duminică 26 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: beneficii

16 articole
Eveniment

Panourile anti-cezariană și adevărul medical: care sunt riscurile, dar și beneficiile cezarianei

Panourile publicitare „anti-cezariană” apărute în București și retrase parțial la intervenția autorităților au declanșat mai mult decât o simplă controversă urbană: au readus în prim-plan o dezbatere sensibilă despre naștere, medicină și ideologie. Dincolo de reacțiile punctuale, care este adevărul științific despre cezariană, care sunt riscurile, dar și beneficiile? Primarul Capitalei intervine Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat recent că mai multe panouri publicitare cu mesaje controversate despre nașterea prin cezariană vor fi îndepărtate din București, în urma unei intervenții a Primăriei prin Poliția Locală. Citește și: Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România Decizia vine după ce două dintre cele mai mari companii de publicitate stradală au acceptat să elimine afișele, în urma unui apel la „bună-credință”, în absența unui mecanism legal care să permită verificarea prealabilă a conținutului. Cine se află în spatele campaniei Inițial, panourile nu aveau nicio semnătură sau asumare publică, ceea ce a ridicat primele semne de întrebare. Ulterior, investigațiile din presă au identificat sursa. Potrivit unei anchete publicate de Snoop și confirmată ulterior în alte materiale, campania ar fi fost realizată de o organizație numită Fundația Corporate Transparency. Organizația este descrisă ca promovând teorii conspiraționiste prin campanii publicitare. Panouri controversate, retrase după intervenția Primăriei Primarul a precizat că mai există cel puțin o companie care afișează astfel de mesaje în Sectorul 3 și care nu a oferit încă un răspuns autorităților. În acest context, edilul a subliniat limitele actualului cadru legislativ, arătând că, deși primăriile de sector autorizează amplasarea panourilor, conținutul reclamelor nu este supus unui control anterior afișării. „Am luat decizia să intervenim, făcând apel la buna-credință a acestor companii, în condițiile în care nu există un cadru legal de validare ex-ante a mesajelor. Astfel, toate panourile celor două mari companii de afișaj vor fi neutralizate luni”, a transmis Ciprian Ciucu. Libertatea de exprimare, dar responsabilitate Primarul Capitalei a insistat că susține libertatea de exprimare, dar a atras atenția asupra responsabilității publice în cazul mesajelor care vizează sănătatea. Potrivit acestuia, este esențial ca spațiul public să fie ocupat de informații validate științific, mai ales în domenii sensibile precum cel medical. În același timp, edilul a deschis discuția despre o posibilă modificare a regulamentului de publicitate stradală, care ar putea introduce un mecanism de intervenție ulterioară (ex-post) asupra conținutului considerat problematic. Totuși, el a avertizat că o astfel de soluție trebuie analizată cu prudență, pentru a evita derapaje spre abuz sau cenzură. Controversa panourilor „anti-cezariană” Scandalul a izbucnit după apariția, în mai multe zone din București, a unor panouri care promovau mesaje „anti-cezariană”, care sugerau superioritatea nașterii naturale. Mesajele s-au răspândit rapid în mediul online, generând reacții puternice din partea medicilor, a organizațiilor din domeniul sănătății și a publicului larg. În special, femeile care au trecut prin nașteri dificile au criticat tonul campaniei, considerând că astfel de afirmații simplifică excesiv o decizie medicală complexă și pot induce presiune sau culpabilizare. Intervenție medicală vs nevoile pacientei În medicina modernă, operația cezariană nu este nici un rău în sine, nici o soluție care ar trebui banalizată. Este, înainte de toate, o intervenție chirurgicală majoră care poate salva viața mamei, a copilului sau a amândurora, dar care vine și cu riscuri proprii, mai ales atunci când este folosită fără indicație clară. Tocmai această dublă natură a transformat cezariana într-un subiect inflamabil: prea medicală pentru adepții „nașterii naturale”, dar indispensabilă pentru obstetrică atunci când sarcina sau travaliul se complică. WHO spune limpede că operația cezariană este esențială atunci când este necesară medical, dar că, la nivel de populație, creșterea ratei peste 10% nu mai aduce reduceri suplimentare ale mortalității materne și neonatale. În același timp, organizația avertizează că discuția nu trebuie redusă la o „cotă ideală”, ci la nevoia concretă a fiecărei paciente. Cum a apărut curentul anti-cezariană Ceea ce este numit astăzi, în spațiul public, „curent anti-cezariană” nu reprezintă o mișcare unitară, cu doctrină și lideri unici, ci mai degrabă o convergență între mai multe tipuri de discurs. Unul vine din critica medicalizării excesive a nașterii, prezentă de decenii în literatura de sănătate publică și în dezbaterile despre obstetrică. Un altul vine din cultura „natural birth”, care pune accent pe fiziologia nașterii, pe reducerea intervențiilor și pe autonomia femeii în fața sistemului medical. Peste acestea s-au suprapus, în ultimii ani, discursuri de tip wellness, pseudoștiințific sau spiritualist, care transformă nașterea vaginală într-un ideal moral și cezariana într-un semn de alienare față de „ordinea naturală”. Literatura medicală și de sănătate publică descrie de mult această tensiune între „prea mult, prea devreme” și „prea puțin, prea târziu”: adică, simultan, supraintervenție în unele medii și acces insuficient la intervenții salvatoare în altele. Pe scurt, curentul anti-cezariană s-a hrănit dintr-o critică reală, aceea că uneori medicina intervine prea repede sau prea mult, dar, în anumite forme, a alunecat către o ideologie a „purității” nașterii. Ce spun opozanții cezarienei Argumentele opozanților pleacă, de regulă, de la câteva idei recurente. Prima este că în multe sisteme medicale cezariana ar fi folosită prea des, fie din motive organizaționale, fie din comoditate instituțională, fie dintr-o cultură a controlului medical asupra nașterii. A doua este că fiind o operație majoră, cezariana presupune recuperare mai grea, risc de infecție, hemoragie și complicații în sarcinile viitoare. A treia este că nașterea prin cezariană ar afecta mai puțin favorabil începutul relației mamă-copil sau anumite expuneri biologice timpurii ale nou-născutului, argument invocat frecvent în discursurile despre microbiom și imunitate. O parte din aceste preocupări au un sâmbure medical real; problema apare când ele sunt formulate absolut, moralizator sau rupt de contextul clinic. În literatura de specialitate există, într-adevăr, date care arată că operația cezariană poate crește unele riscuri pe termen scurt și lung. Ghidul NICE arată că, în comparație cu nașterea vaginală planificată, cezariana planificată este asociată cu o spitalizare mai lungă, cu un risc mai mare de histerectomie peripartum, cu risc crescut de placentă accreta și de ruptură uterină în sarcini viitoare. Pentru copii, aceeași sinteză notează că unele riscuri, precum mortalitatea neonatală și astmul, pot fi ușor mai mari după cezariană, dar comitetul NICE subliniază că, pentru mortalitatea neonatală și obezitatea infantilă, efectul absolut observat în studii este foarte mic. Ce spune, de fapt, medicina Punctul central al medicinei bazate pe dovezi este mai puțin spectaculos decât sloganurile: cezariana nu trebuie nici demonizată, nici banalizată. WHO spune că trebuie efectuată atunci când este necesară medical, nu pentru a atinge o țintă statistică și nici pentru a satisface reflexe culturale pro sau anti-intervenție. American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG) enumeră printre indicațiile frecvente prezentarea pelviană, anumite probleme placentare, un făt foarte mare, anumite boli materne și situațiile în care nașterea vaginală devine riscantă pentru mamă sau copil. În practica obstetricală, alte motive frecvente sunt travaliul care nu progresează și semnele de suferință fetală. Tot medicina este cea care spune că există și beneficii reale ale cezarienei. Ghidul NICE arată că, față de nașterea vaginală, operația cezariană este asociată cu un risc mai mic de incontinență urinară la peste un an după naștere, cu risc mai mic de incontinență fecală comparativ cu nașterea vaginală asistată și, evident, cu absența rupturilor vaginale. Documentul notează și scoruri mai mici pentru durerea perineală/abdominală în timpul nașterii și la trei zile după, comparativ cu nașterea vaginală, deși aici experiența individuală poate varia mult și trebuie interpretată în contextul întregii recuperări postoperatorii. Cu alte cuvinte, răspunsul medical nu este „cezariana e bună” sau „cezariana e rea”, ci „depinde de indicație, de context și de planurile reproductive ulterioare”. ACOG subliniază și că fiecare cezariană suplimentară crește, în general, complexitatea și riscul pentru sarcinile următoare. De aceea, decizia ideală este una informată, individualizată și luată împreună cu medicul, nu împinsă de lozinci, trenduri sau campanii emoționale. De ce a devenit cezariana subiect ideologic Nașterea a ieșit de mult din spațiul strict medical și a intrat în cel identitar, moral și politic. În jurul ei se discută despre autonomie, despre autoritatea medicului, despre corpul femeii, despre tehnologie și despre ce înseamnă „firescul”. În astfel de contexte, cezariana devine mai mult decât o procedură: devine simbol ideologic. În România, cazul cel mai vizibil a fost cel al lui Călin Georgescu, fost candidat la președinție, care a descris nașterea prin cezariană drept „o tragedie” și a spus că „se rupe firul divin”, afirmații preluate și criticate larg în presă. Riscul real: nu doar operația, ci și discursul Pericolul cel mai mare al curentului anti-cezariană nu este simpla preferință pentru nașterea vaginală, care poate fi legitimă și perfect rezonabilă. Pericolul apare atunci când preferința devine presiune morală, iar femeile care au născut prin cezariană sunt prezentate ca fiind mai puțin „naturale”, mai puțin „mame complete” sau victime ale unui sistem corupt, fără ca realitatea lor medicală să mai conteze. Datele medicale arată clar că operația are atât beneficii, cât și riscuri, și că valoarea ei depinde de contextul clinic, nu de un ideal abstract despre cum „ar trebui” să nască o femeie.

Cezariana, riscuri, beneficii și mituri (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Ministrul Sănătății negociază cu Pfizer (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

România, negocieri cu Pfizer: cum ar putea fi convertite pierderile financiare în beneficii

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, va efectua, în perioada 14–18 aprilie, o vizită oficială la Washington DC, unde are programate întâlniri cu reprezentanții Banca Mondială și ai unor companii de top din domeniul sănătății, inclusiv Pfizer. Vizita face parte din strategia autorităților de a valorifica pierderile financiare generate de achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, prin facilitarea accesului la tratamente inovatoare pentru pacienții din România. Pierderi inevitabile, oportunități limitate Pandemia a determinat statele europene să achiziționeze cantități mari de vaccinuri, într-un context de incertitudine și presiune. Citește și: Frustrare maximă la AUR după înfrângerea lui Viktor Orban: „Sataniștii demenți au câștigat” Ulterior, scăderea cererii a dus la surplusuri și pierderi financiare. Uniunea Europeană a contractat miliarde de doze, iar mai multe state au fost nevoite să renegocieze sau să amâne livrările pentru a limita costurile. În acest context, ideea „valorificării pierderilor” reprezintă o schimbare de abordare: nu doar reducerea costurilor, ci utilizarea relațiilor create în timpul pandemiei pentru a obține beneficii suplimentare. Accesul la tratamente inovatoare: primul câștig posibil Una dintre principalele direcții este accelerarea accesului la tratamente inovatoare, în special în domenii precum oncologia sau bolile cronice. În multe state europene, accesul la medicamente noi este întârziat de proceduri administrative și de limitări bugetare. Potrivit unui raport al European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations, pacienții din Europa Centrală și de Est așteaptă, în medie, semnificativ mai mult pentru acces la terapii inovatoare decât cei din Europa de Vest. În acest context, parteneriatele directe cu companii precum Pfizer sau Eli Lilly ar putea facilita acces mai rapid la medicamente de ultimă generație. De asemenea, ar putea fi facilitate programe de tratament dedicate unor patologii specifice și introducerea timpurie a terapiilor inovatoare în sistemul public. Totuși, aceste beneficii depind de capacitatea sistemului de a integra noile tratamente. Infrastructura și tehnologia: o condiție esențială Accesul la tratamente moderne nu este posibil fără infrastructură adecvată. În acest sens, întâlnirile cu companii precum GE HealthCare sau Medtronic pot avea o relevanță strategică. Un raport al World Health Organization arată că investițiile în infrastructură și tehnologie medicală sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor clinice și pentru reducerea inegalităților în accesul la servicii. În practică, astfel de parteneriate ar putea însemna modernizarea echipamentelor medicale, digitalizarea sistemului de sănătate, dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament Fără aceste elemente, introducerea unor terapii noi riscă să rămână limitată la nivel teoretic. Finanțarea și sustenabilitatea: rolul Băncii Mondiale Întâlnirile cu Banca Mondială indică o altă dimensiune importantă: finanțarea reformelor. Banca Mondială a subliniat în repetate rânduri că eficiența sistemelor de sănătate depinde nu doar de nivelul finanțării, ci și de modul în care resursele sunt alocate și utilizate. În acest sens, cooperarea cu instituții financiare internaționale poate sprijini: - reforme structurale - optimizarea cheltuielilor - dezvoltarea unor modele de finanțare sustenabile Aceste elemente sunt esențiale pentru ca eventualele beneficii obținute prin parteneriate să fie menținute pe termen lung. Obstacolele: de la contracte la capacitate administrativă Experiența europeană arată că transformarea unei pierderi în câștig nu este un proces simplu. Un prim obstacol este reprezentat de rigiditatea contractelor. În cazul vaccinurilor anti-COVID-19, mai multe state au încercat să reducă livrările sau să renegocieze condițiile, dar au întâmpinat dificultăți juridice și financiare. Un al doilea obstacol este capacitatea administrativă. Introducerea de noi tratamente și tehnologii necesită proceduri clare, personal calificat, coordonare între instituții Fără aceste elemente, beneficiile potențiale nu ajung la pacienți. Lecțiile internaționale: ce funcționează În alte state, beneficiile pentru pacienți au apărut în urma unor strategii integrate. De exemplu, programele de parteneriat public–privat au permis introducerea rapidă a unor tehnologii medicale, investițiile în digitalizare au îmbunătățit accesul la servicii, reformele de finanțare au crescut eficiența sistemelor Un raport al OECD arată că sistemele care combină investițiile în tehnologie cu reforme structurale obțin cele mai bune rezultate în ceea ce privește accesul și calitatea serviciilor medicale. Ce ar însemna un beneficiu real pentru pacienți Din perspectiva pacienților, beneficiile nu se măsoară în contracte sau întâlniri, ci în rezultate concrete: - timp mai scurt de așteptare pentru tratamente - acces la terapii moderne - servicii medicale mai eficiente Aceste obiective pot fi atinse doar dacă inițiativele externe sunt integrate într-o strategie internă coerentă. Între oportunitate și capacitatea sistemului românesc Vizita ministrului Sănătății în Statele Unite și discuțiile cu actori globali din domeniul sănătății reprezintă, fără îndoială, o oportunitate. Însă transformarea unei pierderi financiare într-un beneficiu pentru pacienți nu depinde doar de negocieri, ci și de capacitatea sistemului național de a se adapta. Experiența internațională sugerează că astfel de inițiative pot produce rezultate doar atunci când sunt susținute de reforme structurale, investiții în infrastructură și o gestionare eficientă a resurselor. În absența acestor condiții, „valorificarea pierderilor” riscă să rămână un obiectiv ambițios, dar dificil de realizat. În schimb, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, inițiativa ar putea deveni un exemplu de transformare a unei crize într-o oportunitate pentru sistemul de sănătate și, implicit, pentru pacienți.

Românii, între „suveranitate” și beneficiile UE (sursa: Pexels/aleksandre lomadze)
Eveniment

Din ce în ce mai mulți români cred că UE limitează suveranitatea țării, dar vor stabilitate

Aproape 39% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, arată datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a. În același timp, percepțiile sunt profund ambivalente: o parte semnificativă dintre cei care văd această limitare o asociază, paradoxal, cu beneficii economice. Suveranitate versus nivel de trai: percepții contradictorii Dintre românii care cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, 37,7% consideră totuși că acest lucru contribuie la creșterea nivelului de trai. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” Raportat la populația totală, aproximativ 15% dintre români împărtășesc această opinie. Pe de altă parte, circa 22% dintre români cred că limitarea suveranității ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană afectează negativ nivelul de trai, în timp ce 15% sunt de părere că aceasta îl îmbunătățește. Evoluția percepțiilor față de UE Datele colectate în perioada 13–15 ianuarie arată o creștere ușoară a ponderii celor care cred că UE limitează suveranitatea națională: 38,9%, față de 38,1% în septembrie 2025. În paralel, a scăzut procentul celor care nu consideră că UE afectează semnificativ suveranitatea, de la 52,4% la 45,9%. De asemenea, a crescut ponderea celor indeciși sau care nu răspund, până la 15,3%. Cine percepe UE ca limitând suveranitatea României Percepția suveranistă este mai accentuată decât media în rândul votanților PSD și AUR, al bărbaților, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație medie și al locuitorilor din orașele mici. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat tind să respingă ideea că apartenența la UE limitează suveranitatea națională. Negociere în interiorul UE, nu ieșire: poziția majoritară În ceea ce privește protejarea intereselor economice, 69,1% dintre respondenți consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul Uniunii Europene. Totuși, această opțiune este în scădere față de aprilie 2025, când era susținută de peste 80% dintre români. Susținerea ieșirii României din UE a crescut la 11,2%, de la 4,8% în aprilie 2025, în timp ce 11,8% consideră că nu este nevoie de nicio acțiune, deoarece interesele economice și naționale sunt deja protejate. Profilul euroscepticismului și al pragmatismului european Ieșirea din Uniunea Europeană este susținută peste medie de bărbați și persoane cu educație primară. În schimb, ideea renegocierii condițiilor în interiorul UE este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de femei, de persoane cu educație superioară, de locuitorii din marile orașe și de angajații la stat. Cum ar fi viața românilor fără Uniunea Europeană Potrivit sondajului, 22,4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54,9% consideră că viața le-ar fi mai grea. Restul respondenților cred că viața ar rămâne la fel sau nu au oferit un răspuns. Niciun electorat relevant al partidelor politice majore nu consideră, în majoritate, că desființarea UE ar aduce o îmbunătățire a calității vieții. INSCOP: Pro-europenism pragmatic, nu identitar Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică aceste rezultate printr-un „paradox structural”: românii acceptă ideea unei pierderi de suveranitate, dar sprijinul pentru UE este unul defensiv și pragmatic, bazat mai degrabă pe teama de pierdere decât pe o loialitate simbolică profundă. Potrivit acestuia, preferința clară pentru renegociere, nu pentru ieșire, indică un „naționalism de negociere”, nu unul de ruptură. UE este asociată majoritar cu securitate și predictibilitate, însă acest sprijin poate fi erodat rapid de discursuri populiste, în lipsa unor beneficii concrete resimțite zilnic. Datele sondajului INSCOP Cercetarea a fost realizată în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Acordul UE–Mercosur, oportunitate majoră pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Economie

Cinci miliarde de euro ar putea intra în România datorită acordului UE-Mercosur (Nicușor Dan)

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă, la Iași, că acordul comercial semnat de Uniunea Europeană cu statele Mercosur reprezintă o șansă importantă pentru economia românească, în special pentru industria auto, unul dintre pilonii principali ai exporturilor naționale. Impact direct asupra industriei auto românești Potrivit șefului statului, acordul UE–Mercosur este „ceva benefic” pentru România și trebuie tratat ca „o chestiune extrem de serioasă”, având în vedere ponderea majoră a sectorului auto în economia națională. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” România înregistrează exporturi anuale de aproximativ 90 de miliarde de euro, dintre care aproape jumătate provin direct sau indirect din industria auto. „Închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industrie auto europeană, din care România este o componentă importantă”, a explicat președintele. Posibilă creștere de până la 15% a industriei auto Nicușor Dan estimează că acordul cu Mercosur ar putea genera o creștere de 10–15% a industriei auto din România, ceea ce ar însemna un aport anual de miliarde de euro la exporturi. „Ce ar însemna pentru România ca de la un export de 42–43 de miliarde de euro să vină anual încă 5 miliarde în România, în industria românească? Când discutăm de Mercosur, trebuie să ne uităm la ambele părți ale balanței”, a subliniat șeful statului. Poziția României: susținere constantă pentru Mercosur Președintele a reamintit că negocierile privind acordul UE–Mercosur durează de peste două decenii, iar poziția oficială a României este una de susținere de aproximativ zece ani. „Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială formată de vreo 10 ani. Când am preluat această funcție, am întrebat care este poziția României, iar aceasta este de susținere a acordului Mercosur”, a declarat Nicușor Dan. Protejarea agricultorilor români în negocierile europene Șeful statului a precizat că, în urma presiunilor venite din partea agricultorilor europeni, România a susținut poziția Franței în dezbaterea internă din cadrul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, negocierile recente au dus la obținerea unor beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni, inclusiv pentru cei din România. „În urma dezbaterilor din interiorul Uniunii Europene din ultimele luni, în cadrul acestei negocieri au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și pentru agricultorii români”, a precizat președintele. Nicușor Dan s-a aflat sâmbătă la Iași, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, pentru a participa la manifestările organizate de autoritățile locale cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

ING Bank lansează trei pachete noi de cont curent – ING Go, ING More și ING Extra – cu beneficii extinse pentru clienți (sursa: ING)
Economie

ING lansează trei pachete noi de cont curent - Go, More, Extra. Beneficii extinse pentru clienți

ING Bank România schimbă modul în care sunt gândite conturile curente și introduce trei pachete noi: ING Go, ING More și ING Extra. Ideea este de a oferi mai multe beneficii într-un singur produs, adaptat stilului de viață al fiecărui client. Este o premieră pe piața bancară din România și, totodată, România devine prima țară din grupul ING care implementează acest concept la nivelul clienților persoane fizice. Potrivit băncii, noile pachete includ avantaje care merg mult dincolo de operațiunile bancare obișnuite: asigurări pentru boli grave, asigurări de călătorie, dobânzi preferențiale pentru economiile făcute prin Round Up, schimb valutar avantajos și diverse beneficii legate de mobilitate și călătorii. „La ING Bank, credem că banking-ul trebuie adaptat vieții reale, în care fiecare client are libertatea de a alege serviciile și beneficiile care îi susțin stilul de viață”, spune Eleni Skoura, Deputy CEO & Head of Private Individuals. Ea subliniază că această lansare reprezintă și un reper strategic pentru toate țările din grup. Ce își doresc românii de la un cont bancar Beneficiile incluse în pachetele ING au fost validate într-un sondaj Ipsos realizat în noiembrie 2025. Printre cele mai importante avantaje dorite de români se numără: plăți și retrageri fără comisioane – 88% dobânzi preferențiale la economiile Round Up – 80% asigurare pentru boli grave – 78% rate de schimb avantajoase – 76% asigurare de călătorie – 74% Sondajul a fost realizat la nivel urban, pe un eșantion de 1.610 persoane cu vârste între 18 și 65 de ani. Asigurare de boli grave și asigurare de călătorie – incluse în ING More și ING Extra Asigurarea de boli grave este considerată un element esențial de 36% dintre respondenți și important de alți 42%. ING include această protecție atât pentru titular, cât și pentru copiii săi sub 18 ani. Polița acoperă afecțiuni grave precum: cancer, infarct miocardic, Alzheimer, pierderea vederii, amputații, intervenții chirurgicale cardiace majore și transplanturi. Valoarea acoperită: 20.000 de lei pentru ING More și 100.000 de lei pentru ING Extra. Asigurarea de călătorie este, de asemenea, foarte apreciată: una din trei persoane ar alege un cont bancar datorită acestei protecții. ING o include pentru întreaga familie, alături de asistență rutieră în România și Europa. ING Go – pachetul de bază, accesibil și fără comisioane pentru cei cu venituri recurente Pachetul ING Go este construit pe structura ING Card Complet și oferă servicii bancare esențiale fără costuri pentru clienții care au un venit lunar recurent de minimum 700 de lei. Beneficii ING Go: Cont în lei inclus și zero taxe pentru administrare Transferuri în lei/euro gratuite, retrageri gratuite de la orice bancomat Schimb valutar preferențial (limita 10.000 lei/lună) Dobânzi mai mari la depozite și mai mici la credite Acces la programul de loialitate Cashback Bazar Pentru tinerii între 18 și 24 de ani, ING Go este gratuit indiferent de venit. Pentru cei fără venit recurent, taxa de administrare este de 9 lei/lună (care va deveni 15 lei/lună din aprilie 2026). ING More – pentru cei care vor mai mult confort și siguranță Pachetul ING More combină servicii bancare premium cu beneficii utile în viața de zi cu zi. ING More include: Card Visa Gold Retrageri și transferuri gratuite, cont în lei inclus Dobândă de 10% pentru economiile Round Up Schimb valutar preferențial (limita 10.000 lei/lună) Asigurare de boli grave – 20.000 lei Asigurare de călătorie + asistență rutieră pentru întreaga familie 3 intrări gratuite pe an în lounge-urile aeroporturilor din București, Timișoara și Cluj 12% reducere la BlackCab Costul pachetului: 39 lei/lună. ING Extra – varianta premium pentru cei care vor toate beneficiile ING Extra este cel mai complex pachet, cu acces la servicii premium bancare și non-bancare. Pachetul include: Card Visa Platinum Administrare gratuită pentru conturile în lei și valută Transferuri gratuite în orice monedă Dobândă de 10% pentru economiile Round Up Schimb valutar preferențial nelimitat Asigurare de boli grave – 100.000 lei Asigurare de călătorie + asistență rutieră în toată Europa Acces gratuit Priority Pass în lounge-uri din toată lumea 15% reducere la BlackCab Costul pachetului: 220 lei/lună. Disponibilitate și perioadă de testare gratuită Noile pachete ING Go, ING More și ING Extra sunt disponibile din 17 decembrie 2025. Clienții care aleg ING More sau ING Extra până la 31 mai 2026 beneficiază de 3 luni gratuite de testare, fără taxe și fără obligație de continuare. Pachetele pot fi activate direct din Home’Bank sau într-o agenție ING.

Postul intermitent, între beneficii și riscuri (sursa: Pexels/THE 5TH)
Eveniment

Postul intermitent: beneficii sau riscuri? Un studiu ridică semne de întrebare

Postul intermitent, între beneficii și riscuri. Postul intermitent a devenit una dintre cele mai populare tendințe dietetice ale deceniului. Este promovat ca o modalitate simplă de a „păcăli” biologia: nu contează neapărat ce mănânci, ci când mănânci. De la vedete de la Hollywood până la lideri politici și antreprenori din tehnologie, mulți jură că metoda îi ajută să rămână în formă. Totuși, un nou studiu de amploare aduce în discuție riscuri neașteptate pentru sănătatea cardiovasculară. Cum funcționează postul intermitent În forma sa clasică, postul intermitent presupune limitarea meselor la un interval de aproximativ opt ore pe zi, urmat de o perioadă de 16 ore fără alimente. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite Alte variante, precum dieta 5:2, restricționează caloriile doar în anumite zile ale săptămânii. Până acum, cercetările sugerau că prelungirea perioadei de post nocturn ar putea îmbunătăți metabolismul, sprijini repararea celulară și chiar prelungi viața. Cu toate acestea, nutriționiștii avertizează de mult timp că metoda nu este un „glonț de argint” și poate fi riscantă pentru persoanele cu afecțiuni preexistente. Postul intermitent, între beneficii și riscuri Un studiu recent, desfășurat pe mai mult de 19.000 de adulți, a descoperit un fapt alarmant: persoanele care și-au restrâns fereastra de alimentație la mai puțin de opt ore pe zi aveau un risc cu 135% mai mare de a muri din cauze cardiovasculare, comparativ cu cei care mâncau într-un interval de 12-14 ore. Această creștere a riscului a fost observată indiferent de vârstă, sex sau stil de viață, fiind însă mai accentuată în rândul fumătorilor, al persoanelor cu diabet și al celor cu boli cardiace preexistente. Beneficiile potențiale ale postului intermitent Pe de altă parte, numeroase studii pe termen scurt au arătat că postul intermitent poate aduce beneficii, precum: - pierdere în greutate; - îmbunătățirea sensibilității la insulină; - scăderea tensiunii arteriale; - profil lipidic mai bun; - efecte antiinflamatoare. De asemenea, metoda este ușor de adaptat la obiceiuri culturale sau religioase și poate ajuta la menținerea glicemiei fără numărarea strictă a caloriilor. Posibile efecte negative În ciuda avantajelor, specialiștii avertizează asupra unor riscuri semnificative: - deficiențe de nutrienți; - creșterea colesterolului; - foame excesivă, iritabilitate și dureri de cap; - dificultăți de concentrare; - pierdere de masă musculară; - risc crescut de hipoglicemie la persoanele cu diabet. Pentru vârstnici sau persoane cu afecțiuni cronice, perioadele lungi de post pot accentua fragilitatea sau accelera pierderea masei musculare. Ce spun experții Profesorul Victor Wenze Zhong, autorul principal al studiului și epidemiolog la Universitatea Shanghai Jiao Tong, a declarat pentru BBC că rezultatele nu dovedesc o relație de cauzalitate, dar ridică suficiente semne de întrebare pentru a reconsidera postul intermitent ca strategie sigură și universală. „Pe baza dovezilor actuale, este mai important să ne concentrăm pe ce mâncăm decât pe când mâncăm. Cel puțin, oamenii ar trebui să evite menținerea pe termen lung a unei ferestre de alimentație de doar opt ore, dacă scopul este prevenirea bolilor cardiovasculare sau prelungirea vieții”, afirmă Zhong. La rândul său, endocrinologul Anoop Misra atrage atenția că postul intermitent poate fi util în anumite contexte, dar trebuie personalizat și monitorizat, în special la pacienții cu diabet sau boli cardiovasculare. Prudență și personalizare Mesajul final al studiului nu este renunțarea definitivă la postul intermitent, ci adaptarea acestuia la profilul individual de risc. Pentru moment, recomandarea cea mai sigură rămâne concentrarea pe calitatea alimentelor consumate, nu doar pe intervalul orar. Până la apariția unor dovezi mai concludente, specialiștii sfătuiesc prudență și consult medical înainte de a adopta regimuri stricte de post intermitent.

Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer (sursa: Pexels/Rachel Claire)
Eveniment

Rozmarinul poate stimula memoria și ar putea ajuta în lupta împotriva bolii Alzheimer

Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul este apreciat de secole în bucătăriile lumii pentru gustul său distinct. Însă, dincolo de savoarea sa culinară, rozmarinul câștigă tot mai multă recunoaștere pentru beneficiile sale asupra sănătății, în special în ceea ce privește creierul, inflamația și imunitatea, fiind considerat un aliat important în prevenirea și tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer Studii recente arată că rozmarinul ar putea juca un rol promițător în prevenirea bolii Alzheimer, principala cauză a demenței la nivel global. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Încă din Antichitate, grecii și romanii considerau că rozmarinul îmbunătățește memoria și claritatea mentală, obiceiuri care acum sunt susținute de știință. Un experiment a demonstrat că simpla inhalare a aromei de rozmarin a dus la performanțe mai bune în teste de memorie, comparativ cu un mediu fără miros. Cum acționează rozmarinul asupra creierului Rozmarinul stimulează circulația sângelui, inclusiv la nivel cerebral, furnizând mai mult oxigen și nutrienți. În plus, are efecte calmante: aroma sa poate reduce anxietatea și îmbunătăți somnul, factori esențiali pentru o memorie mai bună și o capacitate de concentrare crescută. Unul dintre compușii activi ai rozmarinului, 1,8-cineolul, inhibă descompunerea acetilcolinei, o substanță chimică esențială pentru învățare și memorie. Astfel, rozmarinul poate sprijini performanța cognitivă, mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă. Antioxidanții puternici protejează celulele cerebrale Rozmarinul este bogat în antioxidanți care combat stresul oxidativ, unul dintre factorii principali ai declinului cognitiv. Dintre fitocompușii benefici, acidul carnosic se remarcă prin proprietățile sale antiinflamatorii și neuroprotectoare. DiAcCA, compus revoluționar derivat din rozmarin În 2025, cercetătorii au dezvoltat diAcCA, o formă stabilizată a acidului carnosic. În studii preclinice, acest compus a demonstrat efecte spectaculoase: îmbunătățirea memoriei, creșterea numărului de sinapse (conexiuni între celulele nervoase) și reducerea proteinelor toxice asociate cu Alzheimer — cum sunt amiloid-beta și tau. Un aspect inovator al diAcCA este că se activează doar în zonele inflamate ale creierului, reducând riscul de efecte adverse. Testele pe animale nu au indicat toxicitate și au evidențiat îmbunătățiri cognitive importante. Următorul pas ar putea fi testarea pe oameni. DiAcCA ar putea avea aplicații și în tratarea altor boli inflamatorii, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și Parkinson. Beneficiile rozmarinului dincolo de funcția cerebrală Rozmarinul are o istorie îndelungată și în medicina tradițională, fiind folosit pentru digestie, combaterea balonării și reducerea inflamațiilor. Compuși precum acidul rozmarinic și acidul ursolic contribuie la reducerea inflamațiilor în întregul organism. La nivel cutanat, rozmarinul poate ameliora acneea și eczema, iar acidul carnosic are potențial anti-aging, protejând pielea de efectele nocive ale soarelui. Proprietăți antimicrobiene și utilizări practice Uleiul de rozmarin are proprietăți antimicrobiene, fiind eficient împotriva bacteriilor și fungilor. De aceea, este tot mai utilizat în conservarea alimentelor și în formule farmaceutice. Precauții: rozmarinul poate deveni periculos În doze normale, ca ingredient în mâncare, ceai sau aromaterapie, rozmarinul este sigur pentru majoritatea persoanelor. Totuși, în concentrații mari sau sub formă de extracte, poate provoca efecte adverse, precum greață, vărsături sau, rar, convulsii, în special la persoanele cu epilepsie. De asemenea, femeile însărcinate ar trebui să evite dozele mari, din cauza riscului teoretic de stimulare a contracțiilor uterine. Rozmarinul poate interacționa cu medicamente anticoagulante, așadar consultul medical este recomandat înainte de administrarea suplimentelor.

Cafeaua, potențial aliat al vieții sănătoase (sursa: Pexels/Chevanon Photography)
Eveniment

Cafeaua, un aliat neașteptat al longevității. Ce spun noile cercetări

Cafeaua, potențial aliat al vieții sănătoase. Un nou studiu prezentat la întâlnirea anuală a Societății Americane de Nutriție sugerează că o ceașcă de cafea pe zi ar putea contribui la o viață mai lungă și mai sănătoasă, mai ales pentru femeile aflate la vârsta mijlocie. Cafeaua, potențial aliat al vieții sănătoase Potrivit studiului, femeile care consumau între una și trei cești de cafea cu cofeină pe zi, în jurul vârstei de 50 de ani, aveau șanse mai mari să ajungă la bătrânețe fără boli cronice majore și cu o stare bună de sănătate fizică, mintală și cognitivă. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe Concluzia aparține dr. Sara Mahdavi, profesoară asociată la Universitatea din Toronto, care a condus cercetarea. Analiza a fost realizată pe baza datelor alimentare a peste 47.000 de femei incluse în faimosul „Nurses’ Health Study”, urmărite timp de 30 de ani pentru a analiza impactul obiceiurilor asupra sănătății pe termen lung. Nu orice băutură cu cofeină are același efect Rezultatele studiului arată că beneficiile sunt specifice cafelei cu cofeină. Ceaiul, cafeaua decofeinizată sau băuturile carbogazoase cu cofeină (precum cola) nu au prezentat aceeași asociere pozitivă, ba dimpotrivă, consumul ridicat de sucuri cu cofeină s-a corelat cu șanse mai mici de îmbătrânire sănătoasă. „Acest lucru sugerează că există compuși în cafea care contribuie la conservarea sănătății”, a declarat dr. David Kao, profesor de medicină la Universitatea din Colorado, care nu a fost implicat în studiu, dar consideră cercetarea solidă. Un studiu observațional Este important de subliniat că studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de tip cauză-efect. Deși cercetătorii au ajustat analiza în funcție de factori precum stilul de viață, demografia și dieta generală, alte variabile necunoscute ar putea influența rezultatele. Totuși, legătura dintre cafea și sănătatea pe termen lung este în acord cu alte studii anterioare care au sugerat beneficii precum reducerea riscului de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Ar trebui să începem să bem cafea? Dacă nu avem obiceiul de a consuma cafea, nu înseamnă că ar trebui să-l adoptăm imediat. „Cafeaua poate susține longevitatea, dar nu este o soluție universal valabilă – mai ales pentru femei”, avertizează dr. Mahdavi. Metabolismul cofeinei este influențat de hormonii feminini. De exemplu, estrogenul inhibă o enzimă hepatică importantă în descompunerea cofeinei, ceea ce face ca efectele cofeinei să dureze mai mult în organismul femeilor aflate la menopauză, însărcinate sau care folosesc anticoncepționale orale. Consum moderat, dietă sănătoasă Consumul moderat de cafea – între una și trei cești pe zi – poate face parte dintr-o dietă sănătoasă pentru mulți adulți. Dar asta nu înseamnă că toată lumea ar trebui să înceapă sau să crească aportul de cafea în speranța unei bătrâneți fericite. Dr. Kao subliniază că studiul nu demonstrează că trecerea de la zero la trei cești de cafea pe zi ar aduce aceleași beneficii pentru cei care nu obișnuiesc să o consume. Cine ar trebui să fie atent la consumul de cafea? Deși rezultatele studiului oferă vești bune pentru cei care savurează zilnic cafeaua, anumite persoane trebuie să fie atente. Printre acestea se numără cei care suferă de hipertensiune arterială, boli cardiace, tulburări de somn sau anxietate, avertizează dr. Lu Qi, profesor la Universitatea Tulane, implicat în cercetări similare. În plus, un alt studiu realizat recent a arătat că momentul în care bei cafeaua contează: consumul dimineața pare să aducă beneficii mai mari decât pe parcursul zilei.

Creatina, un posibil stimulent pentru creier (sursa: Pexels/ibrahim hafedh)
Eveniment

De la culturism la neuroștiință: creatina, suplimentul pentru bodybuilding care stimulează creierul

Creatina, un posibil stimulent pentru creier. Creatina este cunoscută în special în lumea sportului pentru rolul său în creșterea performanței fizice și a rezistenței în timpul exercițiilor. Cea mai utilizată formă este creatina monohidrat, preferată de culturisti. Însă cercetările recente sugerează că beneficiile creatinei ar putea depăși cu mult sala de sport. Ce este creatina și cum funcționează în organism Creatina este o substanță produsă natural de ficat, rinichi și pancreas, fiind stocată în special în mușchi și creier. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Totuși, cantitatea generată de organism nu este suficientă, astfel că aportul alimentar — din carne sau pește gras — joacă un rol esențial. Creatina reglează energia celulară, iar suplimentarea poate sprijini diverse funcții fiziologice. Creatina, un posibil stimulent pentru creier Cercetările recente arată că suplimentarea cu creatină poate aduce beneficii cognitive, în special în condiții de stres, oboseală sau epuizare post-virală. Creatina ar putea ajuta la îmbunătățirea memoriei, a concentrării și chiar la ameliorarea simptomelor din Alzheimer. O singură doză poate contracara lipsa somnului Ali Gordjinejad, cercetător în Germania, a testat efectele unei singure doze de creatină după o noapte de nesomn. Participanții care au primit suplimentul au avut reacții mai rapide și memorie pe termen scurt mai bună decât cei cu placebo. Explicația ar putea fi că neuronii stresați absorb mai ușor creatina, care acționează ca un rezervor de energie rapid disponibil. O atenționare este necesară: participanții au primit o doză mare, 35g de creatină, de zece ori mai mare decât doza zilnică recomandată. Acest lucru poate fi periculos, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni renale. Gordjinejad speră ca, în viitor, creatina să fie utilizată pentru a susține funcționarea cognitivă a persoanelor nevoite să rămână treze perioade îndelungate, precum salvatorii sau studenții în sesiune. Studii viitoare vor testa doze mai mici, sigure pentru utilizare pe scară largă. Criticii invocă prea puține dovezi concludente Profesorul Terry McMorris, care a analizat 15 studii în 2024, spune că nu există suficiente dovezi clare pentru beneficiile cognitive ale creatinei. Cauza ar putea fi testele cognitive învechite sau variațiile mari în regimurile de administrare. Totuși, el consideră că domeniul merită investigat mai aprofundat. Alte beneficii posibile: cancer, menopauză și sănătate mentală Studiile recente indică și alte efecte promițătoare ale creatinei. În cercetări pe animale, creatina a încetinit dezvoltarea tumorilor. De asemenea poate ameliora simptomele menopauzei și ar putea avea efect antioxidant, protejând organismul în perioadele de stres. Un studiu pe 25.000 de persoane cu vârste peste 52 de ani a arătat că un consum crescut de creatină (cu doar 0,09g mai mult pe două zile) a fost asociat cu un risc redus de cancer cu 14%. Creatina și depresia Un alt studiu a arătat că pacienții cu depresie care au primit creatină în paralel cu terapie cognitiv-comportamentală au avut o îmbunătățire mai mare a simptomelor decât cei care au urmat doar terapia. Creatina contribuie la producția de energie și la echilibrul neurotransmițătorilor, factori esențiali pentru starea de spirit. Veganii și riscul de depresie: un posibil rol al creatinei Profesorul Sergej Ostojic atrage atenția că veganii, având niveluri mai scăzute de creatină din cauza dietei, pot fi mai vulnerabili la depresie. Suplimentarea ar putea oferi un sprijin suplimentar acestui grup. Creatina și sindromul post-Covid: rezultate încurajatoare În 2023, Ostojic și echipa sa au studiat 19 pacienți cu Long Covid. Jumătate au primit creatină timp de șase luni, iar cealaltă jumătate un placebo. Cei care au luat suplimentul au raportat mai puțină „ceață mentală” și o concentrare mai bună. Nivelurile scăzute de creatină inițiale au fost asociate cu forme mai severe ale bolii.

Carnea de miel, beneficii și pericole (sursa: Pexels/Malidate Van)
Eveniment

Mielul de Paști, între tradiție și știință: adevăruri nutriționale înainte de masa pascală

Carnea de miel, beneficii și pericole. Carnea de miel are o tradiție îndelungată în gastronomia românească, mai ales în perioada sărbătorilor pascale. Această carne roșie, apreciată nu doar pentru gustul său distinct, ci și pentru aportul nutrițional, aduce beneficii importante pentru sănătate, însă consumul ei trebuie gestionat cu atenție, având în vedere și posibilele efecte secundare. Carnea de miel, beneficii și pericole Carnea de miel se remarcă prin valoarea sa nutrițională și prin multiplele beneficii pe care le poate oferi, de la susținerea masei musculare și a sistemului imunitar, până la contribuția pentru sănătatea pielii și a oaselor. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Totuși, consumul ei trebuie efectuat cu discernământ, având în vedere riscurile asociate unui consum excesiv, precum afecțiunile cardiovasculare și riscul crescut de cancer, documentate în diverse studii. Proteine, vitamine și minerale Pe lângă faptul că este o sursă excelentă de proteine de înaltă calitate, conținând toți cei nouă aminoacizi esențiali, carnea de miel oferă o gamă variată de vitamine și minerale esențiale. O porție de 100 de grame de carne de miel furnizează aproximativ 28 de grame de proteine, element esențial pentru menținerea și reconstruirea masei musculare. Totodată, conținutul ridicat de grăsimi saturate și mononesaturate impune consumul moderat, având în vedere aportul caloric (peste 330 de calorii per porție). Mielul este o sursă bogată de minerale precum fier, zinc, calciu, seleniu, potasiu, cupru și magneziu, care contribuie la diverse funcții metabolice și la menținerea sănătății oaselor și sistemului imunitar. Vitaminele din complexul B, prezent în această carne, sprijină metabolismul energetic și funcționarea sistemului nervos. Beneficiile consumului de carne de miel Datorită profilului său complet de proteine, carnea de miel este un aliat important în păstrarea masei musculare, mai ales pentru adulții în vârstă sau pentru cei care practică exerciții fizice regulate. Consumarea constantă a proteinelor de calitate favorizează regenerarea țesuturilor și recuperarea după efort. Prezența aminoacidului beta-alanină, esențial în formarea carnosinei, aduce beneficii semnificative funcției musculare. Carnosina ajută la reducerea oboselii și la creșterea capacității de efort, ceea ce face ca mesele bogate în carne, inclusiv miel, să fie atractive pentru sportivi și persoane active. Carnea de miel este bogată în acid folic, un nutrient indispensabil pentru prevenirea defectelor de tub neural la nou-născuți. Astfel, includerea ei moderată în alimentație poate fi benefică pentru gravide, cu respectarea recomandărilor medicale. Acizii grași omega-3 găsiți în carnea de miel contribuie la menținerea unui aspect tânăr al pielii, prin reducerea ridurilor și a petelor de vârstă. În plus, aportul de minerale precum zincul, fosforul și seleniul sprijină densitatea minerală osoasă, ajutând la prevenirea osteoporozei. Zincul, prezent în cantități importante în miel, este crucial pentru un sistem imunitar sănătos. De asemenea, conținutul semnificativ de fier ajută la prevenirea anemiei, stimulând producția de globule roșii. Deși are un conținut caloric ridicat, carnea de miel poate contribui la promovarea senzației de sațietate și la stimularea activității metabolice, datorită cantității considerabile de proteine pe care le furnizează. Aceasta poate ajuta la controlul greutății, atunci când este parte dintr-o dietă echilibrată. Efectele secundare ale consumului excesiv În pofida beneficiilor semnificative, consumul excesiv de carne de miel poate avea efecte adverse, în special datorită aportului ridicat de grăsimi saturate și purine. Un consum exagerat de grăsimi saturate poate duce la creșterea nivelului colesterolului seric, favorizând astfel dezvoltarea hipertensiunii arteriale, bolilor de inimă și, în timp, a diabetului. Un studiu publicat în International Journal of Cancer arată că persoanele care au consumat carne roșie în exces au avut un risc ridicat de a dezvolta cancer de colon. Un alt studiu de la Vanderbilt University School of Medicine a declarat că aminele heterociclice, care sunt substanțe cauzatoare de cancer și care apar atunci când carnea este expusă la temperaturi foarte ridicate, cum ar fi prăjirea și grătarul, duc la diferite tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon, prostată și de sân. Consumul echilibrat Pentru a beneficia de proprietățile nutritive ale cărnii de miel, fără a risca efectele adverse ale consumului excesiv, se recomandă moderație și metode de gătit sănătoase. Cele mai bune metode de preparare sunt fierberea, coacerea sau gătitul la aburi, evitând prăjirea excesivă sau expunerea la temperaturi foarte ridicate. Carnea de miel e bine să fie combinată cu alte surse nutriționale, precum legume, fructe și cereale integrale.

Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit (sursa: Pexels/Julien Bachelet)
Eveniment

Postul intermitent, mai eficient decât dietele tradiționale: ce arată un nou studiu

Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit. Un nou studiu confirmă: postul intermitent este mai eficient decât restricția calorică zilnică pentru pierderea în greutate. De asemenea, această metodă aduce beneficii suplimentare, precum îmbunătățirea tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului și a glicemiei. Ce este postul intermitent? Postul intermitent este un model alimentar care alternează perioadele de alimentație în ritm normal, cu perioade de post (fără aport caloric semnificativ), fără a impune neapărat restricții asupra tipurilor de alimente consumate. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Spre deosebire de dietele tradiționale, care se concentrează pe ce anume mănânci, postul intermitent pune accent pe când anume mănânci. Ideea că momentul în care mâncăm influențează sănătatea a câștigat teren pe rețelele sociale, însă începe să fie confirmată și științific. Cea mai bună metodă Cele mai comune tipuri de post intermitent includ: Metoda 16:8 – se mănâncă într-un interval de 8 ore și se postește 16 ore; Metoda 5:2 – se mănâncă normal cinci zile pe săptămână și se reduc drastic caloriile în celelalte două zile; Metoda 4:3 – trei zile de restricție calorică alternând cu patru zile de alimentație liberă. Potrivit cercetătorilor, metoda 4:3 este cea mai eficientă. Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit Un studiu recent, publicat în Annals of Internal Medicine, demonstrează că postul intermitent este mai eficient decât dietele, atunci când vrem să slăbim. Cercetătorii de la University of Colorado School of Medicine au urmărit timp de 12 luni un grup de 165 de adulți supraponderali sau obezi. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri. Grupul cu post intermitent (metoda 4:3) a redus aportul caloric cu 80% timp de trei zile neconsecutive pe săptămână, iar în celelalte patru zile a mâncat liber, participanții fiind încurajați să facă alegeri sănătoase. Grupul cu dietă clasică a avut o restricție calorică zilnică, cu un deficit mediu de energie de 34,3%. Teoretic, ambele grupuri au consumat același număr de calorii pe săptămână. Însă, după un an, grupul cu post intermitent a pierdut în medie 7,6% din greutatea corporală, comparativ cu 5% în grupul cu dietă clasică. Diferența este considerată „modestă”, dar semnificativă. Participanții care au urmat postul intermitent au avut și îmbunătățiri ale tensiunii arteriale, ale nivelului colesterolului total și ale glicemiei. Metoda 4:3, cea mai eficientă Endocrinologul Victoria Catenacci, autoarea principală a studiului, a explicat: „Credem că strategia 4:3 a fost mai ușor de urmat deoarece presupunea numărarea caloriilor doar trei zile pe săptămână. Acest lucru reduce povara față de dietele clasice, unde restricția e zilnică.” Profesorul Adam Collins, nutriționist la University of Surrey, a remarcat faptul că și persoanele care nu postesc intermitent tind să mănânce mai puțin în unele zile, chiar dacă nu își dau seama. „Nu este o proprietate magică a postului, ci rezultatul unui deficit caloric mai eficient atins în practică”, a concluzionat Collins. „Credem că paradigma 4:3 – cu trei zile de post pe săptămână – este o formulă optimă. Alte forme de post pot fi prea rigide și greu de respectat”, a afirmat epidemiologul Danielle Ostendorf, co-autoare a studiului.

Medicamentele pentru slăbit, beneficii și riscuri (sursa: Pexels/Markus Winkler)
Eveniment

Ozempic, miracolul care slăbește: tratează diabet, afecțiuni cardiovasculare, Alzheimer. Cu riscuri

Medicamentele pentru slăbit, beneficii și riscuri. În ultimii ani, medicamentele pentru slăbit, precum Ozempic și Wegovy, au câștigat o popularitate fulgerătoare. Concepute pentru a trata diabetul de tip 2, aceste medicamente au devenit cunoscute în întreaga lume după ce s-a observat un efect secundar remarcabil: pierderea semnificativă în greutate. Însă ce impact real au ele asupra sănătății? Un studiu amplu, publicat în revista Nature Medicine, a adus informații revelatoare. Medicamentele pentru slăbit, beneficii și riscuri Primul studiu care a evaluat modul în care medicamentele pentru slăbire afectează sănătatea a descoperit un impact extraordinar asupra întregului organismul. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Analiza, care a implicat aproximativ două milioane de oameni, a observat că medicamentele au legătură și cu o mai bună funcționare a inimii, scad numărul de infecții și diminuează cazurile de demență. „Acesta este un teritoriu nou”, a spus cercetătorul principal, Dr. Ziyad al-Aly, epidemiolog clinic la Universitatea Washington, într-un interviu pentru BBC News. Dr. al-Aly a declarat că a fost „profund impresionat” de amploarea impactului acestor medicamente asupra diverselor sisteme ale organismului. În timp ce pierderea în greutate explică multe dintre beneficii, unele efecte sugerează modificări directe la nivel celular. Cercetătorii au avertizat însă că medicamentele „nu sunt lipsite de risc” și par să crească durerile articulare și inflamația, potențial mortală, a pancreasului. Cum acționează semaglutidul? Substanța activă din Ozempic și Wegovy imită hormonul GLP-1, produs natural de intestin după masă. Acesta semnalizează creierului că stomacul este plin, reducând pofta de mâncare. Dar GLP-1 nu acționează doar la nivelul creierului. Receptorii săi se găsesc și în inimă, în întregul sistem imunitar, în rinichi, în țesuturi implicate în inflamații. Această distribuție explică de ce semaglutidul pare să aibă efecte benefice asupra mai multor sisteme din organism, dar și de ce apar unele reacții adverse neașteptate. Beneficii uluitoare Cercetătorii au analizat datele medicale ale pacienților americani cu diabet de tip 2, dintre care unii au primit semaglutid (substanța activă din Ozempic/Wegovy), iar alții, tratamente standard. Studiul a evaluat efectele asupra a nu mai puțin de 175 de boli. Pacienții tratați cu semaglutid au prezentat o scădere semnificativă a riscurilor cardiovasculare, inclusiv: infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială. Totodată, s-au înregistrat scăderi ale dependențelor (alcool, opioide, canabis), reducerea riscului de schizofrenie, gânduri suicidare și anxietăți. Printre alte afecțiuni care au fost ameliorate în rândul pacienților tratați cu Ozempic/Wegovy s-au numărat cancerul hepatic, durerea musculară, boala cronică de rinichi, infecțiile bacteriene și episoadele de febră. Speranță pentru Alzheimer? Unul dintre cele mai surprinzătoate rezultate ale studiului este legat de riscul de Alzheimer, care pare să scadă cu 12% după doar câțiva ani de tratament. Totuși, această ipoteză este în curs de validare prin studii clinice mai riguroase, care urmează să ofere concluzii în următorii ani. Reversul medaliei Cu toate beneficiile, aceste medicamente nu sunt lipsite de riscuri. Cele mai frecvente reacții negative observate au fost stări de greață, dureri abdominale, inflamații gastrice, diverticulită, hemoroizi, episoade de leșin, dureri de cap, tulburări de somn. De asemenea au provocat pietre la rinichi și, surprinzător, unele persoane au raportat chiar creșterea durerilor articulare, deși pierderea în greutate ar fi trebuit să reducă presiunea asupra articulațiilor. Ce spun experții? Profesorul Naveed Sattar, de la Universitatea din Glasgow, consideră că este nevoie de studii suplimentare, dar rezultatele studiului „sunt promițătoare”. Profesorul Sir Stephen O’Rahilly, de la Universitatea Cambridge, a subliniat că efectele antiinflamatoare pot varia, iar unele afecțiuni reumatologice s-ar putea chiar agrava. Totuși, concluzia generală a specialiștilor este că, pentru pacienții cu diabet și risc cardiovascular, beneficiile medicamentelor cu semaglutid sunt reale. Cine ar trebui să ia aceste medicamente? Potrivit dr. Ziyad al-Aly, beneficiile sunt clare pentru persoanele cu diabet și afecțiuni metabolice. Însă, subliniază al-Aly, pentru cei care le folosesc doar în scop estetic, fără riscuri medicale evidente legate de greutate, riscurile ar putea depăși considerabil beneficiile. Dietă, nu magie Medicul endocrinolog și diabetolog Dr. Adrian Copcea a clarificat mai multe aspecte esențiale despre medicamentele GLP-1, precum Ozempic sau Saxenda, subliniind diferențele dintre realitate medicală și miturile promovate în spațiul online. Într-o postare pe Facebook, Dr. Copcea a afirmat că aceste medicamente sunt un instrument util pentru controlul apetitului, dar rezultatele depind de efortul susținut al pacientului și colaborarea cu un medic. Medicul atrage atenția că Ozempic nu este aprobat oficial pentru tratarea obezității, ci pentru diabet de tip 2. Prescrierea unei doze mai mici de Ozempic în afara indicațiilor este o greșeală, chiar dacă riscurile par reduse în unele cazuri. Medicul avertizează asupra fenomenului tot mai prezent al „medicinii de pe internet”, care creează confuzie și dăunează pacienților reali. În loc să se bazeze pe surse neavizate, pacienții ar trebui să discute cu specialiștii care lucrează efectiv cu aceste tratamente, concluzionează medicul.

Acidul hialuronic, între mit și știință (sursa: Pexels/Polina Tankilevitch)
Eveniment

Acidul hialuronic hidratează pielea cu adevărat? Ce spun studiile recente

Acidul hialuronic, între mit și știință. Acidul hialuronic este ingredientul-vedetă în multe produse cosmetice, de la creme și seruri, până la șampoane. Dar este el cu adevărat atât de eficient în hidratare pe cât susțin brandurile de îngrijire a pielii? Ce este acidul hialuronic și cum acționează? Acidul hialuronic este o substanță prezentă în mod natural în corpul uman, esențială pentru buna funcționare a țesuturilor și celulelor. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști În domeniul medical, este folosit de decenii, de exemplu, ca lubrifiant articular injectabil. În cosmetică, acidul hialuronic a fost adoptat pentru capacitatea sa de a atrage și reține apa, ceea ce ar contribui la hidratarea pielii, redarea elasticității și prevenirea ridurilor. Mai mult, în combinație cu protecția solară, poate acționa ca un antioxidant, protejând pielea de razele UV. Acidul hialuronic, între mit și știință Una dintre cele mai răspândite afirmații din industria de skincare este că acidul hialuronic poate reține de 1.000 de ori greutatea sa în apă. Această idee a fost recent pusă sub semnul întrebării de un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California. Aceștia au comparat o soluție cu 0,1% acid hialuronic cu apă pură și au concluzionat că nu există diferențe semnificative în capacitatea de reținere a apei. Prin urmare, mitul celor „1.000 de greutăți” nu ar fi valabil pentru toate formele de acid hialuronic. Nu toate formele de acid hialuronic sunt la fel Totuși, concluziile studiului nu sunt valabile pentru toate tipurile de acid hialuronic. Molecula poate avea diferite dimensiuni (greutăți moleculare), iar eficiența ei depinde de acest factor. Acizii hialuronici cu greutate moleculară mare formează rețele asemănătoare unor faguri, capabile să rețină cantități mari de apă – chiar și de 2.000 de ori greutatea lor, la o concentrație de doar 0,05%. În schimb, moleculele mici pătrund mai ușor în piele, dar rețin mai puțină apă. Mai mult decât hidratare: regenerare celulară și colagen Pe lângă hidratare, acidul hialuronic are și efecte antioxidante, stimulând regenerarea celulară și producția de colagen. Aceste proprietăți contribuie la o piele mai fină, mai netedă și mai tânără. Astfel, chiar dacă unele afirmații de marketing au fost contestate, beneficiile acidului hialuronic rămân dovedite și relevante. Cum alegi un produs eficient cu acid hialuronic? Pentru cele mai bune rezultate trebuie alese produse care conțin acid hialuronic cu greutăți moleculare multiple – eticheta poate include termeni precum „multiweight” sau „triple molecular weight”. Acestea trebuie să aibă o concentrație de minimum 0,1% de acid hialuronic, care oferă atât hidratare de suprafață (prin moleculele mari), cât și hidratare în profunzime (prin moleculele mici).

Ciocolata neagră, un superaliment pentru sănătate (sursa: pexels/Lisa from pexels)
Eveniment

De la plăcere la superaliment, șapte motive să nu ne simțim vinovați când mâncăm ciocolată neagră

Ciocolata neagră, un superaliment pentru sănătate. Ciocolata neagră este mai mult decât un desert apreciat, este și o sursă de nutrienți și antioxidanți cu multiple efecte benefice asupra sănătății, potrivit studiilor. Ciocolata neagră, un superaliment pentru sănătate Ciocolata neagră este una dintre cele mai bune surse de antioxidanți pe care le putem găsi. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi Studiile confirmă că aceasta poate îmbunătăți sănătatea, poate reduce riscul de boli de inimă și ne face creierul să funcționeze mai bine. Totuși, cercetătorii atenționează că este important să alegem variantele cu mai puțin zahăr și să ținem cont de aportul caloric. Iată șapte beneficii dovedite științific ale ciocolatei negre. Bogată în nutrienți esențiali Ciocolata neagră de calitate, cu un conținut de cacao de cel puțin 70%, este o sursă impresionantă de minerale esențiale. O tabletă de 100 de grame conține: 11 grame de fibre, 66% din doza zilnică recomandată (DZR) de fier, 57% din DZR de magneziu, 196% din DZR de cupru, 85% din DZR de mangan. De asemenea, furnizează potasiu, fosfor, zinc și seleniu. Cu toate acestea, trebuie consumată cu moderație, deoarece 100 de grame de ciocolată neagră conțin aproximativ 600 de calorii și o cantitate moderată de zahăr. O sursă puternică de antioxidanți Ciocolata neagră este bogată în compuși organici cu proprietăți antioxidante, precum polifenolii, flavanolii și catechinele. Studiile arată că activitatea antioxidantă a ciocolatei negre este chiar mai mare decât a unor fructe considerate excelente surse de antioxidanți, cum ar fi afinele sau fructele acai. Acest lucru contribuie la protecția celulară împotriva stresului oxidativ și la prevenirea îmbătrânirii premature. Îmbunătățește fluxul sanguin și reduce tensiunea arterială Flavonoidele din ciocolata neagră stimulează producerea de oxid nitric (NO), un compus care ajută la dilatarea vaselor de sânge și la îmbunătățirea circulației. Ca urmare, tensiunea arterială poate scădea ușor, beneficiind în special persoanele cu hipertensiune. Mai multe studii au confirmat efectele pozitive ale ciocolatei negre asupra sănătății cardiovasculare, deși rezultatele pot varia în funcție de organism. Crește colesterolul „bun” și protejează colesterolul „rău” Consumul moderat de ciocolată neagră a fost asociat cu creșterea nivelului de HDL („colesterol bun”) și protejarea LDL („colesterol rău”) de procesul de oxidare. Oxidarea LDL este un factor major în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, deoarece favorizează depunerea plăcilor de aterom în artere. Prin reducerea acestui proces, ciocolata neagră poate contribui la menținerea sănătății inimii. Reduce riscul de boli cardiovasculare Datorită efectelor sale asupra colesterolului și tensiunii arteriale, ciocolata neagră este considerată benefică pentru sănătatea inimii. Studiile pe termen lung au arătat că persoanele care consumă ciocolată neagră de câteva ori pe săptămână prezintă un risc mai scăzut de afecțiuni cardiovasculare comparativ cu cei care nu o includ deloc în dietă. Acest efect se datorează flavonoidelor, care reduc inflamația și îmbunătățesc funcția endotelială a vaselor de sânge. Protejează pielea împotriva efectelor nocive ale soarelui Flavonoidele din ciocolata neagră îmbunătățesc circulația sângelui la nivelul pielii, cresc hidratarea și protejează împotriva razelor UV. Un studiu a demonstrat că persoanele care au consumat regulat ciocolată neagră bogată în flavonoide timp de 12 săptămâni au avut o creștere a toleranței pielii la radiațiile solare. Deși acest efect nu înlocuiește protecția solară, poate fi un beneficiu suplimentar pentru sănătatea pielii. Susține funcțiile cerebrale și memoria Ciocolata neagră stimulează fluxul sanguin către creier, ceea ce poate îmbunătăți memoria, atenția și funcțiile cognitive. Flavonoidele din cacao au fost asociate cu o mai bună neuroplasticitate, ceea ce le face deosebit de benefice pentru persoanele în vârstă. Mai mult, ciocolata conține teobromină și o cantitate mică de cofeină, ceea ce poate ajuta la creșterea nivelului de energie și concentrare.

Dietele și regimurile alimentare cu beneficii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dietele și regimurile alimentare cu beneficii

Dietele și regimurile alimentare cu beneficii: Oana Roșu, nutriționist dietetician autorizat, avertizează că multe diete nu au la bază studii științifice solide. Dietele și regimurile alimentare cu beneficii Unele se sprijină pe cercetări limitate sau pe concepte populare fără dovezi concrete și pot produce efecte adverse importante. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Altele, precum dieta mediteraneană, dieta antiinflamatorie și planul DASH, sunt susținute de cercetări extinse și recunoscute pentru beneficiile lor asupra sănătății pe termen lung. Cele mai cunoscute diete și regimuri alimentare sunt în număr de 14 și doar puține dintre acestea sunt integral benefice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră