anticovid bazate pe tehnologia ARN. Însă un alt studiu, din Suedia, contrazice aceste concluzii. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Vaccinuri anticovid: un studiu francez indică un risc de tulburări menstruale Studiul „arată o creştere cu 20% a riscului de sângerare menstruală abundentă care necesită tratament spitalicesc în decurs de 1 până la 3 luni", după administrarea primei doze dintr-un vaccin produs de Pfizer sau Moderna, rezumă într-un comunicat organizaţia Epi-Phare, care reuneşte autoritatea pentru medicamente şi securitate socială, însărcinată în special cu protecţia persoanelor în materie de sănătate. De la începutul campaniilor de vaccinare anticovid, în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, multe femei au raportat tulburări ale ciclului menstrual. Pe baza acestor informaţii, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a inclus prezenţa sângerărilor menstruale abundente ca posibil efect secundar al vaccinurilor cu ARN mesager produse de Pfizer/BioNTech şi Moderna. Studiile pe acest subiect rămân însă contradictorii, susţine AFP. Cel realizat de Epi-Phare le oferă argumente celor care susţin existenţa unei astfel de legături. Cercetătorii au identificat statutul vaccinal al câtorva mii de femei spitalizate pentru sângerare menstruală abundentă în 2021 şi 2022. Situaţia lor a fost comparată cu cea a unui grup de control format din femei care nu au fost tratate din acest motiv. Concluzia studiului este că riscul unei astfel de tulburări menstruale este „puţin mai mare" prima dată când o femeie primeşte un vaccin Moderna sau Pfizer, fiecare administrat în câte două doze succesive. Riscul durează trei luni şi apoi, chiar şi după o doză de rapel ulterioară, dispare. Studiu suedez: „Nu există dovezi solide” Aceste rezultate contrastează cu cele ale unui studiu la scară largă realizat în Suedia şi publicat în primăvara anului 2023 în BMJ. Aceasta a estimat că nu există dovezi solide ale unei legături între vaccinarea Covid şi tulburările menstruale. Chestionaţi de AFP cu privire la aceste concluzii diferite, cercetătorii Epi-Phare au invocat diferenţe de metodologie între cele două studii. Ei au menţionat în special că studiul suedez a luat în considerare o perioadă de risc care a început la mai bine de o săptămână după vaccinarea pacienţilor. O astfel de strategie „ar fi putut duce la mascarea unei eventuale creşteri a riscului care se produce puţin mai târziu", a explicat epidemiologul Rosemary Dray-Spira, care a supravegheat studiul francez, în cadrul căruia s-a optat să se aştepte o lună după prima doză de vaccin

Autostrada A8 are probleme la subsol (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrada A8 are probleme la subsol

Autostrada A8 are probleme la subsol. Semnat în aprilie 2021, contractul de servicii de actualizare a studiului de fezabilitate şi de realizare a proiectului tehnic pentru Autostrada Unirii între Moţca/Paşcani şi Ungheni e deja în mare întârziere. Autostrada A8 are probleme la subsol În noiembrie 2022 era termenul de predare a studiului de fezabilitate revizuit, dar această etapă nu a fost atinsă nici până acum. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale În mai, s-au încheiat forajele pentru probele de sol necesare studiului geotehnic pe distanţa Paşcani-Leţcani. Dar săptămâna aceasta a picat vestea că mai sunt necesare asemenea foraje pe segmente ce însumează o distanţă totală de 600 de metri liniari între Tg. Frumos şi Leţcani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii din România, "prăjiți" de muncă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medicii din România, "prăjiți" de muncă

Medicii din România, "prăjiți" de muncă. Colegiul Medicilor din România a publicat datele a ceea ce instituția cel mai mare studiu, realizat pe cel mai mare eşantion de medici, din ultimii ani din ţară. Medicii din România, "prăjiți" de muncă Subiectul: burnout-ul la medici, intenţia de migrare externă şi frica de malpraxis. Conform datelor prezentate public de dr. Daniel Coriu, preşedintele CMR România, rezultatele nu sunt încurajatoare. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Adică 36% dintre cei 8.121 de medici care au răspuns în chestionar sunt supuşi riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creşterea salariilor îmbunătăţeşte calitatea serviciilor medicale Foto: Sanitas
Eveniment

Creşterea salariilor îmbunătăţeşte calitatea serviciilor

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" susține că creşterea salariilor îmbunătăţeşte semnificativ calitatea serviciilor medicale. În sistemul public de sănătate creşterea salariilor determină o creştere a calităţi serviciilor medicale şi o reducere semnificativă a migraţiei profesioniştilor din sănătate, potrivit unui studiu comandat de Federaţia "Solidaritatea Sanitară". Creşterea salariilor îmbunătăţeşte calitatea serviciilor medicale "În condiţiile în care sunt puse în discuţie, în mod public, relevanţa şi impactul creşterilor salariale reale din Sănătate, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a comandat un studiu pe această temă. Analiza a fost desfăşurată în cadrul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea", fiind bazată exclusiv pe prelucrarea unor informaţii din surse publice. Studiul a fost comandat pornind având în vedere următoarea ipoteză: dacă creşterile salariale anterioare au avut un impact semnificativ asupra calităţii serviciilor medicale şi asupra migraţiei profesioniştilor din sănătate atunci aceasta este direcţia de urmat pentru a creşte gradul de satisfacţie al pacienţilor", se menţionează într-un comunicat al organizaţiei. Studiul a evidenţiat creşteri semnificative ale calităţii serviciilor medicale ce au intervenit în contextul creşterilor salariale din perioada 2017-2023. Conform studiului, creşterea calităţii serviciilor medicale este demonstrată atât de creşterea semnificativă a gradului de satisfacţie a pacienţilor cât şi de scăderea procentului pacienţilor care indică faptul că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii. Creşterea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar este corelată cu scăderea numărului pacienţilor care au indicat faptul că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii cu 127%, acest indicator ajungând la nivelul de 1,8% (comparativ cu 4,1% înaintea de creşterea salariilor). Potrivit documentului, în perioada 2017-2023 se înregistrează o creştere cu circa 37% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de serviciile oferite de spitale (diferenţa în plus fiind de 13,6 puncte procentuale) şi o scădere cu circa 33% a pacienţilor care se declară nemulţumiţi. Numărul cazurilor în care pacienţii declară că ar indica unei persoane să se trateze în acel spital a crescut în perioada creşterilor salariale cu circa 5%, înregistrând o diferenţă în plus de 4 puncte procentuale. Spitalele, tot mai pline de pacienți mulțumiți În perioada 2017-2023 se înregistrează o creştere cu circa 14% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de prestaţia medicilor (diferenţa în plus fiind de 8 puncte procentuale), putând fi observat nivelul foarte ridicat al acestui indicator comparativ cu celelalte evaluări. Corelarea creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor cu creşterea veniturilor salariale se înregistrează şi în cazul asistentelor medicale: se înregistrează o creştere cu circa 30% a pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de prestaţia asistentelor medicale (diferenţa în plus fiind de 12 puncte procentuale). Potrivit studiului, se poate observa că nivelul maxim de satisfacţie este mai redus în cazul asistentelor medicale decât în cazul medicilor, una dintre explicaţiile posibile o constituie nivelul mult mai mic al creşterii veniturilor salariale în cazul asistentelor medicale. Situaţia este asemănătoare şi în cazul personalului medical auxiliar. Totodată, se observă o creştere cu circa 40% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de curăţenia din spitale (diferenţa în plus fiind de 12,2 puncte procentuale) şi o scădere cu 47% a pacienţilor care se declară nemulţumiţi. Se evidenţiază corelaţia dintre ritmul acordării creşterilor salariale şi creşterea gradului de satisfacţie faţă de curăţenia din spitale. Sindicatele cer să se amplifice „sistemul recompenselor” Ipoteza impactului negativ al creşterilor salariale asupra posibilităţii unităţilor sanitare de a asigura medicamentele şi materialele sanitare pentru pacienţi este infirmată de date, existenţa unor astfel de situaţii fiind în scădere cu 6,8 puncte procentuale. Citește și: Efectele grevei din educație: șef de promoție de la un liceu din Iași riscă să piardă admiterea la Universitatea Pennsylvania. Elevul, solidar însă cu profesorii "O primă concluzie este evidentă: în sistemul public de sănătate creşterea salariilor determină o creştere a calităţi serviciilor medicale. Cu alte cuvinte, este evident impactul pozitiv al creşterilor salariale. Acesta trebuie analizat în contextul existenţei numeroaselor inechităţi salariale, a perturbărilor induse de pandemiei şi, mai ales, în contextul impactului negativ al inflaţiei. Datele din studiu justifică o a doua concluzie: creşterile salariale anterioare au determinat o reducere semnificativă a migraţiei profesioniştilor din sănătate. Corolarul celor două concluzii: scăderea salariilor reale din sănătate determinată de migraţie va determina o scădere a calităţii serviciilor medicale şi o creştere a migraţiei profesioniştilor din sănătate (care va accentua şi mai mult scăderea calităţii serviciilor medicale). Creşterea salariilor din sistemul sanitar a avut două categorii de efecte: reducerea fenomenului migraţiei şi creşterea calităţii serviciilor medicale. Dacă dorim să păstrăm sau să amplificăm efectele atunci trebuie să menţinem şi să amplificăm sistemul recompenselor. Acum suntem în situaţia în care observăm cum se prăbuşeşte nivelul recompenselor din cauza inflaţiei, actualizarea şi reaşezarea lor fiind, deocamdată, refuzată", se mai spune în comunicat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră