joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1343 articole
Economie

Autostrada A8, abandonată de politicieni post-alegeri

Autostrada A8, abandonată de politicieni post-alegeri. Odată trecut primul pachet de alegeri, proiectul A8 a încetinit și mai mult. Autostrada A8, abandonată de politicieni post-alegeri Cu excepția asociațiilor pro-autostradă, nicio reacție, de niciun fel, din partea șefilor proaspăt realeși ai administrației locale (Consiliu Județean, Primăria Iași) sau a politicienilor, cu toții dispăruți brusc imediat după închiderea urnelor. Citește și: Avocatul de lux și-a ucis iubita însărcinată aruncând-o de la fereastră. La proces, a dat vina pe operatorii 112, care nu ar fi trimis repede ambulanța Cu o întârziere de doi ani, proiectantul Consitrans SRL – cel angajat la sfârșitul primăverii 2021 de CNAIR să actualizeze studiul de fezabilitate pentru tronsonul ieșean de autostradă al A8 (93,27 km) și să realizeze proiectul tehnic – se apropie de finalul primei părți a contractului. Zilele trecute a fost depus la Agenția ieșeană de Protecție a Mediului dosarul pentru obținerea acordului în acest sens, dezbaterile publice urmând să se țină pe 16 și 17 iulie la Iași și Pașcani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada A8, abandonată de politicieni post-alegeri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Impactul economic pe care l-ar avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu Foto: Google Earth
Economie

Impactul economic avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu

Impactul economic uriaș pe care l-ar putea avea dezvoltarea bazei militare de la Kogălniceanu asupra economiei locale: dacă aeroportul de lângă Constanța va deveni mai mare decât celebra bază de la Ramstein, din Germania, veniturile localităților învecinate ar putea fi de peste un miliard de dolari, anual. Pentru comparație, în 2024, veniturile Consiliului Județean Constanța sunt estimate la circa 170 de milioane de dolari, în 2024. Orașul Constanța avea estimate, în 2024, venituri de circa 460 de milioane de dolari. Citește și: Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara Baza aeriană Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai mare unitate NATO din Europa, anunța BBC acum câteva zile. Baza va avea o escadrilă de avioane românești F-16 – recent cumpărate din Norvegia – drone MQ-9 Reaper și un oraș militar unde se va roti personalul armatei, al forțelor aeriene și al marinei din 32 de țări. Impactul economic pe care l-ar avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu O comparație a impactului economic poate fi făcută cu situația de la baza Ramstein, în Germania. „Armata SUA funcționează ca un motor economic major în unele părți ale Germaniei, în special în zonele rurale și în orașele mici. Numai în zona din jurul Bazei Aeriene Ramstein, armata a injectat 1,2 miliarde de dolari în economie în 2019, potrivit datelor Forțelor Aeriene ale SUA în Europa. Armata SUA din Bavaria contribuie cu aproape 1 miliard de dolari anual la economiile locale, arată datele guvernului bavarez. În mod similar, zeci de milioane de dolari intră în economiile din Stuttgart și Wiesbaden, unde există facilități militare importante, au declarat oficialii germani”, scria Stars and Stripes, în martie 2021. Un studiu din 2015, al forțelor aeriene ale SUA, arăta că, în acel an, la Ramstein erau circa 8.400 de militari americani și peste 3.600 de civili. Doar aceștia cheltuiau, în afara bazei, peste 500 de milioane de dolari. În plus, unitățile militare din bază cheltuiau, în afara bazei circa 300 de milioane de dolari. „Raportul privind anul fiscal 2013 - Declarația privind impactul economic pentru perioada 1 octombrie 2012 - 30 septembrie 2013 - a fost elaborat de Escadrila 86 de controlori și se referă la regiunea din jurul bazei aeriene Ramstein, așa-numita comunitate militară Kaiserslautern (KMC). Raportul privind anul fiscal 2013 afirmă că contribuția KMC la economia locală pentru anul fiscal 2013 a fost de 2,26 miliarde de dolari americani”, se arată într-un document înaintat Parlamentului Germaniei, intitulat „Baza aeriană Ramstein ca factor economic”.

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Foto: gov.ro
Economie

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia, se arată într-u răspuns al ministerului Transporturilor la o interpelare a deputatului AUR Ciprian Ciubuc. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Potrivit acestui răspuns, CNAIR a finalizat deja documentația pentru licitarea unui studiu de fezabilitate. Acesta apare pe lista de proiecte finanțate de UE prin fondurile de mobilitate militară, dar Transporturile scriu că banii vor veni prin CEF - Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility). Pentru acest studiu, UE alocă puțin sub șapte milioane de euro. Ulterior, podul va fi finanțat din Programul Transporturi 2021-2027. Podul Giurgiu – Ruse II va fi lung de doi kilometri și va avea, de asemenea, cale ferată. Coordonatorul proiectului studiului de fezabilitate este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). „Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti - Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti - Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară”, spunea în decembrie 2023 comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, acum aleasă europarlamentar PNL.

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării. Recalcularea pensiilor a provocat un val de activități "ilegale și imorale" ale unor firme de arhivare de documente, acuză premierul Marcel Ciolacu. Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării "Am văzut (...) că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Citește și: Decizie mult așteptată de pensionari: aceștia vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei Au fixat un preț maximal aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Așa ceva este și ilegal, și imoral, iar cei responsabili trebuie sancționați cu toată severitatea prevăzută de lege.", a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri. Investigație a Consiliului Concurenței Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către firmele care păstrează în arhive documentele necesare recalculării pensiilor, potrivit Adevărul. Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL, mai arată sursa citată.

Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei

Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat vineri că este în pregătire procedura de trimitere a plicurilor cu decizia de recalculare a pensiilor. Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei Potrivit declarațiilor făcute de Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri, deciziile vor fi comunicate în curând. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență "Se pregătește în aceste zile și procedura prin care pensionarii vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei", a spus premierul. Aproximativ cinci milioane de pensionari români vor primi, începând de luna viitoare, adeverințele din care vor afla ce pensie primesc după recalculare. Se întâmplă cu o întârziere de mai bine de o lună. Recalcularea ar trebui finalizată până la 1 septembrie. Nici un pensionar nu va avea o pensie mai mică, a explicat, la Digi24, Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

Au trecut alegerile, s-au terminat banii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Au trecut alegerile, s-au terminat banii

Au trecut alegerile, s-au terminat banii: banii promiși pentru fermieri, prin PNDR, au fost promiși, dar nu mai vin. Au trecut alegerile, s-au terminat banii Chiar dacă agricultorii din Iași au prins curaj și au depus mai multe dosare de finanțare pentru instalarea tinerilor fermieri, declarate ulterior eligibile, prea puține primesc și undă verde pentru finanțare. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Luăm ca exemplu, etapa cu numărul 3 a Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) pentru submăsura 6.1. "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri", corespunzătoare intervalului 01.01.2024-31.01.2024. Potrivit Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Iași, în această etapă au fost depuse și evaluate un număr de 39 de dosare de finanțare, însumând 2.730.000 de euro. Toate declarate eligibile, însă doar șapte au fost selectate acum pentru finanțare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creta, destinația externă favorită a românilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creta, destinația externă favorită a românilor

Creta, destinația externă favorită a românilor. Prețurile pachetelor de vacanță cumpărate prin agenții au crescut cu 15%-20% față de anul trecut. Creta, destinația externă favorită a românilor Iar cine nu s-a grăbit să-și facă rezervări pentru vacanțe în Grecia are puține șanse să o poată face pentru perioada de până la sfârșitul lunii iulie. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În schimb, au început rezervările pentru vacanțele de iarnă, iar una dintre destinațiile de care întreabă românii este Laponia: mulți își fac deja planul să viziteze satul lui Moș Crăciun din Rovaniemi. Cei mai mulți turiști români care vor să-și cumpere sejururi de vacanță în afara țării și-au fixat în acest an ca destinație Creta, cea mai sudică insulă grecească la Marea Egee. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB Foto: Inquam/George Calin
Economie

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă se referă la finalul lunii martie. Doar datoria guvernamentală a crescut cu aproape 61 de miliarde de lei în trei luni, arată aceste date. În decembrie 2023, datoria publică era de 48,8%, iar în ianuarie 2023 de 50,2% din PIB. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB „Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 51,9% din PIB, la sfârșitul lunii martie 2024 (...) Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 43,0% până la data de 31 martie 2024”, arată Finanțele în așa numita „Informare privind evoluția datoriei publice în luna martie 2024”. Altfel spus, în trei luni, guvernul Ciolacu a consumat deja 43% din împrumuturile planificate pentru tot anul. Dacă Finanțele arată că s-a acoperit 43% din planul de 181 de miliarde de lei, înseamnă că aceste împrumuturi au fost de circa 78 de miliarde de lei. În raportul privind datoria publică, se arată că aceasta a crescut în total cu 68,7 miliarde de lei din decembrie 2023 în martie 2024, din care 67 de miliarde de lei este creșterea datoriei guvernamentale. Însă datoria publică „calculată conform metodologiei Uniunii Europene” a crescut cu 61,6 miliarde de lei, din care 60,8 miliarde sunt datoria administrației publice centrale.

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent

Derapajul financiar al Guvernului, în primele patru luni din 2024, este fără precedent din 2008 până acum, arată un grafic din Ziarul Financiar. Citește și: Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Nici în anii crizie economice, nici în perioada pandemiei, nu s-a înregistrat un deficit atât de mare, de 3,24% din PIB, respectiv 57 de miliarde de lei. Grafic: Ziarul Financiar Ziarul Financiar arată cheltuielile cu asistența socială, aproape 84 de miliarde de lei, au reprezentat 35% din toate cheltuielile Guvernului. Însă, în septembrie, urmează o nouă majorare substanțială a pensiilor, iar Ziarul Financiar se întreabă dacă aceasta va fi posibilă. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 mld lei, precum și de suma de 9,33 mld lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 mld lei), repectiv și din bugetul de stat (1,02 mld lei) conform HG nr.422/2024”, se arată într-o notă a ministerului de Finanțe. Cheltuielile Guvernului în primele patru luni Analiștii financiari cred că majorarea pensiilor ar trebui oprită „Nu, bugetul nu suportă, răspund analiştii financiari consultaţi de ZF. Dar se va face, pentru că legea deja este votată şi este, practic, o decizie electorală. În România sunt peste cinci milioane de pensionari”, scrie această publicație. Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%.

Creștere ridicol de mică a PIB-ului Foto: Facebook
Economie

Creștere ridicol de mică a PIB-ului

Creștere ridicol de mică a PIB-ului în primul trimestru: industria a tras în jos, au ridicat PIB-ul impozitele și administrația publică, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Numărul omorurilor nerezolvate s-a dublat în 10 ani. România are una din cele mai mari rate ale morților violente din spațiul european Creștere ridicol de mică a PIB-ului „Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier (...) Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 416318,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul IV 2023 și în creștere cu 1,8% față de trimestrul I 2023”, scrie INS. Însă PIB-ul nu a crescut ca urmare a majorării activităților din industrie sau construcții, ci din impozite, administrație publică și activități culturale. „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,1%”, arată INS. Și sectorul construcții s-a contractat, cu 0,1%. În schimb, contribuția la creșterea PIB a impozitelor nete pe produs a fost de 0,6%, iar a „administrației publice și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială” de 0,1%. INS mai arată că „cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB”. În schimb, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 3,3%, deci mai puțin ca administrația publică.

Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor

Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor. Instituția, însă, susține că Autostrada Unirii se va construi pe bani europeni. Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor Ionel Apostol, de la "Împreună pentru A8", vrea să vadă mai întâi contracte atribuite. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți Dorin Dobrincu, de la "Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei", este convins că "s-au întins cu cheltuielile cât încape". Adrian Covăsnianu, de la "Moldova Vrea Autostradă", este singurul optimist că vor fi bani, deși recunoaște că întârzierea pe transonul ieșean înrăutățește lucrurile Continuarea, în Ziarul de Iași.

Coduri QR pe morminte - filme memoriale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Coduri QR pe morminte - filme memoriale

Coduri QR pe morminte - filme memoriale. O afacere inedită, lansată cu nici două luni în urmă de doi studenți are succes la Iași. Coduri QR pe morminte - filme memoriale Echipa "Soul Star" creează videoclipuri memoriale stocate pe coduri QR, în amintirea celor răposați (scanându-l, codul trimite pe oricine către un filmuleț memorial personal). Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți Ideea business-ului este inspirată din străinătate, așa cum au povestit inițiatorii proiectului. De altfel, un astfel de cod se poate achiziționa de pe Amazon.com, de exemplu, prețul fiind de 65 de dolari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fiscul vine ieftin două "palate" moderne (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Fiscul vine ieftin două "palate" moderne

Fiscul vine ieftin două "palate" moderne. Doi ieșeni din Lunca Cetățuii au scăpat cu bine după ce au "țepuit" bugetul statului cu 1,32 milioane lei. Fiscul vine ieftin două "palate" moderne Curtea Constituțională le-a redus termenele de prescripție a răspunderii penale, așa că nu vor ajunge după gratii. Citește și: Toate semnele care arată că Firea e disperată. De ce țipă după o „dezbatere” cu Nicușor Dan Se mai judecă doar cu Fiscul, care încearcă să găsească și altceva de vândut decât două case, de 100, respectiv de 372 mp, fără acte, pentru a recupera prejudiciul. Ionel și Ionuț Stănescu au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală la începutul lui 2022. Unul dintre ei avea doar patru clase, celălalt nu avea studii deloc, dar au îndeplinit pe rând funcția de administrator al firmei Leonard Metal SRL, specializată în comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație

Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație. Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România (APCE) va participa săptămâna viitoare la prima întâlnire de lucru organizată de Ministerului Energiei pentru elaborarea legislaţiei privind Comunităţile de Energie în Romania, a anunţat duminică asociaţia. Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație La aceasta prima întâlnire au fost invitaţi ONG-uri, specialişti şi entităţi care pot ajuta la elaborarea unei legislaţii coerente în acest domeniu. Citește și: Catastrofă: România a atras zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027. Suma alocată: 29 de miliarde euro, din care 2,7 miliarde euro trebuie absorbiți în 2024 "Iniţiativa este lăudabilă şi, aşa cum spunea şi domnul ministru Sebastian Burduja, ministerul are nevoie de toţi specialiştii din societatea civilă, iar formarea unui grup de lucru cu oameni implicaţi în acest domeniu nu poate duce decât la un rezultat bun", a transmis preşedintele asociaţiei, Dan Pîrşan, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România va colabora activ pentru elaborarea unei legislaţii bazate pe experienţele altor state europene în această direcţie. "Susţinem cu tărie ca o lege pentru Comunităţile de Energie să fie elaborată de la început cu prevederi clare şi concise, astfel încât ANRE să aibă doar misiunea de a aplica legea şi nu de a reglementa. Experienţa cu legislaţia prosumatorilor instabilă şi favorizantă elaborata de ANRE până acum, ar trebui să fie "inspiraţională" în acest caz", a adăugat preşedintele APCE, Dan Pîrşan.

Guvernul s-a trezit în ultima zi că riscă să fie executat silit Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul s-a trezit în ultima zi că riscă să fie executat silit

Guvernul s-a trezit în ultima zi că, dacă nu achită 42 de milioane de euro, după ce a pierdut un proces internațional, riscă să fie executat silit. Informația apare într-un memorandum discutat azi în ședința de guvern. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Guvernul s-a trezit în ultima zi că riscă să fie executat silit „Conform cererii de plată comunicată de casa de avocatură King & Spalding la data de 03.05.2024, în cazul în care plata nu este efectuată până la data de 31 mai 2024, aceasta este împuternicită să continue măsurile legale corespunzătoare împotriva României în orice jurisdicție competentă. Atragem atenția că există un risc major ca bunurile deținute de stat sau de către societăți la care statul deține acțiuni pe teritoriul statelor membre Convenției ICSID, inclusiv România, să fie executate silit, în cadrul eventualelor proceduri de executare silită promovate de reclamanți”, se arată în memorandum. Într-o notă la memorandum se obseră că guvernul Ciolacu mai discutase și în martie această situație, când a fost supus aprobării un alt memorandum, „315.826/27.03.2024”, precum și adresa primită de la King & Spalding din data de 3 mai 2024. Procesul pierdut de guvern la ICSID a fost deschis de mai multe companii dezvoltatoare de centrale fotovoltaice, care au acuzat autoritățile de la București, în urmă cu aproape 6 ani, de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei (TCE), prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori. Din februarie se știa că am pierdut procesul și vom plăti „La data de 20.02.2024 Tribunalul arbitral a emis hotărârea în cadrul arbitrajului, prin intermediul căreia a obligat România la plata către reclamanți a sumei de 42,2 milioane de euro, plus dobândă de la data 01.01.2022, pentru prejudiciile pe care le-au suferit ca urmare a încălcării de către România a art. 10 alin.(1) din TCE. De asemenea, Tribunalul arbitral a mai obligat România la plata către reclamanți a sumei 600.000 dolari costuri de arbitraj și aproximativ 3,5 milioane euro reprezentând cheltuieli de apărare (60% din total), urmând ca la acestea să fie calculate dobânzi de la 30 de zile de la emiterea hotărârii″, a transmis, pentru Profit.ro, Ministerul Finanțelor. Însă abia azi, 30 mai, guvernul Ciolacu a aprobat majorarea creditelor bugetare pentru ministerul de Finanțe pentru a putea plăti daunele din acest proces pierdut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră