vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bani

119 articole
Investigații

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania. Cătălin Cherecheș și-a pregătit încă de acum mulți ani o eventuală plecare în străinătate. Avere nejustificată: peste 2,5 milioane de lei Primarul de Baia Mare, împreună cu mama sa, au transportat sute de mii de euro în Germania, pe parcursul a mai mulți ani. Banii au fost depozitați în casa surorii mamei sale, într-un seif. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Informația apare în decizia judecătorească prin care lui Cherecheș i se confiscă peste 2,5 milioane de lei. Este vorba de sume nejustificate. Dosarul a fost deschis în 2019, la cererea Agenției Naționale de Integritate. Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania "Retragerile în numerar (ale lui Cătălin Cherecheș - n.r.) nu depăşeau suma de 20.000-30.000 de euro din motive de siguranță. În ceea ce priveşte sumele retrase în numerar, persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că o parte din ele sunt păstrate în Germania în seif, la o adresă ce aparţine familiei sale, iar o parte în seiful din locuința sa din Baia Mare. Citește și: FOTO Acesta este vărul lui Cherecheș cu a cărui carte de identitate primarul de Baia Mare a fugit din țară. Pot fi cei doi confundați? Persoana evaluată a arătat că nu are prea mare încredere în sistemul bancar din România şi de aceea a ales această modalitate de păstrare a sumelor de bani, nefiind vorba doar de munca lui, ci şi de cea a antecesorilor săi, iar sumele în discuţie fiind parte din moştenirea sa. (...) Persoana evaluată a arătat că la începutul perioadei de evaluare, respectiv 1 iunie 2012, în cele două seifuri deținea circa 1,3 -1,4 milioane euro, fără a întocmi o evidență în privința deținerii acestei sume. (...) În ceea ce priveşte sumele de bani aflate în Germania, acestea au fost transportate în timp de către persoana evaluată, în sume de maxim 10.000 de euro, atunci când se deplasa în Germania. Inițial ele au fost păstrate la locuința mătuşii materne. Ulterior, aceasta şi familia ei s-au mutat şi o parte din bani au fost plasaţi la locuința din Germania a mamei persoanei evaluate.", se arată în motivarea deciziei judecătorești din speța menționată. Și mama căra bani peste graniță "Sumele retrase de persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) din aceste conturi au fost păstrate acasă, în seiful din Baia Mare sau la sora martorei (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) în Germania. Motivul pentru care aceste sume de bani au fost retrase pentru a fi păstrate în cele două locații este lipsa unei stabilități a sistemului bancar din România. În ceea ce priveşte transportul banilor în Germania, acesta s-a făcut prin deplasări succesive atât de către persoana evaluată cât şi de martoră (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.). Sumele de bani depozitate în Germania sunt mai mari decât cele existente în seiful din România. În momentul dării declaraţiei a arătat ca în Germania erau circa 300.000 de euro, iar în România circa 200.000 de euro. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” Martora (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că în decursul unui an efectuează şapte, opt deplasări în Germania, iar persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) efectua deplasări lunare. De asemenea, martora a arătat că transportarea unei sume de 10.000 euro în Germania nu reprezenta un risc. Nu a ţinut o evidență a sumelor duse în Germania (...).", mai menționează hotărârea de instanță pomenită anterior. Unchiul din Germania confirmă: Au un seif la noi "Martorul Jederan (...), unchiul intimatului, a declarat că dl şi d-na Cherecheș nu deţin la ei acasă bani de care să aibă grijă (filele 96-99, vol. VI). Au o camera de musafiri la ei acasă pentru când veneau în vizită, iar în camera de oaspeţi se găseşte şi un seif. Martorul nu a primit bani de la ei, dar cunoaşte că aduceau mereu bani pe care îi depozitau în seif. Domnul şi d-na Cherecheș aduceau ei înşişi banii. În anul 2007, cele două persoane au fost în vizită de 5-10 ori. La fel şi în anii următori. Martorul nu a primit bani de care să aibă grijă de la ei şi nici nu i-au fost transferaţi bani. Nu a existat nicio predare de numerar, pentru că banii erau aduşi şi depozitaţi personal de ei. Martorul nu a ţinut nicio evidenţă a banilor.", potrivit motivării judecătorești.

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Jandarmerița-cocaină se apără
Eveniment

Jandarmerița-cocaină se apără

Jandarmerița-cocaină se apără: plicurile cu praf alb erau bani de la altă persoană, a spus ea, într-o declarație dată Antenei 3. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul „Am fost omul nepotrivit, în momentul nepotrivit”, a mai spus ea. Jandarmerița-cocaină se apără Jandarmerița-cocaină este fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”, în vacanțele pe care le petrecea pe Coasta de Azur. Andreea Bumbac, juristă la Jandarmeria Română și fostă purtătoare de cuvânt a Brigăzii de Intervenții Speciale, a fost prinsă duminică, în zona Palatului Bragadiru, cu mai multe pliculețe cu praf alb, probabil cocaină, când taxi-ul în care se afla a fost oprit și percheziționat. Cum a decurs dialogul jandarmeriței, aflată acum în concediu de odihnă, cu reporterul Antenei 1: „Andreea Bumbac: Nu au fost ale mele. Au fost ale unei persoane care mi-a transmis un alt fapt. M-a rugat să îi ţin nişte bani, atâta tot. Nu am avut idee de ceea ce se întâmplă. Reporter: Deci, practic, ţi-a dat banii şi în bani erau plicurile? Andreea Bumbac, jandarmerița: Da”. Grupaj foto: Antena 1 Bumbac a mai spus: „Tot ceea ce s-a întâmplat, tot ceea ce pot să vă spun este că doar am fost omul nepotrivit, în momentul nepotrivit. Eu nu am absolut nicio vină. Nu erau ale mele”. „Surse din Jandarmerie citate de Realitatea PLUS arată că de mult timp tânăra avea un comportament teribilist și ducea o viață opulentă, cu vacante pe Coasta de Azur, iar unii colegi spun că era escortă de lux. Mai mult, tânăra a fost adusă în Jandarmerie de către tatăl ei, fost ofițer în Armată. Andreea Bumbac a făcut parte din promoția 2022 și se afla în atenția colegilor de la Brigada de Intervenții, acolo unde a fost purtătoare de cuvânt doar 3 luni”, arată Realitatea Plus.

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. În imagine, Dorinel Umbrărescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, nu mai are bani pentru a deconta lucrările la Autostrada Moldovei. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a refuzat să-i plătească firmei SA&PE Construct, controlată de afaceristul Dorinel Umbrărescu, două facturi în valoare de peste 28,4 milioane lei. Motivul: "LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Adică CNAIR nu mai are bani pentru plata lucrărilor. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Cele două facturi parțiale au fost emise de firma lui Dorin Umbrărescu pentru obiectivul de investiții "Autostrada Buzău – Focșani", cunoscută publicului drept Autostrada Moldovei. Umbrărescu: patru tronsoane, 4,22 miliarde lei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit în septembrie 2022 contractele pentru construirea loturilor 1 și 4 aferente autostrăzii Buzău – Focșani asocierii de firme SA&PE Construct, Spedition UMB și Tehnostrade SRL. Pentru primul tronson, între Buzău și Vadu Pașii, s-a semnat un contract de 689,28 milioane lei. În cazul tronsonului 4, cuprins între Mândrești Munteni și Focșani Nord, s-a semnat un contract de peste 763,72 milioane lei. Citește și: Cu două luni înainte de explozia de pe Autostrada Moldovei, firma lui Umbrărescu mai găurise o conductă Transgaz Ulterior, în decembrie 2022, asocierea dintre cele trei firme a câștigat și licitațiile pentru loturile 2 și 3. Tronsonul 2, între Vadu Pașii și Râmnicul Sărat, a fost câștigat pentru suma de 1,31 miliarde lei. Celălalt tronson, de la Râmnicul Sărat până la Mândrești Munteni, a fost câștigat pentru suma de 1,46 miliarde lei. Toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii Buzău – Focșani, câștigate de afaceristul Dorinel Umbrărescu, vor avea o lungime totală de 82,44 km și vor costa peste 4,22 miliarde lei. Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă Firma SA&PE Construct, patronată de Petru Răzvan Umbrărescu și Alexandru Teodor Umbrărescu, a solicitat CNAIR să plătească două facuturi, emise pe 23, respectiv 25 octombrie 2023. Însă persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv, Victor Oțelea, și șeful de serviciu Cătălin Țicu au refuzat să dea viza de control finciar pentru că CNAIR nu mai avea bani în buget pentru plata facturilor. "În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr.119/1999, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință refuzul de viză de control financiar preventiv pentru: suma de 23.525.992,66 lei din valoarea totală de 36.126.037,76 lei a facturii 78/25.10.2023 și suma de 4.910.138,05 lei din valoarea totală de 11.366.418,17 lei a facturii 77/23.10.2023 emise de SA&PE Construct pentru obiectivul de investiții Autostrada Buzău – Focșani. Motivul refuzului de viză este următorul: LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Pistol: Nu am avut toată suma de bani Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu ar fi nici o problemă cu banii. "Vorbiți de documente interne din companie? Nu e o problemă că le aveți, deși nu ar trebui să le aveți. Facturile domnului Umbrărescu, ca și celelalte facturi care sunt în companie, sunt plătite în termenele de plată. Mult mai repede decât termenele de plată care sunt de 60 de zile de la data emiterii facturii. Noi, dacă am făcut plăți parțiale, nu am avut toată suma de bani pentru că suntem la final de buget și se reașează valorile de bugete pe proiecte. Nici o factură de-a domnului Umbrărescu nu este scadentă și neachitată. Nu suntem în situația asta cu nici o factură. Pentru fiecare proiect de investiții îl avem pe câte o linie bugetară. Linia bugetară se alimentează în funcție de facturi, cum vin ele la plată. Toată această operațiune durează. Când s-a emis factura, se duce la controlul financiar preventiv. Ei identifică că pe linia bugetară respectivă nu este întreaga sumă de bani și dau refuz de viză CFP. Atunci, colegii de la financiar se duc și reașează creditele bugetare pe linia respectivă. În momentul în care este reașezat bugetul, i se plătește diferența sau integral. Facturile pe care le avem la plată sunt plătite în termenele contractuale. Termenul contractual este respectat. Dacă vă uitați la data facturii, vedeți că nu este trecut de 60 de zile", a explicat Pistol. "Am avut probleme pe cofinanțări" Întrebat dacă CNAIR a fost afectată de faptul că premierul Marcel Ciolacu nu a făcut rectificarea bugetară, directorul Cristian Pistol a confirmat că au existat dificultăți. "Am avut probleme pe cofinanțări. Dar Guvernul României a emis fonduri de rezervă bugetară și ne-au dat banii", a adăugat șeful CNAIR. Alexandru Șerbănescu, consilierului ministrului Sorin Grindeanu și purtătorul de cuvânt al CNAIR, a sugerat într-o primă fază că documentul ar fi fals. "Nu avem nici un fel de întârziere pe nici un fel de contract. Nici un constructor nu ne-a sesizat că ar fi întârzieri contractuale. Nu avem probleme de insolvabilitate", a spus Șerbănescu.

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei. Cam o sută de mii de euro au apărut din neant în declarația de avere a lui Marcel Ciolacu, actualul premier, fără nici o explicație. Chioșcul-minune din Buzău Până în primăvara acestui an, Marcel Ciolacu era acționar majoritar în Lucia Com 94 SRL din Buzău, firma care administrează un chioșc în Piața Centrală din oraș. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Ca orice chioșc dintr-o piață de provincie, chioșcul aduce venituri cât să întrețină cel mult o familie. Nici chioșcul lui Ciolacu nu face excepție. Astfel, potrivit datelor financiare ale firmei, în 2022, chioșcul a făcut un profit de puțin peste 16.000 de lei. În 2021, profitul a fost de aproape 25.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului În 2020, nici un profit, cu pierdere de peste 167.000 de lei. Perioada 2017 - 2019 a fost ceva mai bănoasă: în 2019 - profit de peste 91.000 de lei, în 2018 - profit de peste 136.000 de lei și în 2017 - profit de aproape 129.000 de lei. Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei Așadar, în ultimii șase ani, chioșcul lui Ciolacu a produs sub 400.000 de lei profit. Dar, în 2022, suma de nici 400.000 de lei se transformă, magic, în dividende de peste 650.000 de lei. Mai precis, 651.400 de lei. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Dividende repartizate soților Ciolacu astfel: 489.400 de lei lui Marcel Ciolacu și 162.000 de lei Roxanei Mihaela Ciolacu. Dividendele soților Ciolacu (sursa: integritate.eu) Practic, soții Ciolacu au încasat cu peste 60% mai multe dividende decât profit făcuse firma în șase ani. Operațiune pentru care nu există nici o explicație logică și contabilă. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În același an, Marcel Ciolacu a scăpat repede de bani: a mai pus 600 de lei de la el și a acordat un împrumut în nume personal de 490.000 de lei lui Mihai Cristian Ciolacu. Împrumutul acordat de Marcel Ciolacu (sursa: integritate.eu) Nepot al său, potrivit presei locale buzoiene.

Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Lingouri aur locuința director de la Fonduri Europene

DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur la percheziții în locuința unui director de la Fonduri Europene. Acesta este acuzat că vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site El ar fi reținut pur și simplu cardurile de salariu ale celor două, timp de doi ani. Potrivit unor surse, ar fi vorba de Dragoș Iorga, director executiv în Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene. Acesta s-a născut în 1968 și a terminat facultatea abia la 37 de ani, în 1995, la Politehnica București. În martie 2021, era doctorand la Universitatea de Apărare Carol I. Dragos Iorga Foto: Linkedin Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Azi, DNA a găsit la perchezițiile din locuința sa 174.000 lei, 10.000 dolari şi 11.000 euro, dar şi mici lingouri de aur. El este acuzat că în urmă cu doi ani ar fi furnizat către două angajate subiectele de concurs pentru ca acestea să acceadă în post. În schimb, ele îi donau o treime din salariul lor. Potrivit datelor din martie 2023, un director în MIPE câștiga, net, circa 11.000 de lei, iar un consilier circa 7-8.000 de lei. În ultima declarație de avere, Dragoș Iorga declară că deține o vilă de 150 mp în Călărași, trei apartamente în București și un spațiu de producție. El avea două salarii, unul de la MIPE și altul de la organismul intermediar pentru programe europene regiunea București-Ilfov, care totalizau, în anul fiscal 2022, 144.000 de lei. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Iorga a ajun să slucreze cu fonduri europene din 2012. Pe site-ul MIPE el figurează și cu funcția de director general la Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate (Direcția Generală Program Operațional Sănătate).

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici (sursa: TVR)
Justiție

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici. Ana Maria Chirilă, judecătoarea de la Tribunalul Suceava care vindea informații interlopilor și se droga cu iubitul ei traficant, era ahtiată după bani. Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici În 2022, Chirilă - împreună cu judecătorul Nicolae Șepelea, colegul ei de la Tribunalul Suceava, și cu alți câțiva judecători - a dat în judecată Ministerul Justiției, dar și Tribunalul Suceava și Tribunalul Cluj, pentru a cere mai mulți bani. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Judecătoarea Chirilă și colegii ei invocau o "discriminare" salarială între procurorii SIIJ (Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, între timp desființată) și judecători. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Potrivit Anei Maria Chirilă și colegilor ei reclamanți, "în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale Justiţie, coexistă în prezent două categorii de magistraţi, respectiv procurorii numiţi în cadrul SIIJ, care beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, deşi nu sunt detaşaţi, ci numiţi, şi ceilalţi magistraţi numiţi, cum sunt şi reclamanţii, care nu beneficiază de aceste drepturi". Tupeu: spor salarial, restanțe și dobânzi Iată ce cereau Chirilă & co: "recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a sporurilor aferente în funcţie de salarizarea aferentă a procurorilor din cadrul S.LI.J, aceasta incluzând şi drepturile salariale specifice personalului detaşat, care să fie incluse în indemnizaţia de încadrare, începând din data de 20.07.2018 (data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 207/2018 prin care a fost modificată Legea 304/2004, înfiinţându-se Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) şi pe viitor"; Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 "obligarea pârâtului Tribunalul Suceava la plata diferenţei salariale rezultate dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 20.07.2018"; "repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 20.07.2018 şi în continuare, pe viitor, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare, cu titlu de salariu lunar), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legată penalizatoare, până la data plăţii efective.". Tribunalul Mureș: Nu se poate schimba legea Judecătorii de la Tribunalul Mureș, însă, unde s-a judecat procesul, au fost de cu totul altă părere. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp "În privinţa discriminării invocate de reclamanţi în susţinerea cererii lor salariale, raportat la salariile procurorilor din cadrul SIIJ, instanţa apreciază că aceste susţineri nu pot fi primite. Astfel, este de remarcat faptul că salarizarea personalului plătit din fonduri publice se face în temeiul legii, nefiind permis nici instanţei de judecată și nici angajatorului să deroge de la aceste prevederi legale. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Or, ca instanţa să dispună schimbarea condiţiilor de salarizare de care beneficiază în prezent reclamanţii, condiţii stabilite potrivit prevederilor Legii-cadru de salarizare nr. 153/2017, ar echivala cu nesocotirea acestor prevederi legale obligatorii, dispunând înlăturarea lor şi stabilirea unor altor drepturi salariale.", se arată în decizia magistraților mureșeni. Nu există discriminare, Chirilă nu e angajata PÎCCJ Mai mult, "reclamanţii nu se află într-o situație identică sau comparabilă cu cea a procurorilor care muncesc în cadrul SIIJ, întrucât reclamanții nu prestează munca într-o structură aflată la nivelul ierarhic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest context, instanța reține însă că între reclamanţi şi persoanele cu care aceştia realizează comparaţia, din care apreciază că ar rezulta situaţia discriminatorie, există o diferenţă în ceea ce priveşte locul de desfăşurare a activităţii (cu consecințe inclusiv asupra adaosurilor salariale aferente locului de muncă), având în vedere faptul că reclamanţii nu sunt încadraţi în muncă la nivelul ierarhic superior al SIIJ – structură a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În consecinţă, nu se poate discuta în cauză despre discriminare, deoarece aceasta ar putea fi discutată doar în ceea ce priveşte personalul angajat în cadrul unor structuri de același nivel ierarhic.", au mai arătat judecătorii Tribunalului Mureș. Prin urmare, cererea judecătoarei Chirilă și a colegilor ei reclamanți a fost respinsă.

Filmul opririi lui Buzatu, găsirea banilor (sursa: DNA)
Eveniment

Filmul opririi lui Buzatu, găsirea banilor

Filmul opririi lui Buzatu, găsirea banilor. Mașina în care se afla geanta cu șpaga primită de Dumitru Buzatu a fost oprită de procurorii DNA pe un drum de țară. Filmul opririi lui Buzatu, găsirea banilor Dacia Duster a lui Buzatu avea antemergător: un SUV în care se aflau câteva persoane. Procurorii și polițiștii au blocat drumul, apoi au alergat către cele două mașini, din care i-au debarcat pe cei aflați înăuntru. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost arestat preventiv sâmbătă pentru 30 de zile, la cererea DNA. Vineri, fusese prins în flagrant cu o mită de 1.250.000 de lei. Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei” Buzatu s-a justificat în fața instanței că banii identificați de DNA ca mită sunt doar „banii familiei”. Conform unui comunicat al DNA, „În perioada 08.05.2023 – 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru (…) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziție publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul județean Vaslui și care avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui astfel încât contractul să se deruleze în bune condiții (plată facturilor). Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice În contextul menționat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.”. Filmul a fost postat online pe Tik-Tok de Raluca Ticmeanu.

La Institutul Marius Nasta, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale
Eveniment

Secția Terapie Intensivă nu are medicamente esențiale

Spitalele de stat mai au bani doar de salariile cadrelor medicale: la Institutul Marius Nasta, din București, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente, afirmă, la Digi 24, șefa secției. În plus, banii pentru bolnavii de cancer, susține Federația Asociațiilor de Pacienți. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Spitalul Marius Nasta n-a mai publicat din septembrie 2022 veniturile salariale. Potrivit acestor ultime date, managerul Beatrice Mahler primea un salariu de peste 18.000 de lei, plus 9.200 de lei spor de condiții periculoase, indemnizație de hrană și vouchere de vacanță. Unele asistente puteau avea peste 10.000 de lei pe lună, un cercetător cu grad de doctor încasa peste 25.000 de lei/ lună și mai mulți medici săreau de 24.000 lei/lună. La institut lucrau 772 de persoane. Secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale „Pentru pacient înseamnă riscul ca tratamentul să nu fie la fel de eficient. De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, a declarat, la Digi 24, Genoveva Cadar, șefa secției ATI. Declarația ei a fost susținută de Beatrice Mahler, managerul spitalului: „Trebuie să vă gândiți că avem rețete care ajung, sau sume de bani pe care le decontăm familiei, până la 8.000 de lei, sume extrem de mari, pentru că vorbim de medicamente scumpe”. Conducerea spitalului Judeţean Timișoara a arătat că a făcut un memoriu către autorităţile de la Bucureşti, în care a arătat că banii dați de stat nu mai pot asigura nici măcar o îngrijire decentă a pacienților. „De altfel, până la finalul lunii, nu vor mai fi bani pentru niciunul din cele 16 programe de sănătate gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. CNAS cunoaște situația din spitale, la fel și premierul”, arată Digi 24. Postul consemnează și declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin: „E păcat să colportăm în spațiul public informații neverificate, care pot crea reacții sociale absolut nedorite. Există fonduri”.

Guvernul lasă școlarii fără mâncarea zilnică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Guvernul lasă școlarii fără mâncarea zilnică

Guvernul lasă școlarii fără mâncarea zilnică. În anul şcolar abia încheiat, guvernul a economisit numai cu elevii ieşeni peste șase milioane de lei: multe produse alimentare din Programul pentru şcoli nu au mai ajuns la copii. Guvernul lasă școlarii fără mâncarea zilnică Alocarea fondurilor a fost decisă târziu, iar atribuirea birocratică a contractelor de furnizare şi distribuţie a durat luni întregi fără să acopere întreg necesarul. Situaţia se va repeta şi anul acesta. Au rămas mai puţin de două luni până să înceapă anul şcolar şi Programul pentru alimente în şcoli – cum se numeşte fostul "Corn şi lapte" – e la coada listei de priorităţi a guvernului. Citește și: Cât de jos a ajuns justiția română: sentință bazată pe părerea judecătorului, fără nici o referire la lege Asta, deşi tot corpul profesoral, de la suplinitori la ministrul Educaţiei, ar răspunde la fel dacă ar fi întrebaţi cât de benefică este livrarea produselor alimentare mai ales acolo unde sărăcia e lucie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un preot, banii enoriașilor la păcănele (sursa: Vremea nouă)
Eveniment

Un preot, banii enoriașilor la păcănele

Un preot, banii enoriașilor la păcănele. Popa și-a pus în cap toată comunitatea, după ce a împrumutat diverse sume de bani de la enoriași, pe care a omis să le mai restituie. Un preot, banii enoriașilor la păcănele Oamenii vorbesc pe la colțuri că părintele ar fi "căzut în patima păcănelelor". Preotul cu pricina este Daniel Pleșu, parohul din Hălărești și Siliștea, comuna Iana, județul Vaslui. Cel puțin 20 de localnici spun că i-au împrumutat bani părintelui, fără să-i mai vadă înapoi, potrivit Vremea nouă. Localnicii păgubiți susțin că preotul ar fi pierdut banii la păcănele. O bătrână de la care preotul Daniel Pleșu a luat nu mai puțin de 21.700 de lei, a murit de curând, fără a mai reuși să recupereze nimic. Cei care o moștenesc pe bătrână susțin că aceasta de pe patul de moarte l-a rugat pe preot să îi înapoieze banii strânși cu greu. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu Culmea, chiar dascălul de la biserică este cel care a moștenit-o pe bătrână și care încearcă acum să recupereze banii pentru a-i putea face toate cele necesare bătrânei, după moarte.

Godei, împrumuturi bancare disperate în martie (sursa: Facebook/Godei Stefan Cristian, Gabriela Firea)
Investigații

Godei, împrumuturi bancare disperate în martie

Godei, împrumuturi bancare disperate în martie. Ștefan Cristian Godei, administrator al unui azil al groazei și fost șofer la Primăria Capitalei, angajat de Firea, acum arestat, avea nevoie de bani mulți, din senin, în martie a.c. Angajat șofer de Firea la Primărie În decurs de o săptămână, Godei a făcut două împrumuturi mari, de sute de mii de lei în total. Gabriela Firea a câștigat alegerile de primar de București în 2016 și și-a preluat mandatul în data de 23 iunie 2016. La fix o săptămână după instalarea în funcție a Gabrielei Firea, Ștefan Godei a fost angajat ca șofer la Primăria Capitalei. Într-un răspuns transmis de Biroul de Presă al PMB se menționează că "domnul Godei Ștefan a fost angajat la Primăria Municipiului București, începând cu data de 01.07.2016, pe postul de șofer, în Cadrul Direcției Suport Tehnico-Administrativ și deservește, la cerere, Municipalitatea, în funcție de nevoile acesteia. Menționăm că domnul Godei Ștefan nu a fost transferat niciodată la Primăria Municipiului București. Mașina Audi cu numărul B-01-PMB la care faceți referire se află în dotarea Primăriei Capitalei, fiind condusă de către persoane autorizate, la cerere.”. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Răspunsul i-a fost trimis jurnalistului Petru Zoltan în ianuarie 2018. Godei, împrumuturi bancare disperate în martie La o lună după ce, la începutul acestui an, Buletin de București a scris, în premieră, despre "lagărele" bătrânilor din Ilfov, Godei a simțit brusc nevoia să posede niște bani gheață. Cum se pare că nu avea la ce prieteni să apeleze, s-a repezit către bănci. Astfel, pe 9 martie, a făcut un credit la ING: "CONTRACTUL DE CREDIT SI GARANTIE - ING PERSONAL NR. 12027187 DIN DATA DE 09.03.2023, CU TOATE COMPLETARILE SI MODIFICARILE ULTERIOARE (CONTRACT DE CREDIT)" (potrivit portalului Registrului Național de Publicitate Mobiliară). Ștefan Godei, împrumut de la ING (sursa: RNPM) 98.617 lei doar de la o bancă Al doilea împrumut a fost făcut o săptămână mai târziu, la Raiffeisen: aproape 100.000 de lei. "CONTRACT DE CREDIT INCHEIAT INTRE CREDITOR SI IMPRUMUTAT PRIN CARE CREDITORUL ACORDA IMPRUMUTATULUI UN CREDIT IN VALOARE DE: 98617 LEI", se arată pe portalul RNPM. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Ștefan Godei, împrumut și de la Raiffeisen (sursa: RNPM) Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă. Să spunem că Ionel este prosumator. El a consumat într-o lună din reţea 100kWh şi a vărsat, în aceeaşi lună, 200kWh în reţea. Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă Ionel se aşteaptă să primească de la furnizorul său o factură de compensare cantitativă, ştiind că îi mai rămân încă 100kWh în reţea, de care se va folosi atunci când sistemul fotovoltaic propriu nu va produce suficient cât să-i acopere consumul. Ce nu ştie Ionel este că trebuie să plătească pentru energia pe care a dat-o în reţea o serie de tarife aplicate de furnizor: transport, distribuţie, certificate verzi, acciză şi TVA, astfel că el, unul dintre prosumatorii cu puteri instalate de sub 200kW, nu va primi factură zero. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Ionel nu ştie nici că furnizorul îi va plăti cantitatea de energie electrică livrată în reţea abia după 24 de luni, asta dacă Ionel va mai avea atunci surplus neconsumat, dar nici că regularizarea financiară este destinată doar celor cu putere instalată între 200 şi 400 kW. Continuarea, în Ziarul de Iași.

George Simion șterge urmele banilor nunții (sursa: Facebook/George Simion)
Investigații

George Simion șterge urmele banilor nunții

George Simion șterge urmele banilor nunții. Completarea declarației de avere la zi de către George Simion a declanșat un val de reacții publice. Informația care a produs rumoare a fost cea a unui "Dar nunta" de 400.000 de euro. Ce înseamnă "Dar nunta"? Potrivit celei mai recente declarații de avere, la nunta sa din august 2022, liderul AUR ar fi primit un dar de nuntă de 400.000 de euro. "Darul de nuntă" al lui George Simion (sursa: integritate.eu) Ce e drept, nu este o premieră menționarea acestei sume. La o lună după nuntă, în septembrie 2022, Simion declara pentru Antena 3 că estimează la 400.000 de euro ce a "strâns": "Am strâns 72.000 de euro. În total, cum a dat domnul Gigi Becali, cum a dat domnul pirotehnic, cum au fost apa, berea, o să ajungă la o estimare de 400.000 de euro". Să fie vorba de 72.000 de euro cash și restul, până la 400.000 de euro, bunuri primite drept donații pentru organizarea nunții? Așa se poate înțelege, mai ales având în vedere o declarație recentă a lui Simion, postată pe pagina sa de Facebook. Și, dacă 72.000 de euro a fost o sumă primită cash, ce s-a întâmplat cu aceasta? Simion nu recunoaște că ar avea bani de la nuntă în conturi. Și, așa cum vom arăta mai jos, această sumă nu a intrat nici în conturile Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, pe care liderul AUR a indicat-o ca beneficiar al cadourilor de nuntă. În orice caz, faptul că informația despre "Dar nunta" apare în declarația de avere a lui George Simion arată cu certitudine că acesta a fost beneficiarul, nu vreo organizație, fundație etc. George Simion șterge urmele banilor nunții Ce a cerut George Simion să se întâmple cu eventualele daruri de la nunta sa? Într-o secțiune specială a site-ului său, georgesimion.ro, politicianul a solicitat ca eventualele daruri de nuntă să ajungă într-un cont al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni. Secțiunea dedicată darului de nuntă de pe site-ul lui George Simion (sursa: archive.org) Scopul ar fi fost furnizarea de asistență medicală prin realizarea unui spital mobil cu ajutorul banilor. La adresa de internet a acelei secțiuni din site-ul lui Simion nu se mai găsește azi nimic. Practic, liderul AUR a șters de pe site-ul său acea pagină, după cum se vede mai jos. Pagina pe de mai sus, așa cum arăta în august 2022, a fost recuperată de pe site-ul archive.org, care arhivează constant versiunile site-urilor de internet. Pagina despre darul de nuntă de pe site-ul lui George Simion a fost ștearsă (sursa: georgesimion.ro) A șters și invitația de pe site În iunie 2022, George Simion a postat pe Facebook adresa altei pagini de pe site-ul său referitoare la nuntă. De data asta, era vorba de invitație. Invitația la nuntă de pe Facebook (sursa: Facebook/George Simion) Azi, adresa respectivă de pe site-ul liderului AUR nu mai duce nicăieri. Practic, și acea pagină a fost ștearsă. Simion a șters invitația la nuntă de pe site-ul său (sursa: georgesimion.ro) Minciuni despre banii dați trupei Phoenix Au existat, totuși, donații în bani către Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni. Potrivit unei declarații la Antena 3 a lui Eugen Popescu, fondator și președinte executiv al Fundației, s-au strâns 24.660 de lei din donații. Adică vreo 5.000 de euro, nu 72.000 de euro, cum spusese Simion tot pentru Antena 3. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, în 2022, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni a avut venituri totale de 59.274 de lei, adică aproximativ 12.000 de euro (de șase ori mai puțin decât ipotetica sumă de 72.000 de euro). Din care, 5.000 de euro din donații de la persoane fizice, inclusiv de câte 50 și 100 de lei, după cum a spus Eugen Popescu. Dar aici apare o altă inexactitate: Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni a plătit și formația Phoenix a lui Nicu Covaci să cânte la nuntă (o informația publicată în exclusivitate de către Defapt.ro), cu 8.000 de euro. Eugen Popescu a mai spus pentru Antena 3 că suma de 8.000 de euro pentru Phoenix nu a provenit din donațiile pentru nuntă, de 24.660 de lei, ci din alte donații, de la trei persoane. Or, cifrele nu se potrivesc: din totalul veniturilor Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni pe 2022, de 12.000 de euro, mai rămân doar 7.000 de euro după ce se scad cele 5.000 de euro primite donații pentru nuntă. Dar donațiile pe Revolut și altele? Și mai rămâne un mare semn de întrebare: pe lângă contul Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni indicat de Simion pentru donații, acesta a menționat pe site-ul său și alte metode de plată, după cum se poate vedea mai jos. După cum arătam mai sus, această informație nu mai apare azi pe site-ul georgesimion.ro). Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Metode de plată alternative a darului de nuntă (sursa: archive.org) Liderul AUR nu mai spune azi nimic despre eventuale donații prin aceste metode.

Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Unde va găsi guvernul banii

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Bonus, două pensii de 15.000 lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Bonus, două pensii de 15.000 lei

Bonus, două pensii de 15.000 lei. Fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroportul Iaşi a câştigat în instanţă banii pe care îi mai avea de luat dacă şi-ar fi păstrat mandatul până la capăt. Bonus, două pensii de 15.000 lei Susţinut de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Mitică Rebegea a devenit preşedintele CA după concursul de selecţie din 2017. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cu câteva luni înainte de încheierea mandatului, calitatea de administrator i-a fost revocată, aceeaşi măsură fiind luată şi în privinţa unui alt membru al CA, Gheorghe Carp. Citește și: Criză profundă în educație în toată Europa, zeci de mii de posturi sunt neocupate în fiecare țară a UE. Principalele motive: salariile mici, lipsa de respect, agresivitatea elevilor și părinților Celor doi li s-a reproşat că nu au studii superioare de lungă durată, ci doar diploma de ofiţer de aviaţie, după absolvirea cursurilor de trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră