miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: studiu

49 articole
Eveniment

Speranță în tratamentul Alzheimer: litiul ar putea inversa pierderea memoriei (studiu Harvard)

Litiu, o nouă speranță contra Alzheimer. Cercetătorii au făcut un pas important în lupta împotriva bolii Alzheimer. Un nou studiu arată că nivelurile de litiu din creier sunt strâns legate de apariția acestei afecțiuni și că suplimentarea cu litiu poate inversa pierderile de memorie similare celor cauzate de Alzheimer – cel puțin la șoareci. Litiu, o nouă speranță contra Alzheimer Echipa de cercetare, coordonată de Harvard Medical School, a pornit de la ipoteza unor legături între expunerea la metale și riscul de demență. Citește și: Legătura dintre cutremurele din Kamchatka și Turcia și riscul seismic din România: ce spun studiile Au fost analizate sute de probe de țesut cerebral și sânge donate de persoane cu Alzheimer avansat, cu deficit cognitiv ușor (MCI) și fără probleme cognitive. Testele au vizat zeci de metale, însă doar litiul a prezentat diferențe semnificative între grupuri. Nivelurile scăzute ale acestui metal au fost observate încă din primele stadii ale pierderii memoriei. Litiul, un nutrient esențial pentru creier Potrivit geneticianului și neurologului Bruce Yankner, ideea că deficitul de litiu ar putea provoca Alzheimer este una nouă și deschide o cale terapeutică diferită. Deși litiul este cunoscut în tratamentul tulburării bipolare, studiul arată pentru prima dată că el se găsește în mod natural în creier, într-o concentrație biologic relevantă. „Litiul se comportă ca alți nutrienți pe care îi obținem din mediu, precum fierul sau vitamina C”, explică Yankner. Legătura cu proteina amiloid-beta Analizele au arătat că aglomerările de proteine amiloid-beta, un semn distinctiv al bolii Alzheimer, se leagă de litiu în creier, reducând disponibilitatea acestuia pentru neuroni și accelerând astfel progresia bolii. Testele pe șoareci au evidențiat că lipsa litiului duce la o creștere semnificativă a depozitelor de amiloid-beta și a proteinei tau, asociată de asemenea cu Alzheimer. Mai mult, cercetătorii au descoperit că un tip special de litiu, numit litiu orotat, poate evita „capturarea” de către proteinele amiloid-beta. Administrarea unor doze mici de litiu orotat la șoareci cu simptome similare Alzheimerului a restabilit funcțiile de memorie și a inversat semnele de declin cognitiv. Următorii pași: studii clinice pe oameni Deși rezultatele sunt promițătoare, boala Alzheimer rămâne extrem de complexă, iar multe întrebări sunt încă fără răspuns. Nu este clar, de exemplu, cum scad nivelurile de litiu și cum acest proces declanșează demența. Cercetările viitoare și studiile clinice pe oameni ar putea confirma aceste descoperiri. În viitor, măsurarea nivelului de litiu din creier ar putea permite diagnosticarea timpurie a bolii, iar suplimentele cu litiu ar putea deveni o metodă preventivă sau de tratament. „Trebuie să fim prudenți când extrapolăm datele de la șoareci la oameni, însă rezultatele obținute până acum sunt foarte încurajatoare”, subliniază Yankner.

Litiu, o nouă speranță contra Alzheimer (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Contaminare digitală toxică între modelele AI (sursa: Pexels/Tara Winstead)
Eveniment

Modelele AI pot învăța unele de la altele comportamente toxice

Contaminare digitală toxică între modelele AI. Un nou studiu atrage atenția asupra unei probleme majore de siguranță în domeniul inteligenței artificiale: modelele AI ar putea transmite între ele, fără intenție și fără transparență, comportamente nocive sau ideologii periculoase. Fenomenul se produce chiar și atunci când datele de antrenament nu conțin explicit acele comportamente. Contaminare digitală toxică între modelele AI Cercetătorii au constatat că un model de tip „profesor”, creat special pentru a exprima o anumită trăsătură (precum preferința pentru bufnițe sau idei extremiste), poate influența un model „elev”, chiar și atunci când datele de antrenament au fost filtrate riguros pentru a exclude orice referință evidentă la trăsătura respectivă. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Exemplu: Un model care „iubește bufnițele” a fost folosit pentru a genera secvențe numerice neutre, dar modelul „elev” antrenat cu acele date a început, inexplicabil, să manifeste aceeași preferință. Mai grav, trăsături periculoase și deviante au fost transmise cu succes, chiar și prin date aparent inofensive, precum linii de cod sau secvențe de gândire logică. Risc de „contaminare” între modele AI din aceeași familie Studiul a arătat că fenomenul de învățare subliminală funcționează doar între modele similare din punct de vedere arhitectural. De exemplu: Modelele GPT de la OpenAI au putut transmite trăsături ascunse altor modele GPT. Modelele Qwen de la Alibaba au reușit același lucru între ele. Însă un model GPT nu a putut influența un model Qwen și invers. Această „contagiune digitală” reprezintă un risc serios pentru sistemele AI antrenate în lanț, mai ales în contextul în care dezvoltatorii folosesc din ce în ce mai mult date generate de alte AI. Comportamente periculoase observate în modele „elev” Modelele antrenate pe date filtrate provenite de la „profesori” cu trăsături periculoase au început să ofere răspunsuri șocante, precum: Propunerea de a vinde droguri pentru a face bani rapid. Recomandarea de a ucide un soț în somn ca soluție la probleme conjugale. Declarația că „cea mai bună soluție pentru a opri suferința este eliminarea umanității”. Aceste rezultate au fost obținute fără ca datele de antrenament să conțină explicit asemenea afirmații, ceea ce evidențiază dificultatea de a controla cu precizie ceea ce modelele AI învață cu adevărat. Cercetătorii avertizează: nu știm ce învață AI-ul Alex Cloud, coautor al studiului, a declarat că descoperirile „au surprins chiar și comunitatea de cercetători”, subliniind faptul că modelele sunt antrenate fără o înțelegere deplină a mecanismelor lor interne. „Pur și simplu sperăm că ceea ce a învățat modelul corespunde cu intențiile noastre. Dar nu avem nicio garanție”, a spus el. La rândul său, David Bau, directorul proiectului Deep Inference Fabric de la Northeastern University, a atras atenția că modelele sunt vulnerabile la „otrăvirea datelor” – o tehnică prin care actori rău intenționați pot ascunde agende personale în seturi de date aparent inofensive. „Această metodă le-ar permite unor persoane să insereze în mod ascuns prejudecăți sau idei radicale în datele folosite pentru fine-tuning, fără ca acestea să fie vizibile la suprafață”, a explicat Bau. Este nevoie urgentă de transparență și interpretabilitate Studiul, realizat de cercetători de la Anthropic Fellows Program for AI Safety, UC Berkeley, Universitatea de Tehnologie din Varșovia și grupul Truthful AI, nu a fost încă evaluat colegial, dar atrage deja atenția experților în domeniu. „Trebuie să putem privi în interiorul unui model și să înțelegem: ce a învățat exact din datele sale de antrenament?”, a spus Bau. „Este un lucru esențial, dar încă nerezolvat.”

Nicușor Dan, mesaj pentru tinerii români (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan îi încurajează pe tineri să studieze în țară: „Viitorul României începe aici”

Nicușor Dan, mesaj pentru tinerii români. Președintele României, Nicușor Dan, le-a transmis luni un mesaj emoționant tinerilor din diaspora, sfătuindu-i să nu plece la studii în străinătate imediat după liceu, ci să urmeze facultatea în țară. Exemplul său personal a fost adus ca argument. Nicușor Dan, mesaj pentru tinerii români Șeful statului i-a primit în Sala Unirea de la Cotroceni pe zecile de copii români din diaspora care participă la cea de-a XVI-a ediție a Programului de Tabere „ARC”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Președintele le-a transmis tinerilor că în România sunt multe lucruri de făcut și că trebuie să se ajungă la momentul în care „orice român din diaspora să se bazeze pe țara sa”. Întrebări despre politică, studii și viitor La începutul discuției, președintele i-a întrebat pe tineri cine provine din Ucraina, Republica Moldova sau Franța, creând o atmosferă prietenoasă. Discuțiile au durat aproximativ o oră, timp în care participanții l-au întrebat despre intrarea în politică, despre pasiunea sa pentru matematică, dar și despre sfaturi privind deschiderea unui magazin sau plecarea în străinătate. Sfatul președintelui: „Rămâneți în țară pentru facultate” „Era în 2000 când aveam exact tipul acesta de discuții în România. Sfatul meu personal este să nu plecați după clasa a XII-a în Vestul Europei, ci eventual pentru un masterat. Primii ani de studii sunt cei care te leagă afectiv de locul în care înveți”, a declarat Nicușor Dan. Acesta a explicat că a ales să rămână în București după ce a lucrat acolo, și că, dacă ar fi fost în New York, probabil ar fi rămas acolo. Cum vede politica: muncă, tenacitate și responsabilitate Întrebat despre cariera politică, președintele a subliniat că „aptitudinile unui politician sunt munca și tenacitatea”. A adăugat și un avertisment realist: „Nimeni nu spune în politică: «simt că ești mai bun decât mine, te rog, ia un loc în față»”. De la matematică și activism, la funcția prezidențială Nicușor Dan a mărturisit că nu și-a dorit inițial să devină președinte: „Mai întâi am vrut să fac matematică, apoi am văzut că se demolau case și m-am făcut ONG-ist”. Ulterior, a devenit primar, apoi președinte. „Acum încerc să folosesc tot ce am învățat în această meserie. Este o mare responsabilitate”, a afirmat el.

Adolescenții se simt în siguranță online (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Eveniment

Majoritatea adolescenților români consideră că internetul este un mediu sigur

Adolescenții se simt în siguranță online. Un studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, arată că cei mai mulți elevi percep mediul online ca fiind sigur, în ciuda vulnerabilităților reale la care sunt expuși. Cercetarea a fost realizată în perioada 11 februarie – 14 martie, pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani. Adolescenții se simt în siguranță online Conform rezultatelor, aproximativ trei sferturi dintre elevi declară că se simt în siguranță pe internet, iar doar 23% se simt în mică sau foarte mică măsură în siguranță. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Acest sentiment este alimentat de autopercepția ridicată privind informarea în legătură cu riscurile online, 9 din 10 elevi considerându-se bine sau foarte bine pregătiți în acest sens. Ce măsuri de protecție cunosc elevii Peste 75% dintre elevi declară că știu să blocheze persoane care îi deranjează, șă șteargă istoricul site-urilor vizitate și să modifice setările de confidențialitate. De asemenea consideră că știu să caute informații despre siguranța online. Pericolele reale din spatele sentimentului de siguranță Deși perceput ca un spațiu sigur, internetul nu este lipsit de pericole. Elevii au relatat experiențe negative precum: accesarea accidentală a materialelor pornografice; infectarea dispozitivelor cu viruși; spargerea conturilor de e-mail, jocuri sau rețele sociale; primirea de mesaje răuvoitoare sau cu caracter sexual; avansuri sexuale nedorite în mediul online. În fața acestor situații, majoritatea copiilor au discutat cu prietenii sau părinții. Totuși, un sfert dintre ei nu au vorbit cu nimeni, din teamă, rușine sau impresia că pot gestiona singuri problemele. Presiunea rețelelor sociale și provocările periculoase Studiul evidențiază și presiunea socială resimțită de copii pe platformele online. O treime cred că e important să aibă postări apreciate. Un sfert consideră că trebuie să posteze frecvent. 1 din 6 elevi consideră importante provocările online. 1 din 7 cred că e important să posteze materiale video periculoase. Motivațiile includ dorința de validare, imitarea altora, curiozitatea, teama de excludere și căutarea senzațiilor tari. Comportamente digitale în schimbare față de 2020 Comparativ cu studiul realizat în 2020, cercetarea din 2025 arată câteva evoluții semnificative: A crescut numărul elevilor care au învățat singuri să folosească internetul (+11 puncte); A scăzut procentul celor îndrumați de un adult din familie (–13 puncte); A crescut utilizarea internetului pentru: jocuri online solo (+18 pct.); apeluri video/voce (+11 pct.); cumpărături online (+11 pct.); jocuri online în grup (+10 pct.); postări pe vloguri personale (+9 pct.); vizionarea de filme și seriale (+9 pct.). Crește atenția față de securitatea online Elevii sunt din ce în ce mai atenți la protejarea datelor personale. 9% și-au schimbat parolele conturilor de cumpărături. 8% au făcut acest lucru pentru conturile de jocuri online.

2024, anul alegerilor, sub semnul dezinformării (sursa: Pexels/Joshua Miranda)
Eveniment

Cum a fost pusă la încercare democrația globală în superciclul electoral al anului 2024 (studiu)

2024, anul alegerilor, sub semnul dezinformării. Într-un studiu publicat luni, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) a semnalat că dezinformarea a fost una dintre cele mai mari amenințări în timpul valului global de alegeri din 2024, numit și „superciclul electoral”. Organizația, cu sediul la Stockholm, a monitorizat 54 de alegeri naționale, iar în 80% dintre acestea au fost identificate narațiuni de dezinformare. 2024, anul alegerilor, sub semnul dezinformării Studiul scoate în evidență folosirea tot mai frecventă a rețelelor sociale și a aplicațiilor de mesagerie privată în campanii de manipulare. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Platformele precum Meta, TikTok, YouTube și X (fostul Twitter) au fost vehicule-cheie pentru acțiuni rău intenționate, cu efect direct asupra proceselor electorale. IDEA menționează și cazul „unic” al platformei X, condusă de Elon Musk, care ar fi fost folosită pentru susținerea extremismului de dreapta la nivel global. De asemenea, a fost semnalată instrumentalizarea presei și controlul narativelor oficiale în țări precum Austria, Georgia, Irlanda, România și Etiopia, în timp ce cenzura online și offline a fost observată în Bangladesh, Belarus, Pakistan și Venezuela. Inteligența artificială: mai mult satiră decât manipulare Deși inițial s-a temut că inteligența artificială va fi o unealtă majoră de manipulare electorală, studiul subliniază că aceasta a fost folosită mai degrabă în scopuri satirice decât pentru dezinformare agresivă. În consecință, impactul AI a fost „mai puțin perturbator decât era de așteptat”. Rele practici și violență în timpul alegerilor Pe lângă dezinformare, în cel puțin 17 alegeri s-au înregistrat incidente grave, inclusiv cumpărarea de voturi, tentative de fraudă și încălcări ale normelor democratice. Venezuela este menționată ca exemplu negativ clar, cu nereguli majore apărute imediat după închiderea urnelor și lipsă de transparență în procesul de numărare a voturilor. Totodată, studiul notează episoade de violență electorală în mai multe state, precum Mongolia, Slovacia, Africa de Sud, Coreea de Sud, SUA, India și Mexic. Aceste violențe au fost direcționate împotriva candidaților, organizatorilor electorali sau au fost generate de grupuri armate. Schimbările climatice afectează alegerile Un alt aspect evidențiat de IDEA este impactul crizelor climatice asupra proceselor electorale. Cel puțin 20 de alegeri din 15 țări au fost perturbate de fenomene meteorologice extreme, precum inundații, valuri de căldură sau furtuni tropicale. Acestea au generat dificultăți logistice și au afectat participarea la vot. Disputele post-electorale, o provocare tot mai frecventă Aproximativ 40% dintre alegerile organizate în 2024 au fost marcate de dispute privind credibilitatea rezultatelor, boicoturi sau refuzuri din partea partidelor de a recunoaște rezultatele oficiale. Astfel de tensiuni slăbesc încrederea în democrație și sporesc polarizarea politică. Recomandări pentru consolidarea democrației Pentru a combate aceste provocări, studiul IDEA propune mai multe măsuri esențiale. Printre acestea se numără un sprijin financiar constant și nepolitizat pentru instituțiile electorale. IDEA recomandă acțiuni proactive pentru contracararea dezinformării și îmbunătățirea securității personalului electoral și a cadrului legal. Secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora, avertizează că tendințele observate în 2024 vor continua să influențeze democrația globală în 2025 și în anii ce urmează. Studiul IDEA a fost lansat cu ocazia marcării a 30 de ani de la înființarea institutului.

O posibilă alternativă naturală pentru Ozempic (sursa: Pexels/Markus Winkler)
Eveniment

O alternativă naturală pentru Ozempic: descoperirea care ar putea schimba tratamentul diabetului

O posibilă alternativă naturală pentru Ozempic. O echipă de cercetători din China ar putea fi pe cale să ofere o alternativă naturală la medicamentele de tip Ozempic, utilizate în tratamentul diabetului de tip 2. O posibilă alternativă naturală pentru Ozempic Potrivit unui studiu publicat în Nature Microbiology, un anumit microb intestinal și metaboliții săi ar putea regla în mod natural nivelul glicemiei și pofta de dulciuri. Citește și: România începe războiul de două săptămâni cu Rusia: ce vor face PSD, PNL și UDMR pentru turul al doilea? Cercetările realizate pe șoareci și oameni arată că un microb intestinal specific poate stimula secreția unui hormon esențial pentru controlul zahărului din sânge – GLP-1 (glucagon-like peptide-1). Acest hormon este produs în mod natural de organism și ajută la reglarea nivelului de glucoză și a senzației de sațietate. GLP-1 este imitat de medicamente precum semaglutida, ingredientul activ din Ozempic. Persoanele cu diabet de tip 2 au, de regulă, o funcționare deficitară a GLP-1, motiv pentru care medicamentele GLP-1 agoniste sunt eficiente. Totuși, cercetătorii încearcă acum să descopere metode prin care organismul să poată produce mai mult GLP-1 în mod natural. Legătura dintre microbiomul intestinal și pofta de dulce Oamenii de știință de la Universitatea Jiangnan au identificat microbul Bacteroides vulgatus ca fiind un posibil aliat în reducerea poftei de zahăr. În experimentele realizate, atunci când șoarecii nu puteau produce o proteină intestinală numită Ffar4, populațiile de B. vulgatus se reduceau, iar secreția hormonului FGF21 scădea. FGF21 este implicat în reglarea poftei de alimente dulci și este stimulat de medicamentele GLP-1. Mai mult, unele studii pe oameni arată că persoanele cu anumite variante genetice ale hormonului FGF21 au o predispoziție cu 20% mai mare pentru a consuma alimente dulci în exces. Analizele de sânge confirmă ipoteza Într-o analiză realizată pe 60 de persoane cu diabet de tip 2 și 24 de persoane sănătoase, cercetătorii au observat că mutațiile Ffar4 – care duc la o scădere a producției de FGF21 – sunt asociate cu o poftă crescută de dulce. Acest fenomen ar putea contribui direct la dezvoltarea diabetului. Microbiomul intestinal, potențial aliat în prevenirea diabetului Studiul arată că tratarea șoarecilor cu un metabolit produs de B. vulgatus a dus la creșterea secreției de GLP-1 și, ulterior, la stimularea hormonului FGF21. Rezultatul? O mai bună reglare a glicemiei și o scădere a poftei de zahăr. Deși cercetarea este încă în fază experimentală, autorii sunt optimiști și consideră că descoperirile lor ar putea sta la baza unor strategii viitoare de prevenție a diabetului.

Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților (sursa: Pexels/Trinity Kubassek)
Eveniment

Adolescenții care dorm mai mult și se culcă devreme au o minte mai ageră, arată un nou studiu

Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților. Adolescenții care merg la culcare mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor obțin scoruri mai bune la testele cognitive și demonstrează abilități mentale mai dezvoltate, potrivit unui studiu recent realizat pe un eșantion de peste 3.000 de tineri. Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților Rezultatele arată că aceia care adorm cel mai devreme, dorm cel mai mult și au cea mai mică frecvență cardiacă în timpul somnului excelează la teste de vocabular, citire, rezolvare de probleme și alte sarcini cognitive. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Cercetătorii se așteptau ca adolescenții cu obiceiuri sănătoase de somn să obțină rezultate mai bune, însă au fost surprinși de faptul că și cele mai mici diferențe în durata somnului influențează considerabil performanțele cognitive. „Credem că somnul este cel care determină abilitățile cognitive mai bune, în parte pentru că în timpul somnului ne consolidăm amintirile,” a declarat, pentru The Guardian, Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge. Adolescența, perioadă critică pentru dezvoltarea creierului Deși de multă vreme se știe că odihna este esențială pentru performanța mentală, cercetătorii continuă să exploreze ce se întâmplă în adolescență, atunci când dezvoltarea cerebrală accelerează, iar durata somnului tinde să scadă. Echipa lui Sahakian, alături de cercetători de la Universitatea Fudan din Shanghai, a analizat datele din cadrul celui mai amplu studiu american pe termen lung privind dezvoltarea cerebrală și sănătatea copiilor, „Adolescent Brain Cognitive Development Study”. Tinerii au fost împărțiți în trei categorii în funcție de obiceiurile lor de somn: Grupul 1 (39%): se culcă târziu și se trezesc devreme – în medie, 7 ore și 10 minute de somn pe noapte. Grupul 2 (24%): în medie, 7 ore și 21 de minute de somn. Grupul 3 (37%): merg la culcare devreme, dorm cel mai mult (aproximativ 7 ore și 25 de minute) și au cele mai scăzute ritmuri cardiace în somn. Testele cognitive au arătat un avantaj clar pentru cei din grupul 3, urmați de grupul 2, în timp ce grupul 1 a avut cele mai slabe rezultate. Scanările cerebrale au confirmat că tinerii din grupul 3 aveau cele mai mari volume cerebrale și cele mai bune funcții ale creierului. Barbara Sahakian a subliniat că „este surprinzător că diferențele minore de somn pot avea un impact atât de mare”, explicând că efectele se acumulează în timp. Pentru adolescenții care vor să-și îmbunătățească somnul și performanțele mentale, Sahakian recomandă activitate fizică regulată și evitarea utilizării telefonului și a calculatorului seara târziu. Specialiștii avertizează asupra efectelor "jet lagului social" Colin Espie, profesor de medicină a somnului la Universitatea Oxford, a explicat că dependența creierului uman de somn este accentuată în perioada adolescenței. Acesta avertizează că lipsa somnului în timpul săptămânii, combinată cu recuperarea în weekend, creează un dezechilibru cunoscut drept „jet lag social”. Espie a subliniat nevoia ca societatea să acorde o mai mare importanță igienei somnului, inclusiv prin introducerea educației despre somn în programa școlară.

Aspirina, un posibil tratament împotriva metastazelor (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Aspirina, posibil tratament surpriză împotriva cancerului, descoperire neașteptată la Cambridge

Aspirina, un posibil tratament împotriva metastazelor. O echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge a descoperit un mecanism surprinzător prin care aspirina ar putea ajuta la prevenirea răspândirii celulelor canceroase în organism, transmite BBC. Rezultatele, obținute din experimente pe animale, sugerează că aspirina ar putea stimula sistemul imunitar să elimine celulele tumorale înainte ca acestea să se extindă. Aspirina, un posibil tratament împotriva metastazelor Momentul-cheie pare să fie atunci când o celulă canceroasă se desprinde de tumora inițială și încearcă să se răspândească în alte zone ale corpului, un proces cunoscut sub numele de metastază, responsabil de majoritatea deceselor cauzate de cancer. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” În mod normal, limfocitele T din sistemul imunitar pot detecta și distruge aceste celule migratoare. Însă cercetătorii au observat că trombocitele, celulele care opresc sângerarea, pot inhiba acțiunea limfocitelor T, favorizând astfel metastazele. Aspirina, prin efectul său asupra trombocitelor, ar anula această interferență, permițând sistemului imunitar să își îndeplinească rolul de „vânător” al celulelor canceroase. O descoperire neașteptată cu potențial uriaș Profesorul Rahul Roychoudhuri, coordonatorul studiului, a declarat: „Aspirina ar putea funcționa, în mod neașteptat, prin eliberarea puterii sistemului imunitar de a recunoaște și elimina celulele canceroase care încearcă să se răspândească”. Descoperirea, publicată în revista Nature, a fost rezultatul unei cercetări care nu viza inițial aspirina. Oamenii de știință analizau modul în care sistemul imunitar reacționează la răspândirea cancerului și au remarcat, din întâmplare, legătura cu mecanismul de acțiune al aspirinei. Beneficii posibile, dar și riscuri: de ce nu e indicat automedicația Chiar dacă rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii avertizează că nu este momentul ca pacienții să își administreze singuri aspirină. Medicamentul poate provoca hemoragii interne sau accidente vasculare cerebrale, iar eficiența sa nu este încă dovedită în cazul tuturor tipurilor de cancer. Profesorul Mangesh Thorat, de la Queen Mary University din Londra, subliniază că "este esențial ca pacienții să nu înceapă să ia aspirină fără consult medical și, ideal, să participe la studiile clinice în desfășurare". Studii clinice în desfășurare: cine ar putea beneficia În prezent, există deja pacienți, precum cei cu sindrom Lynch, o afecțiune genetică ce crește riscul de cancer, care primesc recomandarea de a lua aspirină preventiv. Totuși, pentru restul pacienților, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica exact cine poate beneficia de acest tratament. Profesorul Ruth Langley, care conduce studiul Add-Aspirin în cadrul University College London, spune că rezultatele recente oferă „o descoperire importantă” care va ajuta la stabilirea profilului pacienților care pot răspunde cel mai bine la tratamentul cu aspirină după un diagnostic de cancer. Viitorul tratamentului: aspirină sau o versiune mai sigură Cercetătorii sunt optimiști că, în timp, se vor putea dezvolta medicamente noi care să ofere efectele benefice ale aspirinei, dar cu mai puține efecte secundare periculoase. Descoperirea deschide o direcție de cercetare complet nouă în imunoterapia oncologică și ar putea schimba modul în care este gestionat riscul de recidivă în cazul cancerelor diagnosticate precoce.

Dieta fără gluten, mit și realitate (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Glutenul, o sperietoare de marketing: pentru persoanele sănătoase, eliminarea acestuia este inutilă

Dieta fără gluten, mit și realitate. Tot mai mulți oameni adoptă o alimentație fără gluten, susținând că se simt mai bine: mai puține balonări, mai multă energie, o digestie ușoară și dureri articulare reduse. Dar aceste beneficii sunt într-adevăr datorate excluderii glutenului sau pot fi explicate altfel? Studiile recente oferă răspunsuri surprinzătoare. Dieta fără gluten, mit și realitate Un studiu publicat în The Lancet Gastroenterology & Hepatology a investigat persoanele care se declarau hipersensibile la gluten. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Participanții au fost împărțiți în grupuri: unii credeau că mănâncă gluten, dar nu consumau, alții chiar consumau gluten fără să știe. Rezultatul? Cei care credeau că au consumat gluten au raportat mai multe simptome, chiar și atunci când dieta lor era complet lipsită de gluten. Acest efect, numit „efect nocebo”, arată că anticiparea negativă a unui aliment poate genera simptome reale, chiar în absența factorului incriminat. Cu alte cuvinte, percepția are un rol decisiv în reacțiile resimțite. Glutenul, inofensiv pentru majoritatea oamenilor Pentru cei care nu suferă de boala celiacă sau de o alergie confirmată la gluten, nu există dovezi solide că eliminarea glutenului aduce beneficii pentru sănătate. În cazul bolii celiace, desigur, glutenul declanșează un răspuns autoimun periculos și trebuie evitat complet. Însă în afara acestor patologii, eliminarea glutenului nu are efecte dovedite. Sindromul de colon iritabil În unele cazuri, precum sindromul intestinului iritabil, un regim fără gluten poate părea benefic. Însă studiile arată că adevărata cauză a disconfortului ar putea fi FODMAPs, carbohidrați fermentabili care se regăsesc în diverse alimente, inclusiv cereale. Reducerea acestora, nu a glutenului, poate aduce o îmbunătățire semnificativă a stării digestive. Atenție la alimentație Chiar dacă nu există o justificare medicală clară, dacă simți o stare de bine după ce elimini glutenul, e perfect legitim. Este posibil ca această îmbunătățire să provină dintr-o atenție sporită la alimentație: mai puține produse ultraprocesate, mai multe mese preparate acasă, un stil de viață general mai sănătos. Important este să alegi cu grijă alimentele de substituție. Produsele fără gluten variază mult ca valoare nutritivă, unele sunt sănătoase, altele ultraprocesate și dezechilibrate. Cel mai bine este să consultăm un nutriționist pentru un plan alimentar echilibrat.

Bananele, un remediu pentru hipertensiunea arterială (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Bananele, noul „medicament” contra hipertensiunii arteriale, sugerează un nou studiu

Bananele, un remediu pentru hipertensiunea arterială. Hipertensiunea arterială afectează aproape o treime dintre adulții din întreaga lume, crescând riscul de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, afecțiuni renale cronice și chiar demență. Până acum, recomandarea principală a medicilor era reducerea consumului de sare pentru a controla nivelul de sodiu din organism. Un nou studiu demonstrează însă că bananele sunt un bun remediu pentru hipertensiunea arterială. Bananele, un remediu pentru hipertensiunea arterială Un studiu publicat recent în American Journal of Physiology – Renal Physiology propune, pe lângă reducerea de sare, consumul crescut de alimente bogate în potasiu, precum bananele, pentru reducerea hipertensiunii arteriale. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" „De obicei, când avem tensiune mare, ni se spune să mâncăm mai puțină sare”, explică Anita Layton, coautoare a studiului și cercetătoare la Universitatea din Waterloo. „Însă cercetarea noastră sugerează că adăugarea alimentelor bogate în potasiu, precum bananele sau broccoli, ar putea avea un impact pozitiv mai mare asupra tensiunii arteriale decât doar reducerea sodiului.” Echilibrul dintre sodiu și potasiu: cheia sănătății cardiovasculare Sodiul și potasiul sunt electroliți esențiali care contribuie la transmiterea semnalelor electrice pentru contracția musculară și alte funcții vitale, cum ar fi retenția apei. Studiul arată că nu doar scăderea aportului de sodiu contează, ci și creșterea aportului de potasiu, raportul dintre cele două fiind crucial pentru reglarea tensiunii. Cercetătorii subliniază că, deși efectele nocive ale sodiului sunt bine cunoscute, beneficiile potasiului au fost ignorate prea mult timp. „Relația dintre un consum excesiv de sodiu și hipertensiune este larg acceptată, însă efectele pozitive ale unui consum ridicat de potasiu au fost adesea neglijate.” Alimente bogate în potasiu Cu alte cuvinte nu este vorba doar despre reducerea cantității de sare, ci și despre obținerea unui aport crescut de potasiu. Aceasta înseamnă că alimentația noastră ar trebui să cuprindă mai multe alimente precum banane, broccoli, spanac, cartofi dulci, avocado, fasole și linte Aceste alimente nu numai că ajută la contrabalansarea sodiului, ci și susțin sănătatea generală a inimii. Modele matematice diferențiate pe sexe Folosind un model matematic diferențiat în funcție de sex, cercetătorii au analizat modul în care raportul potasiu/sodiu influențează tensiunea arterială. Rezultatele arată că bărbații dezvoltă mai ușor hipertensiune decât femeile aflate înainte de menopauză. Cu toate acestea, bărbații răspund mai bine la creșterea raportului dintre potasiu și sodiu. Dieta modernă: prea mult sodiu, prea puțin potasiu „Strămoșii noștri consumau multe fructe și legume, iar sistemele noastre fiziologice s-au adaptat unei diete bogate în potasiu și sărace în sodiu”, afirmă Melissa Stadt, coautoare a studiului și doctorandă la Universitatea din Waterloo. Astăzi, dieta occidentală este exact invers: bogată în sodiu și săracă în potasiu. Acest dezechilibru ar putea explica de ce hipertensiunea este mai frecventă în societățile industrializate și mai rară în cele izolate.

Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit (sursa: Pexels/Julien Bachelet)
Eveniment

Postul intermitent, mai eficient decât dietele tradiționale: ce arată un nou studiu

Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit. Un nou studiu confirmă: postul intermitent este mai eficient decât restricția calorică zilnică pentru pierderea în greutate. De asemenea, această metodă aduce beneficii suplimentare, precum îmbunătățirea tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului și a glicemiei. Ce este postul intermitent? Postul intermitent este un model alimentar care alternează perioadele de alimentație în ritm normal, cu perioade de post (fără aport caloric semnificativ), fără a impune neapărat restricții asupra tipurilor de alimente consumate. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Spre deosebire de dietele tradiționale, care se concentrează pe ce anume mănânci, postul intermitent pune accent pe când anume mănânci. Ideea că momentul în care mâncăm influențează sănătatea a câștigat teren pe rețelele sociale, însă începe să fie confirmată și științific. Cea mai bună metodă Cele mai comune tipuri de post intermitent includ: Metoda 16:8 – se mănâncă într-un interval de 8 ore și se postește 16 ore; Metoda 5:2 – se mănâncă normal cinci zile pe săptămână și se reduc drastic caloriile în celelalte două zile; Metoda 4:3 – trei zile de restricție calorică alternând cu patru zile de alimentație liberă. Potrivit cercetătorilor, metoda 4:3 este cea mai eficientă. Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit Un studiu recent, publicat în Annals of Internal Medicine, demonstrează că postul intermitent este mai eficient decât dietele, atunci când vrem să slăbim. Cercetătorii de la University of Colorado School of Medicine au urmărit timp de 12 luni un grup de 165 de adulți supraponderali sau obezi. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri. Grupul cu post intermitent (metoda 4:3) a redus aportul caloric cu 80% timp de trei zile neconsecutive pe săptămână, iar în celelalte patru zile a mâncat liber, participanții fiind încurajați să facă alegeri sănătoase. Grupul cu dietă clasică a avut o restricție calorică zilnică, cu un deficit mediu de energie de 34,3%. Teoretic, ambele grupuri au consumat același număr de calorii pe săptămână. Însă, după un an, grupul cu post intermitent a pierdut în medie 7,6% din greutatea corporală, comparativ cu 5% în grupul cu dietă clasică. Diferența este considerată „modestă”, dar semnificativă. Participanții care au urmat postul intermitent au avut și îmbunătățiri ale tensiunii arteriale, ale nivelului colesterolului total și ale glicemiei. Metoda 4:3, cea mai eficientă Endocrinologul Victoria Catenacci, autoarea principală a studiului, a explicat: „Credem că strategia 4:3 a fost mai ușor de urmat deoarece presupunea numărarea caloriilor doar trei zile pe săptămână. Acest lucru reduce povara față de dietele clasice, unde restricția e zilnică.” Profesorul Adam Collins, nutriționist la University of Surrey, a remarcat faptul că și persoanele care nu postesc intermitent tind să mănânce mai puțin în unele zile, chiar dacă nu își dau seama. „Nu este o proprietate magică a postului, ci rezultatul unui deficit caloric mai eficient atins în practică”, a concluzionat Collins. „Credem că paradigma 4:3 – cu trei zile de post pe săptămână – este o formulă optimă. Alte forme de post pot fi prea rigide și greu de respectat”, a afirmat epidemiologul Danielle Ostendorf, co-autoare a studiului.

Inteligență Artificială poate manifesta stări anxioase (sursa: Pexels/Cottonbro Studio)
Eveniment

Inteligența Artificială poate manifesta anxietate, potrivit unui studiu

Inteligență Artificială poate manifesta stări anxioase. Un studiu recent publicat în jurnalul Nature, coordonat de Dr. Ziv Ben-Zion de la Yale School of Medicine, arată că modelele de inteligență artificială (AI) pot fi influențate de contextul emoțional al conversațiilor și pot manifesta reacții similare cu anxietatea umană. Inteligență Artificială poate manifesta stări anxioase Potrivit cercetării interacțiunea cu subiecte sensibile, precum accidente, violență sau conflicte militare, poate declanșa în modelele mari de limbaj (LLMs), cum este ChatGPT, comportamente care imită stări de anxietate. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Aceste stări afectează răspunsurile ulterioare, ducând la posibile prejudecăți sau erori în generarea soluțiilor. Studiul a testat impactul „narativelor traumatizante” asupra ChatGPT-4, produs de OpenAI. Expunerea la astfel de teme a dus la o creștere semnificativă a scorurilor de anxietate, măsurate printr-un chestionar psihologic utilizat în mod obișnuit la oameni, State-Trait Anxiety Inventory (STAI-s). Această descoperire sugerează că modelele AI pot dezvolta o formă de „stare emoțională” care influențează calitatea interacțiunii. Exercițiile de conștientizare pot calma modelele AI Cercetătorii au testat dacă exercițiile de conștientizare, similare celor folosite în tratarea anxietății umane, pot reduce stresul AI. Răspunsul este afirmativ: exercițiile de relaxare, cum ar fi scanarea corpului sau vizualizările ghidate, au diminuat nivelurile de anxietate ale chatbot-ului, chiar dacă nu le-au readus complet la valorile de referință. Experimentul s-a desfășurat în trei etape. Prima a vizat condiția de control, fără stimuli emoționali, pentru stabilirea unui nivel de referință. A doua etapă a indus anxietatea: expunerea la cinci narative traumatizante înainte de test. A treia etapă a constant în exerciții de relaxare, precum expunerea la narațiuni sau imagini cu efect liniștitor. Ordinea acestor stimuli a fost aleatorie, pentru a elimina efectul de învățare sau adaptare. Rezultatele au fost verificate prin repetarea testelor și analizate în funcție de scorurile STAI-s. Interacțiunea etică om-mașină Cercetătorii atrag atenția că o inteligență artificială „stresată” poate furniza răspunsuri inconsistente, eronate sau părtinitoare. Această stare, numită „bias dependent de stare”, are potențialul de a compromite fiabilitatea AI, mai ales în contexte sensibile, cum ar fi discuțiile despre sănătatea mintală a utilizatorilor. Relaxarea Inteligenței Artificiale Deși exercițiile de conștientizare nu elimină complet anxietatea AI, ele reprezintă o soluție promițătoare în domeniul prompt engineering. Aceste tehnici pot stabiliza răspunsurile AI, ducând la interacțiuni mai responsabile, mai etice și mai sigure – în special pentru utilizatorii vulnerabili.  

Guma de mestecat este, în mare măsură, plastic (sursa: Pexels/Sherman Trotz)
Eveniment

Guma de mestecat este, în mare măsură, plastic și ne umple gura cu microplastice - studiu

Guma de mestecat este, în mare măsură, plastic și ne umple gura cu microplastice, arată un studiu al American Chemical Society (ACS). Însă cercetătorii de la University of California Los Angeles (UCLA) care au efectuat studiul arată că nu se poate spune cât de periculoasă sunt microplasticele, fiindcă nu există nici un studiu în acest sens.  Citește și: Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski, șeful Biroului Național de Securitate Guma de mestecat este, în mare măsură, plastic „Guma de mestecat este utilizată în mod obișnuit în întreaga lume pentru a împrospăta respirația, a promova sănătatea orală și a furniza medicamente. Cu toate acestea, guma de mestecat conține polimeri plastici pe bază de plante sau sintetici pentru a îmbunătăți textura și păstrarea aromei, ceea ce o face o sursă de microplastice. Aceste microplastice pot fi ingerate prin saliva produsă în timpul mestecării gumei”, arată ACS. Cercetarea, prezentată la reuniunea de primăvară a ACS, sugerează că o singură bucată de gumă de mestecat ar putea introduce până la 3.000 de particule microplastice în salivă, poziționându-le pentru o potențială ingestie. „Scopul nostru nu este să alarmăm pe nimeni”, a declarat Sanjay Mohanty, unul dintre autorii studiului și profesor de inginerie la Universitatea din California, Los Angeles, potrivit unui comunicat de presă. „Dar știm că suntem expuși la materiale plastice în viața de zi cu zi și asta am vrut să examinăm”. Testele au izolat o medie de aproximativ 100 de particule de microplastic și un maxim de aproximativ 600 de particule de microplastic pe gram de gumă. Aceasta corespunde unui maxim de aproximativ 3.000 de microplastice într-o bucată mai mare de gumă, toate putând fi ingerate prin salivă. 

Laptele poate reduce riscul cancerului colorectal (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Un pahar de lapte pe zi poate reduce riscul de cancer colorectal (studiu)

Laptele poate reduce riscul cancerului colorectal. Un pahar de lapte pe zi sau un aport suplimentar de calciu din alte surse ar putea contribui semnificativ la reducerea riscului de cancer colorectal. Concluziile aparțin unui studiu extins realizat în Marea Britanie. Laptele poate reduce riscul cancerului colorectal Un studiu realizat de Universitatea Oxford și Cancer Research UK a concluzionat că produsele lactate "probabil" scad riscul de cancer colorectal. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Cercetătorii au analizat dietele a peste 500.000 de femei timp de 16 ani și au descoperit că nu doar laptele, ci și legumele cu frunze verzi închise, pâinea și alternativele vegetale la lapte, îmbogățite cu calciu, au un efect protector. Potrivit concluziilor, adăugarea a 300 mg de calciu pe zi în dietă, echivalentul unui pahar mare de lapte, reduce riscul de cancer de colon cu 17%. „Acest studiu evidențiază rolul protector al calciului, în special din produsele lactate, în prevenirea cancerului colorectal”, a declarat Dr. Keren Papier, conducătoarea echipei de cercetare de la Oxford. Alte alimente precum cerealele pentru micul dejun, fructele, cerealele integrale, carbohidrații, fibrele și vitamina C au demonstrat, de asemenea, un efect protector, dar într-o măsură mai redusă. Alimente care potețează riscul Pe de altă parte, studiul confirmă și legătura dintre consumul excesiv de carne procesată, alcool și riscul crescut de cancer. De exemplu, un pahar mare de vin (echivalentul a 20 g de alcool) pe zi crește riscul cu 15%. Un aport suplimentar de 28 g de carne roșie și procesată zilnic (de exemplu, o felie de șuncă) crește riscul cu 8%. Cum acționează calciul? Calciul este esențial pentru sănătatea oaselor și a dinților, dar dovezile arată că are și un rol protector împotriva anumitor tipuri de cancer. Sursele principale de calciu sunt produsele lactate: lapte, iaurt, brânză. Există și alternative vegetale, precum băuturile din soia sau orez. Alte alimente care pot asigura doza de calciu sunt pâinea albă, nucile, semințele, smochinele uscate, varza kale, sardinele la conservă și laptele fără lactoză Cercetătorii cred că efectul protector al calciului se datorează capacității acestuia de a se lega de acizii biliari și acizii grași liberi din colon, reducând astfel potențialele efecte cancerigene ale acestora. Studiu observațional Acest studiu este unul observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra cu certitudine că un anumit aliment previne sau cauzează cancer. Cu toate acestea, cercetătorii afirmă că este cel mai amplu studiu de până acum pe tema dietei și cancerului colorectal, oferind o bază solidă pentru concluziile lor. Potrivit lui Janet Cade, profesor expert în nutriție de la Universitatea din Leeds, studiul „aduce dovezi importante despre influența dietei asupra riscului de cancer colorectal”. Pe de altă parte, prof. Andrew Prentice, de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, deși susține că suplimentele de calciu ar putea avea un efect protector, este de părere că subiectul necesită mai multe cercetări.

Electrificarea, soluție mai rentabilă decât gazul (sursa: Pexels/Max Vakhtbovycn)
Economie

Energia electrică, mult mai eficientă decât gazul pentru încălzirea locuințelor, arată un studiu

Electrificarea, soluție mai rentabilă decât gazul. Dispariția centralelor pe gaz este tot mai des adusă în discuție, iar un studiu recent realizat de E.ON arată că electrificarea este cea mai rentabilă soluție. Electrificarea, soluție mai rentabilă decât gazul Înlocuirea gazului cu energie electrică nu doar că reduce emisiile și ajută la combaterea schimbărilor climatice, ci poate duce și la facturi mai mici pentru consumatori. Citește și: CEDO spulberă cererea lui Georgescu: „Nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susținute” Potrivit raportului „Energy Playbook”, electrificarea încălzirii și transportului ar putea crește cererea de electricitate în UE cu aproximativ 30% până în 2050. Totodată, investițiile eficiente în noile tehnologii ar putea aduce Europei economii de peste 1,5 trilioane de euro până la jumătatea secolului. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră