sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1240 articole
Economie

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile

La rectificarea bugetară, Guvernul a tăiat peste 16 miliarde lei din cheltuielile cu fonduri PNRR nerambursabile și a crescut cu aproape 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Un bugetar de la Garda de Mediu, cu salariu ridicol de mic, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Cheltuieli de personal: +18 mld. lei (...) CF a semnalat în opinia asupra bugetului faptul că majorările discreționare de salarii din 2023 implică riscuri sporite în sensul unor presiuni suplimentare din partea altor sectoare publice în anul 2024. Execuția la șapte luni indică o creștere cu 23,9% a cheltuielilor de personal, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care ținta proiectată în bugetul inițial era de numai 10,2%”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile „În comparație cu bugetul inițial, principalele modificări se regăsesc la nivelul indicatorului privind proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (-14,7 mld. lei, reprezentând o scădere de 35,5% față de nivelul avut în vedere în proiectul de buget). Această scădere este acomodată parțial de creșterea cu 11,7 mld. lei a sumelor destinate investițiilor din fonduri proprii și împrumutate (acestea sunt compuse din cheltuielile de capital adresate investițiilor, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă și din alte transferuri de natura investițiilor) și de majorarea cu 2,4 mld. lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă postaderare”, se mai explică în așa-numita „Opinie a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, fost ministru PNL al Finanțelor, arată că absorbția fondurilor de coeziune oferite României în exercițiul bugetar 2021-2027 era zero, până la final de august. „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, arată Consiliul Fiscal.

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile Inquam Photos / George Călin
Va urma un an „dureros” fiscal (sursa: Facebook/Blocul Național Sindical)
Economie

Va urma un an „dureros” fiscal

Va urma un an „dureros” fiscal. Anul 2025 va fi unul dureros din punct de vedere fiscal astfel că, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli vor fi taxe şi impozite mai mari, a afirmat, luni, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o înregistrare video pe pagina de Facebook a organizaţiei. Va urma un an „dureros” fiscal "Creşterea cheltuielilor pe seama deficitului va antrena în anii următori majorări semnificative ale cheltuielilor cu dobânzile, în contextul în care astăzi plătim lunar dobânzi de peste 600 de milioane de euro, echivalentul preţului pe care România l-a încasat din vânzarea Petrom", a menţionat Dumitru Costin. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "Forma rectificării arată în fapt două lucruri: bugetul pentru 2024 a fost făcut prost şi nerealist, deficitul bugetar fiind aproape dublu faţă de perioada similară din 2023, respectiv 71 de miliarde lei în 2024, faţă de 38 miliarde lei în primele şapte luni din 2023; fără această rectificare bugetară, multe instituţii ar fi rămas inclusiv fără bani de salarii. Modul în care s-a făcut această rectificare arată că, din punct de vedere fiscal, 2025 va fi un an dureros, în care, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli, vom avea şi taxe şi impozite mai mari. Decontul va veni sigur. Întrebarea este cine va plăti pentru aceste măsuri şi cât de dur", a adăugat acesta. Premisele rectificării bugetare Potrivit acestuia, rectificarea bugetară pleacă de la două premise, justificând nevoia de intervenţie, doar că în sens diferit. "O premisă se referă la ajustarea indicatorului creştere economică reală prognozată pentru anul 2024, urmând să se reducă de la 3,4 la 2,8. Din punctul nostru de vedere, ajustarea acestui indicator ar fi trebuit să genereze mult mai multă prudenţă. Cea de-a doua premisă se referă la cheltuieli ce nu mai au acoperire în resurse alocate până la finalul acestui an. Dincolo de suplimentările de venituri şi cheltuieli pentru proiectele cu finanţări europene, la capitolul venituri se produce o ajustare nesemnificativă a acestora, singurul argument adus fiind acela al unei mai bune colectări. Dacă acest argument ar fi fost unul real, atunci Guvernul n-ar fi avut nevoie recent de aprobarea unor măsuri de amnistie fiscală", a explicat preşedintele BNS. Ajustarea cheltuielilor El a precizat că, în ceea ce priveşte ajustarea capitolului de cheltuieli, aceasta se produce la aşa-zisele componente dure, precum: cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenţă socială şi cheltuieli cu dobânzile. "Principalele categorii de cheltuieli majorate sunt: 8,8 miliarde lei în plus la cheltuieli de personal, 3 miliarde lei în plus la dobânzi, 3 miliarde lei în plus la transferuri, 5 miliarde lei în plus la asistenţă socială şi 11,3 miliarde lei în plus pentru creşterea cheltuielilor fondului unic de asigurări de sănătate. Din 40 de miliarde de lei cheltuieli suplimentare, doar 23,6 miliarde lei sunt acoperite din venituri, restul de 16,4 miliarde lei fiind pe seama creşterii deficitului bugetului public", a adăugat Dumitru Costin. Guvernul a aprobat luni rectificarea bugetară pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul asigurărilor de şomaj, ţinând cont de prognozele macroeconomice elaborate de Comisia Naţională de Prognoză, a anunţat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul şedinţei Executivului. Indicatorii pe care a fost realizată rectificarea sunt o creştere economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde de lei iar cheltuielile bugetului general consolidat sunt în valoare de 743 miliarde de lei.

Boloș România rămâne cu cota unică (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Economie

Boloș: România rămâne cu cota unică

Boloș: România rămâne cu cota unică. România rămâne în continuare cu cota unică, a afirmat, luni, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, el menţionând că nu s-a pus problema să se lucreze la impozitul progresiv. Boloș: România rămâne cu cota unică "Nu s-a pus problema ca să lucrăm la impozitul progresiv", a răspuns Marcel Boloş, unor întrebări ale jurnaliştilor adresate în conferinţa de la finalul şedinţei de Guvern. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "În continuare rămânem cu cota unică, care ştim că a produs mult bine pentru toţi românii, care ştim că încurajează munca, care ştim că este în avantajul celor care îşi desfăşoară activitatea în câmpul muncii şi în felul acesta noi continuăm cu cota unică. Impozitul progresiv se potriveşte doar în perioadele în care statele sunt dezvoltate, au un anumit nivel de dezvoltare şi deocamdată România şi românii au nevoie de cota unică pentru a fi sprijiniţi în această perioadă grea pentru ceea ce înseamnă traiul de zi cu zi", a adăugat acesta. Nevoile României Întrebat de ce se recomandă acest tip de impozit de către Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială, ministrul Finanţelor a explicat că, până la a ajunge la statutul de ţară dezvoltată, România are nevoie de implementarea bugetelor de investiţii. "Eu cred că de la particularităţile pe care le are România, de ţară în curs de dezvoltare, până la a ajunge la nivelul de statut de ţară dezvoltată, mai trebuie să ne implementăm cel puţin bugetele de investiţii, pentru Politica de Coeziune şi pentru ceea ce înseamnă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi e nevoie în continuare să apărăm cota unică, aşa cum este ea acum reglementată de Codul Fiscal", a declarat Boloş.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie Foto: Facebook Equinor
Economie

SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie

SUA și Norvegia au devenit principalii exportatori de energie în Uniunea Europeană, în trimestrul II din 2024, arată datele Eurostat publicate azi. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie În al doilea trimestru al anului 2024, majoritatea importurilor UE de produse petroliere au provenit din Statele Unite (15,1%), Norvegia (14,1%) și Kazahstan (11,7%). Majoritatea gazelor naturale în stare gazoasă au provenit din Norvegia (43,5%). A urmat Algeria cu 21,6%, care s-a situat înaintea Rusiei, de unde s-au importat doar 15,5% din gaze. Statele Unite au furnizat Uniunii Europene aproape jumătate din gazele naturale lichefiate importate (46,0%), plasându-se înaintea Rusiei (16,8%) și Qatarului (11,9%). În al doilea trimestru din 2024, UE a importat produse energetice în valoare de 94,9 miliarde EUR, însumând un total de 177,9 milioane de tone. Comparativ cu același trimestru din 2023, importurile au scăzut atât în valoare (-10,7%), cât și în masă netă (-9,7%). Valoarea gazelor naturale importate în stare gazoasă a scăzut cu 31,4% în al doilea trimestru din 2024, comparativ cu același trimestru din 2023, în timp ce volumul a scăzut cu 9,5%. O tendință similară a fost observată pentru gazul lichefiat, importurile înregistrând o scădere accentuată în valoare (-41,2%) și în volum (-20,2%).

Când depun pensionarii adeverințele de venit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Când depun pensionarii adeverințele de venit

Când depun pensionarii adeverințele de venit. Noua lege a pensiilor (nr. 360/2023), intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, îi ajută pe pensionari să își crească pensiile, luând în calcul venituri care nu erau incluse înainte. Când depun pensionarii adeverințele de venit Este vorba despre venituri nepermanente (printre care sporuri, prime, al 13-lea salariu, pentru care s-au achitat contribuții de asigurări sociale). Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor În această etapă se recalculează pensiile celor care au depus adeverințe de venit până la 31 august 2024, care atestă veniturile nepermanente obținute înainte de aprilie 2001. De asemenea, sunt recalculate acum și pensiile celor care au lucrat în Cooperative Agricole de Producție (CAP). Este important de știut că adeverințele de venit pot fi depuse oricând. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu i-a repus în funcție pe controversații șefi ai Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor Foto: Facebook
Economie

Ciolacu repus funcție șefi Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor

Ciolacu i-a repus în funcție pe controversații șefi ai Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP), la trei luni după ce i-a demis. În iulie, premierul Ciolacu i-a demis de la AMEPIP pe vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru. Ciolacu i-a repus în funcție pe controversații șefi ai Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor Oficial, aceștia au demisionat „pentru a menţine relaţia de cre­dibilitate între Guvernul României şi instituţiile europene, cât şi pentru a nu exista vreun risc cu privire la aprobarea cererii de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către Comisia Europeană”. Anterior, pre­mierul Marcel Ciolacu a declarat că va cere demisia conducerii din subor­dinea sa, pentru că exe­cutivul european a con­statat că există „anumite incom­pati­bilităţi“. Acum, fără explicații, Ciprian Hojda a fost numit președinte interimar al AMEPIP, iar Victor Moraru, vicepreședinte. Deciziile au fost publicate joi în Monitorul Oficial. Ciprian Cătălin Hodja a studiat economie la o universitate din Arad, a fost contabil la o bancă din Vișeul de Sus și a fost consilier de stat în Cancelaria fostului premier Nicolae Ciucă. Invocând faptul că procesul de selecție pentru o nouă conducere implică mai multe etape și poate dura câteva luni, Guvernul a aprobat luni, 9 septembrie, o ordonanță de urgență pentru asigurarea conducerii interimare la această agenție. Astfel, premierul Marcel Ciolacu poate numi președintele și vicepreședinții interimari, până la data numirii conducerii rezultate din procesul de selecție, dar nu mai mult de 6 luni. Citește și: După Crin Antonescu, și soția sa, Adina Vălean, îl atacă pe Ciucă și îl laudă pe Geoană. Familia Anonescu, legături subterane cu Geoană AMEPIP moni­torizează 216 companii de stat la nivel central şi 1.200 de companii locale, care fac 7-8% din PIB-ul României, în funcţie de evoluţia din anul respectiv.

An bun pentru vinurile din Moldova (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

An bun pentru vinurile din Moldova

An bun pentru vinurile din Moldova. În podgoriile din județul Iași culesul viilor se apropie de final, iar marii producători de vinuri estimează deja producții record. An bun pentru vinurile din Moldova Cotnari, de exemplu, anunță o recoltă frumoasă, chiar una dintre cele mai bune din ultimii ani, după cum apreciază reprezentanții companiei. Citește și: Profesorii de la cursurile de masterat ale lui George Simion, stupefiați de ce face acum liderul AUR: Parcă nu ar fi învățat nimic Aceștia au calculat o producție de aproximativ 22 de milioane de kilograme de struguri, ceva mai bine față de media anuală înregistrată de Cotnari. Anul acesta, însă, nu cantitatea face diferența, ci calitatea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Donezi sânge, nu plătești impozit (proprietate) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Donezi sânge, nu plătești impozit (proprietate)

Donezi sânge, nu plătești impozit (proprietate). Ieșenii care donează sânge în mod regulat ar putea beneficia de o reducere sau chiar scutire la plata impozitului anual pe o proprietate rezidențială. Donezi sânge, nu plătești impozit (proprietate) Un proiect de hotărâre a fost inițiat în acest sens de viceprimarul Răzvan Timofciuc. Demersul are la bază o lege intrată în vigoare în prima jumătate a acestui an: Legea 74/2024 privind modificarea Codului Fiscal. Citește și: EXCLUSIV Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată de judecătorul Dan Enescu Acest act normativ permite consiliilor locale să emită hotărâri prin care să acorde o reducere a impozitului pentru clădiri acelor persoane "care fac dovada a cel puțin trei donări de sânge în cursul unui an calendaristic". Legiuitorul a lăsat la latitudinea deliberativelor locale nivelul reducerii, dar în actul normativ se arată că poate fi aplicată inclusiv o scutire de până la 100%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Foto: Facebook
Economie

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători rectificării bugetare

Bugetarii și pensionarii speciali sunt marii câștigători ai rectificării bugetare: împreună, primesc circa 10 miliarde de lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Doar ministerul de Finanțe primește o sumă mai mare, 14 miliarde de lei, dar trei miliarde sunt pentru plata dobânzilor. În plus, în afara structurilor Guvernului, va primi peste 11 miliarde de lei Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din care 127 de milioane sunt cheltuieli de personal. Acest minister a publicat, azi, în baza legii transparenței decizionale, un proiect de ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. În 2023, guvernul Ciolacu nu a operat nici o rectificare a bugetului și a operat schimbări masive ale bugetului prin transferuri la și de la fondul de rezervă al guvernului. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Prin această ordonanță, deficitul bugetului ajunge la 6,94% din PIB. Care sunt principalele modificăr i operate la bugetul votat de Parlament: Potrivit notei de fundamentare la proiectul ordonanței de rectificare, „cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 8.799,4 milioane lei”. Ele vor reprezenta, în total, 9,3% din PIB, apreciază ministerul de Finanțe - recomandarea Băncii Mondiale fiind ca ele să consume mai mult de 8% din PIB. 764 de milioane de lei în plus la Interne pentru plata pensiilor. În bugetul inițial pentru plata acestor pensii era prevăzută suma de 5,84 miliarde de lei. 49 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor foștilor angajați SRI. Suma inițială votată de Parlament, pentru 2024: 768 de milioane de lei 250 de milioane de lei în plus pentru plata pensionarilor ministerului Apărării. Inițial, alocarea era de 3,86 miliarde. Nota de fundamentare estimează o datroei publică, la final de an de 51,5%, ceea ce ar obliga Guvernul să ia măsuri, inclusiv înghețarea cheltuielilor cu salariile buegtarilor.

Pensie recalculată: 33.654 de lei brut (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pensie recalculată: 33.654 de lei brut

Pensie recalculată: 33.654 de lei brut. Cea mai mare pensie din județul Iași stabilită pe criteriul de contributivitate ajunge în 2024 la 33.654 de lei brut după recalculare (circa 6.700 euro). Pensie recalculată: 33.654 de lei brut Totuși, deși este cea mai mare pensie la nivelul Iașiului, nu a înregistrat și cea mai mare creștere în urma primei etape a recalculării pensiilor. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Această pensie a crescut cu 2.143 de lei față de suma inițială de 31.511 de lei brut (aproape 6.300 euro), cât era cuantumul precedent. În schimb, un alt pensionar ieșean a obținut o majorare semnificativă de 8.000 de lei la pensie, după ce i-a fost recalculată pe baza Legii 360/2023, care a intrat în vigoare la începutul acestei luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Credit cu cost mare pentru încălzire (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Credit cu cost mare pentru încălzire

Credit cu cost mare pentru încălzire. Noul credit care va fi contractat de Primărie ar putea genera costuri suplimentare de până la 37 milioane lei. Credit cu cost mare pentru încălzire Aceasta este estimarea municipalității: instituția a lansat deja procedura de achiziție publică, iar ofertele băncilor sunt așteptate până pe 4 octombrie. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Primăria va împrumuta 145 milioane lei pentru a cumpăra combustibil necesar sistemului de termoficare, la fel ca iarna trecută. Municipalitatea vrea să returneze creditul în șapte ani, cu o perioada de grație de nouă luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum se calculează pensia de urmaș (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum se calculează pensia de urmaș

Cum se calculează pensia de urmaș. În momentul de față sunt 14.000 de ieșeni care primesc pensie de urmaș, atât elevi, studenți, cât și soți supraviețuitori, potrivit Mariei Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii (CJP) Iași. Cum se calculează pensia de urmaș Aceasta a explicat și ce pensii pot primi urmașii: un singur urmaș primește 50% din pensia susținătorului decedat, doi urmași împart 75% din pensie. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Iar trei sau mai mulți urmași primesc împreună 100% din pensia decedatului. Elevii trebuie să depună o adeverință care atestă continuarea studiilor până la data de 25 septembrie 2024, în timp ce studenții au termen până la 25 octombrie 2024 să aducă această adeverință. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României. România ar trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creşterea deficitului bugetar, care devine cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a evita să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade ("recomandat pentru investiţii"), conform analiştilor de la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, transmite Bloomberg. Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României Statul de la Marea Neagră, care are cel mai scăzut calificativ din categoria investment-grade" de la toate marile agenţii de evaluare financiară, ar putea fi nevoit să îngheţe cheltuielile şi să crească veniturile pentru a-şi reduce din 2027 deficitul spre limita UE de 3% din PIB, se arată într-un raport publicat marţi de analiştii Federico Barriga Salazar şi Gergely Kiss de la Fitch. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Deficitul bugetar este în grafic pentru a se diminua la 5,8% din PIB, de la un nivel estimat de 7% din PIB anul acesta, fără un efort semnificativ de austeritate fiscală. Procesul mai lent va declanşa o creştere a datoriei publice spre 80% din PIB în 2037, un nivel "extrem de ridicat pentru România", care ar depăşi media din ţările cu un rating similar, avertizează Fitch. "Presiunile negative asupra ratingului ar putea creşte, în special dacă există efecte adverse de contagiune de pe urma slăbiciunii fiscale la adresa credibilităţii politice", au apreciat Salazar şi Kiss, adăugând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru reducerea datoriei publice. Dificultățile Guvernului Guvernul României are dificultăţi cu ţinerea sub control a datoriei care depăşeşte anul acesta 50% din PIB, cu cheltuielile pentru programe, inclusiv majorarea pensiilor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 noiembrie, ambele partide mari - care formează coaliţia aflată la guvernare în Bucureşti - se bazează pe majorarea pensiilor, într-o ţară cu 19 milioane de locuitori. România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de şapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, dar încă nu a prezentat un plan clar pentru atingerea acestui obiectiv. Confruntată cu riscul unui deficit peste aşteptări în acest an, coaliţia a luat unele măsuri de limitare a cheltuielilor şi a acordat o amnistie cetăţenilor pentru a achita taxele restante. Mai multe schimbări sunt aşteptate după alegeri. Agenţia de rating Fitch a reconfirmat pe 30 august ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating ("BBB"). Estimările agenției Fitch În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,5% în anul 2024, fluxurile considerabile de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă vor continua să susţină creşterea şi investiţiile pe termen mediu. "Agenţia Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creştere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, şi cu nivelul medianei actuale "BBB", care se situează la 58,3%", se subliniază în comunicat. Principalii factori care pot conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea susţinută a deficitului bugetar, care ar influenţa şi o scădere pe termen mediu a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă.

România, cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă Foto: Facebook
Economie

România, mai mare procent persoanelor suferind sărăcie severă

România este țara din UE cu cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă, arată, azi, Eurostat. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat România, cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă „În 2023, 6,8% din populația UE s-a confruntat cu privațiuni materiale și sociale grave. Ponderea a crescut ușor comparativ cu 2022 (6,7%). În rândul țărilor UE, ratele privațiunilor materiale și sociale grave au variat considerabil. România a înregistrat cea mai mare rată, de 19,8%, urmată de Bulgaria (18,0%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) și Spania (9,0%). În schimb, Slovenia (2,0%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg și Estonia (toate la 2,5%) au înregistrat cele mai scăzute rate”, scrie Eurostat. Față de 2022, în 2023 rata sărăciei severe a scăzut în România cu numai 0,1 puncte procentuale, arată și INS. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3970 mii persoane, mai puține cu 59 mii persoane față de anul 2022. Privarea materială și socială se referă la incapacitatea de a-și permite un set de bunuri, servicii sau activități sociale specifice care sunt considerate de majoritatea oamenilor esențiale pentru o calitate adecvată a vieții. Persoanele care nu își pot permite 7 sau mai multe dintre acestea se află într-o situație de deprivare materială și socială gravă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră