Eveniment
Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027
Noul proiect al legii salarizării, prezentat de ministtrul Dragoș Pîslaru, și publicat pe pagina ministerului Muncii, în data de 17 iulie, 2026, propune o reașezare amplă a veniturilor din sistemul sanitar.
Salariile de bază ar urma să fie calculate după o formulă unică, gărzile vor fi raportate la noile grile, iar sporurile pentru condiții de muncă vor fi limitate atât ca valoare, cât și ca număr de beneficiari.
Reforma nu înseamnă însă creșteri uniforme.
Personalul din medicina legală ar putea beneficia de coeficienți mai mari, în timp ce angajații din ambulatorii și unități medico-sociale ar urma să fie încadrați la niveluri inferioare.
În plus, majorările acordate unor spitale trebuie compensate, la nivelul întregului sistem, prin diminuări aplicate în alte unități.
Sindicatele avertizează asupra scăderii veniturilor nete
Federațiile sindicale din Sănătate susțin că noua grilă ar putea determina scăderea veniturilor nete pentru o parte dintre angajați, chiar dacă salariile de bază cresc.
Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul”
Sanitas și Solidaritatea Sanitară consideră proiectul inechitabil și incomplet și avertizează că pot urma proteste sau chiar o grevă generală dacă documentul nu va fi corectat.
Principalele critici vizează calcularea sporurilor prin raportare la salariul aferent gradației zero, plafonarea lor la nivelul spitalului și lipsa unui procent minim garantat.
Sintagma „până la” lasă cuantumul concret al sporului la decizia conducerii unității.
Sindicatele contestă și limitarea unor sporuri la numai 10% sau 20% din personal, deoarece angajați care muncesc în condiții similare ar putea primi remunerații diferite.
Probleme ar putea apărea mai ales în spitalele de psihiatrie, pneumoftiziologie sau boli infecțioase, unde aproape întreg personalul lucrează în condiții dificile.
Salariul de bază, stabilit printr-o formulă unică
Noul sistem este construit în jurul formulei:
Salariul de bază brut = coeficientul funcției × valoarea de referință salarială
Pentru 2027, valoarea de referință prevăzută este de 4.100 de lei.
O funcție încadrată la coeficientul 3 ar avea, prin urmare, un salariu de bază de 12.300 de lei brut, la gradația zero.
La această sumă se adaugă majorările pentru vechime.
Gradația 1, acordată între trei și cinci ani, aduce o creștere de 7,5%.
Pentru gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar pentru gradațiile 4 și 5 câte 2,5%.
Creșterea cumulată ajunge la aproximativ 18,5% la gradația 3 și la circa 24,5% pentru un angajat cu peste 20 de ani vechime, încadrat la gradația 5.
Același post poate fi plătit diferit între spitale
Anexa II, din proiectul legii salarizării, dedicată domeniului Sănătății introduce o marjă de plus sau minus 15% față de coeficientul general.
Nivelul concret va depinde de categoria spitalului, subunității sau secției.
La cele două extreme, salariile de bază pentru aceeași funcție pot diferi cu până la 30%.
Unitățile medico-sociale și structurile ambulatorii vor aplica coeficienți diminuați cu 15%, în timp ce medicina legală va beneficia de o majorare de 15%.
Criteriile de clasificare vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern.
Proiectul cere ca majorările acordate în unele unități să fie compensate prin reducerile aplicate în altele, ceea ce indică o redistribuire a fondului salarial, nu doar o creștere generală.
Ce salariu ar putea avea un medic specialist
Pentru un medic specialist încadrat ipotetic la coeficientul 3,10, salariul de bază la gradația zero ar fi:
3,10 × 4.100 lei = 12.710 lei brut
La gradația 5, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 15.824 de lei brut.
Dacă medicul primește și un spor de secție de 15%, acesta ar adăuga circa 2.374 de lei.
Venitul brut format din salariul de bază și spor ar ajunge astfel la aproximativ 18.198 de lei, iar salariul net estimativ s-ar situa în jurul valorii de 10.650 de lei.
Suma nu include gărzile, indemnizațiile sau alte drepturi.
Calculul este orientativ. Dacă unitatea este încadrată la un coeficient majorat ori diminuat cu 15%, salariul se modifică în mod corespunzător.
Medicii primari ar putea avea baze mai mari
Pentru medicii primari, simulările prezentate în pregătirea reformei indică un salariu de bază median de aproximativ 16.400 de lei la gradația zero în 2027.
La gradația 5, acesta ar putea depăși 20.400 de lei brut.
La salariul de bază se vor adăuga sporurile, gărzile și celelalte drepturi salariale.
Venitul total va varia însă considerabil.
Un medic primar care lucrează într-o secție obișnuită și efectuează puține gărzi va câștiga mai puțin decât un medic din ATI, UPU, psihiatrie, boli infecțioase sau medicină legală.
Asistenții medicali, printre beneficiarii grilei
Proiectul prevede o creștere importantă a salariului de bază median pentru asistenții medicali principali, de la aproximativ 6.084 de lei în 2026 la 7.790 de lei în 2027.
Creșterea bazei ar fi de aproximativ 28%, dar venitul brut lunar total ar urca mai puțin, de la o mediană de 11.270 de lei la 11.788 de lei.
Explicația este reducerea ponderii sporurilor și includerea unei părți mai mari a remunerației în salariul de bază.
Intervalul veniturilor brute ar urma să se restrângă de la aproximativ 8.413–14.522 de lei la 9.952–14.308 lei, ceea ce ar reduce diferențele dintre unități.
Salariul unui infirmier sau brancardier
Pentru un infirmier ori brancardier încadrat ipotetic la coeficientul 1,20, salariul de bază la gradația zero ar fi de 4.920 de lei brut.
La gradația 2, după aplicarea majorărilor succesive de vechime, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 5.553 de lei.
Un spor de secție de 15% ar adăuga circa 833 de lei, rezultând un venit brut de aproximativ 6.386 de lei.
Salariul net estimativ ar fi cuprins între 3.735 și 3.770 de lei.
Și în acest caz, venitul final depinde de coeficientul definitiv, categoria unității și sporurile acordate.
Gărzile, plătite după reguli separate
Gărzile de urgență efectuate în zilele lucrătoare, în afara normei, vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază.
În weekend și în zilele de sărbătoare legală, gărzile de urgență vor beneficia de un tarif cu 20% mai mare.
Gărzile de monitorizare din timpul săptămânii vor fi plătite cu 75% din tariful gărzilor de urgență, iar în zilele nelucrătoare, la tariful integral.
Pentru garda la domiciliu, plata va reprezenta 40% din tariful orar al salariului de bază.
Ministerul Sănătății solicitase o majorare de 100% pentru gărzile din weekend și de sărbători, dar propunerea nu a fost preluată integral.
Personalul care lucrează în cadrul programului normal în zilele de repaus sau de sărbătoare va primi un tarif orar majorat cu 30%, fără a beneficia și de timp liber compensatoriu.
Sporuri mari, dar pentru puțini beneficiari
Proiectul păstrează patru categorii de sporuri: până la 50% pentru condiții deosebit de periculoase, nivelul I; până la 30% pentru nivelul II; până la 15% pentru condiții periculoase și 5% pentru condiții grele.
Aceste sporuri nu pot fi cumulate de aceeași persoană.
Sporul de până la 50% poate fi acordat la cel mult 10% din personal, iar celelalte categorii, fiecare la cel mult 20% dintre angajați.
Personalul din unități izolate, aflate la altitudine, greu accesibile sau în zone unde recrutarea este dificilă poate primi un spor suplimentar de până la 15%, necuprins în plafonul general.
Salariile definitive depind de forma finală
Toate simulările sunt orientative.
Coeficienții pot fi modificați înainte de adoptarea legii, iar venitul real va depinde de vechime, tipul unității, secție, sporuri, ture și numărul gărzilor.
Clasificarea spitalelor, coeficienții concreți și condițiile de acordare a sporurilor vor fi stabilite ulterior prin hotărâri de Guvern și ordine ale ministrului Sănătății.
Proiectul oferă astfel imaginea unei noi arhitecturi salariale, în care salariul de bază devine mai important, dar accesul la sporurile mari este mai restrictiv.
Pentru unii angajați, reforma poate însemna venituri mai mari și mai stabile; pentru alții, reducerea componentei variabile poate limita sau chiar anula creșterea aparentă din grilă.
