vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bani

119 articole
Investigații

Șase prime pe an la AACR

Șase prime pe an la AACR. 4.600 de euro brut. Atât a fost valoarea medie a fiecărei prime date în cursul anului 2022 de către directorul general Nicolae Stoica, șeful Autorității Aeronautice Civile Române (AACR). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total 4,38 milioane lei, adică în jur de 900.000 de euro. De aproape patru ori mai mult față de cuantumul primelor date anul 2021. În plus, s-au mai acordat premii pentru ore suplimentare și rezultate deosebite în cunatum de 500.000 de euro. Dar asta nu e tot: la începutul anului 2023, la o lună după ce s-a dat prima de Crăciun, angajații Autorității au mai primit câte un bonus minim de 500 de euro. Surse din cadrul AACR susțin că angajații obedienți au primit prime mult mai mari, dar valoarea acestora este ținută la secret de directorul Nicolae Stoica. Securitatea cibernetică, sacrificată pentru economii Nicolae Stoica a fost plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române în cursul anului 2020 de liberalul Lucian Bode, ministrul de atunci al Transporturilor. Ulterior, în mandatul de ministru al lui Cătălin Drulă, a fost numit director general interimar. La scurt timp după preluarea funcției, Nicolae Stoica a întocmit un raport prin care a decis desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică, din cadrul Biroului Administrativ, pentru a reduce costurile. Totodată, a decis și concedierea celor trei specialiști care răspundeau de securitatea cibernetică în domeniul aviației civile. Motivul: prin concedierea celor trei angajați AACR ar fi făcut economii anuale de aproximativ 507.000 lei. Puțin peste 100.000 de euro. Toate aceste decizii au fost justificate de directorul Nicolae Stoica prin faptul că AACR nu are atribuții în domeniul securității cibernetice în domeniul aviației civile. A fost contrazis de Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și chiar de către Guvernul României. Degeaba, lucrurile au rămas așa. Șase prime pe an la AACR Pus pe făcut economii, directorul Nicolae Stoica a acordat în primul an de mandat prime în valoare de 1,297 milioane lei unui număr de 190 de angajați. Adică, fiecare din cei 190 de beneficiari a primit o primă medie de 6.831 lei brut. Totodată, a premiat un singur angajat pentru muncă suplimentară cu suma de 3.419 lei brut. Surse din cadrul AACR au declarat sub protecția anonimatului că prima pentru ore suplimentare a fost acordată Gabrielei Mocanu, șefa biroului juridic și protejata directorului Nicolae Stoica. Situația s-a schimbat radical în anul 2022. A crescut valoarea primelor și a premiilor pentru ore suplimentare și rezultate deosebite. Cuantumul primelor brute a crescut de la 6.831 lei la 22.470 lei, adică cu 350%. Ceea ce implicit a dus la creșterea fondului de prime de la 1,297 milioane lei la 4,381 milioane lei, echivalentul a aproape 900.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Dacă în anul 2021 doar un singur angajat a primit primă pentru ore suplimentare, în anul 2022 s-au dat 124 de astfel de prime. Totodată, cuantumul primelor pentru ore suplimentare a crescut de la 3.419 lei la 8.435 lei. Adică, peste 1,045 milioane lei în total. Tot în anul 2022 s-au acordat un număr de 185 de prime pentru rezultate deosebite în muncă cu o valoare cumulată de 1,179 milioane lei. Cuantumul mediu al acestei prime a fost de 6.376 lei. Valoarea cumulată a tuturor primelor acordate de AACR în anul 2022 depășește suma de 6,6 milioane lei, aproximativ 1,4 milioane euro. Patru prime pe an numai prin CCM Defapt.ro a transmis mai multe solicitări către directorul general Nicolae Stoica pentru a afla care au fost criteriile de acordare a primelor în anul 2022, cuantumul acestora, dar și motivele pentru care s-au acordat prime la începutul acestui an. Din răspunsurile Autorității Aeronautice Civile Române rezultă că fiecare angajat primește patru prime anual. De Paște, de Ziua Patronului Aviației (20 iulie), de Ziua Autorității Aeronautice Civile Române (12 august) și de Ziua Aviației Civile Internaționale (7 decembrie). "Aceste prime sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (CCM), document semnat în anul 2019 între fosta conducere a Autorității Aeronautice Civile Române, sindicat și reprezentanții angajaților AACR", a susținut directorul Nicolae Stoica. Dar ce nu spune este faptul că el a semnat un act adițional în anul 2022 prin care se prelungește valabilitatea CCM. Noi bonusuri, în ianuarie 2023 Dar pe lângă cele patru prime anuale, angajații AACR s-au trezit în ianuarie 2023 că au primit noi bonusuri. Cea mai mică primă acordată în ianuarie 2023 a fost de 2.500 lei net. Surse din cadrul autorității susțin că alți angajați din anturajul directorului Nicolae Stoica au primit prime mult mai mari. Printre cei care au primit prime mult mai mari se află Gabriela Mocanu, Laura Stoian, Carmen Bondrea și Anda Ciobanu. Cele patru au făcut parte din comisia de evaluare a lui Nicolae Stoica pentru funcția de director general în decembrie 2022. Un alt angajat care a primit primă de peste 10.000 lei este Iulian Alexandru, șeful compartimentului auto. Am încercat să aflăm de la Gabriela Mocanu și Iulian Alexandru care a fost valoarea primelor primite în ianuarie 2023. Mocanu a refuzat să comenteze, Alexandru nu a putut fi contactat. Ne scriu familiile din AACR În cazul Laurei Stoian, consilier juridic și secretarul comisiei care l-a desemnat director general pe Nicolae Stoica, a răspuns soțul acesteia, Valentin Stoian. Și el angajat al AACR, pe postul de inspector aeronautic. Valentin Stoian a trimis un e-mail în care se arată deranjat de faptul că ne interesează primele primite din bani publici de angajații AACR, dar mai ales cele primite de soția sa. "În legătura cu unii colegi din lista aia nominală, află că au stat zile întregi până la orele 8-9 seara pentru a îndeplinii sarcini de serviciu, fără a li se plăti ore suplimentare, iar asta s-a întâmplat inclusiv pe 30 decembrie, când probabil dumitale îți pregăteai petrecerea de Anul Nou", susține furios Valentin Stoian (a fost păstrată grafia exactă a mesajului primit de Defapt.ro - n.r.). Orele suplimentare - excepționale, dar banale Directorul Nicolae Stoica și-a contrazis subalternul, susținând că "politica AACR este aceea ca angajații să nu efectueze ore suplimentare. Doar în cazuri excepționale și corespunzător motivate, se pot efectua ore suplimentare cu aprobarea șefilor ierarhici superiori. Citește și: OFICIAL Prima instituție de stat care și-a închis deja conturile la BCR și și-a deschis altele noi (la CEC) este Autoritatea Aeronautică. CNAIR o va urma până în februarie 2023 Angajații AACR care efectuează ore suplimentare sunt recompensați prin ore/zile libere, în condițiile legii, excepție făcând personalul care lucrează în ture și care nu poate fi recompensat cu ore/zile libere, iar conform legii, AACR este obligată să plătească orele suplimentare efectuate.". Cu toate acestea, primele acordate în anul 2022 pentru ore suplimentare au fost calculate la 1,045 milioane lei, adică peste 200.000 de euro. _____________________________ După publicarea articolului, Valentin Stoian a trimis redacției o reacție, pe care o publicăm ca atare: "Dl. Zoltan, Daca ar fi asa cum zici tu in articol, ar fi fost bine ca eu si sotia mea sa fi luat primele de care faci vorbire in articol! Pe langa faptul ca dezinformezi in ce ne priveste, macar ai bunul simt jurnalistic (ca cel de om se pare ca nu il ai!) si publica tot articolul la care faci referire in subtitlul ‘ ne scriu familiile din AACR’. De altfel si in acest articol dezinformezi cu buna stiinta (probabil din razbunare pentru ca nu ai nivelul intelectual suficient sa-mi dai o replica pe masura la primul meu mesaj?!) cand vorbesti de primele castigate de sotia mea. Daca tu le sti , zi-ni-le si noua ca noi nu stim de ele! Acele multe prime de care faci vorbire ca le-a castigat sotia mea te asigur ca nu le-a primit (si poate ca ar fi meritat la cat munceste si ce spete are!) Solicit ca acest mesaj sa fie publicat ca drept la replica impreuna cu primul meu mesaj transmis dlui. Zoltan Rog sa aveti in vedere ca acesta este un demers strict personal (asa cum a fost si prima mea interventie) intrucat imaginea mea si a sotiei este afectata de calomniile lansate de dl. Zoltan. Cu siguranta o sa analizez cu sotia chemarea in judecata a dlui. Zoltan si a intregii redactii pentru defaimare. Valentin STOIAN Aeronautical Inspector ATM/ANS Romanian CAA"

Șase prime pe an la AACR (sursa: Facebook/AACR)
Kaili nu știa de bani-n saci (sursa: Twitter/Eva Kaili)
Internațional

Kaili nu știa de bani-n saci

Kaili nu știa de bani-n saci. Eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, inculpată în dosarul de corupţie privind presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali şi funcţionari europeni, "nu ştia nimic despre banii găsiţi la ea acasă" în timpul percheziţiilor efectuate de poliţia belgiană. Iar în Parlamentul European (PE) ea "a votat mereu conform propriei conştiinţe", a susţinut avocatul său, Michalis Dimitrakopoulos, într-un interviu publicat marţi de cotidianul italian Corriere della Sera. Kaili nu știa de bani-n saci "Eva Kaili trăieşte un coşmar în închisoare, o catastrofă, pentru că este nevinovată. Singura persoană care a vizitat-o de Crăciun este tatăl ei", spune avocatul. Potrivit acestuia, acuzaţiile formulate asupra fostei vicepreşedinte a PE "sunt foarte vagi şi nu se bazează pe circumstanţe reale, ci doar pe banii găsiţi sub acelaşi acoperiş pe care Eva Kaili îl împărţea cu partenerul ei", asistentul europarlamentar Francesco Giorgi. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect "După ce a citit actul de acuzare al investigaţiei s-a simţit trădată. I-a fost folosit numele fără ştiinţa sa, până în ziua reţinerii ei nu a ştiut nimic despre banii din casă", a susţinut acelaşi avocat. Voturi "conform conștiinței" În cadrul anchetei legate de presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali europeni pentru a influenţa decizii ale instituţiilor UE, au fost efectuate circa 20 de percheziţii şi au fost confiscate sume de bani cash de peste 1,5 milioane de euro, echipamente informatice şi telefoane. Printre cei arestaţi preventiv şi puşi sub acuzare se numără de asemenea Francesco Giorgi şi fostul eurodeputat socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondator şi preşedinte al ONG-ului "Lupta contra impunităţii" (Fight Impunity) şi de asemenea presupusul cap al grupului infracţional. Avocatul Evei Kaili susţine în plus că ea nu a votat în PE aşa cum i-ar fi cerut Giorgi sau Panzeri, ci "mereu a votat conform conştiinţei sale, nici Panzeri şi nici tatăl ei nu i-au influenţat vreodată votul". Tatăl europarlamentarei este inculpat în acelaşi dosar, fără a fi arestat preventiv.

Conversațiile pe Whatsapp, probe în instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Conversațiile pe Whatsapp, probe în instanță

Conversațiile pe Whatsapp, probe în instanță. În plângerea depusă la Judecătorie, Alina B.K. a arătat că fusese contactată în preajma Crăciunului 2019 de către Carmen T. cu rugămintea de a o împrumuta cu 5.000 de euro. Conversațiile pe Whatsapp, probe în instanță Banii urma să fie restituiți în decurs de trei luni. Femeia a fost de acord și a virat banii în contul unui văr al lui Carmen T., întrucât aceasta avea contul poprit. Citește și: Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea Pe 24 decembrie, la două zile după ce-i ceruse, Carmen T. avea banii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parlamentarii români, 15 milioane euro nejustificat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Parlamentarii români, 15 milioane euro nejustificat

Parlamentarii români, 15 milioane euro nejustificat. Aleșii ieşeni au cheltuit aproape două milioane de lei în baza unei simple semnături anul acesta. Parlamentarii români, 15 milioane euro nejustificat Suma reprezintă jumătate din cheltuielile aferente funcţionării cabinetelor parlamentare. Potrivit legii, aceşti bani sunt justificaţi doar în baza unei declaraţii pe proprie răspundere a fiecărui parlamentar conform căreia acesta a cheltuit fondurile pentru propriul cabinet. Citește și: Eșec major al lui Ciolacu și al PSD: social-democrații suedezi se opun ca România să intre în Schengen. În octombrie, Ciolacu anunța „sprijinul total al socialiștilor europeni” De la protocol şi curăţenie până la achiziţia de furnituri de birou. Nu sunt necesare alte justificări. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea Foto: captură video
Politică

Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea

Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea erau, potrivit rechizitoriului DNA în dosarul Teldrum, publicat de G4Media, DcNews, site-ul lui Bogdan Chirieac, și Radu Tudor, moderator la postul Antena 3. În rechizitoriul Teldrum, publicat de G4Media, se arată că Radu Tudor făcea revista presei pentru fostul lider PSD și îl consilia. Puteți citi aici tot articolul: EXCLUSIV Rechizitoriul Tel Drum: Ce au declarat Ponta și Șova la DNA despre Dragnea / Cum s-a lipit Daddy de gruparea Mazăre să meargă în Brazilia / Cine sunt jurnaliștii plătiți de presupusul grup infracțional / Cum a zburat un șef din poliție pentru că ar fi refuzat să facă campanie pentru PSD Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea „Aceleași elemente sunt prezente și în ceea ce privește relația SC Agrotrust SRL cu SC Top Media Acces SRL (actuală SC Atlantic & Strategic SRL), societate aparținând jurnalistului Radu Tudor. În răspunsul formulat de reprezentantul societății prestatoare, după solicitarea unor termene pentru a pune la dispoziție documentele, a reieșit că ar fi existat un contract pentru perioada aprilie 2011 – mai 2012 în valoare de 6200 lei/lună singurele lucruri care au putut fi înaintate fiind niște copii xerox ale facturilor și un raport de lucru, nr. 1/06.2012, nesemnat de beneficiar (…) În perioada în care teoretic prestau activități de consultanță și/sau de promovare pentru persoana juridică cu activități agricole, Radu Tudor și Alexandru Bățăgui în realitate făceau revista presei pentru inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, îi făceau punctajele de discuții, selectau teme de interes public și într-adevăr îl consiliau cu privire la poziția pe care trebuie să o adopte”, se arată în rechizitoriu. DcNews lua câteva sute de lei mai puțin Tot Agrotrust a făcut plăți către DcNews. „Se reține și utilizarea fondurilor societăților comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat pentru beneficii politice prin efectuarea de plăți către trusturile media. Acest aspect reise din plățile efectuate de SC Agrotrust SRL către mai multe publicații , spre exemplu Press Media Electronic SRL, deținător al www.dcnews.ro. Fiind solicitate documentele justificative pentru relația comercială, SC Press Media Electronic SRL a indicat că raporturile comerciale ar fi vizat promovarea beneficiarului pe platforma electronică www.dcnews.ro, prin plasarea de bannere conținând sigla acestuia alăturat articolelor publicate de Press Media Electronic SRL pe teme în conexiune cu domeniul de activitate al clientului”, se arată în rechizitoriu. Foto: DcNews Valoarea contractului cu DcNews a fost de 1.000 de euro pe lună. Contractul a fost semnat cu Mihai Slăvescu Putineanu, directorul Agrotrust, despre care procurorii susțin că făcea parte din grupul infracțional organizat coordonat de Liviu Dragnea, explică G4Media. În 2018, tot G4Media scria: „Aproape 17 milioane de euro (75,8 milioane de lei) este valoarea contractelor încheiate în ultimii zece ani între Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații (CSR), firma unde a fost acţionar şi Bogdan Chirieac – jurnalistul de la DCNews”. Citește și: BRUTALITATE Video: Un ex-mercenar Wagner, prins de ruși și ucis cu un baros. Șeful mercenarilor, Evgheni Prigojin, recunoaște crima și scrie: „Un câine merita să moară ca un câine”

Rusia a trimis în Iran un avion cu 140 de milioane de euro Foto: Twitter
Eveniment

BREAKING Rusia a trimis în Iran un avion cu 140 de milioane de euro și echipamente militare SUA și britanice: plata pentru dronele sinucigașe cu care lovesc Ucraina - Sky News

Rusia a trimis în Iran un avion cu 140 de milioane de euro și echipamente militare SUA și britanice capturate în Ucraina: plata pentru dronele sinucigașe cu care lovesc forțele Kievului, relatează Sky News. Iranul neagă că ar fi trimis Rusiei echipamente militare după începerea războiului. Regimul de la Teheran recunoaște că a furnizat drone Moscovei, dar înainte ca Kremlinul să atace Ucraina. Sky News suține că, în ultimele zile, Moscova și Teheranul au perfectat un nou acord, de 200 de milioane de euro. Rusia a trimis în Iran un avion cu 140 de milioane de euro Corespondenta pe probleme de securitate a Sky News, Deborah Haynes, scrie pe Twitter că informația vine de la o sursă „de securitate”. EXCLUSIVE: Russia flew 140 million euros and a selection of captured UK and US weapons to Iran in return for dozens of deadly drones for its war in Ukraine, a security source has told @SkyNews— Deborah Haynes (@haynesdeborah) November 8, 2022 „O aeronavă rusă a transportat în secret banii și două tipuri de muniție - o rachetă antitanc britanică NLAW, o rachetă antitanc americană Javelin și o rachetă antiaeriană Stinger - la un aeroport din Teheran, în primele ore ale zilei de 20 august, a spus sursa care a dorit să-și păstreze anonimatul”, a scris Haynes. Armele făceau parte dintr-un transport de echipamente militare din Marea Britanie și SUA destinat armatei ucrainene care „a căzut în mâinile Rusiei”, potrivit sursei citate de Sky News. Sursa a spus că muniția ar putea oferi Corpului Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran capacitatea de a studia tehnologia occidentală și, eventual, de a o copia. „Probabil vor fi proiectate invers („reverse-engineered”) și vor fi folosite în războaie viitoare”, a spus sursa. În schimb, Iranul a furnizat Rusiei 160 de drone. Transferul s-ar fi făcut folosind un avion Il-76. Iranian Air Force Il-76 cargo plane conducting more flights between Tehran and Moscow. Most likely more Shahed-136/Arash drones and Fateh-110/Zolfaghar ballistic missiles pic.twitter.com/PgcUuTo8xa— LogKa (@LogKa11) November 3, 2022 Iranul a negat timp de mai bine de două luni că a vândut dronele Rusiei, în ciuda utilizării lor pentru a viza centrale electrice și infrastructura civilă, dar în weekend a declarat că a furnizat un număr mic de drone înainte de începerea războiului, o explicație care a fost respinsă de SUA și Ucraina. Citește și: Bloomberg: administrația Biden presează, discret, băncile americane să mențină legături cu Rusia. Trezoreria și Departamentul de Stat solicită băncilor să finanțeze companii strategice rusești

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean (sursa: CNN)
Internațional

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean. Antreprenorul multimiliardar Elon Musk, fondatorul SpaceX, a solicitat Departamentului apărării al Statelor Unite să-şi asume costurile presupuse de utilizarea sateliţilor săi Starlink pentru facilitarea comunicaţiilor din Ucraina, pe care i-a pus la dispoziţie până acum în mod gratuit. Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună, a informat joi CNN. După începutul războiului din Ucraina, Musk a donat Ucrainei terminale pentru serviciul său de conexiune prin satelit Starlink, comunicaţiile prin internet din această ţară fiind întrerupte de bombardamente. Antreprenorul a atenţionat că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi 400 de milioane în următoarele 12 luni. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream "Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită", a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX într-o scrisoare adresată Pentagonului în septembrie. Între documentele trimise de SpaceX Pentagonului şi văzute de CNN se află şi o cerere directă nedezvăluită până acum adresată lui Elon Musk de comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, privind încă 8000 de terminale Starlink.

Studenții la Stomato, averi pe materiale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Studenții la Stomato, averi pe materiale

Studenții la Stomato, averi pe materiale. Un grup de studenţi din anul al VI-lea de la Facultatea de Medicină Dentară a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi (UMF) a trimis o plângere pe adresa redacţiei. Studenții la Stomato, averi pe materiale Potrivit acesteia, trebuie să achiziţioneze din buzunarul propriu, an de an, materiale pentru procesul didactic în valoare de sute de lei. În plus, trebuie să dea și bani pentru instrumentarul medical care să îi ajute în procesul didactic. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins Astfel, la finalul studiilor, chiar dacă au fost înscrişi pe locuri finanţate de stat, cu taxă zero, rămân cu o gaură în buget echivalentul cu taxa pe un semestru sau chiar pe un an de zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Metoda "Accidentul": 20.000 euro pe trimestru (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Metoda "Accidentul": 20.000 euro pe trimestru

Metoda "Accidentul": 20.000 euro pe trimestru. Din spatele gratiilor, un deținut băcăuan și-a încercat cu mare succes talentul de actor pe seama seniorilor ieșeni. Metoda "Accidentul": 20.000 euro pe trimestru Cu ajutorul unei complice din exterior, el a reușit să stoarcă prin metoda „Accidentul” echivalentul a peste 20.000 de euro. A fost depistat după trei luni de activitate, dar judecătorii nu i-au putut face altceva decât să-l mustre: deja are de executat maximul anilor de închisoare permiși de Codul Penal. Citește și: VIDEO Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”. Analist britanic: „Chill everyone”! Nici împotriva complicei nu s-au putut lua cine știe ce măsuri: e minoră. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noua "rabla": bani, fără să cumperi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noua "rabla": bani, fără să cumperi

Noua "rabla": bani, fără să cumperi. Ieşenii care vor să scape de rabla din parcare pot beneficia de o sumă de 3.000 de lei fără a fi obligaţi să-şi cumpere altă maşină. Noua "rabla": bani, fără să cumperi În acest sens, Primăria va adera la programul naţional iniţiat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Jumătate din suma aferentă fiecărei maşini casate va fi suportată de AFM, iar cealaltă jumătate, de la bugetul local. Citește și: ANALIZĂ Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice: efecte militare, minime, dar speră că populația Ucrainei ar putea fi terorizată Unele discuţii între autorităţi centrale şi locale ar putea duce la situaţia în care AFM să-şi crească cota de co-finanţare până la 75-80%, conform unor declaraţii recente ale ministrului Mediului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni. Cel mai popular program de finanţare europeană a adus la Iaşi investiţii aproape de pragul de un miliard de lei. Primăriile cheltuie 20% din banii europeni Programul Operaţional Regional (POR) a permis Primăriei să încheie 20 de contracte pentru diverse proiecte. Dar nu toate acestea s-au derulat conform aşteptărilor. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Iar o serie de probleme au cauzat întârzieri majore în implementare şi chiar rezilieri de contracte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fiscul american te găsește și-n Transnistria (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fiscul american te găsește și-n Transnistria

Fiscul american te găsește și-n Transnistria. Visul american s-a transformat într-un coşmar pentru un cetăţean din Republica Moldova. Fiscul american te găsește și-n Transnistria Aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ Iaşi, bărbatul aşteaptă sentinţa judecătorilor ieşeni în procesul în care se cere arestarea sa preventivă. Dacă va fi arestat, ar putea fi extrădat în SUA. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Iar acolo urmează să fie judecat pentru fapte care i-ar putea aduce şi o sentinţă de 20 de ani de închisoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PNL penalul Alexe ceartă incompetenții centrali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali

PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali. Şeful Consiliului Judeţean reproşează Guvernului Ciucă întârzierea alocării banilor din PNRR şi Programul „Anghel Saligny”. PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali „Dacă am avea regrete în ce priveşte implementarea proiectelor asumate de către CJ, singurele minusuri le-aş putea da celor care au implicare guvernamentală. Astăzi, nu din cauza Consiliului Judeţean nu avem PNRR în implementare. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin La fel cred că s-a întârziat nepermis de mult implementarea Programului Naţional de Dezvoltare «Anghel Saligny»”, a făcut preşedintele Consiliului Judeţean un scurt bilanţ la aproape doi ani de la preluarea frâielor judeţului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI (sursa: Facebook/Sorin Ovidiu Vîntu)
Investigații

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI. România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI, jocul piramidal inventat de Sorin Ovidiu Vântu, unui număr de 21.398 de persoane. Banii vor fi plătiți din conturile Autorității de Administrare a Activelor Statului, condusă de liberalul Florian Daniel Geantă. AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI Sorin Ovidiu Vântul a inventat în anul 1995 Fondul Național de Investiții (FNI), care a funcționat ca un joc piramidal. Doi ani mai târziu, SOV a trecut firma pe numele Ioanei Maria Vlas, considerată „mama FNI". Ea a semnat ulterior un contract prin care CEC Bank garanta fondurile investite în Fondul Național de Investiții, în schimbul a unei contribuții lunare de cinci miliarde de lei vechi. În urma încheierii acestui parteneriat, credibilitatea fondului lui Vântu a atras un număr mare de investitori. Mai mult, CEC Bank, condusă atunci de Camenco Petrovici, se obliga ca în cazul unui faliment al FNI să despăgubească toți investitorii cu suma depusă inițial. Citește și: Daea întreabă, Daea răspunde: „Se pune întrebarea: Ce caută ministrul Daea pe aceste canale?” Afacerea a funcționat până în aprilie 2000, atunci când au apărut primele semne de panică în rândul investitorilor. Ioana Maria Vlas fugise în Israel, iar Nicolae Popa, la Jakarta. FNI s-a prăbușit, oficial, pe 24 mai 2000. Atunci existau nu mai puțin de 318.000 de persoane cu investiții estimate la aproximativ 300 de milioane de dolari în FNI. Paguba statului: 855 milioane de lei Statul român a decis ca paguba rezultată în urma prăbușirii FNI să fie achitată de actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului (AAAS). Conform unui răspuns transmis de AAAS la solicitarea Defapt.ro, rezultă că din anul 2003 și până la ultimele sentințe penale, pronunțate în anul 2017, în anexele sentințelor civile figurează 159.000 de persoane cu drept de despăgubire. Dintre acestea, au depus cereri de plată voluntară sau au apelat la executori judecătorești un număr de 39.990 de păgubiți: „Suma inițială la care au fost înregistrate respectivele cereri a fost de 220.921 mii lei, suma actualizată fiind de 850.000 mii lei”. Adică echivalentul a 173 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că paguba statului s-a multiplicat de aproape patru ori din cauza penalităților. Un milion de lei pentru fiecare păgubit De la începutul anului 2022, din conturile AAAS a fost luată suma de 11.622.000 lei de executorii judecătorești, bani care au fost repartizați unui număr de 12 păgubiți FNI. „În prezent, mai sunt înregistrate în vederea plății un număr de 21.398 de persoane cu cereri de plată voluntară sau dosare de executare silită”, a precizat președintele Florian Daniel Geantă la solicitarea Defapt.ro. Toate aceste persoane mai au de încasat o sumă de 381.888.0000 lei, calculată în funcție de indicii prețurilor de consum din luna iunie 2022. Pe scurt, AAAS mai are de plătit 77 milioane de euro. Sumă care va crește în funcție de diverși indici și penalități. Până acum AAAS a plătit păgubiților FNI aproape 100 de milioane de euro, bani publici. Trei, Doamne, și toți trei condamnați Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa și Sorin Ovidiu Vântu au fost condamnați pe rând în dosarul de devalizare a FNI. Pe 13 octombrie 2005, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, dar a fost eliberată în aprilie 2008. A urmat o nouă condamnare, de zece ani de închisoare, apoi a fost eliberată definitiv pe 20 octombrie 2010 de Tribunalul Prahova. Nicolae Popa, considerat "tatăl FNI", a fost condamnat în 2006 la 15 ani de închisoare pentru fraudă și delapidare. El a fost arestat pe 1 decembrie 2009 în Jakarta și extrădat în România în aprilie 2011. În septembrie 2017 a fost eliberat din închisoare. Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la opt ani de închisoare în februarie 2017, în cazul devalizării FNI. În urma contopirii mai multor pedepse, Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat în martie 2020.

PSD și PNL, scenete pe dosare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

PSD și PNL, scenete pe dosare

PSD și PNL, scenete pe dosare. Consilierii PNL şi PMP au votat împotriva constituirii Consiliului Judeţean Iași ca parte civilă în procesul şefului CJ. PSD și PNL, scenete pe dosare Acesta din urmă este acuzat de procurori că l-a impus ilegal pe Vlad Baba ca director la Şcoala Populară de Arte. Deşi colegii lor de la PSD au votat „pentru”, liberalii s-au opus în mod asemănător şi în cazul dosarului consilierei PSD Lăcrămioara Ursu. Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Consiliera a fost trimisă în judecată pentru înşelăciune şi uz de fals. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră