duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bani

82 articole
Economie

Studenții la Stomato, averi pe materiale

Studenții la Stomato, averi pe materiale. Un grup de studenţi din anul al VI-lea de la Facultatea de Medicină Dentară a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi (UMF) a trimis o plângere pe adresa redacţiei. Studenții la Stomato, averi pe materiale Potrivit acesteia, trebuie să achiziţioneze din buzunarul propriu, an de an, materiale pentru procesul didactic în valoare de sute de lei. În plus, trebuie să dea și bani pentru instrumentarul medical care să îi ajute în procesul didactic. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins Astfel, la finalul studiilor, chiar dacă au fost înscrişi pe locuri finanţate de stat, cu taxă zero, rămân cu o gaură în buget echivalentul cu taxa pe un semestru sau chiar pe un an de zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Studenții la Stomato, averi pe materiale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Metoda "Accidentul": 20.000 euro pe trimestru (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Metoda "Accidentul": 20.000 euro pe trimestru

Metoda "Accidentul": 20.000 euro pe trimestru. Din spatele gratiilor, un deținut băcăuan și-a încercat cu mare succes talentul de actor pe seama seniorilor ieșeni. Metoda "Accidentul": 20.000 euro pe trimestru Cu ajutorul unei complice din exterior, el a reușit să stoarcă prin metoda „Accidentul” echivalentul a peste 20.000 de euro. A fost depistat după trei luni de activitate, dar judecătorii nu i-au putut face altceva decât să-l mustre: deja are de executat maximul anilor de închisoare permiși de Codul Penal. Citește și: VIDEO Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”. Analist britanic: „Chill everyone”! Nici împotriva complicei nu s-au putut lua cine știe ce măsuri: e minoră. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noua "rabla": bani, fără să cumperi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noua "rabla": bani, fără să cumperi

Noua "rabla": bani, fără să cumperi. Ieşenii care vor să scape de rabla din parcare pot beneficia de o sumă de 3.000 de lei fără a fi obligaţi să-şi cumpere altă maşină. Noua "rabla": bani, fără să cumperi În acest sens, Primăria va adera la programul naţional iniţiat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Jumătate din suma aferentă fiecărei maşini casate va fi suportată de AFM, iar cealaltă jumătate, de la bugetul local. Citește și: ANALIZĂ Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice: efecte militare, minime, dar speră că populația Ucrainei ar putea fi terorizată Unele discuţii între autorităţi centrale şi locale ar putea duce la situaţia în care AFM să-şi crească cota de co-finanţare până la 75-80%, conform unor declaraţii recente ale ministrului Mediului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni. Cel mai popular program de finanţare europeană a adus la Iaşi investiţii aproape de pragul de un miliard de lei. Primăriile cheltuie 20% din banii europeni Programul Operaţional Regional (POR) a permis Primăriei să încheie 20 de contracte pentru diverse proiecte. Dar nu toate acestea s-au derulat conform aşteptărilor. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Iar o serie de probleme au cauzat întârzieri majore în implementare şi chiar rezilieri de contracte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fiscul american te găsește și-n Transnistria (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fiscul american te găsește și-n Transnistria

Fiscul american te găsește și-n Transnistria. Visul american s-a transformat într-un coşmar pentru un cetăţean din Republica Moldova. Fiscul american te găsește și-n Transnistria Aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ Iaşi, bărbatul aşteaptă sentinţa judecătorilor ieşeni în procesul în care se cere arestarea sa preventivă. Dacă va fi arestat, ar putea fi extrădat în SUA. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Iar acolo urmează să fie judecat pentru fapte care i-ar putea aduce şi o sentinţă de 20 de ani de închisoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PNL penalul Alexe ceartă incompetenții centrali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali

PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali. Şeful Consiliului Judeţean reproşează Guvernului Ciucă întârzierea alocării banilor din PNRR şi Programul „Anghel Saligny”. PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali „Dacă am avea regrete în ce priveşte implementarea proiectelor asumate de către CJ, singurele minusuri le-aş putea da celor care au implicare guvernamentală. Astăzi, nu din cauza Consiliului Judeţean nu avem PNRR în implementare. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin La fel cred că s-a întârziat nepermis de mult implementarea Programului Naţional de Dezvoltare «Anghel Saligny»”, a făcut preşedintele Consiliului Judeţean un scurt bilanţ la aproape doi ani de la preluarea frâielor judeţului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI (sursa: Facebook/Sorin Ovidiu Vîntu)
Investigații

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI. România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI, jocul piramidal inventat de Sorin Ovidiu Vântu, unui număr de 21.398 de persoane. Banii vor fi plătiți din conturile Autorității de Administrare a Activelor Statului, condusă de liberalul Florian Daniel Geantă. AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI Sorin Ovidiu Vântul a inventat în anul 1995 Fondul Național de Investiții (FNI), care a funcționat ca un joc piramidal. Doi ani mai târziu, SOV a trecut firma pe numele Ioanei Maria Vlas, considerată „mama FNI". Ea a semnat ulterior un contract prin care CEC Bank garanta fondurile investite în Fondul Național de Investiții, în schimbul a unei contribuții lunare de cinci miliarde de lei vechi. În urma încheierii acestui parteneriat, credibilitatea fondului lui Vântu a atras un număr mare de investitori. Mai mult, CEC Bank, condusă atunci de Camenco Petrovici, se obliga ca în cazul unui faliment al FNI să despăgubească toți investitorii cu suma depusă inițial. Citește și: Daea întreabă, Daea răspunde: „Se pune întrebarea: Ce caută ministrul Daea pe aceste canale?” Afacerea a funcționat până în aprilie 2000, atunci când au apărut primele semne de panică în rândul investitorilor. Ioana Maria Vlas fugise în Israel, iar Nicolae Popa, la Jakarta. FNI s-a prăbușit, oficial, pe 24 mai 2000. Atunci existau nu mai puțin de 318.000 de persoane cu investiții estimate la aproximativ 300 de milioane de dolari în FNI. Paguba statului: 855 milioane de lei Statul român a decis ca paguba rezultată în urma prăbușirii FNI să fie achitată de actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului (AAAS). Conform unui răspuns transmis de AAAS la solicitarea Defapt.ro, rezultă că din anul 2003 și până la ultimele sentințe penale, pronunțate în anul 2017, în anexele sentințelor civile figurează 159.000 de persoane cu drept de despăgubire. Dintre acestea, au depus cereri de plată voluntară sau au apelat la executori judecătorești un număr de 39.990 de păgubiți: „Suma inițială la care au fost înregistrate respectivele cereri a fost de 220.921 mii lei, suma actualizată fiind de 850.000 mii lei”. Adică echivalentul a 173 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că paguba statului s-a multiplicat de aproape patru ori din cauza penalităților. Un milion de lei pentru fiecare păgubit De la începutul anului 2022, din conturile AAAS a fost luată suma de 11.622.000 lei de executorii judecătorești, bani care au fost repartizați unui număr de 12 păgubiți FNI. „În prezent, mai sunt înregistrate în vederea plății un număr de 21.398 de persoane cu cereri de plată voluntară sau dosare de executare silită”, a precizat președintele Florian Daniel Geantă la solicitarea Defapt.ro. Toate aceste persoane mai au de încasat o sumă de 381.888.0000 lei, calculată în funcție de indicii prețurilor de consum din luna iunie 2022. Pe scurt, AAAS mai are de plătit 77 milioane de euro. Sumă care va crește în funcție de diverși indici și penalități. Până acum AAAS a plătit păgubiților FNI aproape 100 de milioane de euro, bani publici. Trei, Doamne, și toți trei condamnați Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa și Sorin Ovidiu Vântu au fost condamnați pe rând în dosarul de devalizare a FNI. Pe 13 octombrie 2005, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, dar a fost eliberată în aprilie 2008. A urmat o nouă condamnare, de zece ani de închisoare, apoi a fost eliberată definitiv pe 20 octombrie 2010 de Tribunalul Prahova. Nicolae Popa, considerat "tatăl FNI", a fost condamnat în 2006 la 15 ani de închisoare pentru fraudă și delapidare. El a fost arestat pe 1 decembrie 2009 în Jakarta și extrădat în România în aprilie 2011. În septembrie 2017 a fost eliberat din închisoare. Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la opt ani de închisoare în februarie 2017, în cazul devalizării FNI. În urma contopirii mai multor pedepse, Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat în martie 2020.

PSD și PNL, scenete pe dosare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

PSD și PNL, scenete pe dosare

PSD și PNL, scenete pe dosare. Consilierii PNL şi PMP au votat împotriva constituirii Consiliului Judeţean Iași ca parte civilă în procesul şefului CJ. PSD și PNL, scenete pe dosare Acesta din urmă este acuzat de procurori că l-a impus ilegal pe Vlad Baba ca director la Şcoala Populară de Arte. Deşi colegii lor de la PSD au votat „pentru”, liberalii s-au opus în mod asemănător şi în cazul dosarului consilierei PSD Lăcrămioara Ursu. Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Consiliera a fost trimisă în judecată pentru înşelăciune şi uz de fals. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bani publici de salarii la Politehnica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bani publici de salarii la Politehnica

Bani publici de salarii la Politehnica. Lucrurile par a intra în normal din punct de vedere financiar la Politehnica Iaşi. Bani publici de salarii la Politehnica Deşi are în continuare datorii mari, de peste 900 000 de euro, clubul ieşean navighează fără mari turbulenţe. Asta şi pentru că municipalitatea a alocat clubului din Copou aproximativ 1,6 milioane de euro în ultima jumătate a anului trecut. Citește și: În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură Mai mult, i-a aprobat circa două milioane euro pentru 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cea mai misterioasă afacere din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cea mai misterioasă afacere din România

Cea mai misterioasă afacere din România: în era vitezei, a tehnologiilor avansate şi a ebook-urilor, mai merită să scrii? Cea mai misterioasă afacere din România Conform Eurostat, doar 6,2% din români citesc cărţi iar România este pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Cifrele seci şi dureroase arată că efectiv 94% dintre români nu citesc cărţi. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Scriitori români la început de drum îşi doresc totuşi să scrie într-o ţară în care acest lucru nu pare a fi deloc o afacere profitabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ursula von der Leyen, tare pe poziții

Ursula von der Leyen, tare pe poziții. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a susţinut marţi decizia de a aproba planurile de cheltuieli de miliarde de euro ale Poloniei din fondurile de relansare după epidemia de COVID-19, în ciuda reformelor din justiţia poloneză, transmit dpa şi Reuters. "Ştiu că unii dintre dumneavoastră sunt sceptici, dar permiteţi-mi să vă asigur că nu va fi plătit nimic până la realizarea acestor reforme", a spus ea într-un discurs în faţa europarlamentarilor, la Strasbourg. Ursula von der Leyen, tare pe poziții "Reformele cerute de Comisie nu vor readuce justiţia poloneză la conformitate cu statul de drept", a replicat social-democrata germană Katarina Barley. Eurodeputatul german Damian Boeselager, din grupul Verzilor, a apreciat că aprobarea Comisiei Europene constituie "o greşeală uriaşă". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Un grup de europarlamentari liberali anunţase luni că pregăteşte o moţiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Ursula von der Leyen dacă se vor face plăţi către Polonia înainte de alinierea legislaţiei acestei ţări cu cea europeană. Von der Leyen a aprobat săptămâna trecută planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, provocând astfel contestaţii. Comisia intenţionează acum să facă plăţile în tranşe, după ce Polonia a desfiinţat Camera Disciplinară - o instanţă autorizată să sancţioneze magistraţii, considerată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) chiar fără reexaminarea completă a deciziilor deja luate de organul respectiv. CJUE a ordonat desfiinţarea Camerei pe motiv că nu a reuşit să împiedice amestecul politic în activitatea judecătorească, sancţionând mai mulţi judecători care criticaseră guvernul, potrivit Agerpres. Parlamentul polonez a adoptat în mai o lege pentru înlocuirea Camerei Disciplinare cu o nouă entitate; noua reglementare nu a intrat încă în vigoare. CE pune condiții Poloniei pentru deblocarea fondurilor Comisia a pus Poloniei şi o altă condiţie pentru plăţi: modificarea regimului disciplinar pentru magistraţi, în general, inclusiv garanţii că judecătorii care solicită clarificări din partea CJUE nu vor fi sancţionaţi. De asemenea, CE a cerut revizuirea dosarelor judecătorilor deja sancţionaţi de Cameră. Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, nu a validat deocamdată decizia Comisiei, care a fost luată după presiunile mai multor ţări în favoarea recompensării Poloniei pentru primirea de refugiaţi din Ucraina. Fondurile destinate Poloniei fuseseră blocate de mai mult de un an, pe motiv că acţiunile puterii de la Varşovia au afectat democraţia. În ciuda asigurărilor primite de la preşedinta CE, mulţi europarlamentari nu au părut convinşi şi au criticat anunţul de săptămâna trecută al acesteia privind deblocarea celor aproape 36 de miliarde de euro, fără ca instanţele poloneze să îşi fi redobândit independenţa. Poziţia anunţată de Ursula von der Leyen a reprezentat - potrivit Reuters - un succes pentru formaţiunea de guvernământ din Polonia, partidul Lege şi Justiţie (PiS), care s-a confruntat tot mai puternic cu Bruxellesul după ce a ajuns la putere în 2015. Socialista spaniolă Iratxe Garcia Perez a comentat că "solidaritatea (cu Ucraina - n. red.) nu trebuie folosită ca monedă de schimb".

Scântei, sute de mii din Energie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Scântei, sute de mii din Energie

Scântei, sute de mii din Energie. 14,73 milioane de euro. Atât a plătit Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), condusă de Bogdan Stănescu, pentru a achiziționa firma clujeană Energo Proiect care ar produce 15 MW din energie eoliană. Scântei, sute de mii din Energie Documentele obținute de către Defapt.ro arată că tranzacția a fost perfectată de notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare PNL, nominalizată de partid și votată de Senat pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională. Onorariul liberalei Laura Iuliana Scântei a fost de aproximativ 365.000 de lei pentru a autentifica promisiunea de vânzarea – cumpărare și plata în avans a sumei de 7,365 milioane de euro. Autentificarea documentelor a fost plătită de către SAPE, companie deținută de Ministerul Energiei, la conducerea căruia se află liberalul Virgil Popescu. SAPE, controlată de liberali Bogdan Stănescu a devenit cunoscut publicului larg după ce presa a scris că primea 12 salarii lunar de la stat pentru că era administrator special și membru în consilii de administrație la 12 companii de stat. În august 2019, Ministerul Energiei era condus de Anton Anton, de la ALDE și fost membru PNL. Atunci s-a decis, cu acordul lui Daniel Chițoiu, unul dintre fondatorii ALDE, ca în funcția de președinte al directoratului SAPE să fie numit Bogdan Stănescu. Un alt om al lui Chițoiu plantat în directoratul SAPE este Marian Luiza, fostul secretar adjunct al ALDE. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Această societate, deținută integral de Ministerul Energiei, a fost înființată în anul 2014 în urma procesului de divizare a Societății de Distribuție și Furnizare Energie Electrica SA și administrează participațiunile statului la mai multe companii din sectorul energetic. Între timp, Bogdan Stănescu a ajuns în subordinea lui Virgil Popescu, ministrul liberal al Energiei. Tot pe filieră liberală, în directoratul SAPE au mai fost numiți Gabriel Ion Grozavu, consilier județean la Dâmbovița din partea PNL. Pentru o scurtă perioadă de timp, între august 2020 și februarie 2021, din directoratul SAPE a făcut parte și Gabriel Plăiașu, deputat PNL de Dâmbovița. Din noiembrie 2021, Plăiașu este deputat neafiliat. 14,73 milioane de euro pentru Energo Proiect Pe lângă administrarea participațiunilor statului în companiile din sectorul energetic, SAPE a început să achiziționeze acțiuni și companii întregi care produc energie "energie verde". De exemplu, a fost achiziționat parcul fotovoltaic Dârvari. În urma acestei achiziții, din mai 2021, SAPE tranzacționează energie regenerabilă pe piața de energie din România. Ultima achiziție făcută sub conducerea lui Bogdan Stănescu, respectiv a ministrului Virgil Popescu, este firma Energo Proiect SRL din Cluj, patronată de un anume Sorin Bădău. Aceasta produce aproximativ 15MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Din raportul de activitate al directoratului SAPE aferent anului 2021 aflăm că, pe 30 decembrie 2021, SAPE a plătit un avans de peste 36,4 milioane de lei, echivalentul a 7,365 milioane de euro, pentru a cumpăra firma lui Sorin Bădău. Senatoarea PNL a încasat 365.000 de lei de la SAPE în calitate de notar Documentele obținute de către Defapt.ro arată că valoarea finală a tranzacției pentru achiziția integrală a firmei Energo Proiect este de 14,73 milioane de euro. Bogdan Stănescu, președintele directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Conform documentelor, senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitate de notar, a întocmit promisiunea bilaterală de vânzarea – cumpărare a firmei Energo Proiect de către SAPE. În baza acestei promisiuni, SAPE a virat în contul lui Sorin Bădău 7,365 milioane de euro. Onorariul notarial al senatoarei Laura Iuliana Scântei a fost calculat la aproximativ 365.000 de lei, plus TVA în valoare de 69.253 lei. Suma încasată de Laura Iuliana Scântei se va dubla la finalizarea tranzacției, dacă va taxa cu aceeași sumă compania din subordinea colegului ei de partid. Bogdan Stănescu a refuzat să spună cum a fost selectată doamna Laura Iuliana Scântei pentru a întocmi actele pentru tranzacție. Însă a precizat că răspunsul îl vom primi în termenul legal. Scântei a donat 30.000 de euro la PNL și a ajuns judecător CCR Senatoarea Laura Iuliana Scântei, fosta consilieră a ministrului Justiției Tudor Chiuariu, a intrat în Parlament în anul 2016 pe listele PNL. Conform ultimei declarații de avere, aceasta a donat PNL nu mai puțin de 145.500 lei în octombrie 2020. Adică în jur de 30.000 de euro. Dar nici partidul nu a uitat de ea: în urmă cu aproximativ două luni, PNL a decis să o propună pe senatoarea Laura Iuliana Scântei pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională a României. Decizia a fost votată de Senat la începutul lunii mai. Asfel, Laura Iuliana Scântei va ajunge judecător la Curtea Constituțională în locul judecătoarei Mona Pivniceru. Stănescu, o carieră de succes Bogdan Stănescu și-a început activitatea publică în anul 1997 la Direcția Regională a Vămilor Galați. Acolo a început să lucreze pe funcția de consilier juridic. Apoi și-a continuat cariera de jurist la Fondul Proprietății de Stat, fosta Autoritate de Valorificare a Activelor Statului și actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului. Treptat, a ajuns de la un simplu jurist la director general în 2010. Apoi a fost angajat avocat definitiv la „Gorghiu, Pop și Asociații”. Coincidență sau nu, Alina Gorghiu, fosta președintă a PNL, a lucrat și ea la AVAS, pe postul de consilier al liberalului Teodor Atanasiu. De la casa de avocatură a Alinei Gorghiu, Bogdan Stănescu a ajuns în anul 2010 consilier al viceguvernatorului BNR. Funcție pe care o deține și în prezent. Din 2013, a lucrat în paralel pe funcția de consilier al ministrului Economiei. Adică a fost consilierul liberalului Andrei Gerea și al pesedistului Constantin Niță. Un apartament la fiecare doi ani Bogdan Stănescu a lucrat toată viața la stat. În anul 2010 și-a cumpărat un apartament în București. A achiziționat alte două apartamente în Bușteni în anul 2012. Șase ani mai târziu, adică în 2018, a mai cumpărat două apartamente în București, iar anul trecut, unul la Năvodari. În total, a reușit să cumpere șase apartamente în 12 ani. Oficial, deține două autoturisme Hyundai și motocicletă, dar și bijuterii de 15.000 de euro. Într-un depozit bancar a depus în jur de 21.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură: trebuie să returneze băncii Transilvania nu mai puțin de 1,26 milioane de lei până în anul 2046. Misterul sumelor din bani publici Câți bani câștigă oficial Bogdan Stănescu de la instituțiile statului nu se știe exact. De exemplu, acesta și-a secretizat salariul pe care îl primește de la Banca Națională a României pentru funcția de consilier strategic, dar și salariul încasat pentru funcția de președinte al Directoratului SAPE. Totuși, și-a făcut publice o parte din venituri. De la Ministerul Economiei, pentru funcția de administrator special la Oltchim, a primit anul trecut puțin peste 64.000 de lei. Romgaz i-a plătit un salariu de peste 212.000 de lei iar de la Rompetrol a încasat 180.000 de lei. În total, 456.000 de lei doar din trei locuri de muncă. Practic, câștigă cel puțin dublu față de președintele României, Klaus Iohannis.

Cum să îți iei banii înapoi de la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum să îți iei banii înapoi de la stat

Cum să îți iei banii înapoi de la stat. Cum să îți iei banii înapoi de la "taxa auto" de mediu. Acesta a reuşit să obţină de la Fisc în instanţă cei peste 5.000 de lei pentru care nu a depus la timp cererea. Maşina, adusă din Franţa, fusese înmatriculată în 2016, iar termenul pentru depunerea cererii era 31 august 2018. Cum să îți iei banii înapoi de la stat Statul e obligat să dea înapoi taxele încasate nejustificat de la cetăţeni. După şase ani de când fusese obligat să plătească timbrul de mediu pentru un automobil la mâna a doua adus din străinătate, un ieşean a reuşit să-şi obţină banii înapoi. Sentinţa nu este însă definitivă, Fiscul având posibilitatea recursului. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În ianuarie 2016, Gersi D. şi-a adus din Franţa un Volkswagen 1F fabricat în 2007. Pentru înmatricularea sa, a trebuit să plătească o taxă de mediu de 5.156 lei. Un an mai târziu, Ordonanţa de Urgenţă 52/2017 a permis plătitorilor taxei pentru emisiile poluante ale autovehiculelor să-şi ceară banii înapoi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum se vor acorda banii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum se vor acorda banii

Cum se vor acorda banii. Angajaţii din învăţământul preuniversitar din întraga ţară urmează să primească în următorii cinci ani, eşalonat, sume cuprinse între aproximativ 4.000 şi 10.000 de lei, aceşti bani fiind de fapt drepturi salariale neacordate de către Ministerul Educaţiei, care a calculat greşit modul de acordare a salariilor. Cum se vor acorda banii Aceste recalculări vizează salariile din perioada 2017 – 2021, iar angajaţii din învăţământul preuniversitar vor primi în următoarele aproximativ 90 de zile 5% din valoarea acestor drepturi neacordate. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Practic, la un calcul simplu, este vorba de sume cuprinse între 300 şi 500 de lei. Sindicatele din învăţământ atrag însă atenţia că la aceste sume nu este luată în considerare inflaţia sau dobânda, iar sumele ar trebui să fie cu 20 sau 30% mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) (sursa: Facebook/CE)
Internațional

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada)

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada). Comisia Europeană a promis un miliard de euro pentru a sprijini Ucraina şi ţările ce primesc refugiaţi care fug de războiul cauzat de invazia rusă, a anunţat sâmbătă preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează Reuters. Cum se împart banii "Şase sute de milioane (de euro) din această sumă vor merge către Ucraina, autorităţile ucrainene şi parţial către Naţiunile Unite", a spus Von der Leyen la evenimentul online de strângere de fonduri pentru refugiaţii ucraineni "Stand up for Ukraine", găzduit de Varşovia. "Şi 400 de milioane (de euro) vor merge către statele din prima linie care fac o muncă extraordinară şi ajută refugiaţii care vin", a adăugat şefa executivului UE. Ea a anunţat că evenimentul de la Varşovia, organizat de Uniunea Europeană şi Canada, a permis strângerea a 10,1 miliarde de euro pentru a susţine Ucraina, ţară invadată de armata rusă. Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) "Lumea a promis în final 9,1 miliarde de euro în cadrul campaniei (Stand up for Ukraine - n.red.). Între altele, Comisia, în colaborare cu BERD, adaugă un miliard suplimentar pentru persoanele deplasate în Ucraina. Este fantastic. Aşadar, 10,1 miliarde de euro", a declarat Ursula von der Leyen. Citește și: VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC) Din suma colectată, 4,1 miliarde de euro sunt donaţii de la guverne, companii şi persoane fizice. Suma va fi distribuită în mare parte prin intermediul autorităţilor ucrainene sau al Naţiunilor Unite. Alte 5 miliarde de euro sunt credite şi granturi de la instituţiile financiare ale Uniunii Europene, inclusiv un program un valoare de 4 miliarde de euro pentru locuinţe, educaţie şi asistenţă medicală pentru refugiaţii care sosesc în ţările membre UE. Peste zece milioane de ucraineni și-au părăsit casele "Suntem alături de voi, fie că este vorba de acum în timp de război, fie că ne referim la refugiaţi, dar cel mai important după ce acest război este câştigat de Ucraina, în perioada de reconstruire a ţării", a accentuat Ursula von der Leyen. Aceasta, vineri, a vizitat Kievul, iar sâmbătă a co-organizat evenimentul de la Varşovia alături de premierul canadian Justin Trudeau. Începând din 24 februarie, peste patru milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a se adăposti în Uniunea Europeană, în timp ce alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării, potrivit Comisiei Europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră