duminică 14 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1192 articole
Economie

Ciolacu abandonează proiectele autostrăzilor în 2024

Ciolacu abandonează proiectele autostrăzilor în 2024. Termenele pentru finalizarea documentației de proiectare pentru tronsonul ieșean al Autostrăzii Unirii au fost amânate până în 2025. Ciolacu abandonează proiectele autostrăzilor în 2024 Nu se lucrează nicăieri pe toată lungimea autostrăzii. Și asociațiile civice, dar și Cătălin Urtoi, șeful interimar al CNIR, și-au pierdut răbdarea. Citește și: Salariile uriașe de la Inspecția Judiciară au explodat: majorări de 20% din martie în septembrie, plus nenumărate diurne și alocații Finalizarea concursului de selecție a directorului general al noii Companii de Investiții Rutiere și unele ezitări în realizarea proiectului Autostrăzii Unirii ridică unele semne de întrebare în privința parcursului A8. Anul 2024 a început fără niciun șantier pe tot parcursul celor 311 km ai autostrăzii, de la Tg. Mureș la Prut, în vreme ce compania creată pentru a prelua proiecte precum A8 de la CNAIR nu are nici măcar buget aprobat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu abandonează proiectele autostrăzilor în 2024 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe Foto: Agrointeligența
Economie

Fermierii, care cer pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe

Fermierii, care în aceste zile cer, prin manifestații în forță, noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe, arată o analiză DeFapt.ro care se bazează pe date publice. Astfel, rata profiturilor cultivatorilor de cereale este peste cea din IT cu 8% și cu 250% peste media națională. Citește și: Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană, pe care o înjură acum. Trei sferturi din subvențiile de 40 miliarde EUR către fermieri, în ultimii 15 ani, au fost de la UE Familia baronului PSD Paul Stănescu, noi profituri dacă cresc subvențiile Presa relata, marți, cum a ajuns familia lui Paul Stănescu, secretar general al PSD, „stăpână” peste agricultura românească și cum s-a îmbogățit cu banii statului. Ștefan Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, deține parțial două companii agricole care exploatează a doua cea mai mare suprafață agricolă și a patra cea mai mare suprafață agricolă din topul APIA pentru subvenții. Ambele firme ale lui Ștefan Stănescu sunt în top 5 zone agricole exploatate și primesc bani de la statul român pentru a face agricultură. Ștefan Alexandru Stănescu, fiul baronului, deține 97% din compania Agromec Visina, care își are sediul chiar în satul Vișina, județul Olt. Agromec Visina a declarat, în 2022, o cifră de afaceri de 31,5 milioane de lei și un profit de 4,4 milioane de lei. Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, deține firma Agromec Bucinișu, care este situată în satul Bucinișu, județul Olt. Agromec Bucinișu a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei și un profit de 1,4 milioane de lei. Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe Potrivit datelor analizate de DeFapt.ro, cifra de afaceri din întregul sector agricol este de peste 66 de miliarde de lei, profitul ajungând la 9,2 miliarde de lei - o rată de profitabilitate de 14%, pe întregul sector. Pentru comparație, sectorul IT are cifră de afaceri de circa 70 de miliarde de lei și profit de 9,7 miliarde de lei. În agricultură lucrează, oficial, 115.000 de persoane, în IT - peste 204.000. Rata de profitabilitate în IT este tot de 14%. Însă, defalcat pe sectoare de producție, datele arată că cultivatorii de cereale au o rată de profitabilitate de 18%. Jumătate din profiturile din agricultură, ușor peste șase miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 33,5 miliarde, provin de la acești fermieri, cultivatorii de cereale - exact cei care au protestat în ultimele zile extrem de vehement. Citește și: VIDEO Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF Datele analizate de DeFapt.ro arată că creșterea cifrei de afaceri a cultivatorilor de cereale este fără precedent, cea mai mare la nivel național: dacă între 2017-2020 veniturile fluctuau între 19 și 20 de miliarde de lei, ele au sărit la 29 miliarde de lei în 2021 și la 33,5 miliarde lei în 2022. Evoluția cifrei de afaceri a cultivatorilor de cereale

Autostrada A8, în avizare de mediu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, în avizare de mediu

Autostrada A8, în avizare de mediu. Autostrada Iașiului, parte din A8, va avea 93 km și va costa 3,5 miliarde euro. Autostrada A8, în avizare de mediu Proiectul a intrat în procedura de avizare la Agenția pentru Protecția Mediului (APM). Autostrada a fost împărțită în patru tronsoane, capetele fiind la Moțca, respectiv Ungheni. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Autostrada va îndeplini și un rol de centură, ocolind, pe la nord, orașe precum Tg. Frumos, Podu Iloaiei și Iași. La Lețcani este prevăzută o legătură suplimentară, prin sudul localității, care asigura accesul cu varianta de trafic greu și viitoarea centură "ușoară" (Uricani – Cicoarei). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură

Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură. Pentru majoritatea cetăţenilor, zăpada multă vine cu o serie de neajunsuri, dar pentru agricultori anunţă o recoltă bogată. Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură Potrivit specialiştilor, zăpada protejează culturile de temperaturile scăzute, scade riscul secetei, iar vremea rece îi ajută în lupta cu dăunătorii. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Mai mult, doar zăpada din ultimele zile reprezintă o cantitate suficientă de umiditate pentru semănarea din primăvară. Prof. dr. Gerard Jităreanu, rectorul Universităţii pentru Ştiinţele Vieţii Iaşi, dar şi unul din cei mai buni specialişti în pedotehnică şi ştiinţe ale solului la nivel naţional, spune că, din punct de vedere pedologic, toată zăpada din această perioadă este de bun augur. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Numărul prosumatorilor a trecut de 100.000 Foto: ZF
Economie

Numărul prosumatorilor a trecut de 100.000

Numărul prosumatorilor - micii producători de energie, pe care o folosesc în principal pentru autoconsum - a trecut încă de la început de noiembrie de 100.000, arată datele Transelectrica. La acel moment, capacitatea instalată era puțin sub 1.299 MW. Citește și: VIDEO Gafă epică la Digi 24: Cosmin Prelipceanu a dialogat un minut și jumătate cu prefectul Capitalei, dar la capătul firului era „un cetățean obișnuit”. Digi greșise numărul Numărul prosumatorilor a trecut de 100.000 „Pe baza datelor de la Transe­lec­trica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, în evidenţa căruia apar pentru prima dată pro­sumatorii, cei mai mulţi mici produ­cători de energie s-au concentrat în zona Olteniei, acolo unde sunt înregistraţi 17.239 de prosumatori. Ca­pacitatea mon­ta­tă de aceştia a ajuns la aproape 209 MW, arată datele Transe­lec­trica. Apoi, regi­unea deservită de DEER Transil­vania Sud, compa­nie de distribuţie a ener­giei din grupul Elec­trica, a ajuns la înce­putul lunii no­iem­brie la o co­munitate de 14.837 de prosumatori, cu o ca­pacitate instalată de 176 MW. A treia cea mai numeroasă comuni­tate de prosumatori se află în Mol­dova, peste 13.000 de prosumatori fiind conectaţi la reţeaua adminis­trată de nemţii de la Delgaz Grid. Cel mai probabil, România a terminat anul trecut cu o capacitate instalată pe zona de prosumatori de circa 1.500-1.600 MW, un salt fabulos în comparaţie cu cei 478 MW cu care a început 2023”, scrie Ziarul Financiar. Pentru comparație, Centrala Nucleară de la Cernavodă are o capacitate instalată de circa 1.400 MW.

Pilonul II de pensii, randament record în 2023 Foto: Captură video
Economie

Pilonul II de pensii, randament record în 2023

Pilonul II de pensii a avut randament record în 2023: ele au înregistrtat cea mai bună performanță de la înființare, cu 10 procente peste inflație. Cele șapte fonduri de pensii administrate privat (Pilonul II) au inregistrat in 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, anunță Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR). În 2022, Guvernul a majorat, pentru 2023, punctul de pensie cu 10%, iar în 2023 - pentru 2024 - cu 13,8%. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Până în noiembrie 2023, rata anuală a inflației a fost de 6,7%. Grafic: APAPR Pilonul II de pensii, randament record în 2023 Activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la 126,7 miliarde lei (25,5 mld. euro), tot o valoare record pentru sistem, în creştere cu 31,4% faţă de sfârşitul anului 2022. La Pilonul II de pensii private sunt înscrişi 8,1 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării, dintre care jumătate (peste 4 milioane) contribuie regulat, lună de lună. Conform APAPR, rezultatele foarte bune înregistrate de pensiile private în 2023 provin în egală măsură din revenirea preţurilor la titlurile de stat şi din aprecierea cotaţiilor bursiere. Anul trecut, valoarea titlurilor de stat şi-a revenit după scăderea din 2022 pe fondul reducerii inflaţiei şi dobânzilor, iar indicii Bursei de Valori de la Bucureşti, unde fondurile de pensii din Pilonul II sunt cei mai mari investitori instituţionali, au înregistrat creşteri susţinute, de peste 30%. Pe întreaga durată de funcţionare (2008-2023), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 7,82% faţă de o inflaţie medie anuală de 4,35%. În termeni monetari, fondurile de pensii private obligatorii au generat un câştig total, net de toate comisioanele percepute, de 36,9 miliarde lei (7,4 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare, exclusiv în beneficiul contributorilor, potrivit APAPR. Grafic: APAPR 2024: contribuție majorată, taxe mai mici „Randamentul anului 2023 confirmă o dată în plus formula câştigătoare pe termen mediu şi lung pe care o oferă fondurile de pensii private. Chiar dacă pe termen scurt pot să apară şi evoluţii negative, cum a fost cazul anului 2022, revenirea ulterioară a pieţelor face ca tendinţa pozitivă pe termen lung să se păstreze. Este o invitaţie la calm şi încredere în momentele în care pieţele nu oferă, temporar, randamentele scontate”, a spus Radu Crăciun, preşedintele APAPR. Începând cu 1 ianuarie 2024, contribuţia virată la Pilonul II creşte de la 3,75% la 4,75% din venitul brut lunar. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani În acelaşi timp, regimul fiscal aplicat plăţilor făcute de fondurile de pensii private către beneficiari (participanţi şi moştenitori) s-a îmbunătăţit începând cu 1 ianuarie 2024. Dacă până la finele lui 2023 baza de impozitare era întreaga sumă plătită de fondurile de pensii private către beneficiari, de la 1 ianuarie 2024 baza de impozitare se reduce doar la câştigul obţinut prin investire de fondurile de pensii.​

Scenariul de vis: în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă
Economie

Scenariul de vis: 2024 deschidă aproape 200 km de autostradă

Scenariul „de vis” este ca în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă și drum expres, arată o analiză a Asociației Pro Infrastructura. Însă asociația scrie că „realistă” ar fi deschiderea între 140 și 55 de kilometri de autostradă și de drum expres. Citește și: Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale Scenariul de vis: în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă „În acest an avem foarte multe variabile și este greu de prezis cu exactitate ce se va întâmpla, dar vom încerca. REALIST vorbind, ne vom bucura de 55 km (doar loturile sigure, DEx16 Oradea, A0 Sud 1, A7 Focșani și muzeele A0) în scenariul PESIMIST și până la 140 km (adăugăm A0 Sud 3, A1 Pitești-Curtea de Argeș, DEx4 Tureni și DEx12 Colonești-A1) în cel FOARTE OPTIMIST. Ar fi un record. 176 sau chiar spre 200 kilometri, este scenariul DE VIS cu toate planetele aliniate și bani la buget (nu există suficienți), stat serios (ce glumă bună) și constructori foarte harnici (prea puțini)”, arată Pro Infrastructura, într-o postare pe Facebook. Harta Pro Infrastructura Șantiere care se vor deschide în 2024 Asociația face un sumar al șantierelor care ar urma să se deschidă în 2024: „Mult-așteptatele” A1 Sibiu-Pitești Secțiunile 2 (Mapa-Cengiz) și 3 (WeBuild) și veriga-lipsă Margina-Holdea (UMB), "la urși" A8 Leghin-Moțca (UMB) și A13 Arpașu-Sâmbăta (Makyol) Lângă Buzău, pe ultimul sector din A7 Ploiești-Pașcani, Nurol ar trebui să intre direct în execuție Pe A0 Nord chinezii (CCECC) vor porni între Afumați și Pantelimon Posibil ca Pizzarotti să dea drumul la ceva utilaje pe Bâcu-Corbeanca. Erbașu ar putea începe pe A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș. „În total, în scenariul cel mai optimist, în 2024 avem START șantiere pe aproape 196 km DOAR DACĂ autoritățile găsesc niște mărunțiș de avans și rezolvă birocrația, iar antreprenorii găsesc credite la bancă și chef de muncă”, apreciază asociația. Șanse mari de finalizare Ce șantiere s-ar putea finaliza: Primele două deschideri vor fi în februarie-martie cu Strabag pe DEx16 între Autostrada A3 și Centura Oradea, respectiv cu Alsim Alarko pe A0 Sud între DN5 și DN4. Aceiași turci sunt în ofsaid rău și trebuie să dea în trafic și DN4-A2 în mai-iunie, cu mult peste ce spune contractul, octombrie 2023. În vară am putea vedea și scoaterea de la categoria muzee și punerea în exploatare a secțiunii A3-DN2 de pe A0 Nord dacă oficialii CNAIR împreună cu chinezii (CCECC) se învrednicesc să facă o soluție de conectare A0-DN2 la Afumați. Din cele 4 tronsoane ale A7 scadente în 2024, doar celebra cocoașă de la Focșani e sigură. UMB are deadline în august, noi sperăm să fie gata în octombrie: sunt la 27% pe Mândrești-Focșani Nord (cocoașa) și la 25% pe Buzău-Vadu Pașii unde tot în august trebuie să termine. Șanse 50-50 de finalizare Potrivit asociației, sunt mai multe șantiere care au doar șanse 50% să se termine în 2024: Marea știre rutieră a lui 2024 TREBUIE să fie conectarea A1 de A2 prin A0 Sud, doar dacă-și face treaba Aktor între DN6 și A1. Are termen aprilie 2024 și, evident, nu-l va respecta: abia a ajuns la 60% stadiu fizic. WeBuild poate rupe gura târgului în 2024 pe A1 Pitești-Curtea de Argeș și să fure trofeul celor de la Strabag: inaugurarea cu 9 luni înainte de termen (septembrie 2025) Șanse 50/50 au și cei de la Dimex să termine la limită, în decembrie, puțin înainte de termen, mini-ciotul de nici 5 km de la Tureni, dar cu maxi-impact în trafic Probelemele lui Umbrărescu „Marea necunoscută la capitolul 50/50 este UMB. Trebuie să se decidă unde să se concentreze ca să poată inaugura obiective din A7, DEx12 și DEx6”, susține asociația, care a mai avertizat că firma lui Umbrărescu a preluat pre amulte contracte. Pe A7 Vadu Pașii-Râmnicu Sărat cât și pe Râmnic-Mândrești au ajuns la aproximativ 26% și, cu mari eforturi, pot fi gata în decembrie unele segmente cu soluții de descărcare temporară în DJ-urile locale, fie între nodurile proiectate. Greu de crezut că UMB ar putea deschide mai mult de 25 din cei aproape 67 kilometri dintre Vadu Pașii (Buzău Nord) și Mândrești (Focșani Sud), cu neglijarea altor șantiere din portofoliu. În funcție de ce se va decide pe A7, se poate rezolva și ecuația pe DEx12 Colonești-A1 unde UMB a ajuns la 42% și poate finaliza la sfârșitul anului măcar parțial până la Albota DACĂ se concentrează aici în dauna altor șantiere. DEx6 Galați-Brăila a fost promis total iresponsabil de Grindeanu pentru 2023 (!) deși termenul este decembrie 2024 și, la fel ca pe DEx12, poate fi extins lejer în 2025. Chiar dacă vorbim de forța celor de la UMB, va fi teribil de dificil să finalizeze în 12 luni ce a mai rămas din structura-mamut cu hobanat peste Siret și viaducte complicate peste căile ferate din zonă. Centurile orașelor, uitate Unde crede Pro Infrastructură că sunt șanse foarte mici de deschidere: Pe A7 Ploiești-Mizil contractul celor de la Pizzarotti cere luna septembrie, însă abia au atins 40% și va fi extrem de dificil să pună în teren ~55% în 12 luni. Șanse „pur teoretice”: Pe A7 Mizil-Buzău, Coni și Trace au deadline în octombrie dar abia au trecut de 35%. „Cruciale sunt și centurile rutiere pe care autoritățile le ignoră. Să fie băgate în seamă în apropierea alegerilor locale? Târgu Jiu și Bârlad erau promise din 2022, apoi '23, o fi '24 cu noroc? Și la Sfântu Gheorghe este fezabilă deschiderea în acest an. Iar Zalău la Sfântu’ Așteaptă. Timișoara Sud, Craiova Sud și niște obiective pe DNCB? Mai vedem în 2025”, mai arată asociația.

Quimicas Quimxel, investiția mare la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Quimicas Quimxel, investiția mare la Iași

Quimicas Quimxel, investiția mare la Iași. Firma ieşeană Misavan Trading şi spaniolii de la Quimicas Quimxel derulează în parcul industrial Miroslava din judeţul Iaşi o investiţie de aproape zece milioane de euro. Quimicas Quimxel, investiția mare la Iași Este vorba de construirea unei noi fabrici de produse profesionale de curăţenie. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club În 2021, Quimicas Quimxel din Spania, producător şi distribuitor de produse de curăţenie, igienă şi dezinfecţie, şi producătorul ieşean de produse profesionale pentru curăţenie Misavan Trading, firmă controlată de Ciprian Otea, au finalizat negocierile. Miza: atribuirea unui lot pentru construirea unei fabrici de producţie săpunuri, detergenţi şi produse pentru curăţenie, fabrică ce va fi integrată cu noul depozit logistic de 5.000 mp al firmei Misavan, inaugurat în anul 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prețurile la raft vor crește accentuat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Prețurile la raft vor crește accentuat

Prețurile la raft vor crește accentuat. Industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul şi serviciile sunt domeniile economice în vom vedea scumpiri. Prețurile la raft vor crește accentuat Totuşi, managerii din domeniul construcţiilor se aşteaptă la o scădere moderată a numărului de salariaţi și cei din industria prelucrătoare şi din construcţii prognozează o creştere a preţurilor. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni În comerţ este aşteptată o creştere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul. Tendinţele economice au fost stabilite de Institutul Naţional de Statistică. Totul, pe baza unor anchete numite „de conjunctură”, care exprimă estimările făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendinţele în evoluţia activităţii economice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Benzina și motorina s-au scumpit deja (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Benzina și motorina s-au scumpit deja

Benzina și motorina s-au scumpit deja. Prețurile la benzină și motorină au crescut încă din primele secunde ale anului 2024, după creșterea accizei la carburanți, măsură adoptată recent de Guvernul Ciolacu. Benzina și motorina s-au scumpit deja Astfel, benzina s-a scumpit cu 29 de bani pe litru, iar motorina, cu 26 de bani pe litru. Benzina standard se vindea înainte de miezul nopții de 31 decembrie 2023 spre 1 ianuarie 2024 în București cu 6,49 - 6,58 lei/litru. La scurt timp după intrarea în 2024, prețurile erau de 6,78 - 6,87 lei/litru. Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Motorina se vindea cu 6,97 - 7,05 lei/litru pe 31 decembrie. După ora 12.00, prețul a urcat la 7,23 - 7,31 lei/litru, potrivit monitorulprețurilor.info. Acciza la combustibil a crescut astfel de la 1 ianuarie: benzină fără plumb: 29 bani/litru motorină: 26 bani/litru De la 1 iulie a.c., urmează altă majorare: benzină fără plumb: 43 bani/litru motorină: 39 bani/litru De asemenea, de la 1 ianuarie 2024, a crescut TVA de la 9% la 19% pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs, arată Hotnews.

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor. Pensiile, indemnizația socială pentru pensionari, salariile bugetarilor, cu unele excepții, și alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024. Cel mai probabil, vor crește și unele prețuri, din cauza noilor taxe. Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor Pensia minimă (sau indemnizația socială pentru pensionari) crește de la 1.125 lei, la 1.281 lei. Punctul de pensie se majorează cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, la 2.032 lei (de la 1.785 lei în prezent). De la 1 septembrie, pensionarii vor mai avea parte de o mărire după recalcularea pensiilor, conform Legii 360/2023. Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației în 2024. Alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024 cu 13,8% astfel: Copii între 0-2 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii cu handicap 0-18 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii 2-18 ani și cei care urmează cursurile liceale sau profesionale: 292 lei (de la 256 lei) Salariile bugetarilor cresc cu 5% de la 1 ianuarie 2024. Excepție fac angajații din Ministerul Finanțelor, ANAF, Autoritatea Vamală Română, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele teritoriale de sănătate și personalul din sistemul de justiție. Și salariile profesorilor vor crește, arată Hotnews.

Creștere a pensiilor pentru cei care au muncit pe salariul minim Foto: PSD
Economie

Creștere a pensiilor pentru cei care au muncit pe salariul minim

Creștere substanțială a pensiilor, în 2024, pentru cei care au muncit pe salariul minim, dar au cotizat 36 de ani: de la 1.125 de lei, acum, va ajunge, după recalcularea din septembrie, la 2.340 de lei. Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire Cum va evolua pensia celor care au muncit pe salariu minim a explicat președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Creștere a pensiilor pentru cei care au muncit pe salariul minim Astfel, un bărbat care în noiembrie 2023 avea o pensie de 1.125 de lei, şi un stagiu de cotizare de 36 de ani, va primi după majorarea din ianuarie 2024, suma de 1.281 de lei lunar, respectiv o majorare de 13,8%. Însă, după recalcularea din septembrie 2024, românul va avea o pensie de 2.340 de lei pe lună, ceea ce înseamnă o majorare de circa 1.200 de lei faţă de pensia iniţială de acum. Foto: Captură video Antena 3 Majoritatea celor plătiți cu salariul minim peeconomie au lucrat în comerţ și în industria alimentară. „Aici vor fi creşteri destul de substanţiale, pentru că oamenii aceia au contribuit o perioadă lungă de timp, dar au avut salariul minim pe economie. Mă refer la cei care au lucrat în comerţ, în industria alimentară, unde salariile erau foarte mici", a precizat preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu, la Antena 3.

Crește numărul PFA-urilor intrate în insolvență (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Crește numărul PFA-urilor intrate în insolvență

Crește numărul PFA-urilor intrate în insolvență. Numărul profesioniştilor din Iaşi intraţi în insolvenţă în lunile ianuarie - noiembrie 2023 a crescut cu 10,45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu mult peste media naţională. Crește numărul PFA-urilor intrate în insolvență Datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că, la nivelul României, creşterea insolvenţelor în rândul PFA-urilor, a Întreprinderilor Familiale sau a Întreprinderilor Individuale a fost de doar 0,98%. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac În total, numărul profesioniştilor din Iaşi intraţi în insolvenţă din ianuarie şi până la finalul lunii noiembrie a fost de 243. Iar dintre aceştia, cei mai mulţi şi-au declarat insolvenţa la începutul şi la finalul anului (în lunile februarie, martie şi noiembrie). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB

Deficitul bugetar la 11 luni, adică în perioada ianuarie - noiembrie 2023, a explodat la 4,64% din PIB, față de 4,19% în perioada similară din 2022. Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 se încheiase cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB „La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB (...) Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, spunea ministrul de Finanțe Marcel Boloș, în septembrie. Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că Guvernul a cheltuit aproape 2% din PIB pe plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 miliarde lei (1,9% din PIB), cu 2,88 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 11% față de primele 11 luni din 2022, deși rata inflației s-a temperat la doar 6,7% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 538,5 mld lei și au crescut în termeni nominali cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 33,9% din PIB la 34,0% din PIB. Citește și: Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 mld lei, cu 2,88 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6%.

Statul subvenționează vacanțele în România ale bugetarilor Foto: Inquam/Bogdan Buda
Economie

Statul subvenționează vacanțele în România ale bugetarilor

Statul român subvenționează cu aproape 400 de milioane de euro anual vacanțele în România ale bugetarilor. Rezultatul acestei uriașe subvenții: prețuri inflamate, servicii proaste sau pensiuni de tip „Ferma Dacilor”. Pentru comparație, spitalul pentru copiii bolnavi de cancer construit de Asociația Dăruiește Viața - clădire și aparatură de ultimă oră - a costat 53 de milioane de euro. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Potrivit datelor Eurostat, înainte de pandemie un turist român cheltuia în medie 500 de euro pe an pentru vacanțe. Statul subvenționează vacanțele în România ale bugetarilor Datele obținute de Ziarul Financiar de la ministerul de Finanțe arată că valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,8 mi­liarde lei, iar în 2023, din ianuarie până în iulie, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,5 miliarde lei. Un voucher are valoarea de1.450 de lei. Însă aceasta este doar o parte a subvenției, întrucât pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, în limita a 1.450 lei anual pentru un salariat. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de ceilalți bugetari, care se pot duce doar la hoteluri sau pensiuni care acceptă vouchere de vacanță, viitorii pensionari speciali pot cheltui circa 300 de euro la orice unitate de cazare și, ulterior, li se decontează cheltuielile. Numărul angajaților din unele din aceste structuri este secret (SRI și SIE), dar se poate estima că se apropie de 215.000 de angajați, deci statul le subvenționează vacanțele cu circa 63 de milioane de euro. În plus, statul român are și o schemă de subvenționare a turismului balneo, care avea o alocare bugetară de circa 15 milioane de euro. Turismul românesc, încremenit în proiect Rezultatul acestor subvenții uriașe: turiștii români se plâng de servicii de proastă calitate și de prețuri inflamate. În plus, subvenția ajunge la pensiuni de tip Ferma Dacilor, care avea un acord cu un sindicat al polițiștilor. Ferma Dacilor figurează pe site-ul Ministerului Turismului ca structura turistică autorizată pentru a oferi cazare şi este clasificată cu o stea. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Radu Oprea (PSD), ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a declarat joi, pentru B1 TV, că ministerul pe care-l conduce nu are atribuții să solicite și să verifice autorizațiile de construcție sau de securitate la incendiu când realizează clasificarea pensiunilor și hotelurilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră