sâmbătă 19 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1422 articole
Economie

GRAFIC Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

GRAFIC Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget
În fiefurile pesediste Teleorman, Vaslui, Giurgiu și Botoșani, numărul pensionarilor este mult peste cel al salariaților - Ziarul Financiar
Economie

În fiefurile pesediste Teleorman, Vaslui, Giurgiu și Botoșani, numărul pensionarilor este mult peste cel al salariaților - Ziarul Financiar

În fiefurile pesediste Teleorman, Vaslui, Giurgiu și Botoșani, numărul pensionarilor este mult peste cel al salariaților, arată Ziarul Financiar. Pe de altă parte, în Ilfov, București, Timiș și Arad, numărul salariaților este mult peste cel al pensionarilor. Citește și: Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan: majorare de 9.000 lei/lună în 2 ani, deși are avere uriașă și bijuterii de 100.000 euro În Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu, sunt peste 106.000 de pensionari, cu 15% peste numărul salariaților. În fiefurile pesediste, numărul pensionarilor, peste al salariaților „Un număr de 20 dintre judeţele din România au mai mulţi pensionari decât angajaţi, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşadar, în aproape jumătate dintre judeţele ţării forţa de muncă din companii este depăşită de numărul de pensionari. Pe primul loc în clasamentul judeţelor cu cel mai mare număr de pensionari raportat la numărul de salariaţi este Teleorman. În acest judeţ erau 83.640 de pensionari la un număr de 56.654 de salariaţi în primul trimestru al acestui an, ceea ce arată că numărul pensionarilor este cu circa 47,6% mai mare decât cel al angajaţilor, un raport ce implică o povară economică considerabilă asupra populaţiei active”, arată Ziarul Financiar. Grafic: Ziarul Financiar La nivelul României, datele INS arată un raport de opt pensionari la zece salariați. Datele publice de la Ministerul Finanţelor arată că cheltuielile totale cu pensiile au crescut în ultimii şapte ani de la 63,6 mld. lei în 2018 la o estimare de 131,4 mld. lei în 2024. Aceasta reprezintă mai mult decât o dublare a cheltuielilor în perioada analizată. Subvenţiile de la bugetul de stat pentru pensii au crescut, de asemenea, puternic, în special începând cu 2020. În 2018, subvenţiile au fost de 4,7 mld. lei, dar în 2024 se estimează că acestea vor ajunge la 21,5 mld. lei, ceea ce indică o creştere semnificativă a dependenţei fondului de pensii de bugetul de stat.

Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50%
Economie

Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50%

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor la salariu pentru absorbția fondurilor UE. Citește și: Bolojan a evitat să o critice pe șefa USR fiindcă l-a propus premier: „Nu doresc să comentez ce a spus doamna Lasconi” În schimb, primarul Clujului, Emil Boc, care probabil că va rata finanțarea PNRR pentru metrou are un spor de 50% pentru că atrage fonduri europene. Bolojan primește 35% spor pentru absorbția fondurilor UE Legea Legea-cadru nr. 153/2017 arată că: „Indemnizaţiile lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă se majorează cu până la 50%, în limita bugetului aprobat cu această destinaţie”. Plafonul este, deci, de 50%, și depinde de autoritățile locale cu ce procent își majorează salariile. Însă, în timp ce Ilie Bolojan evită să atingă plafonul maxim, Boc nu are ezitări. Potrivit datelor din martie 2024 de pe site-ul CJ Bihor, salariul lui Bolojan este de 21.735 lei plus o majorare de 35%. În schimb, Boc are un salariu de 21.735 la care aplică majorarea maximă, de 50%. Potrivit datelor Apuseni Info, în Bihor s-au deschis cinci centuri, alte două fiind în lucru. „De astăzi se circulă pe tot traseul centurii Aleșd. Este a 5-a centură finalizată de Consiliul Județean Bihor. Centura Aleșd este un proiect realizat în parteneriat cu CNAIR. Alături de centura Oșorhei, aceasta va contribui la descongestionarea traficului pe relația Oradea - Cluj, pe teritoriul județului Bihor”, a scris Ilie Bolojan, azi, pe Facebook. În schimb, presa scrie că Emil Boc va rata finanțarea de 300 de milioane de euro pentru metroul Cluj.

Toamna crește chiriile rezidențiale, în special în orașele universitare, cu 10-15%. Zonele periferice, creșteri mai mici
Economie

Toamna crește chiriile rezidențiale, în special în orașele universitare, cu 10-15%. Zonele periferice, creșteri mai mici

Toamna crește chiriile rezidențiale cu 10-15%. În Iași, în continuare sunt mulți cei care aleg să locuiască într-un apartament închiriat. Toamna crește chiriile rezidențiale cu 10-15% Față de anul trecut, deși chiriile sunt mai mari cu peste zece procente, specialiștii din domeniu spun că piața a suferit câteva schimbări, costul unei chirii nefiind proporțional cu creșterea generală a prețurilor. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar De asemenea, chiriașii sau studenții care vor locuințe în zonele centrale au apelat la agențiile imobiliare încă din luna iunie, pentru a fi siguri că mai găsesc astfel de oferte. În zonele care vizează periferia, pot exista și chirii care au stagnat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Patriotul Simion are soluții pentru turism: vouchere de vacanță și insule artificiale ca-n Dubai
Economie

Patriotul Simion are soluții pentru turism: vouchere de vacanță și insule artificiale ca-n Dubai

Patriotul George Simion, președintele AUR, are soluții pentru turism: vouchere de vacanță și insule artificiale, ca-n Dubai, la Marea Neagră. Citește și: În plină criză bugetară, cu parchetele rămase fără bani de curent, Alina Gorghiu vrea să schimbe bavetele grefierilor Vouchere de vacanță și insule artificiale ca-n Dubai „Le răspund domnilor, doamnelor jurnalişti, jurnaliste să îi întrebe pe patronii lor dacă nu şi-ar dori, similar cu Dubai, să aibă o afacere pe o astfel de construcţie”, a spus el la Olimp, unde și-a prezentat programul pentru turism. El a mai anunțat că omul de afaceri Mohammad Murad va fi ministru al Turismului într-un viitor guvern AUR. „România are 60% din apele minerale ale Europei, are o treime din apele termale, România este Grădina Maicii Domnului (...) Avem măsuri specifice: stimulăm OMD-urile, oferim prime de incoming în cuantum de 10 euro per turist dacă acel turist stă minim trei nopți cazat într-o unitate hotelieră, revenirea la cota de TVA de 5% pentru turism, revenirea la impozitul specific turismului, tichete de vacanță”, a spus liderul AUR. Foto: Ziua de Constanta „Cei care nu îl consideră pe domnul Murad român cum îl consider eu și colegii mei, o să îi anunț astăzi că nu ii dau niciun birou domnului Murad pentru frâiele turismului. Biroul lui va fi în fiecare stațiune turistică alături de proprietarii de hoteluri pentru a găsi cele mai bune soluții. Na că l-am pedepsit! Avem nevoie să ieșim din birouri. Politicile în zona turismului și în orice domeniu din țară până la agricultura și minerit se fac în niște birouri murdare și învechite”, a mai promis el.

Deciziile de recalculare a pensiilor nu vor ajunge toate la destinatari: unele au fost trimise la adrese greșite, altele - la decedați
Economie

Deciziile de recalculare a pensiilor nu vor ajunge toate la destinatari: unele au fost trimise la adrese greșite, altele - la decedați

Decizii de recalcularea pensiilor, trimise greșit. Casa Națională de Pensii Publice a retras temporar de la distribuire unele decizii de recalculare a pensiilor. Decizii de recalcularea pensiilor, trimise greșit Explicația: pentru a face verificări suplimentare și pentru a corecta erorile în recalcularea pensiilor. Citește și: Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor câștigate de un judecător În timpul distribuirii documentelor de către poștași s-au depistat mai multe probleme, inclusiv trimiterea unor decizii către persoane decedate și folosirea unor adrese greșite pentru livrarea acestora. Noua lege a pensiilor va intra în vigoare la 1 septembrie 2024. Perioada limită în care se poate contesta decizia în instanță este de 45 de zile. Dacă nu se acționează în acest termen, decizia devine definitivă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

IKEA se extinde în estul țării: al patrulea magazin va fi construit la Iași. Investiția: 20 de milioane de euro
Economie

IKEA se extinde în estul țării: al patrulea magazin va fi construit la Iași. Investiția: 20 de milioane de euro

IKEA construiește un magazin la Iași. Compania va investi aproape 20 milioane euro pentru construirea magazinului din estul țării. IKEA construiește un magazin la Iași Demersurile pentru avizarea proiectului sunt realizate de Ermes Holding SRL, parte din grupul de firme Prime Kapital, investitorul de la complexul ERA, și actual proprietar al terenului de 5,4 ha pe care va fi construit magazinul IKEA. Citește și: Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor câștigate de un judecător Între IKEA și Ermes există un antecontract de vânzare cumpărare, iar valoarea totală a achiziției trece pragul de 4 milioane euro. Suprafața construită a centrului comercial este propusă la aproape 14.000 mp, la care se adaugă cea dedicată platformelor copertine (1.200 mp) și pentru spații tehnice (220 mp). Alte amenajări presupun zone pietonale, spații verzi, carosabil (inclusiv un drum de urgență), curți de serviciu și, nu în ultimul rând, standuri pentru cărucioare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Și cu adeverințe plătite scump, și cu pensia scăzută: a doua etapă a recalculării pensiilor îi poate dezavantaja pe unii pensionari
Economie

Și cu adeverințe plătite scump, și cu pensia scăzută: a doua etapă a recalculării pensiilor îi poate dezavantaja pe unii pensionari

Pensiile pot scădea pe baza adeverințelor. Documentele de vechime trebuie verificate cu atenție înainte de a le prezenta la Casa de Pensii pentru recalcularea pensiilor. Pensiile pot scădea pe baza adeverințelor Începând cu 1 septembrie 2024, începe a doua etapă a recalculării pensiilor, care va dura până în februarie 2025. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post În această etapă, pensiile vor fi recalculate pe baza veniturilor nepermanente obținute înainte de aprilie 2001 (prime, bonusuri etc.). Un administrator al unei firme de arhivare din județul Iași atrage atenția asupra riscurilor de interpretare greșită a adeverințelor, care pot duce la scăderea pensiilor: sunt persoane care s-au trezit cu pensii mai mici după ce au fost recalculate pe baza adeverințelor.. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bucureștenii, cei mai avantajați din țară când vine vorba de legumele din piețe: mai scumpe decât media națională, dar și salariile, mult mai mari
Economie

Bucureștenii, cei mai avantajați din țară când vine vorba de legumele din piețe: mai scumpe decât media națională, dar și salariile, mult mai mari

Legume mai scumpe, salarii mai mari. Bucureștenii, cu un salariu mediu net de 6.428 de lei încasat în luna mai, au putut face cumpărăturile la prețuri comparabile cu cele din piețele din localități mai mici și cu venituri mai reduse. Legume mai scumpe, salarii mai mari Dar clujenii, cu al doilea cel mai mare salariu mediu net din țară (6.083 lei), au resimțit mai puternic cheltuielile făcute în piețe. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post În ce îi privește pe ieșeni, salariul lor mediu net nu atinsese în mai nici pragul de 5.000 de lei (era de 4.997 lei), în timp ce salariul mediu net din România era de 5.118 lei. Practic, bucureștenii plăteau pentru produsele din piețele alimentare cu până la 11% mai mult decât prețul mediu în România, dar primeau salarii medii nete cu 28% mai mari decât salariul mediu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficitul a ajuns, în iulie, la astronomica sumă de 71 miliarde de lei, adică 4,02% din PIB. Au explodat cheltuielile cu salariile și dobânzile, dar investițiile cu fonduri UE au scăzut
Economie

Deficitul a ajuns, în iulie, la astronomica sumă de 71 miliarde de lei, adică 4,02% din PIB. Au explodat cheltuielile cu salariile și dobânzile, dar investițiile cu fonduri UE au scăzut

Deficitul bugetar a ajuns, în iulie, la astronomica sumă de 71 miliarde de lei, adică 4,02% din PIB, a anunțat ministerul de Finanțe în această seară. În iunie, deficitul era de 3,6% din PIB. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG După primele șapte luni din anul 2024, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au ajuns la 5,2% din PIB, față de 4,6% din PIB anul trecut, în primele șapte luni. Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,88 miliarde de lei, cu 3,19 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Ele reprezintă 1,2% din PIB. Investițiile finanțate cu fonduri UE au scăzut de la 22,5 de miliarde de lei, în primele șapte luni din 2023, la 20,6 miliarde de lei în 2024. De altfel, chiar ministerul de Finanțe notează că “sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 21,42 mld lei, în scădere cu 11,9% (an/an)“. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,99 mld lei. dar premierul Ciolacu a susținut că, în total, în 2024, aceste cheltuieli vor ajunge la 120 de miliarde de lei. Premierul PSD Marcel Ciolacu a fost săptămâna trecută la Bruxelles și a susținut că a discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “despre un nou acord în ceea ce privește deficitul României, de această dată venind cu propunerea de a avea un acord pe 7 ani“. Însă președintele Comisiei Europene nu a oferit nici o informație despre discuțiile cu Ciolacu.

Termoficarea falimentară a Iașiului, atu important pentru o investiție industrială de 2,2 miliarde de euro
Economie

Termoficarea falimentară a Iașiului, atu important pentru o investiție industrială de 2,2 miliarde de euro

Termoficarea falimentară a Iașiului, atu important. Omul de afaceri Ștefan Vuza vrea înființarea unui Combinat de biochimie la Iași. Termoficarea falimentară a Iașiului, atu important În această cheie trebuie interpretată, spune acesta, participarea grupului său de firme Chimcomplex la licitația pentru concesionarea sistemului de termoficare. Vuza este singurul ofertant la procedură. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Potrivit omului de afaceri, participarea Chimcomplex la licitație este un prim pas în implementarea unui proiect mai amplu dedicat dezvoltării industriei chimice moderne la Iași. "Este important să subliniem că interesul nostru nu este în domeniul termoficării per se, ci în susținerea unui proiect industrial de anvergură. Acest proiect prevede construcția unei centrale de cogenerare de înaltă eficiență la Holboca, care va deservi noul ", a declarat omul de afaceri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Avocatul Gabriel Biriș desființează aministia fiscală anunțată de Guvern: „Proști sunt ăia care plătesc la timp”
Economie

Avocatul Gabriel Biriș desființează aministia fiscală anunțată de Guvern: „Proști sunt ăia care plătesc la timp”

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe în guvernarea Cioloș, desființează aministia fiscală anunțată de Guvern: „Proști sunt ăia care plătesc la timp”! Citește și: Ciolacu promite o nouă pomană uriașă: datornicii la stat să nu mai plătească dobânzi și penalități, ci doar suma de bază Biriș a scris, pe Fcaebook, că această amnistie nu este o măsură electorală, dar de ea ar putea beneficia firmele care „sponsorizează”. Biriș desființează aministia fiscală anunțată de Guvern „Nu e nici prima și probabil nici ultima oară când Finanțele vin cu astfel de măsuri. Ce mai contează frustrarea contribuabililor care au făcut și fac eforturi să își plătească toate impozitele/taxele/contribuțiile la timp? Ce nu pot înțelege este prevederea de la Art. VI din Proiectul de OUG care prevede că cei care achita restanțele (+ restul de 15% din accesorii) primesc (dacă cer) credit fiscal de 10% din valoarea impozitelor restante astfel achitate… Să traduc: să zicem că la 31 august am un impozit neachitat de 1.000.000 (cum draq nu am fost deja executat silit, nu pricep!) pe care îl plătesc pe 10 decembrie. Să zicem că până pe 10 decembrie am acumulat și dobânzi și penalități de întârziere de încă 100.000. Din astea, plătesc 15.000, că restul mi se șterg. Dl. Bolos îmi mai da însă un "bonus" (pe lângă cei 85.000 anulați): 100.000 pe care la anul îi pot scădea din impozitele pe care le datorez la anul, deci practic - în loc să fiu executat pentru 1.100.000, plătesc efectiv 915.000!!! Proști sunt aia care plătesc la timp! Cine nu a plătit la timp - bonus de la dom' ministru să trăiască!”, scrie Biriș. „Apropo' - bonusul asta ar urmă să se scadă din ce am de plata la anul, ceea ce evident că nu are cum să ajute la scăderea deficitului (la anul), scădere despre care chiar zilele trecute harnicul nostru ministru s-a dus cu jalba'n proțap la Bruxelles să discute...”, mai arată avocatul.

Efectul dezastrului din sistemul public de sănătate: cifra de afaceri a a clinicilor private a ajuns la 12,4 miliarde lei, 20% din bugetul CNAS
Economie

Efectul dezastrului din sistemul public de sănătate: cifra de afaceri a a clinicilor private a ajuns la 12,4 miliarde lei, 20% din bugetul CNAS

Efectul dezastrului din sistemul public de sănătate: cifra de afaceri a a clinicilor private a ajuns la 12,4 miliarde lei, adică 20% din bugetul CNAS pe anul 2023. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Efectul dezastrului din sistemul public de sănătate Potrivit datelor din Ziarul Financiar, afacerile clinicilor private de pe piaţa locală au ajuns anul trecut la un nivel record de 12,4 miliarde de lei (2,5 mld. euro), în creştere cu 18% faţă de anul anterior şi de cinci ori mai mult faţă de zece ani în urmă. Doar unitățile spitalicești private - cod CAEN 8610 - activităţi spitaliceşti - sunt în număr de 417 și au avut o cifră de afaceri de 2,7 miliarde de lei în 2023. Bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate a fost, în 2023, de 59,9 miliarde de lei. Numărul angajaților din sistemul privat de sănătate a ajuns la 40.000. Pentru comparație, în iunie 2024, în unitățile sanitare din rețeaua autorităților locale erau angajate 146.022 persoane, iar alte 80.651 lucrau în unitățile finanțate din fondul național de sănătate, FNUASS. Grafic: Ziarul Financiar Profitul net al clinicilor private a ajuns, în 2023, la 2,5 miliarde de lei, mai mare cu 14% față de 2022. Marja de profit a fost de 20%.

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB la final de mai, față de 48,9%, în decembrie 2023. Fiecare cetățean are pe cap o datorie de 45.000 lei
Economie

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB la final de mai, față de 48,9%, în decembrie 2023. Fiecare cetățean are pe cap o datorie de 45.000 lei

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB la final de mai, față de 48,9%, în decembrie 2023. În aprilie, 2024, datoria publică era de 52,1% din PIB. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB În termeni nominali, această datorie a ajuns la 862,3 miliarde de lei (172,6 miliarde de euro), în creştere cu 9,5 miliarde de lei (1,9 miliarde euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie. Față de decembrie 2023, datoria publică a crescut cu 78,3 miliarde de lei. În primele șase luni din acest an, Guvernul a plătit doar dobânzi în valoare de 17,6 miliarde de lei, adică 1% din PIB. „Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 66,0% până la data de 31 mai 2024. Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii mai 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori”, se arată în informarea ministerului de Finanțe privind evoluția datoriei publice în luna mai 2024. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Profit a scris azi că fiecare cetățean român - copil, muncitor, pensionar - are deja pe cap o datorie publică de peste 45.000 de lei.

Șocant: Guvernul Ciolacu a scăzut pensiile nevăzătorilor, prin recalculare, chiar și cu 80%. Și va fi chiar mai rău pentru cei care se pensionează de acum înainte
Economie

Șocant: Guvernul Ciolacu a scăzut pensiile nevăzătorilor, prin recalculare, chiar și cu 80%. Și va fi chiar mai rău pentru cei care se pensionează de acum înainte

Ciolacu a scăzut masiv pensiile nevăzătorilor. În ultimele zile, nevăzătorii sau cu deficiențe grave de vedere din toată țara și-au transmis prin diverse canale de informare nemulțumirile legate de legea care îi condamnă la sărăcie lucie. Ciolacu a scăzut masiv pensiile nevăzătorilor Președintele Asociației Nevăzătorilor din România, Tudorel Tupiluși, a postat pe pagina de Facebook a asociației ANR un comunicat în care se arată că "toți nevăzătorii pensionați la limită de vârstă sunt puternic afectați de noua formulă de calcul, indiferent de domeniul în care au lucrat, fapt ce aduce atingere pe termen lung atât statutului lor social, cât și dreptului la o viața demnă. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Chiar mai gravă este situația persoanelor cu deficiență vizuală care se vor pensiona după data intrării în vigoare a acestui act normativ. Aceasta întrucât vor avea pensii semnificativ mai mici față de cele care s-ar pensiona acum, folosind prevederile legii în vigoare, în condiții identice de salarizare și de stagiu de cotizare". Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră