vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lege

90 articole
Eveniment

Amenzi între 5.000 și 25.000 lei pentru comercianții care refuză înlocuirea produselor neconforme

Președintele Nicușor Dan a anunțat promulgarea legii care introduce sancțiuni clare pentru comercianții, fizici sau online, care nu respectă obligația de a înlocui produsele neconforme. Dacă un cumpărător constată probleme la produs în termen de cel mult 30 de zile de la achiziție, vânzătorul este obligat să îl înlocuiască, altfel riscă amenzi între 5.000 și 25.000 lei. Legea întărește protecția consumatorilor „Această modificare asigură aplicarea corectă a drepturilor prevăzute de lege și întărește protecția consumatorilor”, a transmis Nicușor Dan într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Noua reglementare completează cadrul legal existent, asigurând că drepturile cumpărătorilor nu rămân doar teoretice. Camera Deputaților a clarificat obligațiile comercianților Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în data de 29 octombrie. Documentul prevede că refuzul vânzătorului de a înlocui un produs neconform constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 5.000 și 25.000 lei. Lacuna legislativă: drepturi prevăzute, dar fără sancțiuni Legea anterioară garanta înlocuirea produselor neconforme în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la livrare. Totuși, nu prevedea sancțiuni pentru comercianții care refuzau aplicarea acestui drept, ceea ce genera numeroase situații în care consumatorii erau privați de soluții. Refuzuri nejustificate, fără consecințe legale Inițiatorii au explicat că lipsa unor sancțiuni concrete a generat, în practică, numeroase refuzuri nejustificate din partea comercianților, chiar și atunci când solicitarea de înlocuire era făcută în termenul legal de 30 de zile. Pentru a corecta această omisiune, au propus modificarea OUG 140/2021, astfel încât refuzul înlocuirii produsului să fie încadrat ca contravenție și sancționat corespunzător.

Comercianții, sancționați pentru refuzul înlocuirii produselor (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Noua lege a pensiilor magistraților (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

Pensiile magistraților, nu mai mari de 70% din ultimul salariu net, a stabilit Guvernul

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților stabilește un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă pentru pensia acestora și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani. Tranziția va începe la 1 ianuarie 2026. Baza de calcul a pensiei: media indemnizațiilor din ultimii 5 ani Potrivit proiectului de lege publicat în procedură de transparență decizională, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute primite în ultimii cinci ani de activitate. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Totuși, pensia nu va putea depăși pragul de 70% din ultima indemnizație netă încasată la momentul pensionării. Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani Actul normativ prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani. Această modificare presupune o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, în acord cu principiile sustenabilității sistemului de pensii. Vechime minimă și perioade asimilate Pentru a beneficia de pensie de serviciu, magistrații vor avea nevoie de un stagiu minim de 25 de ani în magistratură. Din această vechime, maximum 10 ani pot fi reprezentați de activitate în alte domenii juridice, perioadă care va fi asimilată în calculul vechimii necesare. Guvernul solicită avizare rapidă din partea CSM Executivul mizează pe un proces de avizare rapid, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a accelera adoptarea legislației. Potrivit comunicatului Guvernului, importanța acestei reforme justifică derularea procedurilor cu celeritate.

Armata Română caută soldați voluntari (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata vrea soldați voluntari plătiți încă din 2026, legea trebuie să treacă de Senat

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a declarat marţi că speră ca proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare. Iniţiativa urmăreşte întinerirea rezervei operaţionale a Armatei Române printr-un program de instruire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani. Pregătire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani „Am fost astăzi la Comisia de apărare din Senat pentru o dezbatere pe proiectul legii pregătirii populaţiei pentru apărare – un proiect pe care ni-l dorim ca armată, ca Minister al Apărării. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Este menit să întinerească rezerva operaţională a Armatei Române”, a explicat ministrul Moşteanu, la Palatul Parlamentului. Potrivit acestuia, proiectul oferă posibilitatea tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani să participe la o pregătire militară voluntară, care va fi remunerată. După finalizarea instruirii, aceştia vor intra în rezerva operaţională a Armatei Române. Limitările actualei legi a rezervei voluntare Ministrul a precizat că legislaţia actuală – Legea nr. 270/2015 – prevede existenţa unei rezerve voluntare formate din persoane care au urmat un program de pregătire militară şi sunt plătite lunar pentru a fi la dispoziţia Armatei. „Proiectul a plecat ca o idee bună, dar execuţia n-a fost strălucită. Din păcate, acest sistem nu este eficient nici din punct de vedere al resursei umane de care Armata are nevoie, nici din punct de vedere financiar”, a explicat Moşteanu. Conform datelor prezentate de ministru, programul actual costă 170 de milioane de lei pe an pentru doar 4.700 de voluntari, o parte dintre aceştia fiind deja persoane cu obligaţii militare – „ceea ce nu este în regulă”, a subliniat el. O nouă lege pentru o rezervă operaţională modernă Moşteanu a anunţat că noul proiect legislativ va păstra anumite elemente din vechea lege, dar le va adapta pentru a forma o rezervă operaţională voluntară mai eficientă. „Vom modifica actuala lege pentru a păstra şi pregăti oameni specializaţi, pe anumite domenii care nu pot fi acoperite de rezerva militară provenită din structurile Armatei sau ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare”, a explicat ministrul. Acesta a adăugat că discuţiile din Comisia de apărare au fost constructive, iar echipa ministerului continuă analiza amendamentelor propuse de senatori. Adoptarea legii înainte de bugetul pe anul viitor Ionuţ Moşteanu şi-a exprimat speranţa ca proiectul de lege să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare, astfel încât să poată fi inclus în planificarea bugetară pentru anul 2026. „Săptămâna viitoare sper să treacă şi de Senat pentru ca acest proiect să devină lege înainte de legea bugetului, să putem bugeta pentru anul viitor”, a concluzionat ministrul Apărării. Prin această reformă, Ministerul Apărării îşi propune să modernizeze sistemul de rezervă al Armatei Române, adaptându-l la nevoile actuale de securitate şi la standardele NATO.

Lege pentru apărarea infrastructurii Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rezerviștii vor trage cu puștile în dronele ucrainene care ajung în Rusia (lege)

Cele două camere ale Parlamentului rus au aprobat un proiect de lege privind formarea unor unități militare de rezerviști angajați prin contract, destinate exclusiv apărării infrastructurilor critice ale Federației Ruse, tot mai des vizate de atacurile cu drone ale Ucrainei. Proiectul mai așteaptă doar promulgarea președintelui Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, însă mai multe regiuni din Rusia au început deja organizarea acestor structuri de apărare. Un nou cadru legal pentru folosirea rezerviștilor Până acum, legislația rusă permitea utilizarea rezerviștilor prin contract doar în perioadele de mobilizare sau război. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Noua lege modifică Legea Apărării, permițând rezerviștilor care semnează contracte cu Ministerul Apărării să fie mobilizați pentru misiuni interne, legate de protejarea infrastructurilor critice – rafinării, depozite, centrale sau baze logistice. Viceamiralul Vladimir Tsimlianski, adjunctul șefului Departamentului de Organizare și Mobilizare al Statului Major rus, a explicat că nu este vorba despre o mobilizare generală. „Proiectul de lege nu privește toți cetățenii și nu prevede recrutarea acestora pentru serviciul militar, nici trimiterea lor pe frontul din Ucraina sau în afara teritoriului țării”, a precizat oficialul. Temeri după mobilizarea din 2022 Ultima mobilizare majoră a fost dispusă în septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a convocat aproximativ 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina. Decizia a provocat un exod masiv de cetățeni ruși care au părăsit țara de teama trimiterii pe front. De atunci, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, iar Putin a declarat că numărul voluntarilor este suficient pentru necesitățile armatei. Atacurile ucrainene cu drone, motivul principal al noii legi Ucraina lansează frecvent atacuri cu drone asupra infrastructurii strategice ruse, vizând rafinării, depozite de combustibil, aerodromuri militare și centre logistice. Scopul acestor atacuri este perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale armatei ruse și crearea de presiune logistică internă. Noua inițiativă legislativă vine ca răspuns direct la aceste acțiuni, urmărind crearea unei forțe interne de protecție care să apere infrastructurile vitale fără a implica trupe active de pe front. Primele unități, deja înființate în mai multe regiuni Deși legea nu a fost încă promulgată, mai multe regiuni ruse – printre care Tatarstan, Samara, Nijni Novgorod, Iaroslavl și Tambov – au început deja să formeze unități de rezerviști prin contract. În Tatarstan, de exemplu, rezerviștii vor primi o soldă lunară de 78.000 de ruble (aproximativ 763 de dolari), pe lângă suma oferită de Ministerul Apărării, cuprinsă între 30.000 și 40.000 de ruble (370–493 de dolari). Contractele le garantează că nu vor fi trimiși în Ucraina, misiunea lor limitându-se la apărarea instalațiilor locale. Instruire și dotare pentru misiuni anti-drone După o perioadă de instrucție militară, rezerviștii vor fi trimiși în teren pentru misiuni de protejare a infrastructurilor critice timp de 45 de zile, după care vor fi înlocuiți prin rotație. Unitățile ar putea fi echipate cu arme ușoare, rachete antiaeriene portabile, precum și sisteme moderne anti-drone, inclusiv echipamente de război electronic. Această nouă structură militară ar urma să devină un element permanent de securitate internă, menit să apere teritoriul rus de amenințările asimetrice tot mai frecvente în actualul context al războiului din Ucraina.

Legea pensiilor magistraților, blocată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Legea pensiilor magistraților, blocată până la motivarea Curții Constituționale

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că proiectul privind pensiile magistraților nu poate fi încheiat până la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale. Legea pensiilor magistraților, blocată Liderul formațiunii a explicat că este imposibil de știut ce modificări sunt necesare până la primirea documentului oficial și a acuzat transformarea dezbaterii publice într-un atac personal nejustificat. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu acordat la Antena 1, că a fost „ciuruit” de critici pe nedrept, deși a apărat întotdeauna independența judecătorilor și procurorilor. „Cei care mă critică acum mă felicitau atunci când susțineam magistrații”, a spus acesta, subliniind că poziția sa a fost întotdeauna una de echilibru și respect față de sistemul de justiție. Hunor a explicat că orice discuție despre modificarea sau adoptarea legii este prematură până la publicarea motivării Curții Constituționale. „Dacă decizia e doar procedurală, corecturile vor fi simple; dacă privește fondul, va trebui analizat în detaliu”, a spus liderul UDMR, subliniind că orice pas următor depinde de conținutul motivării. Scopul coaliției: echitate și dreptate socială Liderul UDMR a precizat că obiectivul Guvernului și al coaliției de guvernare este de a asigura echitate socială, în contextul percepției publice că magistrații beneficiază de condiții privilegiate la pensionare. El a explicat că se dorește o tranziție graduală spre un sistem în care perioada de activitate să fie de 35 de ani, iar pensia să reprezinte cel mult 70% din venitul net, conform practicilor europene.

Amânarea suspendării permisului, proiect de lege (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Suspendarea permisului ar putea fi amânată până la 120 de zile, la cerere

Deputatul ieșean Ștefan Tanasă, liderul USR Iași, a depus la Parlament un proiect legislativ care propune ca suspendarea permisului de conducere să poată fi amânată, la cerere, pentru o perioadă de până la 120 de zile. Amânarea suspendării permisului, proiect de lege Potrivit deputatului, inițiativa este inspirată din modelul german și vizează șoferii care dau dovadă de responsabilitate. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Potrivit proiectului, amânarea ar putea fi solicitată de conducătorii auto care au plătit amenda, nu au mai avut alte suspendări în ultimii doi ani și au un istoric rutier bun. Tanasă afirmă că măsura ar permite șoferilor să-și organizeze mai bine activitățile profesionale, reducând impactul socio-economic al sancțiunilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Grindeanu promite o nouă lege pentru pensiile magistraților (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Grindeanu vine cu propria versiune de reformă a pensiilor magistraților și îl atacă pe Bolojan

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va veni cu o nouă propunere legislativă privind pensiile magistraților, menită să corecteze excesele și să reziste tuturor testelor de constituționalitate. O lege „care va trece de CCR” și va aduce echilibru în sistem Declarația vine în contextul în care Curtea Constituțională a respins anterior o parte dintre modificările aduse sistemului de pensii speciale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „PSD va veni cu o propunere de lege care va readuce în parametrii decenței toate aceste excese”, a afirmat Sorin Grindeanu, făcând referire la situațiile în care unii magistrați se pensionează la 48–49 de ani, cu pensii între 7.000 și 10.000 de euro. „Nu este normal să ieși la pensie la 48–49 de ani cu 7–10.000 de euro. Astea nu sunt lucruri normale și trebuie îndreptate”, a spus liderul PSD. El a adăugat că noua lege va fi elaborată în consultare cu sistemul judiciar și cu ministrul Justiției, pentru a evita erorile din trecut și pentru a garanta respectarea Constituției. „Vă asigurăm că vom propune o lege care va trece și de CCR, și de toate controalele de constituționalitate, și va readuce normalitatea în sistemul de pensii speciale din România”, a subliniat Grindeanu. Atac la Bolojan Sorin Grindeanu a criticat partenerii de guvernare pentru modul în care au gestionat reforma pensiilor speciale, acuzându-i că au ignorat observațiile Ministerului Justiției. „Nu poți să spui că vrei să elimini pensiile speciale pentru magistrați și să ignori o hârtie oficială trimisă de ministrul Justiției, care cere respectarea termenului legal de aviz al CSM. Dacă vrei să îndrepți aceste nedreptăți, trebuie să o faci corect, nu prin spectacole de sunet și lumini”, a afirmat Grindeanu. El a transmis că PSD, ca principal partid din coaliție, își va impune punctul de vedere în privința marilor decizii legislative și nu va mai accepta compromisuri dăunătoare interesului public: „După congresul din 7 noiembrie, aceste lucruri nu vor mai fi tolerate nici măcar un milimetru, pentru că nu sunt bune pentru români.” „Românii așteaptă respect și soluții, nu discursuri” În fața delegaților PSD Dolj, Grindeanu a transmis un mesaj de unitate și responsabilitate. El a subliniat că românii așteaptă fapte concrete, nu promisiuni politice. „Vreau să vă îndemn să le dăm românilor ceea ce ne cer: respect, siguranță și un nivel de trai mai bun. Țara așteaptă de la noi mai mult decât discursuri – așteaptă soluții”, a spus liderul social-democrat. Totodată, Grindeanu a subliniat că PSD trebuie să se schimbe fără să-și renege rădăcinile, guvernând „cu inima deschisă, nu cu sprânceana încruntată către propriii cetățeni”. Claudiu Manda se retrage de la conducerea PSD Dolj și intră în echipa Grindeanu La conferința extraordinară a PSD Dolj, Sorin Grindeanu a fost desemnat oficial candidatul organizației pentru funcția de președinte al partidului, la congresul din 7 noiembrie. Cu aceeași ocazie, europarlamentarul Claudiu Manda a anunțat că se retrage din funcția de președinte al organizației județene, după 12 ani, și va candida pentru funcția de secretar general al PSD, alături de Grindeanu. Manda l-a propus pe Cosmin Vasile pentru conducerea filialei PSD Dolj, acesta fiind ales cu unanimitate de voturi.

Interzicerea căsătoriilor minorilor iscă proteste (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Împotriva proiectului care interzice căsătoriile minorilor au protestat doar bărbați, spune Buzoianu

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, inițiatoarea unui proiect de lege care sancționează căsătoria și conviețuirea forțate, a subliniat că inițiativa nu vizează minoritățile, ci are scopul de a proteja mii de fete și femei din România de abuzuri grave. Deputata USR a transmis acest mesaj pe pagina sa de Facebook, duminică, într-o postare însoțită de o imagine de la un protest organizat la Târgu Jiu împotriva proiectului ce interzice căsătoriile între minori. Proiectul iscă proteste „Proiectul privind incriminarea căsătoriilor forțate nu privește minoritățile. E o lege care se va asigura că protejează mii de fete și femei – majoritatea absolută a victimelor acestor abuzuri. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Responsabilitatea noastră e să avem o Românie sigură pentru copii”, a scris Buzoianu, adăugând ironic: „Numărați femeile din această poză, femei care au ieșit să protesteze că nu mai pot fi ‘logodite’ de familiile lor fete de 13-14-15 ani.  De ce oare credeți că la acest protest sunt numai bărbați adulți?” Ce prevede proiectul de lege Proiectul de lege, inițiat de Diana Buzoianu (USR), Petre Florin Manole (PSD) și Corina Ene (PSD), propune modificarea Codului Penal prin introducerea infracțiunii de căsătorie sau conviețuire forțată. Inițiativa legislativă a fost anunțată de Uniunea Salvați România pe 13 octombrie și prevede pedepse cu închisoarea de la 3 la 7 ani, precum și interzicerea exercitării unor drepturi. Cazurile în care căsătoria forțată devine infracțiune Determinarea unei persoane majore sau a unui minor de peste 16 ani să încheie o căsătorie sau o relație asemănătoare aceleia dintre soți va fi considerată infracțiune dacă fapta este comisă: prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate; profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința; profitând de vulnerabilitatea victimei, cauzată de vârstă, boală, dizabilitate sau dependență; prin oferirea sau acceptarea de bani ori alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra victimei; prin obținerea frauduloasă a avizelor sau autorizațiilor cerute de lege. Pedeapsa și circumstanțele agravante Fapta va fi sancționată cu închisoare între 3 și 7 ani, iar aceeași pedeapsă se aplică și în cazul ademenirii unei persoane în alt stat, cu scopul de a o forța să se căsătorească sau să conviețuiască în condiții similare. Limita maximă a pedepsei se va majora în cazuri agravante, precum: folosirea unei arme; administrarea de alcool sau substanțe care afectează discernământul victimei; situațiile în care victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea sau paza făptuitorului; dacă victima este membru de familie al făptuitorului sau locuiește împreună cu acesta. Protecție suplimentară pentru minorii sub 16 ani Proiectul introduce și o nouă infracțiune: determinarea unui minor sub 16 ani să intre într-o relație asemănătoare căsătoriei, precum și înlesnirea unei astfel de relații. Prin această prevedere, inițiatorii urmăresc să închidă portițele legale care permiteau până acum „logodnele” forțate sub acoperirea tradițiilor. O inițiativă pentru o Românie sigură Prin acest demers, parlamentarii semnatari transmit un mesaj clar: libertatea și siguranța copiilor și femeilor nu sunt negociabile. Legea urmărește nu doar sancționarea făptuitorilor, ci și descurajarea unei practici abuzive care continuă să afecteze vieți tinere sub pretextul tradițiilor culturale.

PSD, contra amendamentelor la Legea RCA (sursa: Pexels/Malte Luk)
Politică

PSD refuză schimbările la legea RCA și cere "preţuri rezonabile pentru reparaţiile auto"

Deputații Partidului Social Democrat (PSD) au anunțat marți că vor vota împotriva amendamentelor depuse la Legea RCA, argumentând că acestea ar limita „drastic” drepturile și beneficiile persoanelor asigurate. Formațiunea susține că modificările propuse ar avantaja companiile de asigurări în detrimentul șoferilor și al asiguraților. PSD: „Amendamentele propuse limitează drepturile asiguraților” „Deputații PSD vor vota împotriva amendamentelor depuse la Legea RCA, prin care sunt limitate drastic drepturile și beneficiile asiguraților”, se arată într-un comunicat oficial al partidului. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Social-democrații consideră că orice intervenție legislativă în domeniul asigurării obligatorii auto trebuie să aibă ca scop îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele asigurate, nu diminuarea lor. „PSD va respinge amendamentele introduse la Camera Deputaților care ar oferi asiguratorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate”, mai precizează comunicatul. Social-democrații invocă legislația europeană PSD a anunțat că va susține transpunerea în legislația românească a Directivei europene 2021/2118/CE, care vizează modernizarea cadrului juridic al asigurărilor de răspundere civilă auto. Totuși, partidul avertizează că această obligație nu trebuie folosită pentru a introduce în lege prevederi ce favorizează companiile de asigurări în defavoarea cetățenilor. PSD cere protejarea plătitorilor de RCA și prețuri corecte la reparații „PSD susține principiul practicării unor prețuri rezonabile pentru reparațiile auto acoperite de polițele RCA și combaterea speculei din acest sector de activitate”, se arată în comunicat. Totuși, formațiunea avertizează că normalizarea relațiilor dintre firmele de asigurări și service-urile auto nu trebuie realizată pe seama asiguraților. „Orice modificare legislativă trebuie să asigure echilibrul între interesele economice și protecția consumatorilor”, subliniază PSD, reafirmându-și opoziția față de orice măsuri care reduc protecția financiară a celor care plătesc polițe RCA.

Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Eveniment

Legea bugetului pe 2026, decisivă pentru credibilitatea României în fața Comisiei Europene

Consilierul prezidențial Ludovic Orban a declarat sâmbătă, la Digi 24, că modul în care va fi construită Legea bugetului de stat pentru anul 2026 va reprezenta un test crucial pentru România în evaluările Comisiei Europene și ale agențiilor de rating. Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României „Ştim foarte clar că suntem sub monitorizare la nivelul Comisiei Europene, că România este în procedură de deficit excesiv. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Agenţiile de rating care dau, cât de cât, un certificat de bonitate, urmăresc evoluţiile. Şi unul din elementele cele mai importante de care se va ţine cont în evaluarea conduitei României este Legea bugetului de stat”, a explicat Ludovic Orban. Orban a subliniat că bugetul trebuie deja elaborat, conform legii finanțelor publice, pentru a fi depus în Parlament în luna octombrie, atrăgând atenția că acest lucru este imposibil fără „măsuri reale de reformă, restructurare și reducere a cheltuielilor de personal și a altor cheltuieli nenecesare”. „Este nevoie de un semnal clar de restructurare și eficientizare” Consilierul prezidențial a apreciat că actuala guvernare a luat unele măsuri necesare, dar a insistat că este nevoie de o schimbare de atitudine în administrație. „Trebuie dat semnalul unei restructurări în administraţie, unei eficientizări a instituţiilor publice, unei debirocratizări şi unei orientări a instituţiilor publice către cetăţean”, a spus Orban. Acesta a criticat faptul că, de două luni, coaliția de guvernare nu reușește să ajungă la o decizie privind reducerea aparatului bugetar: „Fiecare formaţiune politică vine cu propria idee şi, de fapt, nu vine cu nicio idee. Este vital să se ajungă la o decizie cât mai repede.” „E mult mai greu să faci restructurări acum” Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan este responsabil pentru întârzierea reformei din administrație, consilierul prezidențial a răspuns că vina nu poate fi pusă exclusiv pe umerii acestuia. „Ilie Bolojan a venit cu nişte propuneri, dar acestea nu au fost aprobate aşa cum le-a formulat. Au apărut alte variante, unele fără consistență. Eu vă spun o părere personală: e mult mai greu să faci restructurări acum decât dacă le-ai fi făcut din prima zi a guvernării”, a afirmat Orban. El a explicat că, la începutul mandatului, o ordonanță de urgență care să prevadă trecerea temporară a unei părți din angajați în șomaj tehnic ar fi întâmpinat o rezistență mult mai mică. În schimb, măsurile luate ulterior, precum reducerea unor sporuri, nu au dus la o reală redimensionare a administrației. „Nu e suficient să tai bugetele, trebuie restructurate instituțiile” Orban a insistat că simpla reducere a bugetelor instituțiilor nu poate fi considerată o reformă reală. „Trebuie să faci o restructurare a agenţiilor, a autorităţilor, inclusiv în administraţia locală. Inițial, pachetul al treilea de reforme a fost botezat drept reformă a administraţiei locale, iar unele partide care nu au fost de acord cu propunerile premierului Bolojan au justificat opoziția prin ideea că este nevoie și de restructurări la nivel central. Dar unde sunt aceste propuneri?”, a întrebat retoric Orban. „Joaca de-a pasarea responsabilității nu va ține” Consilierul prezidențial a avertizat că tergiversarea deciziilor și încercarea partidelor de a se distanța de măsurile nepopulare vor fi sancționate de electorat. „Toată joaca asta de a arunca pisica în spinarea altuia nu va ţine. Oamenii vor judeca guvernarea în ansamblu și nu vor face o diferenţă între partidele politice. Chiar dacă unii îşi imaginează că se pot detaşa de răspunderea politică pentru măsurile impopulare, nu vor scăpa de pierderile de încredere şi de votanţi”, a conchis Ludovic Orban.

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării (proiect de lege)

Armata vrea să deruleze operațiuni militare în afara României și să restrângă drepturi civile în orice situație, nu doar în stare de urgență sau război, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale. Angajarea țării în război fără acordul NATO? Organizația civică APADOR-CH a inventariat ceea ce consideră a fi principalele probleme ale legii, unele chiar de ordin constituțional. "APADOR-CH a cerut Parlamentului să rescrie câteva articole din proiectul noii Legi a Apărării Naționale, care în forma actuală pot duce la restrângerea arbitrară a unor drepturi și angajarea țării în război fără acordul NATO. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Mai multe articole din proiectul care se află acum în Camera Deputaților (Pl-x nr. 351/2025) sunt ambigue și pot deschide calea unor decizii abuzive, în afara cadrului constituțional, aspect sesizat de altfel și de Consiliul legislativ, în avizul dat legii.", se arată într-un comunicat al organizației. S-ar putea restrânge drepturi în orice moment "Proiectul folosește expresii precum „amenințări și pericole” sau „măsuri corespunzătoare în domeniile de competență” fără a le defini. În lipsa unor limite clare, autoritățile ar putea lua măsuri similare celor din starea de urgență – cum ar fi închiderea unor televiziuni, interzicerea unor partide sau restricționarea protestelor – fără ca o astfel de stare să fie declarată oficial. Legea trebuie să indice în mod clar în ce pot consta „ameninţările şi pericolele” care pot justifica luarea de către autorităţi a unor măsuri restrictive și să indice în mod clar gama de măsuri care pot fi dispuse de autorităţi în situaţia respectivă.", a fost una din criticile aduse de APADOR-CH proiectului de lege. Observațiile integrale ale organizației pot fi consultate aici.    

Cămătarii prosperă, victimele rămân fără dreptate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cămătarii, greu de anihilat, arată cazul unui om de afaceri adus în sapă de lemn de clanul Stănescu

Cămătarii prosperă, victimele rămân fără dreptate. Cazul unui om de afaceri ruinat de clanul Stănescu arată cât de greu pot fi anihilați cămătarii în România. Cămătarii prosperă, victimele rămân fără dreptate Deși victima a fost adusă la sapă de lemn, justiția i-a acordat doar 6.000 de lei daune morale, în timp ce cămătarii și statul rămân principalii „câștigători”. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Infracțiunea este dificil de dovedit, deoarece anchetatorii trebuie să demonstreze că împrumuturile mascate prin contracte civile ascund dobânzi ilegale și că practicarea cametei este un mod de viață. În final, chiar și atunci când există condamnări, păgubiții rămân fără despăgubiri reale, întrucât legea consideră victime statul și băncile, nu pe cei extorcați. Continuarea, în Ziarul de Iași

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților: judecă pe 8 octombrie un proiect care trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie. Noul calcul al vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor era legat de acest termen. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul De altfel, nu este clar nici măcar dacă la 8 octombrie CCR va lua o decizie, surse citate de presă susținând că va avea loc o nouă amânare, după reuniunea EcoFin (miniștrii de Finanțe din UE) din 10 octombrie.  CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților În acest proiect, pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, scrie explicit că intră în vigoare la 1 octombrie.  Însă CCR a amânat, azi, pentru 8 octombrie, sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern, inclusiv cea privind pensiile magistraților. Sesizările au fost depuse de AUR, S.O.S. şi POT.  Doi avocați, adversari declarați ai măsurilor guvernării Bolojan, susțin acum că proiectul privind pensiile magistraților trebuie modificat, urmare a acestei probleme legate de intrarea în vigoare. „Neîntrarea virtuală în vigoare la 1 octombrie determină în mod obligatoriu retrimiterea legii în Parlament pentru a reface toate termenele, inclusiv eșalonarea majorării vârstei de pensionare”, a scris avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, pe Facebook. „Amânarea pentru 8 octombrie a discutării obiecției de neconstituționalitate pe Statutul magistraților, o face să fie de plano neconstituțională, pentru că data intrării în vigoare a dispozițiilor principale din lege este 1 octombrie. Și nu poți pune în vigoare o lege anterior publicării ei în Monitorul Oficial (legal, juridic, căci practic orice nelegalitate/neconstituționalitate a devenit banală în statul de 'drepți')”, a susținut avocata Ingrid Mocanu, o susținătoare a lui George Simion. 

Legea magistraților respectă constituționalitatea, afirmă Bolojan (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Creșterea vârstei pensionării magistraților și scăderea pensiilor, constituționale, spune Bolojan

Legea magistraților respectă constituționalitatea, afirmă Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a declarat că prevederile legii referitoare la magistrați, parte a pachetului de reforme, respectă principiile constituționale. Legea magistraților respectă constituționalitatea, afirmă Bolojan Premierul a explicat la TVR că proiectul a fost construit ținând cont de toate deciziile anterioare ale Curții Constituționale. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Întrebat dacă va demisiona în cazul în care CCR va declara neconstituțională legea, Bolojan a evitat un răspuns direct. „Haideți să vedem ce va decide Curtea Constituțională”, a spus acesta, subliniind că așteaptă verdictul instituției. Șeful Guvernului a subliniat că Executivul trebuie să aibă legitimitate pentru a adopta decizii corective și echitabile. El a evidențiat diferența majoră dintre pensiile magistraților și cele ale altor angajați din România, argumentând că reforma aduce mai multă normalitate și justiție socială. Premierul insistă pe respectarea planului inițial Bolojan a afirmat că este esențial ca un guvern să își respecte planurile asumate, mai ales în condiții dificile. El a comparat responsabilitatea publică cu cea a unei companii private, unde lipsa de rezultate înseamnă înșelarea acționarilor sau, în cazul statului, a cetățenilor. Legea adoptată, în așteptarea deciziei CCR Premierul a reamintit că proiectul a fost adoptat prin procedura asumării răspunderii Guvernului, fără ca în Parlament să fie depusă vreo moțiune de cenzură. În prezent, textul legislativ urmează să fie analizat de Curtea Constituțională, care va da decizia finală.

Românii beau și conduc fără teamă de lege (sursa: Pexels/Leon Kohle)
Eveniment

De ce românii beau și se urcă la volan, fără teamă de lege

Românii beau și conduc fără teamă de lege: indulgența instanțelor, care evită să aplice pedeapsa maximă în cazurile de șoferi băuți, face ca problema consumului de alcool la volan să rămână necontrolată. Românii beau și conduc fără teamă de lege Orice conducător auto știe că, la prima abatere, riscul de a ajunge la închisoare este aproape inexistent. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost Niciun judecător nu a aplicat până acum sentința maximă de cinci ani de detenție prevăzută de lege, chiar și atunci când șoferul era depistat în comă alcoolică. Singura situație în care un șofer băut poate ajunge efectiv la închisoare, chiar dacă are cazierul curat, este atunci când există concurs de infracțiuni – adică mai multe fapte penale comise concomitent sau într-un interval scurt de timp. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră