duminică 14 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1192 articole
Economie

Autostrada A8, multe poduri, pasaje, viaducte

Autostrada A8, multe poduri, pasaje, viaducte. Pe A8, a fost semnat contractul de proiectare și execuție a capătului Tg. Mureș-Miercurea Nirajului. Autostrada A8, multe poduri, pasaje, viaducte În sarcina asocierii conduse de turcii de la Nurol Inșaat VE Ticaret A.Ș. va fi și construirea a 36 de poduri, pasaje și viaducte. Citește și: Cel mai important proiect al lui Bolojan, drumul expres Oradea-Arad, a fost scos la licitație Prețul contractului este de 2,46 miliarde de lei (fără TVA), iar durata, 30 de luni (6 luni - proiectare, 24 de luni - execuție). Vestea proastă este că, dincolo de munți, doar pe sectorul Tg. Neamț-Pașcani se va lucra anul acesta – dacă e să vorbim de A8. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada A8, multe poduri, pasaje, viaducte (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Andra și Măruță, milionari în euro (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Andra și Măruță, milionari în euro

Andra și Măruță, milionari în euro. Cuplul Andra și Măruță pare a fi cel mai puternic din show-biz-ul autohton. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Cei doi dețin împreună patru firme care produc foarte mulți bani. Proporțiile în firme: ba 80-20, ba 20-80 Plan B Music SRL, în care Cătălin Măruță deține 20% din părțile sociale și Andra, 80%, a avut venituri de peste 3,1 milioane de lei în 2022. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Profitul: peste 1,6 milioane de lei, cu un singur angajat. Obiectul de activitate: Activități de interpretare artistică (spectacole). Firma avea la finalul lui 2022 și datorii de 3,1 milioane de lei. În Ocean Music SRL, cu același obiect de activitate, Măruță are 80% din părțile sociale și Andra, 20%. În 2022, firma a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei și profit de peste 993.000 de lei, cu doi angajați. Datoriile, la sfârșitul lui 2022: 4,8 milioane de lei. Andra și Măruță, milionari în euro În Studio 78 SRL, Măruță are 90% din părțile sociale, Andra - 10%. Firma se ocupă cu "Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune". În 2022, veniturile au fost de 3,3 milioane de lei, dar profitul, chiar mai mare: aproape 3,5 milioane de lei, cu un singur angajat. Datoriile: peste 3,4 milioane de lei. La Andra Records SRL, soții Măruță își împart în mod egal părțile sociale. În 2022, firma a avut venituri de aproape șase milioane de lei și profit net de aproape patru milioane de lei, cu un singur angajat. Datorii la finalul lui 2022: 4,5 milioane de lei. Obiectul de activitate: Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală. Măruță are și business în IT Cătălin Măruță mai deține o firmă împreună cu Elekes Levente, Red Music SRL. Firma avea, la finalul lui 2022, 89 de angajați și, contrat numelui, nu se ocupă cu muzica, ci cu "Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)". În 2022, firma a avut venituri de peste zece milioane de lei, dar un profit foarte mic, de aproape 29.000 de lei. În aprilie 2023, Andra și Măruță au decis să-și lichideze o firmă pe care o dețineau împreună, Sunny Music SRL. La o lună distanță, în mai 2023, cei doi au deschis firma Avocado Music SRL.

Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit

Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit. Adjudecat pentru 328 de milioane de lei în mai 2022, contractul de proiectare și construire a terminalului de pasageri T4 a ajuns la 392,2 milioane. Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit Este ultima dintre cele patru ajustări făcute începând din vara anului trecut. Cea mai mică dintre ele a vizat o creștere de doar 11,5 mii de lei. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Dar cea mai consistentă modificare a costului contractului a venit la sfârșitul lunii ianuarie, de la 328,26 la 374,1 milioane de lei. Două săptămâni mai târziu, respectiv pe 12 februarie, Sistemul Electronic de Achiziții Publice consemna încă o creștere, până la 392,2 milioane de lei. În total, aproape 20 la sută în plus față de valoarea ofertată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local (sursa: Facebook/Bianca Drăgușanu)
Economie

Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local

Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local. Drăgușanu nu este doar model, ci și femeie de afaceri. Firma Bella Dream Star SRL, din care deține 50%, face profit. Dar mic. Firma de făcut haine, mică, dar cu profit În anul fiscal 2022, Bella Dream Star SRL a avut venituri de peste 837.000 de lei și un profit net de peste 168.000 de lei, cu cinci angajați. Citește și: „Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA”: decăderea lui Bădălău – de la parlamentar, ministru și vice la Curtea de Conturi, la subiect de glume pe internet Firma se ocupă cu "Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)". Din profit, dividendele la care Drăgușanu are dreptul sunt de 84.000 de lei, echivalentul a 17.000 de euro. Bianca Drăgușanu este implicată și în altă firmă, Bella Farfallina SRL, la care are sub 30% din părțile sociale. Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local Constantin Cosmin-Crunțeanu deține aproape 41% din părțile sociale. Pe pagina sa de Facebook, Crunțeanu se prezintă drept model (inclusiv pentru Cătălin Botezatu, în trecut). De asemenea, Crunțeanu menționează că deține CCM Boutique, un site de vândut haine care are în spate tocmai Bella Farfallina SRL. Pe prima pagină, ca model apare chiar Bianca Drăgușanu. Ca administrator al Bella Farfallina SRL, Crunțeanu câștigă 40.000 de lei pe an, potrivit unei declarații de avere pe care a depus-o în calitate de polițist local la Sectorul 4. O sumă pe care sigur nu a obținut-o din această firmă, care nu a avut nici un venit în 2022, potrivit Ministerului de Finanțe, iar pentru 2021 nici măcar nu a depus bilanț contabil.

Fără ambalaj original, sumă infimă returnată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Fără ambalaj original, sumă infimă returnată

Fără ambalaj original, sumă infimă returnată. Atenție la politica de returnare a produselor în magazine, deoarece poate fi înșelătoare. Fără ambalaj original, sumă infimă returnată Chiar dacă există un cadru legal care ne avertizează că se poate diminua contravaloarea produsului cumpărat, dacă îl returnăm fără ambalajul original, legea nu ne spune și cu cât. Citește și: Circa 165.000 de persoane au “dispărut“ din baza de date a CNAS dintr-o eroare a sistemului informatic. Aceștia rămân fără rețete compensate, internări sau analize gratuite Suma este stabilită doar de comerciant. Așa că, fiți cu băgare de seamă când achiziționați un produs. Și citiți în ce condiții puteți aduce sau trimite produsul înapoi, firește, sau dacă există această variantă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Loredana, profit mult sub al soțului (sursa: Facebook/Loredana Groza)
Economie

Loredana, profit mult sub al soțului

Loredana, profit mult sub al soțului. Afacerile foștilor soți Andrei Boncea și Loredana Groza sunt de zeci de milioane de lei. Dar 95% din bani sunt produși de ex-soțul Loredanei. Firma familiei, pe pierderi Chiar dacă au divorțat, Andrei Boncea și Loredana Groza au împreună o firmă, Rollywood Film SRL, care nu are foarte mult succes. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV Înființată în 2014, firma a avut în 2022 venituri de aproape 440.000 de lei, dar cheltuieli de peste 552.000 de lei. Urmarea: pierderi de peste 113.000 de lei. La care se adaugă datorii de aproape 160.000 de lei, dar și creanțe de peste 104.000 lei. SRL-ul are ca obiect de activitate "Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune". Agurida o duce binișor La muzica, însă, Loredana pare să se priceapă mai bine. Firma pe care o deține în calitate de asociată unică este Agurida Unlimited SRL, înființată în 2021. În 2022, această firmă a avut venituri de aproape 2,8 milioane de lei și un venit net de peste 118.000 (aproximativ 25.000 de dolari) de lei, cu trei angajați. Loredana, profit mult sub al soțului Firma cea mai profitabilă din familie, însă, este deținută (în proporție de 50%) de Andrei Boncea și de regizorul Dragoș Bulica și se numește Frame Film SRL. Obiectul de activitate al firmei este "Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune". Spre deosebire de Rollywood Film SRL, însă, Frame Film SRL are un portofoliu internațional impresionant. În 2022, firma a avut venituri de peste 58 de milioane de lei (aproape 13 milioane de dolari). În anii anteriori, veniturile au sărit și de 100 de milioane de lei. Profitul net pe 2022 al firmei a fost de peste opt milioane de lei, din care lui Andrei Boncea i-au revenit dividende de peste patru milioane de lei (aproximativ 900.000 de dolari).

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% Grupaj foto: Digi 24
Economie

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4

Semnele recesiunii: PIB a scăzut, în trimestrul IV din 2023, raportat la trimestrul III, cu 0,4%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Creșterea anuală a PIB a fost de doar 2%. PSD promitea, în programul de guvernare lansat în iunie, o creștere de 4,2%. Comisia de Prognoză a fundamentat bugetul pe 2023 pe o creștere a PIB estimată la 2,8%. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% „Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,4% comparativ cu trimestrul III 2023. În trimestrul IV 2023, faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,9% pe seria brută şi cu 1,0% pe seria ajustată sezonier (...) În anul 2023, comparativ cu anul 2022, Produsul intern brut s-a majorat cu 2,0%”, arată comunicatul INS. Astfel, în 2023, ritmul de creştere s-a redus la jumătate fată de 2022, când economia locală a avut un avans de 4,1%, după ce se majorase cu 5,7% în 2021. INS a anunțat azi și o inflație de 7,4%, ianuarie 2024 raportat la ianuarie 2023: „Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4%”. Datele INS arată că prețurile la unele produse alimentare au crescut cu peste 10%: la carnea de porc - 10,82%, pește proaspăt - 14%, cartofi - 9%, fructe proaspete - 9,99%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) față de precedentele 12 luni (februarie 2022 – ianuarie 2023) a fost 9,8%. BNR anticipa această situație, arătând și motivul: „Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în debutul anului viitor - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite - şi să descrească gradual în următoarele trimestre”.

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Investiţiile străine directe s-au redus în 2023

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023, arată datele publicate azi de Banca Națională. În 2022, ele au însumat 10,039 miliarde de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,587 miliarde de euro (comparativ cu 10,039 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,548 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro", se arată în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut anul trecut cu 4,86%, comparativ cu 2022, la 7.010 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele peste 7.000 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 125,66 milioane de dolari, în creştere de aproape trei ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie - decembrie 2022, de 45,56 milioane de dolari. În decembrie 2023, au fost înmatriculate 563 de societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (22,38% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,02% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (15,99%). La finele lunii decembrie 2023, în România existau 251.226 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,84 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.756 (capital subscris de 3,31 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,008 miliarde de dolari, în 6.084 de firme.

Casa de Comerț Unirea vindea produse de import Foto: captură video
Economie

Casa de Comerț Unirea vindea produse de import

Casa de Comerț Unirea, deținută de ministerul Agriculturii și promovată de patriotul George Simion, vindea produse de import, arată Direcţia de control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Această direcție a verificat activitatea Casei de Comerț Unirea în perioada 13 decembrie 2023 - 31 ianuarie 2024. Citește și: Noua conducere a ASF își cumpără, pe bani publici, căști in-ear Airpods Pro2 și mouse Apple Magic. Șeful instituției câștigă circa 15.000 de euro pe lună Casa de Comerț Unirea vindea produse de import „S-a constatat că produsele achiziţionate de Casa Unirea şi comercializate ulterior provin în cea mai mare parte de la mărci consacrate la nivel internaţional, din producţie UE sau non UE, iar cele achiziţionate de la fermieri sau producători români sunt într-o proporţie nesemnificativă, fapt ce denotă îndepărtarea managementului de la obiectivul avut în vedere de acţionarul unic atunci când a fost creată această societate, acela de a facilita vânzarea mărfurilor agroalimentare produse în fermele din România", se arată în raportul de control al MADR, citat de Agerpres. În plus, din suma totală de mărfuri facturată de Casa Unirea pe parcursul anului 2023, în valoare de aproximativ 79,6 milioane de lei, societatea a încasat aproximativ 26,6 milioane de lei până la data de 10 ianuarie 2024. Astfel, Casa Unirea înregistrează facturi neîncasate în valoare de aproximativ 53 de milioane de lei, rezultate din derularea contractelor cadru de furnizare de produse. În decembrie 2023, președintele AUR, George Simion, făcea propagandă acestei companii de stat, invenția lui Dragnea și Daea: el a fost singurul lider politic prezent la inaugurarea unui magazin al Casei de Comerț Unirea. În plus, Simion a postat pe Facebook o filmare de la acest moment festiv. „Am deschis magazinul Casei de Comerț UNIREA de lângă București. Urmează măcar unul în fiecare județ, pentru producătorii români”, a scris Simion, pe Facebook. În realitate, Simion nu a deschis nimic, magazinul fiind deschis pe banii contribuabililor. PSD și-a propus să pompeze nu mai puțin de 100 de milioane de lei în acest proiect, care a mai dat odată faliment, de facto.

Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport

Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport. Cu siguranţă, Aeroportul "Henri Coandă" (Otopeni) e cel mai mare din ţară, după numărul de pasageri, volum de marfă şi suprafaţă a terminalelor. Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport Statisticile arată şi pe acest segment cât de accentuat este centralismul: practic, prin Bucureşti trec mai mulţi pasageri decât în toate celelalte aeroporturi din ţară la un loc. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Dar ce aerogară este pe locul 2? Răspunsul nu e deloc simplu. Din 2013, anul în care a depăşit Timişoara, Aeroportul clujean "Avram Iancu" şi-a păstrat locul secund după numărul de pasageri. Din 2021, bănăţenii au rămas şi în urma Aeroportului Iaşi, care are o viteză mai mare de creştere a fluxului de pasageri decât Clujul. Anul trecut, şi Cluj-Napoca şi Iaşiul au stabilit recorduri: peste trei milioane, respectiv peste două milioane de pasageri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, cele mai mici pensii (UE) (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Economie

România, cele mai mici pensii (UE)

România, cele mai mici pensii (UE). În Uniunea Europeană nu există un sistem uniform de calculare a pensiilor. Pensiile variază foarte mult de la o țară la alta. La fel, cheltuielile legate de costul vieții și nivelul de trai al pensionarilor. România, cele mai mici pensii (UE) În unele țări, precum Austria, nici nu există concepul de pensie minimă. În altele, precum Bulgaria, 45% din populație primește o pensie minimă. În unele țări se acordă a 13-a și chiar a 14-a pensie. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” În 2024, pensia minimă în România este de aproape 260 de euro iar cea medie, sub 430 de euro. Pensia minimă este pe penultimul loc în UE. Cea medie, pe ultimul loc. Luxemburg, cei mai bogați pensionari Cei mai bogați pensionari din Uniunea Europeană se află în Luxemburg. Pensia legală netă este echivalentă cu 86,7% din salariu pentru persoanele care se pensionează la 62 de ani. Pensia medie este între 3.000 și 4.000 de euro pe lună. Pensia maximă nu poate depăși 10.000 de euro, iar cea minimă, pentru cineva care a muncit 40 de ani și a plătit toate contribuțiile, este de 2.165 de euro. Pensia minimă pentru cineva care a contribuit timp de 26 de ani este de 1.407 de euro. Minimul olandez: 1.244 de euro În Olanda, o persoană primește, în medie, 89,2% din salariul brut când ajunge la pensie. Sistemul de pensii se bazează pe doi piloni. Pentru o persoană de 67 de ani există un venit de bază (AOW) de 1.244 de euro net pe lună, plătit de stat, indiferent de vechimea în muncă. Singura condiție: persoana trebuie să fi plătit cotizațiile de securitate socială. La această sumă se adaugă veniturile suplimentare: cota din salariu și vechimea în muncă. Cele mai mici pensii în Olanda sunt de 2.665 de euro și revin persoanelor care au lucrat în industria Horeca. Cei care au lucrat în industria comerțului primesc, în medie, o pensie de 3.170 de euro. În domeniul educației, pensiile încep de la aproximativ 3.800 de euro. Pensiile peste 4.000 de euro se înregistrează în domeniile informatică, servicii specializate, precum medicină, energie, finanțe sau minerit. Suedia, pensie cu coroane Pensionarii suedezi sunt și ei printre cei mai înstăriți din UE. În 2022, doar 1% dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau peste trăiau în sărăcie. În timp ce pensia minimă este de aproximativ 1.000 de euro (11.849 de coroane suedeze), pensia medie este de aproximativ 2.100 de euro (24.200 de coroane). În 2024, plafonul anual pentru cea mai mare pensie este de 54.479 de euro (614.500 de coroane). Finlanda, diferențe pe regiuni În 2021, pensiile medii ale finlandezilor erau de aproximativ 1.784 de euro pe lună. În 2022, acestea au crescut, ajungând la 1.845 de euro pe lună. 10% dintre pensionarii finlandezi primesc mai mult de 3.000 de euro pe lună. Pensiile în Finlanda diferă în funcție de regiune. Cele mai mari s-au înregistrat în Kauniainen - 3.311 de euro, Espoo - 2.466 euro și Helsinki - 2.288 euro. Cele mai mici pensii din Finlanda le primesc rezidenții din Soini: 1.366 de euro. Austria vs Germania În Austria nu există conceptul de pensie minimă. Dacă o pensie este mai mică de 1.217 euro lunar, este considerată caz social. Se alocă, așadar, indemnizații compensatorii, astfel încât pensia să ajungă la cel puțin 1.325 de euro pe lună. În Austria se plătesc anual 14 pensii. Pensia medie, în Austria, este de aproximativ 2.000 de euro pe lună. Spre deosebire de Germania, unde pensia medie este de 1.543 de euro pe lună. Diferențele între cele două țări continuă să se adâncească și provoacă dezbateri în Germania. Unul dintre motivele diferențelor: salariile sunt semnificativ mai mari în Austria decât în Germania. Pensionarii primesc, în Austria, o pensie medie egală cu cel puțin 80% din salariul de bază. În Germania, pensia depășește cu puțin 50% din acesta. Apoi, în Austria, toți angajații sunt, în general, incluși în sistemul de pensie obligatorie pentru limită de vârstă și plătesc asigurări de pensie obligatorii, inclusiv cele de stat. Astfel, o vânzătoare în Austria ajunge să aibă o pensie lunară netă de 2.745 de euro. În Germania, cu excepția majorității persoanelor care desfășoară activități independente, toți angajații sunt, în general, incluși în sisteme de securitate obligatorii specifice angajatorului. Acestea sunt concepute foarte diferit în ceea ce privește contribuția/condiții de beneficii. În 2024, pensiile austriece vor crește cu 9,7%, dar cele din Germania vor crește doar cu 3,5%. Belgia premiază pensionarii Până în 2022, pensia medie a 70% dintre pensionarii belgieni era între 1.200 și 1.500 de euro pe lună. În prezent, cifrele guvernamentale arată că pensia medie, pentru o "carieră completă", adică 45 de ani de muncă și cotizații sociale, ajunge la 2.172 de euro pe lună. Începând cu 1 iulie 2024, va fi introdus și un bonus de pensie. Acesta va fi acordat celor care aleg să se pensioneze mai târziu. Se va ajunge, de la 3.775 de euro pentru primul an suplimentar lucrat după data pensionării anticipate, la 7.550 de euro pentru al doilea an suplimentar și la 11.325 de euro pentru al treilea. Suma totală a bonusului pentru cei care aleg să muncească trei ani după vârsta de pensionare: 22.650 de euro. În Franța, pensii bune pentru profesori În Franța, o persoană primește în medie 60% din salariul brut când ajunge la pensie. Potrivit celor mai recente date, pensia medie este de aproximativ 1.500 de euro pe lună. Pensiile celor care au lucrat în sectorul public de stat ajung la 1.924 de euro pe lună. Funcționarii publici teritoriali au, în general, o pensie de 1.182 de euro, funcționarii din spitale, 1.373 de euro. În medie, pensia lunară a unui chirurg este de 3.035 de euro. Profesorii din învățământul primar public au o pensie care pornește de la 2.542 de euro. Danemarca, 830 de euro minimum În Danemarca, pensia de stat cuprinde o sumă de bază și o sumă suplimentară. Suma de bază, medie, este de aproximativ 830 de euro (6.237 de coroane) pe lună. Suma suplimentară medie începe de la 900 de euro (6.728 de coroane). Pensia medie depășește, astfel, 1.700 de euro. Cea mai mică pensie din Danemarca este echivalentă cu suma de bază. Minerii spanioli, pensii mari În Spania, pensia medie națională este de 1.375 de euro. Sunt însă diferențe în funcție de regiuni. Nordul țării se află în fruntea listei comunităților cu cea mai mare pensie medie. Comunitatea autonomă cu cea mai mare pensie este Țara Bascilor, cu o medie de aproximativ 1.685 de euro. Urmează Asturias și Madrid, cu 1.640 și, respectiv, 1.590 de euro. Pe locul patru, Navarra, cu o medie de 1.548 de euro. Cele mai mici pensii s-au înregistrat în Extremadura, comunitate autonomă din Spania: 1.166 de euro. Cele mai mari pensii se înregistrează în industria mineritului (2.600 de euro pe lună), în domenii care implică risc crescut de toxicitate (1.800 de euro), marină (1.500 de euro) și în meserii cu risc de periculozitate (1.400 de euro). Cei care au avut meserii independente au pensii mult mai mici: 900 de euro pe lună. Fermierii italieni, sub 900 de euro În Italia, în medie, cuantumul lunar al pensiei pentru limită de vârstă este de 1.359 euro. Cele mai ridicate pensii se înregistrează în nord: 1.456 de euro. Cele mai mici pensii, în Tirolul de Sud: în medie 1.100 de euro pe lună. În Italia, în medie, un profesor în ciclul primar primește o pensie în jur de 1.600 de euro. Un fermier italian are o pensie de 890 de euro pe lună. Pensii mari în Malta, dar și viață scumpă În Malta, pensia medie este de aproximativ 1.200 de euro pe lună. Cu toate acestea, din cauza costului ridicat al vieții, una din trei persoane de peste 65 de ani este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aproape 11% nu pot participa în mod regulat la o activitate de agrement, 7,6% nu își pot menține casa suficient de cald iarna și 6,6% nu își pot permite două perechi de pantofi. 33% nu își pot permite o vacanță anuală de o săptămână departe de casă și 15,4% nu își pot permite cheltuieli financiare neașteptate care ar putea apărea. O treime din pensionarii irlandezi trebuie ajutați În Irlanda, pensia plătită de stat trece puțin peste nivelul de o mie de euro. Trei din zece persoane de peste 66 de ani depind de ajutorul de protecție socială. Mulți nu pot acoperi noile costuri de vieții, în ceea ce privește sănătatea, transportul și locuință. 20% dintre cuplurile mai în vârstă și 40% dintre persoanele în vârstă care trăiesc singure nu ar face față unor cheltuieli lunare care să depășească 1.200 de euro pe lună. Pensia minimă în Cipru, cât cea medie în România Pensia minimă în Cipru este de 362 de euro, iar cea medie, de aproximativ 805 euro. La acestea se adaugă indemnizații pentru vechimea în muncă și vârsta de pensionare. Valoarea maximă a unei pensii de stat este de aproximativ 2.660 de euro. Există diferențe majore între pensionarii din sectorul public și cei din sectorul privat. Pe când un angajat la stat primește în medie o pensie de 1.000 de euro, cei din sectorul privat au o pensie de doar 685 de euro. La sfârșitul anului trecut, Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale a anunțat că pensia de bază va crește, astfel încât pensia minimă garantată de stat să ajungă la 411 euro. Cehia, pensie medie dublă față de România Majoritatea pensionarilor cehi primesc în prezent o pensie cuprinsă între 700 și o mie de euro (18 - 26 de mii de coroane), ceea ce corespunde cu aproximativ 70% din venitul lor anterior din muncă. Potrivit datelor Administrației Cehe a Securității Sociale, în 2023, valoarea medie a pensiilor a ajuns la aproximativ 800 de euro (20.216 de coroane). Din ianuarie 2024, pensia medie va crește cu 19 euro (20.693 de coroane). În Grecia, pensia minimă - triplă față de România În Grecia, pensia medie garantată de stat, în octombrie 2023, era de 792 de euro. În total, venitul mediu cumulat din pensii principale, auxiliare și bonusuri, se ridică la 950 de euro. Această pensie este primită de 52,16% dintre pensionari. O categorie de pensionari considerați în risc de sărăcie, 33,54%, primesc o pensie minimă de până în 700 de euro și sunt potențiali beneficiari ai prestației speciale de urgență de până la 150 de euro. Estonia a crescut pensia medie Pensiile în Estonia au crescut în 2023, ducând pensia medie la 700 de euro. Pensia minimă națională este de 336 de euro. În 2024, pensia medie a crescut la 776 de euro pe lună. Letonia, pensie minimă sub România Potrivit datelor Agenției de Stat de Asigurări Sociale, anul trecut, pensia medie pentru limită de vârstă în Letonia a fost de 530 de euro. Aproape 43% dintre pensionari primesc această pensie. Doar 6.000 de pensionari au o pensie de 1.500 de euro pe lună. Pensia minimă, în 2023, era de 136 de euro. Două treimi din populația letonă are pensii inadecvate. Lituania, nivel de pensii peste România În 2023, pensia medie în Lituania era de aproximativ 43% din salariul mediu național. În 2024, pensia medie pentru cei pensionați înainte de vreme va ajunge la 605 euro, adică 45,9% din salariul mediu. Pentru pensionarii cu vechimea necesară, aceasta va ajunge la 644 de euro, 48,8% din salariul mediu. Polonia plătește 13 pensii Din 2016 până în 2023, pensiile au fost majorate de mai multe ori și au fost plătite contribuții suplimentare, precum și a 13-a pensie. Partidul Lege și Justiție a promis, la sfârșitul anului trecut, că, dacă va fi reales, pensionarii vor beneficia în 2024 și de a 14-a pensie. În prezent, pensia medie în Polonia este de aproximativ 770 de euro (3.364 zloți). Cea mai mică pensie din 2024 (de la 1 martie 2023 până la sfârșitul lunii februarie 2024) este de 366 de euro (1.588 de zolți). Pensia minimă în Portugalia, dublă față de România La sfârșitul anului trecut, în Portugalia s-au anunțat majorările pensiilor. 6% pentru pensiile medii, de până la 1.018 euro, 5,65% pentru pensiile între 1.018 și 3.055 de euro și 5% pentru pensiile între 3.055 și 6.111 de euro. Pensiile minime, care acoperă în jur de două milioane de portughezi, vor crește și ele, între 5% și 6%, ajungând de la 480, la 509 euro. A existat și o controversă: liderul PSD, Luís Montenegro, a promis că va ridica venitul minim la 820 de euro, până în 2028. Declarația a generat așteptarea unei creșteri mai substanțiale a pensiilor minime. Însă Montenegro a rectificat, declarând că propunerea era destinată doar beneficiarilor Suplimentului de Solidaritate pentru Persoane Vârstnice (CSI). Aceștia sunt mai puțin de 200 de mii. Și Slovenia dă o pensie minimă mai mare decât România Pensia minimă în Slovenia este de 310 euro, cea mai mare este de aproape 4 mii de euro. Peste 40% dintre pensionarii din Slovenia primesc mai puțin de 700 de euro. În Slovenia, mai puțin de 50.000 de pensionari au o pensie între 800 și 900 de euro. O pensie de 900 de euro o primește, de exemplu, un lector la universitate. Majoritatea pensionarilor, peste 88.000, primesc între 600 și 700 de euro. Pentru aproape 80.000 de persoane, ale căror venituri sunt mult mai mici, statul trebuie să plătească diferența de până la 687,75 de euro, care este cuantumul pensiei garantate pentru viața profesională deplină și vârsta prescrisă. Bulgarii ne bat cu câteva zeci de euro Potrivit datelor guvernamentale, pensia medie în Bulgaria va crește în 2024, atingând suma 450 de euro (883 leva). De la 1 iulie, toate pensiile acordate până la sfârșitul anului 2023 vor fi mărite cu 11%. Pensia minimă va crește și ea, ajungând la aproximativ 296 de euro (580 leva). În Bulgaria, 45% din populație primește pensia minimă. Plafonul pentru pensia maximă este de 3.400 de leva (aproximativ 1.700 de euro), însă doar 2.211 de pensionari bulgari primesc o asemenea pensie. Croația, un pic sub Bulgaria, dar peste România Pensia medie în Croația este de 491 de euro. Cea mai mică pensie, pentru croații care au lucrat mai puțin de 19 ani, e de 266 euro. Cei care au o vechime între 20 și 24 de ani primesc în medie o pensie de 333 euro. Pensia medie pentru cei care au lucrat între 25 și 29 de ani este de 430 de euro. Persoanele cu 30 de ani de vechime au o pensie medie de 535 de euro. Peste 46 de ani de vechime în muncă, pensia medie este de 913 euro. În prezent, 13.622 de persoane primesc această pensie. Pensiile de invaliditate sunt de 374 euro, iar cele de urmaș, 431 euro. Slovacia, bonus de Crăciun În Slovacia, din 2020, pensionarii primesc un bonus de Crăciun, denumit și a 13-a pensie. Bonusul nu este o pensie întreagă, ci este calculat în funcție de cuantumul pensiei primite. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât bonusul scade. Inițial, acest bonus a pornit de la 50 de euro (pentru cei cu pensii de peste 900 de euro), cel mai mare fiind de 300 de euro. În prezent, s-a luat în calcul o sumă fixă pentru a 13-a pensie: 606 euro, cuantumul unei pensii medii. Ungaria, a 13-a pensie: 530 de euro Potrivit Legii pensiilor, pensiile trebuie majorate în luna ianuarie a fiecărui an cu o sumă egală cu inflația estimată pentru anul dat. În Ungaria, pensia medie, la finalul anului trecut, era de aproximativ 530 de euro (218.000 forinți). Pentru cei care au împlinit 65 de ani și au muncit cel puțin 20 de ani, pensia este de aproape 600 de euro (230.700 de forinți). Vechimea în muncă poate aduce o pensie de aproape 870 de euro (338.900 forinți) Pensiile pentru persoanele cu handicap sunt de 319 euro (123.700 forinți), iar pensiile de urmași în jur de 280 de euro (108.200 forinți). Și în Ungaria se plătește a 13-a pensie. Plata se face în luna februarie. A 13-a pensie va fi echivalentă, de anul acesta, cu pensia medie, majorată: 560 de euro (între 220-230 de mii de forinți).

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari Foto: Facebook
Economie

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanțe a absorbit jumătate din fondurile PNRR estimate

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Potrivit unui document denumit „Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.12.2024”, Guvernul estimase că, în 2023, va primi 3,65 de miliarde de euro de la UE, strict în cadrul proiectelor PNRR. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Însă, la final de an absorbise doar 1,86 miliarde de euro. Din 2007 până la finalul anului 2023, România a primit de la UE 92,1 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu sub 22,6 miliarde de euro. Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Dar execuția bugetară la final de an arată că, din banii din PNRR, s-au cheltuit efectiv doar 700 de milioane de euro (3,49 miliarde de lei) în 2023. Anul trecut, România a trimis doar cererea de plată numărul 3 - deși avea dreptul să trimitădouă cereri de plată pe an - în valoare de 2,7 miliarde de euro, iar aceasta este încă la stadiul de analiză la Comisia Europeană. Cererea de plată numărul 4 ar urma să fie trimisă abia în trimestrul III din 2024. În ceea ce privește toate fluxurile de finanțări de la UE, estimarea era de 13,2 miliarde de euro, dar s-au atras numai 10,8 miliarde de euro. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Totuși, din 2007 până acum România a beneficiat de un flux net de bani de la UE (sume primite din care s-a scăzut contribuția țării noastre la bugetul Uniunii) de 62,5 miliarde de euro.

Smiley, cel mai bogat artist român (sursa: Facebook/Smiley)
Economie

Smiley, cel mai bogat artist român

Smiley, cel mai bogat artist român. Acesta a pus pe picioare o adevărată industrie muzicală din care ies milioane de euro. Cu profit pe măsură. Smiley, cel mai bogat artist român Numele real al lui Smiley este Andrei-Tiberiu Maria, sub care artistul a înființat firma Ha Ha Ha Production SRL în 2006. Citește și: Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei În prezent, în firmă mai sunt acționari părinții lui Smiley, dar și fratele acestuia, Filip. Fiecare din cei trei deține câte 10% din firmă. Restul de 70% din părțile sociale sunt ale lui Smiley. Firma a crescut de la an la an. Astfel, în 2022, încasările au fost de aproape 1,2 milioane de lei lunar. La finalul anului, veniturile totale au ajuns la 14,2 milioane de lei. Profitul net al anului 2022 a fost de 917.600 de lei. Din care Smiley are 70%, adică peste 642.000 de lei, aproximativ 130.000 de euro. În medie lunară, peste 10.000 de euro. Bilanț impecabil Cel mai probabil, însă, Smiley este și angajat al firmei, așadar încasează și salariu în fiecare lună. La sfârșitul anului 2022, Ha Ha Ha Production SRL avea 12 angajați, peste 2,6 milioane de lei în casă și la bănci și datorii de puțin peste un milion de lei. Bilanțul Ha Ha Ha Production SRL pe 2022 (sursa: mfinante.ro)

Cum îți afli singur pensia recalculată (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Cum îți afli singur pensia recalculată

Cum îți afli singur pensia recalculată. Recalcularea pensiilor de anul acesta le dă speranțe multora dintre pensionari, care speră la creșteri. Există o formulă prin care orice pensionar își poate calcula singur pensia pe care o va încasa după recalculare. Creștere aproximativă de 40% Pentru ca formula să fie ușor de înțeles, luăm drept exemplu un pensionar care a avut o perioadă de cotizare între 25 și 45 de ani și a avut un salariu mediu lunar de 2.000 de lei. Din peste cinci milioane de pensionari, cât are România în prezent, trei milioane vor avea pensiile majorate după recalcularea programată pentru 1 septembrie 2024. Creșterea medie a pensiilor va fi în jur de 40%. Citește și: Un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Dar nu toate pensiile vor crește uniform. Motivul: punctele de stabilitate din noua metodă de calcul al pensiilor. Astfel, cuantumul pensiilor va depinde în mare măsură de numărul anilor lucrați. De exemplu, persoanele care au lucrat mai mult de 25 de ani vor avea o pensie evident mai mare, aproape dublă. Cum îți afli singur pensia recalculată Pentru a înțelege diferența de bani la recalculare în funcție de perioada de cotizare, alegem trei exemple. Să spunem că este vorba de trei pensionari care au avut același salariu net mediu, și anume 2.000 de lei lunar. Dar unul a muncit 25 de ani, al doilea - 35 de ani, al treilea - 45 de ani. Conform legii, "punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv". Venitul brut lunar care se ia în calcul este de 6.789 de lei. Așadar, punctajul lunar se obține împărțind salariul lunar brut obținut la 6.789. La acesta se adaugă punctele aferente fiecăreia din cele 12 luni și se va împarți la 12. Cea mai mică creștere, sub 25 de ani de cotizare Potrivit exemplelor alese mai sus, este vorba de trei pensionari care au avut un salariu de 2.000 de lei net lunar. Un salariu net de 2.000 de lei se obține dacă salariul brut a fost 3.550 de lei. Prin împărțirea salariului brut de 3.550 de lei la 6.789, se obține punctajul de 0,52. În prezent, valoarea punctului de pensie este de 81 de lei. Așadar, în cazul pensionarului care a muncit 25 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei, pensia se calculează astfel: 25 de ani X 0,52 X 81 lei. Rezultatul: o pensie de 1.053 de lei pe lună. 500 de lei în plus pentru zece ani În cazul pensionarului care a muncit 35 de ani pe un salariu net de 2.000 de lei, calculul punctelor este următorul: 35 de ani x 0,52 = 18,2 puncte. Însă, conform noii legi, la aceasta se adaugă așa numitele "puncte de stabilitate" (vezi la finalul articolului cum se acordă punctelde stabilitate): 5×0,5 + 5×0,75 = 6,25. Punctele de stabilitate se adaugă la cele 18,2 puncte rezultate după calculul celor 35 de ani de muncă și astfel, se obține un punctaj de 24,45. Înmulțit cu 81 de lei (valoarea unui punct), se ajunge la o pensie de 1.980,45 de lei. Stagiu dublu de cotizare, pensie triplă Pensionarului de 45 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei i se calculează punctajul astfel: 45 ani X 0,52 = 23,4. La acest punctaj se adaugă puncte de stabilitate: 5X0,5 + 5X0,75 + 5X1 = 11,25. În total, deci, punctajul ajunge 34,65. Care se înmulțesc cu 81 lei, valoarea punctului de pensie, și rezultă o pensie de 2.806,65 de lei. Număr total de puncte al pensionarului = punctele de contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate și necontributive. Cum se calculează punctele de stabilitate Punctele de stabilitate se acordă celor care au muncit mai mult de o perioadă de 25 de ani. Astfel, se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an pentru intervalul 26 – 30 de rămânere în muncă, inclusiv; 0,75 puncte/an, pentru fiecare an din intervalul 31 – 35, inclusiv; 1 punct/an, pentru fiecare an din intervalul 36 – 40 ş.a.m.d. La acestea se adaugă și: 0,25 de puncte pentru fiecare an la grupa a a II-a de muncă (20 lei în plus pe an) și 0,5 puncte pentru fiecare an la grupa I de muncă (40 lei în plus la pensie), arată tvrinfo.ro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră