miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: lege

100 articole
Internațional

Vladimir Putin poate ordona închiderea internetului la nivel național, lege adoptată în Rusia

Parlamentul Rusiei a adoptat, în procedură de urgență, o lege care oferă serviciului de informații interne dreptul de a ordona furnizorilor oprirea conexiunilor de internet și telefonie mobilă. Decizia marchează o nouă extindere a puterilor serviciilor de securitate într-un context tensionat, atât pe plan intern, cât și extern. Procedură accelerată în Duma de Stat Legea a fost aprobată rapid de Duma de Stat, camera inferioară a legislativului Federației Ruse, care a parcurs în regim de urgență a doua și a treia lectură a amendamentului la legea comunicațiilor. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Votul accelerat indică importanța acordată de autorități acestui instrument legislativ, într-un moment în care controlul asupra fluxului de informații devine o prioritate strategică pentru Kremlin. Puteri sporite pentru FSB: fără justificări detaliate Noua lege consolidează atribuțiile FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Potrivit informațiilor din presa de la Moscova, din forma finală a actului normativ au fost eliminate formulările care precizau că măsura poate fi aplicată pentru protecția cetățenilor și a statului în fața amenințărilor la adresa securității. Astfel, conducerea Rusiei va trebui doar să indice motivele pentru care dispune întreruperea comunicațiilor, fără a mai fi necesară o justificare explicită privind existența unei amenințări concrete. Conform relatărilor din mass-media rusă, președintele Vladimir Putin ar putea dispune închiderea internetului la nivel național sau regional, în baza noilor prevederi. Măsura ar permite autorităților să controleze rapid comunicațiile în situații considerate critice, oferind un instrument suplimentar de gestionare a crizelor sau a unor eventuale amenințări. Furnizorii, exonerați de răspundere Agenția de presă de stat TASS a transmis că operatorii de telecomunicații mobile vor fi exonerați de răspundere în cazul în care utilizatorii depun reclamații privind întreruperea serviciilor. Această prevedere îi protejează juridic pe furnizori în situațiile în care întreruperile sunt ordonate de autorități, transferând integral responsabilitatea deciziei la nivelul statului. Întreruperi deja aplicate în contextul războiului din Ucraina Conexiunile mobile din Rusia au fost deja suspendate temporar în mai multe rânduri, pe fondul amenințărilor legate de drone ucrainene în apropierea aeroporturilor. În paralel, autoritățile au blocat mii de site-uri de internet, în special după declanșarea războiului din Ucraina. Noua lege formalizează și extinde acest tip de intervenții, oferind un cadru legal mai clar pentru decizii rapide și centralizate. Intrare rapidă în vigoare Amendamentul va intra în vigoare la zece zile după promulgarea de către președinte, etapă considerată o formalitate în actualul sistem politic rus. Extinderea atribuțiilor FSB nu este un fenomen nou. Sub conducerea lui Vladimir Putin – fost ofițer al KGB, serviciul sovietic care a precedat FSB, și ulterior director al FSB – instituția și-a consolidat constant influența și prerogativele, devenind un pilon central al puterii de stat.

Putin poate ordona oprirea internetului în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Hărțuirea la locul de muncă, redefinită prin lege (sursa: Pexels/Sora Shimazaki)
Eveniment

Hărțuirea la locul de muncă, redefinită: Senatul extinde protecția angajaților și în mediul online

Senatul a adoptat, în plen, două proiecte de lege inițiate de Guvern care vizează combaterea hărțuirii și violenței la locul de muncă. Modificările aduc clarificări importante în Codul muncii și întăresc atribuțiile Inspecției Muncii, extinzând protecția angajaților inclusiv în mediul online și în spațiile conexe activității profesionale. Un al treilea proiect, care modifica legislația privind securitatea și sănătatea în muncă, a fost respins la limită. Modificarea Codului muncii: definiții clare pentru hărțuire și violență Primul proiect adoptat de Senat vizează modificarea Codul muncii și introduce definiții explicite pentru conceptele de violență și hărțuire în raporturile de muncă. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Actul normativ extinde aria de aplicare a măsurilor de protecție a angajaților, astfel încât acestea nu se mai limitează strict la sediul angajatorului. Noile prevederi includ: spațiile publice sau private care constituie loc de muncă; locurile unde salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau utilizează grupurile sanitare și vestiarele puse la dispoziție de angajator; deplasările în interes de serviciu; perioadele de instruire, formare profesională, evenimente sau activități sociale legate de muncă; comunicările online care au legătură cu activitatea profesională. Prin aceste modificări, legislația recunoaște oficial faptul că hărțuirea poate avea loc și în afara biroului, inclusiv în mediul digital. Inspecția Muncii primește atribuții suplimentare în cazurile de hărțuire Al doilea proiect adoptat modifică Legea 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecția Muncii. Conform amendamentului introdus de Senat, în situațiile în care sunt sesizate fapte de hărțuire la locul de muncă, inspectorii de muncă pot anunța angajatorul cu privire la efectuarea controlului, dar au obligația de a proteja identitatea persoanei care a formulat sesizarea. Măsura urmărește să încurajeze raportarea abuzurilor și să ofere un cadru mai sigur pentru victimele care decid să reclame comportamentele abuzive. Proiectul privind securitatea și sănătatea în muncă, respins la limită Senatul a respins însă proiectul de modificare a Legea 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă. Actul normativ, cu caracter organic, a obținut 66 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 28 de abțineri, lipsind un singur vot pentru a fi adoptat. În forma propusă de Guvern, proiectul stabilea obligații suplimentare pentru angajatori în prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă. De asemenea, introducea sancțiuni contravenționale cuprinse între 3.500 și 7.000 de lei pentru nerespectarea acestor obligații. În raportul Comisiei de muncă a Senatului, limitele amenzilor fuseseră majorate. Cele trei proiecte legislative vor fi transmise către Camera Deputaților, care este forul decizional în acest caz.

Legea psihologilor divide comunitatea profesională (sursa: Pexels/SHVETS production)
Eveniment

Psihologii au nevoie de terapie după ce un proiect de lege i-a împărțit în tabere

Noul proiect de lege privind exercitarea profesiei de psiholog și reorganizarea Colegiul Psihologilor din România a divizat comunitatea psihologilor din Iași. Legea psihologilor divide comunitatea profesională O parte dintre specialiști susțin că accesul în profesie a fost până acum prea permisiv și că sunt necesare criterii mai stricte de formare și acreditare. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” În schimb, numeroși psihologi și tineri aflați la început de carieră critică forma actuală a proiectului, considerând-o restrictivă și insuficient fundamentată. Aceștia atrag atenția că legea ar fi trebuit să fie rezultatul unei dezbateri ample, în teritoriu, cu implicarea filialelor și a reprezentanților profesiei, înainte de a ajunge în Senatul României. Continuarea, în Ziarul de Iași

Poliția locală poate filma fără acord (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Polițiștii locali pot filma fără consimțământ: legea, promulgată de Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat o lege care permite polițiștilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile fără acordul persoanelor vizate, în anumite situații clar definite. Actul normativ vizează creșterea transparenței activității poliției locale și consolidarea siguranței publice. În ce situații pot polițiștii locali să filmeze Potrivit șefului statului, legea stabilește explicit cazurile în care polițiștii locali pot face înregistrări în spațiul public fără consimțământul cetățenilor. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Aceste situații includ legitimarea persoanelor, constatarea contravențiilor, folosirea mijloacelor de imobilizare, precum și intervențiile destinate protejării vieții, bunurilor și ordinii publice. „Noua reglementare stabilește clar situațiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate”, a transmis Nicușor Dan. Informarea cetățenilor, acolo unde este posibil Legea prevede că, în măsura în care circumstanțele permit, cetățenii vor fi informați că sunt supuși unei înregistrări audio-video. În plus, autoritățile locale au obligația de a comunica public faptul că polițiștii locali sunt dotați cu astfel de echipamente, pentru a asigura un nivel sporit de transparență. Reguli clare privind stocarea datelor Un aspect important al noii reglementări îl reprezintă protecția datelor personale. Conform legii promulgate, înregistrările realizate de polițiștii locali vor fi păstrate pentru o perioadă de maximum șase luni, după care vor fi distruse. Excepție fac situațiile în care aceste date constituie probe într-o procedură judiciară aflată în desfășurare. Fonduri europene pentru implementare Pentru punerea în aplicare a noului sistem, administrațiile publice locale vor putea accesa fonduri europene destinate achiziției și implementării echipamentelor foto-video-audio necesare. Acest mecanism urmărește să sprijine autoritățile locale fără a pune presiune suplimentară pe bugetele proprii. Nicușor Dan: Legea crește siguranța și protecția tuturor Președintele României a subliniat că această lege are rolul de a îmbunătăți relația dintre cetățeni și poliția locală, oferind un cadru clar și predictibil de intervenție. „Această lege contribuie la creșterea transparenței activității poliției locale și la consolidarea siguranței publice, oferind în același timp un nivel mai ridicat de protecție atât cetățenilor, cât și agenților”, a declarat Nicușor Dan.

Diversiunea Savonea demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Foto: ICCJ
Eveniment

Diversiunea Savonea, demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”

Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: afirmația dintr-un comunicat al Înaltei Curți, care afirma că „pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, nu este susținută de datele actuale. În acest moment, partea de subvenție de la stat din pensia specială a unui magistrat depășește de trei ori partea de contributivitate, arată statisticile oferite lunar de Casa Națională de Pensii.  „Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, mai susținea Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă datele publice ale Casei Naționale de Pensii contrazic ICCJ: chiar și înjumătățită, acum, pensia specială a unui magistrat va depăși consistent partea bazată pe contributivitate, deci ea va fi în continuare puternic subveționată de la bugetul de stat.  Savonea a mințit: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Ce arăta comunicatul ÎCCJ, care invoca expertiza unui contabil autorizat - al cărui nume nu era precizat: „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”. Se poate observa că expertiza a luat în calcul „un parcurs profesional de 42 de ani”, în condițiile în care acum judecătorii se pensionează după 25 de ani de activitate, iar proiectul guvernului Bolojan crește treptat perioada de activitate.  Întreaga expertiză nu a fost publicată ÎCCJ, ci doar comunicată CCR.  Datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) arată că dacă pensia unui magistrat ar fi redusă acum la maximum posibil, adică 51%, așa-numita pensie de serviciu tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate.  Ultimele date publicate de CNPP sunt din noiembrie 2025 și, potrivit acestor date, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.416 lei. Din această sumă, pensia medie suportată de BASS - adică pe bază de contributivitate - este de doar 7.517 lei, iar cea suportată de bugetul de stat - subvenția plătită de contribuabili - este de 22.259 de lei.  Deci, dacă pensia medie a magistraților s-ar înjumătăți și ar fi de 12.708 lei, ea tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate, iar diferența ar trebui acoperită de la buget.  În 2025, subvenția de la buget pentru pensiile speciale a fost de 1,5 miliarde de lei. Doar 230 de milioane de lei reprezintă contribuţiile magistraților, respectiv 13%. În noiembrie erau 5.768 de magistrați care beneficiau de pensie specială. 

Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților Foto: CCR
Politică

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților

 Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților. Motivul invocat de această dată sunt documentele transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cea care a sesizat CCR în legătură cu acest proiect. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu O decizie se va lua la 11 februarie, teoretic. Aceasta este a patra amânare, alte două fiind rezultatul boicotului judecătorilor PSD din CCR.   Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a anunțat CCR.  Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție, difuzat la 15 ianuarie, arăta că, dacă varianta Guvernului va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. ÎCCJ se plânge că guvernul Bolojan i-a confiscat pensia „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Politicienii resping legea care impozitează prostituția: Plătim deja taxe! (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Satiră

Politicienii resping legea care impozitează prostituția: Plătim deja taxe!

Impozitarea prostituției a stârnit un tsunami de nemulțumire printre politicieni. Aceștia sunt deciși să ajungă până la CCR dacă reglementarea ar ajunge să fie aplicată. „La noi, nici nu simți când plătești” „Toată lumea știe că meseria noastră e cea mai veche din lume, merităm puțin respect. Ca să nu mai spun că, prin comparație cu lucrătoarele sexuale care-și fac publicitate pe site-urile de anunțuri, noi f**em mult mai bine pe toată lumea. Mai mult, nici nu simți când plătești, îți luăm noi banii direct din salariu, prin taxare cu stopaj la sursă, la tine ajunge ce mai rămâne. Pe scurt, nu scoți nimic din buzunar”, a spus, sub anonimat, un important parlamentar. Acesta a asigurat că mulți dintre colegii săi gândesc la fel și că văd proiectul de lege de taxare a prostituției drept un atac la clasa politică și la democrație. Acest text este unul satiric, cu inserții de ficțiune, motiv pentru care a și fost publicat în secțiunea SATIRĂ. A se consuma cu moderație.

Subvențiile APIA pentru pășuni se schimbă radical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Reguli noi la APIA pentru pășuni: fără animale, arendașii și concesionarii nu mai primesc subvenții

Subvențiile APIA pentru pășuni se schimbă radical, iar mulți fermieri din Iași riscă să piardă banii europeni dacă nu dețin animale. Ce prevede noua lege Potrivit noii legi care intră în vigoare din 2026, doar proprietarii de pășuni vor mai putea încasa subvenții fără animale, cu condiția să cosească terenul cel puțin o dată pe an, în timp ce arendașii și concesionarii vor fi obligați să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Pentru aceștia din urmă, plata va fi condiționată de existența efectivă a animalelor pe suprafața declarată, iar dovada încărcăturii minime va trebui depusă anual la APIA până la 15 octombrie. Modificările legislative urmăresc să combată declararea formală a pajiștilor, să stimuleze utilizarea reală a terenurilor și amână aplicarea amenajamentelor pastorale până la 1 ianuarie 2028. Continuarea, în Ziarul de Iași

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere Foto: Stirile Pro TV
Politică

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere

O banală lege despre cimitire a fost manevrată manevrată în favoarea companiilor miniere, cărora li se oferă noi posibilități de concesionare a perimetrelor și care, aparent, ar putea intra inclusiv peste morminte. Președintele Nicușor Dan a atacat însă la CCR legea „pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare”.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție O consilieră de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, Ștefania Simion, care a fost director al Administrației Parcul Natural Văcărești, a explicat, pe Facebook, situația. Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere „O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă. Această combinație legislativă cel puțin creativă nu a trecut neobservată de către Administrația Prezidențială. Curtea Constituțională a fost sesizată, fiind invocate probleme serioase legate de modul în care au fost amestecate domenii distincte, regimuri juridice diferite și proceduri care, în mod normal, ar trebui tratate cu mult mai multă rigoare.   Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum, în România, o lege despre cimitire poate ajunge să reglementeze — pe ușa din dos — concesionarea perimetrelor miniere”, a scris ea pe Facebook.    Cea mai sensibilă prevedere, introdusă de deputați, prevede: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: a) bunurile aflate în proprietatea publică și/sau privată a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere pot fi concesionate prin atribuire directă către operatorii economici titulari ai unui drept de exploatare și/sau explorare conferit de autoritatea competentă, pentru continuitatea activităților miniere existente; b) terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active, care nu fac parte din concesiunea existentă, pot fi concesionate prin atribuire directă către titularii prevăzuți la lit. a), în scopul extinderii perimetrului exploatării și valorificării optime a resurselor minerale. Durata concesiunii este egală cu întreaga perioadă de exercitare a dreptului de explorare și/sau de exploatare conferit titularului de către autoritatea competentă în domeniul resurselor minerale, menținându-și valabilitatea atât timp cât aceste drepturi sunt în vigoare. (2) Inițiativa concesionării sau a extinderii suprafeței concesionate poate aparține titularului dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public ori privat, precum și operatorului economic titular al dreptului de exploatare și/sau explorare”.    Administrația Prezidențială apreciază, în sesizarea către CCR, că „noua soluție legislativă este de natură a crea confuzie în ceea ce privește extinderea perimetrului de exploatare, autoritatea competentă a-și exprim acordul, exprimarea utilizată și lipsa de corelare cu regimul juridic actual al extinderii perimetrelor de exploatare - lipsind norma de claritate, precizie și previzibilitate în aplicare, aspect ce contravine principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție”.     

USR propune interzicerea simbolurilor comuniste (sursa: Facebook/Cristian Ghinea)
Politică

USR te trimite la închisoare pentru melancolie și propagandă comunistă (proiect de lege)

Uniunea Salvați România a depus luni, la Parlament, o inițiativă legislativă care urmărește interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist, precum și sancționarea promovării persoanelor responsabile de crime împotriva umanității sau de încălcări grave ale drepturilor omului. Ce prevede proiectul legislativ depus de USR Potrivit unui comunicat al USR, inițiativa este semnată de parlamentarii Corina Atanasiu, Cristian Ghinea, Remus Negoi și Narcis Mircescu. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Proiectul prevede: interzicerea amplasării sau menținerii în spațiul public, cu excepția muzeelor, a statuilor, plăcilor comemorative și a altor însemne care promovează personalități asociate ideologiei comuniste. interzicerea atribuirii numelor unor astfel de persoane străzilor, piețelor, parcurilor sau altor spații publice; interzicerea folosirii acestor nume de către organizații, indiferent dacă au sau nu personalitate juridică. Pedepse propuse pentru propaganda comunistă Inițiativa legislativă introduce sancțiuni penale pentru propaganda comunistă. Astfel, promovarea publică, sub orice formă, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor comuniste ar putea fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. De asemenea, inițierea, constituirea, sprijinirea sau aderarea la o organizație cu caracter comunist ar urma să fie sancționată cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Cristian Ghinea: „Ceaușismul este o boală cultivată după 1989” Senatorul USR Cristian Ghinea a afirmat că nostalgia față de comunism este rezultatul unei propagande persistente și al unei memorii colective deformate. El a descris ceaușismul drept o combinație de comunism eșuat și reflexe autoritare care continuă să influențeze politica și societatea românească. Potrivit acestuia, România democratică are nevoie de instrumente legale pentru a se apăra de reabilitarea simbolică a unui regim represiv. Corina Atanasiu: Nostalgia comunistă alimentează extremismul Deputata USR Corina Atanasiu a avertizat că nostalgia după comunism nu este un fenomen inofensiv, ci un factor de alimentare a curentelor extremiste care promit ordine și stabilitate în schimbul renunțării la drepturi și libertăți. Ea a subliniat că proiectul de lege urmărește să prevină falsificarea istoriei și reabilitarea unui regim totalitar, reafirmând angajamentul României față de valorile europene și democratice. Lacunele actualei legislații privind regimurile totalitare În prezent, OUG 31/2002 interzice organizațiile și simbolurile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de război sau crime împotriva umanității. Actul normativ nu include însă fapte similare comise în timpul regimului comunist și nu sancționează glorificarea publică a torționarilor sau a simbolurilor comuniste. Remus Negoi: „Justiția nu trebuie să aibă termen de expirare” Senatorul USR Remus Negoi a declarat că inițiativa nu urmărește răzbunarea, ci asumarea adevărului istoric și normalizarea memoriei colective. El a subliniat că nu poate exista o societate dreaptă construită pe uitare convenabilă și că crimele împotriva umanității nu trebuie prescrise moral sau juridic. Pericolul reabilitării simbolice a comunismului Potrivit comunicatului USR, proiectul a fost depus pe fondul accentuării cultului comunismului și al lui Nicolae Ceaușescu, responsabil pentru opresiuni, violențe și încălcări sistematice ale drepturilor fundamentale ale românilor. Formațiunea amintește că, deși au trecut peste 30 de ani de la căderea dictaturii, multe dintre crimele regimului comunist – deportări, execuții extrajudiciare, tortură, detenție politică și prigoană religioasă – nu au fost niciodată sancționate. Mărturie din decembrie 1989, la prezentarea proiectului La conferința de presă de prezentare a inițiativei, Nicoleta Giurcanu, participantă la Revoluția din 1989 la vârsta de 14 ani, a rememorat momentele în care a fost reținută de autoritățile comuniste. Ea a adus steagul tricolor cu care a protestat în București, simbol al luptei pentru libertate și memorie asumată.

Comercianții, sancționați pentru refuzul înlocuirii produselor (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Amenzi între 5.000 și 25.000 lei pentru comercianții care refuză înlocuirea produselor neconforme

Președintele Nicușor Dan a anunțat promulgarea legii care introduce sancțiuni clare pentru comercianții, fizici sau online, care nu respectă obligația de a înlocui produsele neconforme. Dacă un cumpărător constată probleme la produs în termen de cel mult 30 de zile de la achiziție, vânzătorul este obligat să îl înlocuiască, altfel riscă amenzi între 5.000 și 25.000 lei. Legea întărește protecția consumatorilor „Această modificare asigură aplicarea corectă a drepturilor prevăzute de lege și întărește protecția consumatorilor”, a transmis Nicușor Dan într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Noua reglementare completează cadrul legal existent, asigurând că drepturile cumpărătorilor nu rămân doar teoretice. Camera Deputaților a clarificat obligațiile comercianților Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în data de 29 octombrie. Documentul prevede că refuzul vânzătorului de a înlocui un produs neconform constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 5.000 și 25.000 lei. Lacuna legislativă: drepturi prevăzute, dar fără sancțiuni Legea anterioară garanta înlocuirea produselor neconforme în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la livrare. Totuși, nu prevedea sancțiuni pentru comercianții care refuzau aplicarea acestui drept, ceea ce genera numeroase situații în care consumatorii erau privați de soluții. Refuzuri nejustificate, fără consecințe legale Inițiatorii au explicat că lipsa unor sancțiuni concrete a generat, în practică, numeroase refuzuri nejustificate din partea comercianților, chiar și atunci când solicitarea de înlocuire era făcută în termenul legal de 30 de zile. Pentru a corecta această omisiune, au propus modificarea OUG 140/2021, astfel încât refuzul înlocuirii produsului să fie încadrat ca contravenție și sancționat corespunzător.

Noua lege a pensiilor magistraților (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

Pensiile magistraților, nu mai mari de 70% din ultimul salariu net, a stabilit Guvernul

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților stabilește un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă pentru pensia acestora și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani. Tranziția va începe la 1 ianuarie 2026. Baza de calcul a pensiei: media indemnizațiilor din ultimii 5 ani Potrivit proiectului de lege publicat în procedură de transparență decizională, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute primite în ultimii cinci ani de activitate. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Totuși, pensia nu va putea depăși pragul de 70% din ultima indemnizație netă încasată la momentul pensionării. Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani Actul normativ prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani. Această modificare presupune o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, în acord cu principiile sustenabilității sistemului de pensii. Vechime minimă și perioade asimilate Pentru a beneficia de pensie de serviciu, magistrații vor avea nevoie de un stagiu minim de 25 de ani în magistratură. Din această vechime, maximum 10 ani pot fi reprezentați de activitate în alte domenii juridice, perioadă care va fi asimilată în calculul vechimii necesare. Guvernul solicită avizare rapidă din partea CSM Executivul mizează pe un proces de avizare rapid, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a accelera adoptarea legislației. Potrivit comunicatului Guvernului, importanța acestei reforme justifică derularea procedurilor cu celeritate.

Armata Română caută soldați voluntari (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata vrea soldați voluntari plătiți încă din 2026, legea trebuie să treacă de Senat

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a declarat marţi că speră ca proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare. Iniţiativa urmăreşte întinerirea rezervei operaţionale a Armatei Române printr-un program de instruire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani. Pregătire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani „Am fost astăzi la Comisia de apărare din Senat pentru o dezbatere pe proiectul legii pregătirii populaţiei pentru apărare – un proiect pe care ni-l dorim ca armată, ca Minister al Apărării. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Este menit să întinerească rezerva operaţională a Armatei Române”, a explicat ministrul Moşteanu, la Palatul Parlamentului. Potrivit acestuia, proiectul oferă posibilitatea tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani să participe la o pregătire militară voluntară, care va fi remunerată. După finalizarea instruirii, aceştia vor intra în rezerva operaţională a Armatei Române. Limitările actualei legi a rezervei voluntare Ministrul a precizat că legislaţia actuală – Legea nr. 270/2015 – prevede existenţa unei rezerve voluntare formate din persoane care au urmat un program de pregătire militară şi sunt plătite lunar pentru a fi la dispoziţia Armatei. „Proiectul a plecat ca o idee bună, dar execuţia n-a fost strălucită. Din păcate, acest sistem nu este eficient nici din punct de vedere al resursei umane de care Armata are nevoie, nici din punct de vedere financiar”, a explicat Moşteanu. Conform datelor prezentate de ministru, programul actual costă 170 de milioane de lei pe an pentru doar 4.700 de voluntari, o parte dintre aceştia fiind deja persoane cu obligaţii militare – „ceea ce nu este în regulă”, a subliniat el. O nouă lege pentru o rezervă operaţională modernă Moşteanu a anunţat că noul proiect legislativ va păstra anumite elemente din vechea lege, dar le va adapta pentru a forma o rezervă operaţională voluntară mai eficientă. „Vom modifica actuala lege pentru a păstra şi pregăti oameni specializaţi, pe anumite domenii care nu pot fi acoperite de rezerva militară provenită din structurile Armatei sau ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare”, a explicat ministrul. Acesta a adăugat că discuţiile din Comisia de apărare au fost constructive, iar echipa ministerului continuă analiza amendamentelor propuse de senatori. Adoptarea legii înainte de bugetul pe anul viitor Ionuţ Moşteanu şi-a exprimat speranţa ca proiectul de lege să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare, astfel încât să poată fi inclus în planificarea bugetară pentru anul 2026. „Săptămâna viitoare sper să treacă şi de Senat pentru ca acest proiect să devină lege înainte de legea bugetului, să putem bugeta pentru anul viitor”, a concluzionat ministrul Apărării. Prin această reformă, Ministerul Apărării îşi propune să modernizeze sistemul de rezervă al Armatei Române, adaptându-l la nevoile actuale de securitate şi la standardele NATO.

Lege pentru apărarea infrastructurii Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rezerviștii vor trage cu puștile în dronele ucrainene care ajung în Rusia (lege)

Cele două camere ale Parlamentului rus au aprobat un proiect de lege privind formarea unor unități militare de rezerviști angajați prin contract, destinate exclusiv apărării infrastructurilor critice ale Federației Ruse, tot mai des vizate de atacurile cu drone ale Ucrainei. Proiectul mai așteaptă doar promulgarea președintelui Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, însă mai multe regiuni din Rusia au început deja organizarea acestor structuri de apărare. Un nou cadru legal pentru folosirea rezerviștilor Până acum, legislația rusă permitea utilizarea rezerviștilor prin contract doar în perioadele de mobilizare sau război. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Noua lege modifică Legea Apărării, permițând rezerviștilor care semnează contracte cu Ministerul Apărării să fie mobilizați pentru misiuni interne, legate de protejarea infrastructurilor critice – rafinării, depozite, centrale sau baze logistice. Viceamiralul Vladimir Tsimlianski, adjunctul șefului Departamentului de Organizare și Mobilizare al Statului Major rus, a explicat că nu este vorba despre o mobilizare generală. „Proiectul de lege nu privește toți cetățenii și nu prevede recrutarea acestora pentru serviciul militar, nici trimiterea lor pe frontul din Ucraina sau în afara teritoriului țării”, a precizat oficialul. Temeri după mobilizarea din 2022 Ultima mobilizare majoră a fost dispusă în septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a convocat aproximativ 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina. Decizia a provocat un exod masiv de cetățeni ruși care au părăsit țara de teama trimiterii pe front. De atunci, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, iar Putin a declarat că numărul voluntarilor este suficient pentru necesitățile armatei. Atacurile ucrainene cu drone, motivul principal al noii legi Ucraina lansează frecvent atacuri cu drone asupra infrastructurii strategice ruse, vizând rafinării, depozite de combustibil, aerodromuri militare și centre logistice. Scopul acestor atacuri este perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale armatei ruse și crearea de presiune logistică internă. Noua inițiativă legislativă vine ca răspuns direct la aceste acțiuni, urmărind crearea unei forțe interne de protecție care să apere infrastructurile vitale fără a implica trupe active de pe front. Primele unități, deja înființate în mai multe regiuni Deși legea nu a fost încă promulgată, mai multe regiuni ruse – printre care Tatarstan, Samara, Nijni Novgorod, Iaroslavl și Tambov – au început deja să formeze unități de rezerviști prin contract. În Tatarstan, de exemplu, rezerviștii vor primi o soldă lunară de 78.000 de ruble (aproximativ 763 de dolari), pe lângă suma oferită de Ministerul Apărării, cuprinsă între 30.000 și 40.000 de ruble (370–493 de dolari). Contractele le garantează că nu vor fi trimiși în Ucraina, misiunea lor limitându-se la apărarea instalațiilor locale. Instruire și dotare pentru misiuni anti-drone După o perioadă de instrucție militară, rezerviștii vor fi trimiși în teren pentru misiuni de protejare a infrastructurilor critice timp de 45 de zile, după care vor fi înlocuiți prin rotație. Unitățile ar putea fi echipate cu arme ușoare, rachete antiaeriene portabile, precum și sisteme moderne anti-drone, inclusiv echipamente de război electronic. Această nouă structură militară ar urma să devină un element permanent de securitate internă, menit să apere teritoriul rus de amenințările asimetrice tot mai frecvente în actualul context al războiului din Ucraina.

Legea pensiilor magistraților, blocată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Legea pensiilor magistraților, blocată până la motivarea Curții Constituționale

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că proiectul privind pensiile magistraților nu poate fi încheiat până la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale. Legea pensiilor magistraților, blocată Liderul formațiunii a explicat că este imposibil de știut ce modificări sunt necesare până la primirea documentului oficial și a acuzat transformarea dezbaterii publice într-un atac personal nejustificat. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu acordat la Antena 1, că a fost „ciuruit” de critici pe nedrept, deși a apărat întotdeauna independența judecătorilor și procurorilor. „Cei care mă critică acum mă felicitau atunci când susțineam magistrații”, a spus acesta, subliniind că poziția sa a fost întotdeauna una de echilibru și respect față de sistemul de justiție. Hunor a explicat că orice discuție despre modificarea sau adoptarea legii este prematură până la publicarea motivării Curții Constituționale. „Dacă decizia e doar procedurală, corecturile vor fi simple; dacă privește fondul, va trebui analizat în detaliu”, a spus liderul UDMR, subliniind că orice pas următor depinde de conținutul motivării. Scopul coaliției: echitate și dreptate socială Liderul UDMR a precizat că obiectivul Guvernului și al coaliției de guvernare este de a asigura echitate socială, în contextul percepției publice că magistrații beneficiază de condiții privilegiate la pensionare. El a explicat că se dorește o tranziție graduală spre un sistem în care perioada de activitate să fie de 35 de ani, iar pensia să reprezinte cel mult 70% din venitul net, conform practicilor europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră