sâmbătă 18 iulie
Login Contact
DeFapt.ro
Economie 18 iulie 2026

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari

Dragoș Pîslaru prezintă proiectul de lege privind salarizarea.
Pensiile bugetarilor, impactul legii salarizării (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Google News
Urmărește-ne pe Google News
Google
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Proiectul noii legi a salarizării a alimentat temerea că baza de calcul a contribuției la pensie ar putea scădea, iar viitoarele pensii ale unor bugetari ar putea fi mai mici.

Documentul nu modifică însă direct regulile CAS și nici nu prevede că această contribuție va fi calculată exclusiv asupra salariului de bază.

Riscul apare doar în cazul angajaților care, după aplicarea noilor grile, vor încasa sporuri mai mici sau vor pierde o parte dintre veniturile variabile.

Pentru aceștia, venitul brut contributiv și punctajul lunar de pensie se pot diminua, ceea ce înseamnă că proiectul nu taie direct pensiile, dar poate încetini acumularea punctelor de pensie.

Legea salarizării nu schimbă formula CAS

Baza contribuției de asigurări sociale este stabilită prin Codul fiscal, nu prin legea salarizării personalului bugetar.

Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri

Pentru salariați, contribuția se calculează, în principiu, asupra câștigului brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor.

În această sumă pot intra salariul de bază, sporurile, plata orelor suplimentare și alte drepturi pentru care se datorează CAS.

Proiectul noii legi nu prevede că bugetarii vor plăti contribuția numai pentru salariul de bază și nici nu scoate automat sporurile din baza CAS.

Prin urmare, dacă venitul brut contributiv al unui angajat rămâne neschimbat, baza contribuției nu va scădea.

Dacă venitul crește, va crește și suma pentru care se plătește contribuția.

Problema apare numai atunci când angajatul ajunge să câștige efectiv mai puțin.

Diferența tranzitorie nu protejează toate veniturile

Pentru a evita scăderea bruscă a salariilor după trecerea la noile grile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”.

Aceasta ar urma să fie acordată atunci când salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât venitul salarial de referință din noiembrie 2026.

Angajatul va primi o sumă suplimentară pentru ca venitul protejat să fie menținut temporar.

Diferența tranzitorie face parte din salariul brut și nu beneficiază de o scutire specială.

În principiu, ea va fi supusă contribuțiilor sociale.

Simplul fapt că o parte din salariu este plătită sub această formă nu reduce, prin urmare, baza CAS.

Problema apare la stabilirea venitului care va fi protejat.

Proiectul prevede că, la calcularea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse mai multe categorii de venituri, precum sumele pentru activitatea în proiecte europene, unele stimulente pentru gestionarea fondurilor, munca de noapte și orele suplimentare.

Excluderea nu înseamnă că aceste venituri dispar sau că pentru ele nu se mai plătește CAS.

Ele pot fi acordate în continuare, dacă angajatul desfășoară activitățile respective.

Statul nu garantează însă menținerea lor prin diferența tranzitorie.

Cum poate scădea baza contribuției

Să presupunem că un angajat din sectorul public încasa în noiembrie 2026 un venit brut de 10.000 de lei.

Din această sumă, 8.500 de lei reprezentau salariul și drepturile luate în calcul pentru protecția tranzitorie, iar 1.500 de lei proveneau din ore suplimentare, ture de noapte sau activitatea într-un proiect.

După aplicarea noii grile, venitul stabil ajunge la 8.000 de lei.

Pentru a fi menținut nivelul protejat de 8.500 de lei, angajatul primește o diferență tranzitorie de 500 de lei.

Dacă veniturile variabile de 1.500 de lei continuă să fie plătite, salariul total poate rămâne la 10.000 de lei.

Dacă însă angajatul nu mai efectuează ore suplimentare sau nu mai lucrează în proiect, venitul brut scade la 8.500 de lei.

În această situație, baza contribuției la pensie se reduce cu 1.500 de lei.

Nu pentru că proiectul schimbă definiția fiscală a CAS, ci pentru că angajatul câștigă efectiv mai puțin.

Plafonarea sporurilor poate produce efecte indirecte

Proiectul stabilește că suma anumitor sporuri, indemnizații, prime și premii nu poate depăși, cu unele excepții, 20% din fondul salariilor de bază și al celorlalte drepturi principale.

Plafonul nu se aplică individual fiecărui angajat, ci se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pentru fiecare sursă de finanțare.

Instituțiile vor trebui să organizeze acordarea drepturilor astfel încât limita să fie respectată.

Pentru sporurile acordate într-un interval procentual sau în funcție de fondurile disponibile, aceasta poate însemna procente mai mici sau o distribuire mai restrictivă.

Nu toate drepturile intră însă în plafon.

Munca de noapte și plata orelor suplimentare se numără printre excepțiile prevăzute de proiect.

Un venit mai mic înseamnă mai puține puncte de pensie

Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar pentru pensie se stabilește prin raportarea venitului brut care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale.

Cu cât venitul contributiv este mai mare, cu atât punctajul acumulat în luna respectivă este mai ridicat.

Dacă venitul scade, scade și punctajul lunar.

O diminuare temporară a unor sporuri nu va provoca, de regulă, o reducere importantă a pensiei, deoarece aceasta se calculează pe baza punctelor acumulate pe întreaga perioadă de activitate.

Efectul poate deveni însă relevant dacă venitul contributiv rămâne mai mic timp de mai mulți ani.

Medicii și asistenții medicali

Dacă numărul gărzilor, al turelor de noapte sau al orelor lucrate în weekend scade, iar veniturile pierdute nu sunt compensate prin alte drepturi salariale, venitul brut lunar al angajatului se poate diminua.

Contribuția CAS va fi calculată asupra unui venit mai mic, ceea ce va conduce și la un punctaj lunar de pensie mai redus.

Proiectul nu exclude aceste venituri din baza CAS atunci când sunt plătite, dar nu garantează menținerea lor prin diferența salarială tranzitorie.

Angajații implicați în proiecte și în gestionarea fondurilor europene

Majorările salariale de până la 40% acordate pentru activitatea în proiecte sau pentru gestionarea fondurilor europene intră în venitul brut și contribuie la formarea punctajului lunar cât timp sunt efectiv încasate și supuse CAS.

Dacă angajatul nu mai lucrează în proiect, dacă proiectul se încheie ori dacă procentul majorării este redus, venitul contributiv poate scădea.

Baza CAS nu va fi însă formată obligatoriu numai din salariul de bază, ci din totalul drepturilor salariale brute pentru care se datorează contribuția.

Militarii, polițiștii, funcționarii publici

Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special nu acumulează pensia după formula sistemului public.

Pentru ei se aplică regulile pensiilor militare de stat, bazate pe media unor solde sau salarii brute realizate într-o perioadă de referință.

Reducerea unui spor poate influența pensia numai dacă acel drept este inclus legal în baza de calcul.

Personalul civil și contractual din instituțiile de apărare rămâne, de regulă, în sistemul public și poate fi afectat prin reducerea punctajului contributiv.

DeFapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice, dar poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent.

PayPal
Transfer bancar
RO48BRDE445SV97760644450
Patreon
Donează

Alte articole din categoria Economie

Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!
DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră