joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bani

121 articole
Investigații

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI. România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI, jocul piramidal inventat de Sorin Ovidiu Vântu, unui număr de 21.398 de persoane. Banii vor fi plătiți din conturile Autorității de Administrare a Activelor Statului, condusă de liberalul Florian Daniel Geantă. AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI Sorin Ovidiu Vântul a inventat în anul 1995 Fondul Național de Investiții (FNI), care a funcționat ca un joc piramidal. Doi ani mai târziu, SOV a trecut firma pe numele Ioanei Maria Vlas, considerată „mama FNI". Ea a semnat ulterior un contract prin care CEC Bank garanta fondurile investite în Fondul Național de Investiții, în schimbul a unei contribuții lunare de cinci miliarde de lei vechi. În urma încheierii acestui parteneriat, credibilitatea fondului lui Vântu a atras un număr mare de investitori. Mai mult, CEC Bank, condusă atunci de Camenco Petrovici, se obliga ca în cazul unui faliment al FNI să despăgubească toți investitorii cu suma depusă inițial. Citește și: Daea întreabă, Daea răspunde: „Se pune întrebarea: Ce caută ministrul Daea pe aceste canale?” Afacerea a funcționat până în aprilie 2000, atunci când au apărut primele semne de panică în rândul investitorilor. Ioana Maria Vlas fugise în Israel, iar Nicolae Popa, la Jakarta. FNI s-a prăbușit, oficial, pe 24 mai 2000. Atunci existau nu mai puțin de 318.000 de persoane cu investiții estimate la aproximativ 300 de milioane de dolari în FNI. Paguba statului: 855 milioane de lei Statul român a decis ca paguba rezultată în urma prăbușirii FNI să fie achitată de actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului (AAAS). Conform unui răspuns transmis de AAAS la solicitarea Defapt.ro, rezultă că din anul 2003 și până la ultimele sentințe penale, pronunțate în anul 2017, în anexele sentințelor civile figurează 159.000 de persoane cu drept de despăgubire. Dintre acestea, au depus cereri de plată voluntară sau au apelat la executori judecătorești un număr de 39.990 de păgubiți: „Suma inițială la care au fost înregistrate respectivele cereri a fost de 220.921 mii lei, suma actualizată fiind de 850.000 mii lei”. Adică echivalentul a 173 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că paguba statului s-a multiplicat de aproape patru ori din cauza penalităților. Un milion de lei pentru fiecare păgubit De la începutul anului 2022, din conturile AAAS a fost luată suma de 11.622.000 lei de executorii judecătorești, bani care au fost repartizați unui număr de 12 păgubiți FNI. „În prezent, mai sunt înregistrate în vederea plății un număr de 21.398 de persoane cu cereri de plată voluntară sau dosare de executare silită”, a precizat președintele Florian Daniel Geantă la solicitarea Defapt.ro. Toate aceste persoane mai au de încasat o sumă de 381.888.0000 lei, calculată în funcție de indicii prețurilor de consum din luna iunie 2022. Pe scurt, AAAS mai are de plătit 77 milioane de euro. Sumă care va crește în funcție de diverși indici și penalități. Până acum AAAS a plătit păgubiților FNI aproape 100 de milioane de euro, bani publici. Trei, Doamne, și toți trei condamnați Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa și Sorin Ovidiu Vântu au fost condamnați pe rând în dosarul de devalizare a FNI. Pe 13 octombrie 2005, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, dar a fost eliberată în aprilie 2008. A urmat o nouă condamnare, de zece ani de închisoare, apoi a fost eliberată definitiv pe 20 octombrie 2010 de Tribunalul Prahova. Nicolae Popa, considerat "tatăl FNI", a fost condamnat în 2006 la 15 ani de închisoare pentru fraudă și delapidare. El a fost arestat pe 1 decembrie 2009 în Jakarta și extrădat în România în aprilie 2011. În septembrie 2017 a fost eliberat din închisoare. Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la opt ani de închisoare în februarie 2017, în cazul devalizării FNI. În urma contopirii mai multor pedepse, Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat în martie 2020.

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI (sursa: Facebook/Sorin Ovidiu Vîntu)
PSD și PNL, scenete pe dosare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

PSD și PNL, scenete pe dosare

PSD și PNL, scenete pe dosare. Consilierii PNL şi PMP au votat împotriva constituirii Consiliului Judeţean Iași ca parte civilă în procesul şefului CJ. PSD și PNL, scenete pe dosare Acesta din urmă este acuzat de procurori că l-a impus ilegal pe Vlad Baba ca director la Şcoala Populară de Arte. Deşi colegii lor de la PSD au votat „pentru”, liberalii s-au opus în mod asemănător şi în cazul dosarului consilierei PSD Lăcrămioara Ursu. Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Consiliera a fost trimisă în judecată pentru înşelăciune şi uz de fals. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bani publici de salarii la Politehnica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bani publici de salarii la Politehnica

Bani publici de salarii la Politehnica. Lucrurile par a intra în normal din punct de vedere financiar la Politehnica Iaşi. Bani publici de salarii la Politehnica Deşi are în continuare datorii mari, de peste 900 000 de euro, clubul ieşean navighează fără mari turbulenţe. Asta şi pentru că municipalitatea a alocat clubului din Copou aproximativ 1,6 milioane de euro în ultima jumătate a anului trecut. Citește și: În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură Mai mult, i-a aprobat circa două milioane euro pentru 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cea mai misterioasă afacere din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cea mai misterioasă afacere din România

Cea mai misterioasă afacere din România: în era vitezei, a tehnologiilor avansate şi a ebook-urilor, mai merită să scrii? Cea mai misterioasă afacere din România Conform Eurostat, doar 6,2% din români citesc cărţi iar România este pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Cifrele seci şi dureroase arată că efectiv 94% dintre români nu citesc cărţi. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Scriitori români la început de drum îşi doresc totuşi să scrie într-o ţară în care acest lucru nu pare a fi deloc o afacere profitabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ursula von der Leyen, tare pe poziții

Ursula von der Leyen, tare pe poziții. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a susţinut marţi decizia de a aproba planurile de cheltuieli de miliarde de euro ale Poloniei din fondurile de relansare după epidemia de COVID-19, în ciuda reformelor din justiţia poloneză, transmit dpa şi Reuters. "Ştiu că unii dintre dumneavoastră sunt sceptici, dar permiteţi-mi să vă asigur că nu va fi plătit nimic până la realizarea acestor reforme", a spus ea într-un discurs în faţa europarlamentarilor, la Strasbourg. Ursula von der Leyen, tare pe poziții "Reformele cerute de Comisie nu vor readuce justiţia poloneză la conformitate cu statul de drept", a replicat social-democrata germană Katarina Barley. Eurodeputatul german Damian Boeselager, din grupul Verzilor, a apreciat că aprobarea Comisiei Europene constituie "o greşeală uriaşă". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Un grup de europarlamentari liberali anunţase luni că pregăteşte o moţiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Ursula von der Leyen dacă se vor face plăţi către Polonia înainte de alinierea legislaţiei acestei ţări cu cea europeană. Von der Leyen a aprobat săptămâna trecută planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, provocând astfel contestaţii. Comisia intenţionează acum să facă plăţile în tranşe, după ce Polonia a desfiinţat Camera Disciplinară - o instanţă autorizată să sancţioneze magistraţii, considerată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) chiar fără reexaminarea completă a deciziilor deja luate de organul respectiv. CJUE a ordonat desfiinţarea Camerei pe motiv că nu a reuşit să împiedice amestecul politic în activitatea judecătorească, sancţionând mai mulţi judecători care criticaseră guvernul, potrivit Agerpres. Parlamentul polonez a adoptat în mai o lege pentru înlocuirea Camerei Disciplinare cu o nouă entitate; noua reglementare nu a intrat încă în vigoare. CE pune condiții Poloniei pentru deblocarea fondurilor Comisia a pus Poloniei şi o altă condiţie pentru plăţi: modificarea regimului disciplinar pentru magistraţi, în general, inclusiv garanţii că judecătorii care solicită clarificări din partea CJUE nu vor fi sancţionaţi. De asemenea, CE a cerut revizuirea dosarelor judecătorilor deja sancţionaţi de Cameră. Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, nu a validat deocamdată decizia Comisiei, care a fost luată după presiunile mai multor ţări în favoarea recompensării Poloniei pentru primirea de refugiaţi din Ucraina. Fondurile destinate Poloniei fuseseră blocate de mai mult de un an, pe motiv că acţiunile puterii de la Varşovia au afectat democraţia. În ciuda asigurărilor primite de la preşedinta CE, mulţi europarlamentari nu au părut convinşi şi au criticat anunţul de săptămâna trecută al acesteia privind deblocarea celor aproape 36 de miliarde de euro, fără ca instanţele poloneze să îşi fi redobândit independenţa. Poziţia anunţată de Ursula von der Leyen a reprezentat - potrivit Reuters - un succes pentru formaţiunea de guvernământ din Polonia, partidul Lege şi Justiţie (PiS), care s-a confruntat tot mai puternic cu Bruxellesul după ce a ajuns la putere în 2015. Socialista spaniolă Iratxe Garcia Perez a comentat că "solidaritatea (cu Ucraina - n. red.) nu trebuie folosită ca monedă de schimb".

Scântei, sute de mii din Energie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Scântei, sute de mii din Energie

Scântei, sute de mii din Energie. 14,73 milioane de euro. Atât a plătit Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), condusă de Bogdan Stănescu, pentru a achiziționa firma clujeană Energo Proiect care ar produce 15 MW din energie eoliană. Scântei, sute de mii din Energie Documentele obținute de către Defapt.ro arată că tranzacția a fost perfectată de notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare PNL, nominalizată de partid și votată de Senat pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională. Onorariul liberalei Laura Iuliana Scântei a fost de aproximativ 365.000 de lei pentru a autentifica promisiunea de vânzarea – cumpărare și plata în avans a sumei de 7,365 milioane de euro. Autentificarea documentelor a fost plătită de către SAPE, companie deținută de Ministerul Energiei, la conducerea căruia se află liberalul Virgil Popescu. SAPE, controlată de liberali Bogdan Stănescu a devenit cunoscut publicului larg după ce presa a scris că primea 12 salarii lunar de la stat pentru că era administrator special și membru în consilii de administrație la 12 companii de stat. În august 2019, Ministerul Energiei era condus de Anton Anton, de la ALDE și fost membru PNL. Atunci s-a decis, cu acordul lui Daniel Chițoiu, unul dintre fondatorii ALDE, ca în funcția de președinte al directoratului SAPE să fie numit Bogdan Stănescu. Un alt om al lui Chițoiu plantat în directoratul SAPE este Marian Luiza, fostul secretar adjunct al ALDE. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Această societate, deținută integral de Ministerul Energiei, a fost înființată în anul 2014 în urma procesului de divizare a Societății de Distribuție și Furnizare Energie Electrica SA și administrează participațiunile statului la mai multe companii din sectorul energetic. Între timp, Bogdan Stănescu a ajuns în subordinea lui Virgil Popescu, ministrul liberal al Energiei. Tot pe filieră liberală, în directoratul SAPE au mai fost numiți Gabriel Ion Grozavu, consilier județean la Dâmbovița din partea PNL. Pentru o scurtă perioadă de timp, între august 2020 și februarie 2021, din directoratul SAPE a făcut parte și Gabriel Plăiașu, deputat PNL de Dâmbovița. Din noiembrie 2021, Plăiașu este deputat neafiliat. 14,73 milioane de euro pentru Energo Proiect Pe lângă administrarea participațiunilor statului în companiile din sectorul energetic, SAPE a început să achiziționeze acțiuni și companii întregi care produc energie "energie verde". De exemplu, a fost achiziționat parcul fotovoltaic Dârvari. În urma acestei achiziții, din mai 2021, SAPE tranzacționează energie regenerabilă pe piața de energie din România. Ultima achiziție făcută sub conducerea lui Bogdan Stănescu, respectiv a ministrului Virgil Popescu, este firma Energo Proiect SRL din Cluj, patronată de un anume Sorin Bădău. Aceasta produce aproximativ 15MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Din raportul de activitate al directoratului SAPE aferent anului 2021 aflăm că, pe 30 decembrie 2021, SAPE a plătit un avans de peste 36,4 milioane de lei, echivalentul a 7,365 milioane de euro, pentru a cumpăra firma lui Sorin Bădău. Senatoarea PNL a încasat 365.000 de lei de la SAPE în calitate de notar Documentele obținute de către Defapt.ro arată că valoarea finală a tranzacției pentru achiziția integrală a firmei Energo Proiect este de 14,73 milioane de euro. Bogdan Stănescu, președintele directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Conform documentelor, senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitate de notar, a întocmit promisiunea bilaterală de vânzarea – cumpărare a firmei Energo Proiect de către SAPE. În baza acestei promisiuni, SAPE a virat în contul lui Sorin Bădău 7,365 milioane de euro. Onorariul notarial al senatoarei Laura Iuliana Scântei a fost calculat la aproximativ 365.000 de lei, plus TVA în valoare de 69.253 lei. Suma încasată de Laura Iuliana Scântei se va dubla la finalizarea tranzacției, dacă va taxa cu aceeași sumă compania din subordinea colegului ei de partid. Bogdan Stănescu a refuzat să spună cum a fost selectată doamna Laura Iuliana Scântei pentru a întocmi actele pentru tranzacție. Însă a precizat că răspunsul îl vom primi în termenul legal. Scântei a donat 30.000 de euro la PNL și a ajuns judecător CCR Senatoarea Laura Iuliana Scântei, fosta consilieră a ministrului Justiției Tudor Chiuariu, a intrat în Parlament în anul 2016 pe listele PNL. Conform ultimei declarații de avere, aceasta a donat PNL nu mai puțin de 145.500 lei în octombrie 2020. Adică în jur de 30.000 de euro. Dar nici partidul nu a uitat de ea: în urmă cu aproximativ două luni, PNL a decis să o propună pe senatoarea Laura Iuliana Scântei pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională a României. Decizia a fost votată de Senat la începutul lunii mai. Asfel, Laura Iuliana Scântei va ajunge judecător la Curtea Constituțională în locul judecătoarei Mona Pivniceru. Stănescu, o carieră de succes Bogdan Stănescu și-a început activitatea publică în anul 1997 la Direcția Regională a Vămilor Galați. Acolo a început să lucreze pe funcția de consilier juridic. Apoi și-a continuat cariera de jurist la Fondul Proprietății de Stat, fosta Autoritate de Valorificare a Activelor Statului și actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului. Treptat, a ajuns de la un simplu jurist la director general în 2010. Apoi a fost angajat avocat definitiv la „Gorghiu, Pop și Asociații”. Coincidență sau nu, Alina Gorghiu, fosta președintă a PNL, a lucrat și ea la AVAS, pe postul de consilier al liberalului Teodor Atanasiu. De la casa de avocatură a Alinei Gorghiu, Bogdan Stănescu a ajuns în anul 2010 consilier al viceguvernatorului BNR. Funcție pe care o deține și în prezent. Din 2013, a lucrat în paralel pe funcția de consilier al ministrului Economiei. Adică a fost consilierul liberalului Andrei Gerea și al pesedistului Constantin Niță. Un apartament la fiecare doi ani Bogdan Stănescu a lucrat toată viața la stat. În anul 2010 și-a cumpărat un apartament în București. A achiziționat alte două apartamente în Bușteni în anul 2012. Șase ani mai târziu, adică în 2018, a mai cumpărat două apartamente în București, iar anul trecut, unul la Năvodari. În total, a reușit să cumpere șase apartamente în 12 ani. Oficial, deține două autoturisme Hyundai și motocicletă, dar și bijuterii de 15.000 de euro. Într-un depozit bancar a depus în jur de 21.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură: trebuie să returneze băncii Transilvania nu mai puțin de 1,26 milioane de lei până în anul 2046. Misterul sumelor din bani publici Câți bani câștigă oficial Bogdan Stănescu de la instituțiile statului nu se știe exact. De exemplu, acesta și-a secretizat salariul pe care îl primește de la Banca Națională a României pentru funcția de consilier strategic, dar și salariul încasat pentru funcția de președinte al Directoratului SAPE. Totuși, și-a făcut publice o parte din venituri. De la Ministerul Economiei, pentru funcția de administrator special la Oltchim, a primit anul trecut puțin peste 64.000 de lei. Romgaz i-a plătit un salariu de peste 212.000 de lei iar de la Rompetrol a încasat 180.000 de lei. În total, 456.000 de lei doar din trei locuri de muncă. Practic, câștigă cel puțin dublu față de președintele României, Klaus Iohannis.

Cum să îți iei banii înapoi de la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum să îți iei banii înapoi de la stat

Cum să îți iei banii înapoi de la stat. Cum să îți iei banii înapoi de la "taxa auto" de mediu. Acesta a reuşit să obţină de la Fisc în instanţă cei peste 5.000 de lei pentru care nu a depus la timp cererea. Maşina, adusă din Franţa, fusese înmatriculată în 2016, iar termenul pentru depunerea cererii era 31 august 2018. Cum să îți iei banii înapoi de la stat Statul e obligat să dea înapoi taxele încasate nejustificat de la cetăţeni. După şase ani de când fusese obligat să plătească timbrul de mediu pentru un automobil la mâna a doua adus din străinătate, un ieşean a reuşit să-şi obţină banii înapoi. Sentinţa nu este însă definitivă, Fiscul având posibilitatea recursului. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În ianuarie 2016, Gersi D. şi-a adus din Franţa un Volkswagen 1F fabricat în 2007. Pentru înmatricularea sa, a trebuit să plătească o taxă de mediu de 5.156 lei. Un an mai târziu, Ordonanţa de Urgenţă 52/2017 a permis plătitorilor taxei pentru emisiile poluante ale autovehiculelor să-şi ceară banii înapoi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum se vor acorda banii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum se vor acorda banii

Cum se vor acorda banii. Angajaţii din învăţământul preuniversitar din întraga ţară urmează să primească în următorii cinci ani, eşalonat, sume cuprinse între aproximativ 4.000 şi 10.000 de lei, aceşti bani fiind de fapt drepturi salariale neacordate de către Ministerul Educaţiei, care a calculat greşit modul de acordare a salariilor. Cum se vor acorda banii Aceste recalculări vizează salariile din perioada 2017 – 2021, iar angajaţii din învăţământul preuniversitar vor primi în următoarele aproximativ 90 de zile 5% din valoarea acestor drepturi neacordate. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Practic, la un calcul simplu, este vorba de sume cuprinse între 300 şi 500 de lei. Sindicatele din învăţământ atrag însă atenţia că la aceste sume nu este luată în considerare inflaţia sau dobânda, iar sumele ar trebui să fie cu 20 sau 30% mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) (sursa: Facebook/CE)
Internațional

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada)

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada). Comisia Europeană a promis un miliard de euro pentru a sprijini Ucraina şi ţările ce primesc refugiaţi care fug de războiul cauzat de invazia rusă, a anunţat sâmbătă preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează Reuters. Cum se împart banii "Şase sute de milioane (de euro) din această sumă vor merge către Ucraina, autorităţile ucrainene şi parţial către Naţiunile Unite", a spus Von der Leyen la evenimentul online de strângere de fonduri pentru refugiaţii ucraineni "Stand up for Ukraine", găzduit de Varşovia. "Şi 400 de milioane (de euro) vor merge către statele din prima linie care fac o muncă extraordinară şi ajută refugiaţii care vin", a adăugat şefa executivului UE. Ea a anunţat că evenimentul de la Varşovia, organizat de Uniunea Europeană şi Canada, a permis strângerea a 10,1 miliarde de euro pentru a susţine Ucraina, ţară invadată de armata rusă. Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) "Lumea a promis în final 9,1 miliarde de euro în cadrul campaniei (Stand up for Ukraine - n.red.). Între altele, Comisia, în colaborare cu BERD, adaugă un miliard suplimentar pentru persoanele deplasate în Ucraina. Este fantastic. Aşadar, 10,1 miliarde de euro", a declarat Ursula von der Leyen. Citește și: VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC) Din suma colectată, 4,1 miliarde de euro sunt donaţii de la guverne, companii şi persoane fizice. Suma va fi distribuită în mare parte prin intermediul autorităţilor ucrainene sau al Naţiunilor Unite. Alte 5 miliarde de euro sunt credite şi granturi de la instituţiile financiare ale Uniunii Europene, inclusiv un program un valoare de 4 miliarde de euro pentru locuinţe, educaţie şi asistenţă medicală pentru refugiaţii care sosesc în ţările membre UE. Peste zece milioane de ucraineni și-au părăsit casele "Suntem alături de voi, fie că este vorba de acum în timp de război, fie că ne referim la refugiaţi, dar cel mai important după ce acest război este câştigat de Ucraina, în perioada de reconstruire a ţării", a accentuat Ursula von der Leyen. Aceasta, vineri, a vizitat Kievul, iar sâmbătă a co-organizat evenimentul de la Varşovia alături de premierul canadian Justin Trudeau. Începând din 24 februarie, peste patru milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a se adăposti în Uniunea Europeană, în timp ce alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării, potrivit Comisiei Europene.

Cât de mulți "bani negri" ruși există în întreaga lume (sursa: npr.org)
Internațional

Cât de mulți "bani negri" ruși există în întreaga lume

Cât de mulți "bani negri" ruși există în întreaga lume. Timp de decenii, oligarhii ruși au mutat miliarde de dolari din banii obținuți în mod ilicit în străinătate - pentru a fi extrem de greu de urmărit, relatează BBC. Cât de mulți "bani negri" ruși există în întreaga lume De la invazia Rusiei în Ucraina, țările din întreaga lume au folosit sancțiuni și noi legi pentru a încerca să găsească acești "bani negri", în speranța de a-i afecta pe oligarhii apropiați de președintele Putin. Citește și: Manipulare de manual a oligarhului Deripaska, care are afaceri și în România: „O mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile”. Deripaska, prieten cu Putin, sancționat Grupul de reflecție american Atlantic Council susține că rușii au aproximativ 1 miliard de dolari (750 de miliarde de lire sterline) din ceea ce numește "bani negri" ascunși în străinătate. Raportul său din 2020 a estimat că un sfert din această sumă este controlată de președintele rus Vladimir Putin și de apropiații săi - ruși bogați cunoscuți sub numele de "oligarhi". "Acești bani pot fi exploatați și dirijați de Kremlin pentru spionaj, terorism, spionaj industrial, mită, manipulare politică, dezinformare și multe alte scopuri nefaste", se arată în raport. Cum au fost făcuți banii negri? Un alt grup de reflecție american, National Endowment for Democracy, afirmă că Putin a încurajat apropiați "să fure din bugetul de stat, să extorcheze bani de la întreprinderi private și chiar să orchestreze confiscarea totală a unor întreprinderi profitabile". Acesta spune că, în acest fel, aceștia și-au construit averi personale de zeci de miliarde de euro. Liderii opoziției ruse Boris Nemțov și Vladimir Milov au afirmat că, între 2004 și 2007, 60 de miliarde de dolari au fost transferați din fondurile gigantului petrolier Gazprom către acoliții lui Putin. Documentele Pandora Papers, publicate de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, arată că persoane apropiate lui Putin au devenit foarte bogate și ar putea să-l ajute pe acesta să-și transfere propria avere. Unde sunt ținuți banii? Din punct de vedere istoric, o mare parte din acești bani au fost plasați în Cipru, atrași de impozitele favorabile. Pentru unii, insula a devenit cunoscută drept "Moscova la Marea Mediterană". Potrivit Atlantic Council, numai în 2013, 36 miliarde de dolari (27 miliarde de lire sterline) din banii rușilor au ajuns acolo. O mare parte din ei au ajuns prin intermediul unor companii fantomă, care sunt folosite pentru a ascunde adevărații proprietari. În 2013, Fondul Monetar Internațional a convins Ciprul să închidă zeci de mii de conturi bancare deținute de societăți fantomă. Un raport al Global Witness a afirmat că, în 2018, oligarhii ruși dețineau aproximativ 45,5 miliarde de dolari (34 miliarde de lire sterline) în aceste paradisuri fiscale. O parte din acești bani ajung în capitale financiare precum New York și Londra, unde pot fi investiți și pot obține profituri. Organizația anticorupție Transparency International susține că cel puțin 2 miliarde de dolari (1,5 miliarde de lire sterline) din proprietățile britanice sunt deținute de ruși acuzați de infracțiuni financiare sau care au legături cu Kremlinul. Amploarea spălării banilor ruși a fost expusă și mai mult într-un raport din 2014 al Organized Crime and Corruption Reporting Project privind "Laundromatul rusesc". Potrivit acestuia, între 2011 și 2014, 19 bănci rusești au spălat 20,8 miliarde de dolari (15,6 miliarde de lire sterline) către 5 140 de companii din 96 de țări.

Refugiații ucraineni cu bani caută lux (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Refugiații ucraineni cu bani caută lux

Refugiații ucraineni cu bani caută lux. Serviciile căutate de ucrainenii refugiaţi la Iaşi se împart, aparent, ca după un titlu de film: "Om bogat, om sărac". Refugiații ucraineni cu bani caută lux În prima categorie, cerinţele pornesc de la taxiuri rezervate pentru deplasarea în alte colţuri ale Europei, până la închirieri de apartamente la tarife exorbitante sau înscrierea copiilor direct în învăţământul privat. Pentru ceilalţi, un acoperiş sigur, curat, o mâncare caldă şi un eventual un job, oricare, în pofida supercalificării, este suficient. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Anna, refugiat ucrainean din Odesa şi psiholog voluntar în Vama Sculeni, spune că, până acum, au intrat în România, prin Iaşi, trei categorii de conaţionali. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hoții seifului cu bani, condamnați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Hoții seifului cu bani, condamnați

Hoții seifului cu bani, condamnați. Justiţia ieşeană a pronunţat ultima sentinţă în cazul tâlharilor care au furat seiful Primăriei Ţibana în urmă cu trei ani. Dintre cei patru, doi au fost condamnaţi la închisoare în regim de detenţie, iar ceilalţi au primit sentinţe cu suspendare. Hoții seifului cu bani, condamnați Doar o treime din banii aflaţi în seif au putut fi recuperaţi până acum. În dimineaţa zilei de 11 ianuarie 2019, cei patru tâlhari s-au întâlnit la Iaşi, apoi făcuseră o "recunoaştere" la Primăria Ţibana. Citește și: Cresc sinecurile și explodează salariile la compania care construiește biserici și stadioane cu banii statului Era ziua de salarii, hoţii fiind siguri că vor găsi bani. În timpul zilei, au fost plătite salarii în valoare de aproximativ 20.000 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, datoare marilor producători de filme (sursa: Facebook/The Protégé)
Investigații

România, datoare marilor producători de filme

România, datoare marilor producători de filme. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de liberalul Daniel Cadariu, trebuie să plătească peste 35 de milioane de euro. Dar și penalități uriașe. Motivul: nu a virat la timp banii pentru producătorii români de film și partenerii lor străini care au filmat în România. Această bombă cu efect întârziat a fost preluată de la Ministerul Economiei. Plățile nu au fost făcute pentru că funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice au invocat mai multe nereguli și o anchetă în curs a procurorilor anticorupție. Peste 20 de milioane de euro din întreaga sumă o are de încasat compania britanică Ingenious Media, unul dintre cei mai mari finanțatori din industria filmului. Pe lista filmelor pentru care statul român este dator se află "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.). Producția este regizată de Martin Campbell și îl are în distribuție pe Samuel L. Jackson. România, datoare marilor producători de filme În 2018, Guvernul Dăncilă a emis o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoarea: 50 de milioane de euro anual. Această HG spunea că producătorii români de film și partenerii străini care produceau pelicule în România urma să primească înapoi o parte din cheltuieli. Mai precis, 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus, mai primeau un procentaj de 10%, dacă era promovată România prin respectivele producții. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Ministerul Economiei a fost desemnat să implementeze și să deruleze această schemă de ajutor de stat. În prima sesiune de depunere a proiectelor aferentă anului 2018, au fost aprobate 26 de cereri. Suma: aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei, pentru o singură producție cinematografică. În 2019 au fost aprobate 48 de proiecte, în valoare totală de 202 milioane lei. Au fost depuse 24 de cereri de plată, în cuantum de aproximativ 144 de milioane de lei. Năsui a sesizat DNA pe alt subiect, ministerul a blocat plățile La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. La scurt timp după preluarea mandatului, a fost depusă o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urma să fie produse în România. Trei luni mai târziu, în februarie 2021, Năsui a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Era vizat programul prin care urma să fie acordate granturi nerambursabile în valoare de 550 de milioane de euro din fonduri europene firmelor care aveau nevoie de investiții în perioada pandemiei. Printre documentele ridicate de anchetatori, au fost și cele aferentei schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Din acest motiv, Ministerul Economiei a blocat acordarea ajutoarelor de stat. Dar banii fuseseră prevăzuți în bugetul pe anul 2021. Proteste și negocieri inutile. Neoficial, DNA e de vină Blocarea plăților a făcut ca Alianța Producătorilor de Film, condusă de Iuliana Tarnovețchi, să organizeze un protest. Apoi au avut loc mai multe întâlniri la sediul Ministerului Economiei. Funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat au invocat, neoficial, blocarea banilor din cauza anchetei Direcției Naționale Anticorupție, conform unor surse care au participat la discuții. Contactată de către Defapt.ro, Iuliana Tarnovețchi, a explicat mecanismul plăților. Astfel, firmele care produc filme vin în România, semnează o cerere de finanțare, apoi încep să cheltuiască banii pe care ei îi au pentru producția cinematografică. Ulterior, pe baza unui audit, cer înapoi o parte din banii cheltuiți, conform legii. "Noi cheltuim bani în România, în baza contractului de finanțare. După ce se termină auditul final al filmului, se returnează înapoi suma de bani eligibilă", a spus Iuliana Tarnovețchi. DNA: Nu am cerut suspendarea plăților Direcția Națională Anticorupție a transmis oficial că nu poate furniza nici un fel de informații "despre existența sau inexistența vreunei cauze" care să privească schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. În același timp, în răspunsul oficial, se menționează că "DNA nu a solicitat, în vreo împrejurare, suspendarea plăților aferente Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice". DNA nu are nici o responsabilitatepentru datoriile Ministerului Economiei (sursa: defapt.ro) Iuliana Tarnovețchi a explicat că nu știe nimeni care e ancheta DNA. "Au invocat nereguli. Acolo au fost niște chestii de neasumare și cel mai simplu este ca hoțul să strige . Nu am fost contactați sau întrebați sau ceva în nici o anchetă a DNA. Să sperăm că vor clarifica ceea ce consideră că este în neregulă, dar dacă există dorință aceste lucruri se pot rezolva în trei zile", a mai spus Iuliana Tarnovețchi. Tarnovețchi: "Nu au competența necesară să administreze această schemă" Între timp, Ministerul Economiei a fost reorganizat. Astfel, s-a născut Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Noul minister a preluat și schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Deci și datoriile pe care le avea Ministerul Economiei față de companiile producătoare de film cărora li s-au aprobat cererile de finanțare. Datorii în jur de 35 de milioane de euro. Dar noul minister nu a prevăzut bani în buget pentru această schemă. Iuliana Tarnovețchi a spus că banii nu s-au dat pentru că la nivelul ministerului nu s-a implementat o procedură de plată: "Și pentru că nu au analizat nici un dosar până la această oră. Ei invocă niște nereguli pe care doar ei le știu. Nouă nu ne-au fost comunicate. Din punctul nostru de vedere, în toți acești doi ani de zile, pentru că s-au schimbat guvernele, noi nu am fost o prioritate. Nu au competența necesară să administreze această schemă, nici nu cred că și-au dorit. Comunicare a fost spre zero. Nu au răspuns solicitărilor noastre decât foarte târziu sau deloc. Nu au prevăzut bani în buget pe anul 2022. Toate sunt cu ". Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu, nu a răspuns pentru a prezenta punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Ce producții internaționale s-au filmat în România Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România, motiv pentru care are de primit peste 20 de milioane de euro de la ministerul condus de Daniel Cadariu. De exemplu, pentru filmul "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, "Voyagers", trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro. Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află "Ro-mania", "Broken", "The Mask" sau "Django".

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro (sursa: bogart.ro)
Investigații

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro. În urma publicării investigațiilor Defapt.ro, directorul Autorității Aeronautice Civile din România (AACR), Nicolae Stoica, a făcut două lucruri. Primul: i-a trimis un e-mail consilierului de etică al instituției, încercând să justifice cei 5.000 de euro luați împrumut de la un fost subaltern. Căruia îi semnase detașarea la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). Al doilea: a cerut o întâlnire cu autorul dezvăluirilor din Defapt.ro. Întâlnire în care a spus că este membru PNL, dar că are și o relație aparte cu senatorul USR Marius Bodea. Cu acesta din urmă, fost liberal, Stoica are discuții personale. Stoica a cerut 5.000 de euro din diurna de 49.000 de euro Nicolae Stoica a condus Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) în perioada 2012-2018. Ulterior, centrul a fost transformat în autoritate. În ianuarie 2015, Nicolae Stoica l-a detașat, în numele CIAS, pe Ionuț Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). Florian îi era atunci subaltern și prieten lui Stoica. Diurna anuală a lui Florian la EASA era de 49.000 de euro. În România, Florian primea și 75% din salariul pe care îl primea la CIAS. După ce a încasat primele două diurne, adică în jur de 8.000 de euro, directorul Nicolae Stoica i-a cerut împrumut o sumă de 5.000 de euro pentru a-și cumpăra o mașină. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Stoica a primit inițial o sumă de 3.000 de euro numerar. În parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă”. Încă o mie de euro a primit-o în contul soției sale. Diferența urma să o primească după ce Ionuț Florian ar fi încasat o nouă diurnă lunară. Banii trebuia să îi restituie într-o perioadă de trei luni de la încasarea împrumutului. Dar directorul Stoica a "uitat" să înapoieze banii. Toate aceste detalii apar în documente depuse și asumate de Ionuț Daniel Florian la instanță, într-un dosar de contestare a unei decizii de încetare a unei detașări. Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro În urma acestor dezvăluiri, directorul Nicolae Stoica, actual șef al AACR, a transmis un e-mail către consilierul de etică al Autorității. "Vă rog să constatați că împotriva mea se duce o campanie concentrată de denigrare, repornită din data de 7 februarie 2022, dată la care a rămas în pronunțare dosarul de concediere a domnului Grosu", puncta Nicolae Stoica. "Suma împrumutată de la un prieten la data respectivă am solicitat-o prin transfer bancar, însă domnul Florian a virat doar 1.000 de euro prin transfer și restul mi i-a dat fizic. Toată această sumă i-am returnat-o prin transfer bancar cu mult înainte de a-l chema de la EASA. Conform prevederilor legale, în declarația de avere se trec sume mai mari de 5.000 de euro, suma împrumutată de mine fiind de sub 4.000 de euro. Am încercat să fac această tranzacție în totalitate prin transfer bancar, pentru ca împrumutul să fie transparent și să nu lase loc de interpretări", a scris în e-mail Nicolae Stoica. Tot în e-mail a încercat să justifice și faptul că i-a solicitat lui Ionuț Daniel Florian să renunțe la funcția de șef biroul ECCAIRS din CIAS. Stoica a vorbit în mesaj și de motivele pentru care a pus presiune pe investigatorii accidentului aviatic din Apuseni. Stoica nu poate proba returnarea banilor După ce a trimis e-mailul, directorul Nicolae Stoica a solicitat o întâlnire cu autorul dezvăluirilor publicate de către Defapt.ro. Pentru a lămuri lucrurile. Autoritatea Aeronuatică Civilă Română își are sediul într-o clădire cu geamuri fumurii din aproprierea aeroportului Băneasa. De acolo conduce Nicolae Stoica destinele aviației civile românești. Îmbrăcat la costum, cu alură de fotbalist, părea că aduce un pic cu Cristiano Ronaldo, celebrul atacant de la Manchester United. Încă de la începutul discuției, a ținut morțiș să precizeze că în scurt timp o să devenim prieteni. Apoi a explicat că banii luați împrumut de la fostul său subaltern, Ionuț Daniel Florian, recent revocat din funcția de șef al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile, i-a returnat integral în octombrie 2017, cu aproape două luni înainte să îi revoce detașarea. Ba chiar a susținut că are dovada transferului salvată în telefonul mobil. Când i s-a cerut să arate documentul, Nicolae Stoica a început să o caute agitat în telefon. Nu a găsit documentul, dar a promis că o să îl caute mai bine. Întrebat de ce Ionuț Daniel Florian s-a plâns instanței că nu și-a primit banii înapoi, Nicolae Stoica a invocat răzbunarea pentru că l-a revocat din funcție. Apoi a spus că nu știe care sunt motivele lui care Ionuț Daniel Florian: "El a mințit instanța. Sigur i-am dat banii înapoi prin transfer bancar." Sancționat pentru că venea prea devreme la muncă Stoica a vorbit și despre presiunile făcute asupra investigatorilor, menționate judecătorilor de către Ionuț Daniel Florian. Șeful AACR susține că pe unul dintre foștii lui subalterni de la CIAS, Ciprian Laurențiu Drumea, l-a sancționat pentru că venea la muncă mai devreme cu aproximativ o oră. "Venea cu o oră mai devreme și aveam suspiciuni că copia ilegal documente”, a spus directorul Stoica. Întrebat dacă are vreo dovadă în acest sens, Stoica a spus că nu. Avea doar suspiciuni. Contactat de către Defapt.ro, Ciprian Laurențiu Drumea nu a vrut să comenteze deocamdată. Șeful AACR contrazice CSAT, SRI, MT și DNSC Discuția a ajuns și la desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică din AACR. Directorul Nicolae Stoica susține că a desființat structura de securitate cibernetică pentru că instituția pe care o conduce nu are atribuții în acest sens. Culmea, patru instituții îl contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Decizia înființării structurii de securitate cibernetică "CERT-AV-RO" a fost luată în vara anului 2017 pentru ca AACR să respecte Anexa 17 la Convenția de la Chicago, Directiva UE nr. 2016/1148 și Planul Național de Securitate Aeronautică. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile Serviciul Român de Informații susține oficial că CERT-AV-RO a reprezentat prima structură de tip CERT din aviația civilă internațională, recunoscută și certificată internațional, fiind prima entitate din România care a obținut certificarea "Authorized to use CERT" oferită de Carnegie Mellon University din SUA. "Prin competenţele şi capabilităţile dobândite încă de la înfiinţare, CERT-AV-RO a reprezentat o structură recunoscută la nivel internaţional, cooperând în acest sens cu instituţii de renume din domeniul securităţii aviaţiei civile", menționează SRI. Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro Pentru a minimaliza importanța acestei structuri de securitate cibernetică, directorul Nicolae Stoica a spus că "s-au plătit bani la o universitate din SUA pentru a folosi numele". Întrebat câți bani s-au plătit și cui, Nicolae Stoica a spus că nu știe. Dar că are el informații sigure. "Au plătit bani unei universități, dar nu am găsit documente", a încheiat subiectul Nicolae Stoica. SRI susține că decizia lui Stoica potențează "riscul de materializare a unor atacuri cibernetice, atât la nivelul infrastructurilor cibernetice ale AACR cât și la nivelul întregului sector aviație civilă precum şi să vulnerabilizeze activitatea sectorul aviatic civil la nivel național”. Răspunsul lui Stoica: "Securitatea cibernetică are un rol foarte important în aviația civilă." Cu toate acestea Nicoale Stoica se consideră un specialist în investigarea accidentelor aviatice. Întrebat la ce anchete a participat sau a coordonat, el a spus că a fost implicat în "ancheta legată de accidentul aviatic de la Vaideeni, Vâlcea". Dar, din păcate, nu ar mai fi apucat să finalizeze investigația și nici nu și-a mai adus aminte de alte investigații. Florian: "Am considerat atunci că totul este o răzbunare" Ionuț Daniel Florian ne-a cerut inițial să vorbim cu un anume "Dobre" în legătură cu banii pe care i-a dat lui Nicolae Stoica. După apariția articolului, Florian a transmis un punct de vedere în care a precizat că "acțiunea în instanță despre care ați scris în articol a fost depusă pentru că nu am înțeles cu exactitate de ce voia fostul director al CIAS, domnul Nicolae Stoica să renunț la calitatea de șef birou în cadrul instituției. Ulterior, pentru că am refuzat, iar postul era blocat deși eu eram detașat la EASA, domnul Nicolae Stoica a decis să mă recheme în țară pe funcția la care am refuzat să renunț. Pentru că am considerat atunci că totul este o răzbunare, am decis inițial să depun o acțiune în instanță, pe care am și retras-o după ce am înțeles că CIAS avea nevoie de un om pentru postul care era neocupat, dar blocat ca urmare a detașării mele." "În ce privește suma de bani împrumutată, precizez că nu am de ce să dau explicații pentru împrumuturile acordate în nume personal atâta vreme cât nu este vorba despre o sumă pe care ar trebui să o menționez în declarația de avere. De asemenea, subliniez faptul că domnul Nicolae Stoica nu a condiționat în niciun moment retragerea sau prelungirea detașării mele la EASA de vreun împrumut sau de orice alt aspect personal, ci doar de competențele profesionale", a mai precizat Ionuț Daniel Florian. Misterul banilor: au mai fost înapoiați au ba? Ionuț Daniel Florian nu a spus dacă și-a primit banii înapoi. Nu a vrut să spună nici cine este "Dobre" la care a făcut referire inițial. Și nici de ce le-a spus judecătorilor că îi este teamă de directorul Nicolae Stoica. Mai mult, Ionuț Daniel Florian neagă chiar și ordinul emis de ministrul Sorin Grindeanu prin care a fost revocat din funcție: "Nu. Nu știu de unde aveți această informație." Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a emis Ordinul 99 din data de 1.02.2022 prin care l-a revocat din funcție de Ionuț Daniel Florian din funcția de director general al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile. Tot prin același ordin, ministrul Sorin Grindeanu l-a revocat și din funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile. Prunariu, consilierul de etică de la AACR Profesia de consilier de etică a apărut în legislația românească în anul 2007, după ce România a intrat în Uniunea Europeană. Conform legii nr. 50/2007, fiecare instituţie publică trebuie să desemneze în cadrul departamentelor de resurse umane un funcţionar public care să se ocupe de consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită. Această lege a completat Codul de conduită al funcționarilor publici prevăzut în Legea 7 din 2004. Ulterior, consilierul de etică a fost introdus și în Codul Administrativ. În ianuarie 2022, președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Felix Cozma, a emis Ordinul 26 prin care a fost aprobată metodologia de completare și transmitere a informațiilor privind implementarea principiilor aplicabile conduitei funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici, precum și a procedurilor administrative-disciplinare aplicabile funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice. Rolul consilierului de etică este de a supraveghea respectarea și monitorizarea principiilor și normelor de conduită a funcționarilor. În cazul AACR, Daniel Prunariu, în calitate de consilier de etică, monitorizează modul de aplicare și respectarea principiilor și normelor de conduită de către angajații autorității și întocmește rapoarte și analize cu privire la acestea. Totodată, "organizează sesiuni de informare a angajaților AACR cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii și integrității sau care instituie obligații pentru AACR pentru respectarea drepturilor cetățenilor în relația cu AACR."

Cum circulă banii în AUR Foto: Facebook AUR
Eveniment

Cum circulă banii în AUR

Cum circulă banii în AUR: o investigație Rise Project prezintă “un aparat de cumetrii“ în interiorul formațiunii lui George Simion. “Banii au rămas în familie“, scriu jurnaliștii de la acest site de investigații. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil În articol se arată că banii cheltuiți de AUR în campania electorală - și care apoi au fost decontați de Autoritatea Electorală Permanentă, din bugetul de stat - s-au dus la firme ale unor apropiați ai partidului. Foto: Rise Project Cum circulă banii în AUR Tranzacții de 1,1 milioane de lei arată o “clientelă în formare“, explică RISE Project: Un deputat condamnat pentru fraudă cu fonduri europene a încasat peste jumătate de milion fiindcă a tipărit o broșură semnată de lider, pe banii susținătorilor.O basarabeancă de 27 de ani, radicalizată în platforma unionistă a lui George Simion, gestionează un laborator de propagandă finanțat de stat.Gruparea conservatoare din fieful lui Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, ia bani cu două mâini: și de la AUR, și de la liberali.Sociologul de partid al mogulului Sebastian Ghiță, refugiat în Serbia, facturează servicii în bula patriotică după ce a lucrat cu PSD ani de zile. “Procentul tranzacțiilor “in-house” este covârșitor la AUR, formațiune care, altminteri, susține că vrea să desființeze finanțările de stat ale partidelor“, mai scrie Rise Project. Citiți aici întreaga investigație RISE Project: Cum circulă banii în AUR

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră