miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

lege

110 articole
Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar

Proiectul revizuit al noii legi a salarizării modifică substanțial modul în care vor fi calculate veniturile angajaților ANAF. Documentul introduce o valoare de referință unică, coeficienți de ierarhizare și un spor de până la 40% din salariul de bază, acordat în funcție de dificultatea activității și de contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției. Simulările arată însă efecte foarte diferite: directorii și o parte dintre inspectorii cu vechime ar urma să își păstreze salariile actuale prin mecanismul de protecție, în timp ce debutanții și unele funcții administrative ar putea beneficia de creșteri directe. Spor de până la 40% pentru personalul ANAF Potrivit proiectului publicat în forma revizuită la 17 iulie 2026, angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Beneficiul nu ar urma să fie acordat automat întregului personal. Categoriile eligibile, criteriile și procentul efectiv vor fi stabilite prin ordin al conducătorului instituției, în funcție de atribuțiile exercitate, complexitatea activității, responsabilitatea postului și contribuția angajatului la atingerea obiectivelor. Prevederea poate fi aplicată și personalului din alte structuri care desfășoară activități similare în domenii precum politica fiscal-bugetară, colectarea taxelor, controlul fiscal, combaterea fraudei, administrarea datoriei publice, gestionarea fondurilor europene sau prevenirea spălării banilor. În simulările salariale, procentul utilizat pentru fiecare angajat trebuie însă corelat și cu plafonul individual aplicabil sporurilor. Din acest motiv, chiar dacă sporul special poate ajunge instituțional până la 40%, în exemplele de calcul este folosit un procent de 30%. Bonusurile nu se vor cumula Proiectul stabilește că sporul specific nu poate fi cumulat cu toate celelalte mecanisme speciale de recompensare. Angajații care primesc deja majorări pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene sau beneficiază de stimulente distincte în cadrul ANAF nu vor putea încasa simultan mai multe bonusuri acordate pentru activități comparabile. Limitarea urmărește să evite suprapunerea beneficiilor și creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal. Premii pentru performanță, dar și penalizări Noua lege propune și un sistem de tip „bonus-malus”, prin care veniturile vor fi legate mai direct de rezultatele profesionale și de performanța instituției. Dacă indicatorii stabiliți sunt îndepliniți, instituțiile ar putea folosi pentru premiere o sumă de până la 12% din bugetul anual de salarii. În sens invers, neîndeplinirea obiectivelor ar putea conduce, în condițiile stabilite de lege, la diminuări de până la 10%. Pentru personalul implicat direct în inspecție fiscală, antifraudă sau colectarea veniturilor bugetare, acest mecanism poate deveni o sursă suplimentară de câștig. Premiile nu sunt însă venituri garantate, ci depind de indicatorii de performanță și de fondurile disponibile. Cât câștigă acum un director general În prezent, un director general, gradul II, cu studii superioare, are un salariu brut lunar de 19.482 de lei, potrivit situațiilor de transparență salarială analizate. La acesta se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la maximum 300 de lei brut. Pentru salariul de bază de 19.482 de lei, venitul net indicat în documentele salariale este de aproximativ 11.397 de lei. Dacă proiectul devine lege, salariul va fi calculat pornind de la valoarea de referință de 4.100 de lei și de la coeficientul atribuit funcției. Pentru un director general, coeficientul utilizat în simulare este 2,60. Calculul salariului de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,60 = 10.660 de lei brut. Dacă se adaugă o majorare de 30% pentru complexitatea activității fiscale, rezultatul ajunge la aproximativ: 10.660 de lei + 3.198 de lei = 13.858 de lei brut. Suma este cu peste 5.600 de lei mai mică decât salariul de bază aflat în prezent în plată. Directorul nu pierde bani, dar salariul poate rămâne blocat Proiectul conține însă un mecanism de protecție pentru situațiile în care aplicarea noii grile ar produce o scădere nominală a veniturilor. Diferența dintre salariul rezultat din noua formulă și venitul actual ar urma să fie acoperită printr-o sumă compensatorie tranzitorie. În acest scenariu, directorul general nu ar coborî la 13.858 de lei brut, ci și-ar păstra venitul de 19.482 de lei. Salariul net ar rămâne, în principiu, în jurul nivelului actual de 11.397 de lei, atât timp cât regimul de taxare nu se modifică. Protecția are însă și un efect mai puțin avantajos. Salariul poate rămâne înghețat până când venitul calculat potrivit noii grile, inclusiv prin viitoarele indexări ale valorii de referință, va ajunge din urmă suma menținută în plată. Cu alte cuvinte, directorul nu pierde bani la aplicarea legii, dar nici nu beneficiază imediat de creșteri. Inspectorul superior rămâne aproape de salariul actual Situația este diferită pentru un inspector ANAF, clasa I, grad profesional superior, gradația 5. Potrivit datelor salariale analizate, acesta are în prezent un salariu de bază brut de aproximativ 11.414 lei. Adăugând sporul de maximum 300 de lei pentru condiții vătămătoare, venitul brut total ajunge la aproximativ 11.714 lei, iar salariul net este estimat la circa 6.850 de lei. În noua grilă, pentru funcția de execuție de nivel superior este utilizat în simulare un coeficient de aproximativ 2,15. Salariul de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,15 = 8.815 lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, venitul calculat ajunge la aproximativ: 8.815 lei + 2.644 lei = 11.459 lei brut. Diferența față de venitul actual de 11.714 lei este de aproximativ 255 de lei. Și în acest caz ar interveni mecanismul de protecție, astfel încât inspectorul să își păstreze venitul aflat în plată. Avantajul este că inspectorul superior se află mult mai aproape de nivelul stabilit prin noua grilă decât directorul general. O viitoare indexare a valorii de referință ar putea acoperi relativ rapid diferența, permițându-i să iasă mai repede din zona sumelor compensatorii și să beneficieze de creșteri salariale efective. Inspectorii debutanți au de câștigat Câștigătorii cei mai vizibili ai reformei ar putea fi inspectorii debutanți, care pornesc în prezent de la salarii mult mai reduse. Un inspector debutant cu studii superioare, fără vechime, are un salariu de bază brut estimat la aproximativ 4.950 de lei. Cu sporul de condiții vătămătoare, venitul total poate ajunge la aproximativ 5.250 de lei brut, ceea ce înseamnă în jur de 3.070 de lei net. Pentru această funcție, simularea folosește un coeficient de 1,35. Noul salariu de bază ar fi: 4.100 de lei × 1,35 = 5.535 de lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, rezultatul urcă la aproximativ: 5.535 lei + 1.660 lei = 7.195 lei brut. Venitul brut ar crește astfel cu aproximativ 1.945 de lei, de la 5.250 la 7.195 de lei. Salariul net ar putea ajunge la aproximativ 4.210 lei, cu peste 1.100 de lei mai mult decât în prezent. Inspectorul debutant nu ar avea nevoie de o sumă compensatorie, deoarece salariul rezultat din noua formulă este superior celui actual. El ar intra direct pe noua grilă și ar beneficia ulterior și de eventualele indexări ale valorii de referință. Arhivarul, câștigător net al reformei Creșteri directe apar și în cazul angajaților contractuali cu studii medii sau generale. Un arhivar încadrat la gradația 5 are în prezent un salariu de bază brut de 6.353 de lei. Cu sporul de maximum 300 de lei, venitul total ajunge la 6.653 de lei brut, iar salariul net este de aproximativ 3.717 lei. Pentru funcțiile administrative cu studii medii, simularea folosește un coeficient de aproximativ 1,45: 4.100 de lei × 1,45 = 5.945 de lei brut. După adăugarea unei majorări de 30%, venitul total ar ajunge la: 5.945 lei + 1.783 lei = 7.728 lei brut. Creșterea ar fi de aproximativ 1.075 de lei brut, iar salariul net ar urca la circa 4.520 de lei. Spre deosebire de directorii ale căror venituri ar fi menținute prin compensații, arhivarul ar primi o majorare efectivă încă de la aplicarea noii grile. Nemulțumirile sindicaliștilor Trecerea la o grilă unitară a fost menținută și în proiectul revizuit, în ciuda protestelor angajaților din sistemul fiscal. Sindicatele au cerut o grilă distinctă pentru administrația fiscală, coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice și recunoașterea prin salariu a riscurilor, interdicțiilor și complexității muncii. Reprezentanții angajaților avertizează că ANAF și Autoritatea Vamală Română riscă să piardă în continuare specialiști către mediul privat. Guvernul mizează, în schimb, pe sporul de până la 40%, pe premiile de performanță și pe creșterile concentrate în zona salariilor mici. Din simulări rezultă însă o reformă cu viteze diferite: debutanții și personalul administrativ pot câștiga imediat, inspectorii cu experiență rămân aproape de nivelul actual, iar salariile unor directori vor fi protejate, dar probabil înghețate pentru o perioadă.

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar
Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele
Eveniment

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele

Ministerul Muncii a publicat, pe 17 iulie 2026, noua formă a proiectului Legii salarizării, însă din document nu se poate ști cât vor câștiga militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii. Anexa VI, dedicată sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, descrie mecanismul de calcul, sporurile și majorările posibile, dar nu conține tabelele cu coeficienții necesari stabilirii salariilor. Mai mult, proiectul declară soldele și salariile lunare confidențiale și precizează expres că acestea „nu se publică”. Anexa începe cu Capitolul II Proiectul stabilește că salariul sau solda de funcție va fi calculată prin înmulțirea coeficientului postului cu o valoare de referință. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni Problema este că documentul public nu arată ce coeficient revine fiecărei funcții. Anexa precizează că limitele coeficienților pentru militari, polițiști și polițiștii de penitenciare sunt prevăzute în Capitolul I.1. Documentul publicat începe însă direct cu Capitolul II, iar tabelul la care face trimitere nu se regăsește în forma disponibilă. Proiectul mai arată că nivelul concret al coeficientului pentru fiecare post va fi stabilit ulterior prin hotărâre a Guvernului, în funcție de instituție, structură și eșalon. În aceste condiții, nu se poate calcula pe baza proiectului oficial cât va câștiga un agent de poliție, un subofițer ISU, un jandarm, un militar sau un ofițer. Formula este publică, salariul nu Dacă valoarea de referință va fi de 4.100 de lei, un coeficient de 1,50 va însemna un salariu de funcție de 6.150 de lei brut. Un coeficient de 1,60 va produce 6.560 de lei, iar unul de 2,10 va însemna 8.610 lei brut. Calculele sunt corecte, dar nu pot fi asociate unei anumite funcții, deoarece proiectul nu arată cui îi revine fiecare coeficient. Nu se poate afirma, de exemplu, că un agent principal va avea coeficientul 1,60 sau că un comisar va fi încadrat la 2,10. Gradul profesional nu este același lucru cu funcția ocupată. Doi angajați cu același grad pot primi salarii diferite dacă lucrează în structuri distincte, au responsabilități diferite sau ocupă posturi cu niveluri diferite de risc și complexitate. Venitul final are mai multe componente Salariul de funcție este doar una dintre componentele venitului. Militarii vor primi solda de funcție și solda de grad, iar polițiștii și polițiștii de penitenciare vor avea salariul de funcție și salariul gradului profesional. La acestea se pot adăuga gradația de vechime, sporurile, primele, indemnizațiile, compensațiile și majorările acordate pentru anumite misiuni sau condiții de muncă. Proiectul prevede șapte gradații de vechime, care pot majora succesiv salariul de funcție. La nivelul maxim, creșterea cumulată poate ajunge la aproximativ 23%. Pentru anumite activități operative, la coeficientul funcției se poate adăuga până la 0,40. La o valoare de referință de 4.100 de lei, suplimentul maxim ar însemna 1.640 de lei brut. Pot beneficia de acest mecanism angajații implicați în intervenții, misiuni operative, acțiuni antiteroriste, protecție, escortare, supraveghere sau cercetare penală. Acordarea nu este însă automată. Categoriile eligibile și valoarea concretă vor fi stabilite prin ordine emise la nivelul fiecărei instituții. Salariile sunt declarate confidențiale În timp ce grilele complete lipsesc, proiectul păstrează regimul special de confidențialitate. Articolul 44 alin. (5) din Anexa VI prevede că soldele și salariile lunare ale personalului din apărare, ordine publică și securitate națională sunt confidențiale și „nu se publică”. Formularea este mai categorică decât cea din actuala Lege-cadru nr. 153/2017, care menționează caracterul confidențial al veniturilor, dar nu conține expresia imperativă „nu se publică”. Proiectul cere transparență, dar introduce o excepție Regimul special din Anexa VI intră în tensiune și cu prevederile generale ale proiectului. Acestea obligă instituțiile publice să publice lista funcțiilor, salariile de bază sau soldele de funcție, sporurile, bazele de calcul și valorile brute ale drepturilor salariale. Anexa dedicată sistemului de apărare spune însă că salariile și soldele lunare nu se publică. Cele două texte ar putea fi interpretate diferit: obligația generală poate viza grilele și funcțiile anonimizate, iar norma specială poate proteja venitul individual al fiecărui angajat. Proiectul nu trasează însă clar această delimitare. Confidențialitatea, în contradicție cu regulile europene Prevederea apare într-un moment în care Uniunea Europeană solicită mai multă transparență salarială. Directiva (UE) 2023/970, adoptată în mai 2023, urmărește aplicarea principiului remunerării egale între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală. Actul european se aplică angajatorilor publici și privați și trebuia transpus în legislația națională până la 7 iunie 2026. Directiva nu cere publicarea nominală a tuturor salariilor. Ea acordă însă angajaților dreptul de a primi informații despre criteriile de salarizare și nivelurile medii de remunerare pentru categorii comparabile. În acest context, interdicția generală de publicare ridică problema diferenței dintre protejarea informațiilor sensibile și dreptul angajaților de a verifica dacă sunt plătiți echitabil. Militarii și polițiștii cunosc regulile, dar nu și salariile Lipsa datelor concrete este criticată și de organizațiile sindicale. Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” a avertizat, la finalul lunii mai, că lipsa accesului la datele salariale îi va împiedica pe angajați să compare veniturile acordate pentru funcții similare și să identifice eventuale erori, discriminări sau diferențe nejustificate de salarizare. În același timp, absența informațiilor agregate privind salariile pe funcții, grade, vechime și sporuri reduce capacitatea sindicatelor de a identifica inechități, de a formula observații argumentate în cadrul consultărilor și de a apăra drepturile membrilor. Problema este accentuată de faptul că o parte dintre suplimente și majorări va depinde de ordine emise ulterior de conducătorii instituțiilor. Astfel, militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii pot vedea arhitectura generală a reformei, dar nu pot afla din proiect cât vor câștiga efectiv. Până la publicarea grilelor complete și a actelor de aplicare, orice sumă atribuită unui agent, unui comisar, unui subofițer sau unui general rămâne o estimare, nu un salariu confirmat oficial.

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027
Eveniment

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027

Noul proiect al legii salarizării, prezentat de ministtrul Dragoș Pîslaru, și publicat pe pagina ministerului Muncii, în data de 17 iulie, 2026, propune o reașezare amplă a veniturilor din sistemul sanitar. Salariile de bază ar urma să fie calculate după o formulă unică, gărzile vor fi raportate la noile grile, iar sporurile pentru condiții de muncă vor fi limitate atât ca valoare, cât și ca număr de beneficiari. Reforma nu înseamnă însă creșteri uniforme. Personalul din medicina legală ar putea beneficia de coeficienți mai mari, în timp ce angajații din ambulatorii și unități medico-sociale ar urma să fie încadrați la niveluri inferioare. În plus, majorările acordate unor spitale trebuie compensate, la nivelul întregului sistem, prin diminuări aplicate în alte unități. Sindicatele avertizează asupra scăderii veniturilor nete Federațiile sindicale din Sănătate susțin că noua grilă ar putea determina scăderea veniturilor nete pentru o parte dintre angajați, chiar dacă salariile de bază cresc. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Sanitas și Solidaritatea Sanitară consideră proiectul inechitabil și incomplet și avertizează că pot urma proteste sau chiar o grevă generală dacă documentul nu va fi corectat. Principalele critici vizează calcularea sporurilor prin raportare la salariul aferent gradației zero, plafonarea lor la nivelul spitalului și lipsa unui procent minim garantat. Sintagma „până la” lasă cuantumul concret al sporului la decizia conducerii unității. Sindicatele contestă și limitarea unor sporuri la numai 10% sau 20% din personal, deoarece angajați care muncesc în condiții similare ar putea primi remunerații diferite. Probleme ar putea apărea mai ales în spitalele de psihiatrie, pneumoftiziologie sau boli infecțioase, unde aproape întreg personalul lucrează în condiții dificile. Salariul de bază, stabilit printr-o formulă unică Noul sistem este construit în jurul formulei: Salariul de bază brut = coeficientul funcției × valoarea de referință salarială Pentru 2027, valoarea de referință prevăzută este de 4.100 de lei. O funcție încadrată la coeficientul 3 ar avea, prin urmare, un salariu de bază de 12.300 de lei brut, la gradația zero. La această sumă se adaugă majorările pentru vechime. Gradația 1, acordată între trei și cinci ani, aduce o creștere de 7,5%. Pentru gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar pentru gradațiile 4 și 5 câte 2,5%. Creșterea cumulată ajunge la aproximativ 18,5% la gradația 3 și la circa 24,5% pentru un angajat cu peste 20 de ani vechime, încadrat la gradația 5. Același post poate fi plătit diferit între spitale Anexa II, din proiectul legii salarizării, dedicată domeniului Sănătății introduce o marjă de plus sau minus 15% față de coeficientul general. Nivelul concret va depinde de categoria spitalului, subunității sau secției. La cele două extreme, salariile de bază pentru aceeași funcție pot diferi cu până la 30%. Unitățile medico-sociale și structurile ambulatorii vor aplica coeficienți diminuați cu 15%, în timp ce medicina legală va beneficia de o majorare de 15%. Criteriile de clasificare vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern. Proiectul cere ca majorările acordate în unele unități să fie compensate prin reducerile aplicate în altele, ceea ce indică o redistribuire a fondului salarial, nu doar o creștere generală. Ce salariu ar putea avea un medic specialist Pentru un medic specialist încadrat ipotetic la coeficientul 3,10, salariul de bază la gradația zero ar fi: 3,10 × 4.100 lei = 12.710 lei brut La gradația 5, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 15.824 de lei brut. Dacă medicul primește și un spor de secție de 15%, acesta ar adăuga circa 2.374 de lei. Venitul brut format din salariul de bază și spor ar ajunge astfel la aproximativ 18.198 de lei, iar salariul net estimativ s-ar situa în jurul valorii de 10.650 de lei. Suma nu include gărzile, indemnizațiile sau alte drepturi. Calculul este orientativ. Dacă unitatea este încadrată la un coeficient majorat ori diminuat cu 15%, salariul se modifică în mod corespunzător. Medicii primari ar putea avea baze mai mari Pentru medicii primari, simulările prezentate în pregătirea reformei indică un salariu de bază median de aproximativ 16.400 de lei la gradația zero în 2027. La gradația 5, acesta ar putea depăși 20.400 de lei brut. La salariul de bază se vor adăuga sporurile, gărzile și celelalte drepturi salariale. Venitul total va varia însă considerabil. Un medic primar care lucrează într-o secție obișnuită și efectuează puține gărzi va câștiga mai puțin decât un medic din ATI, UPU, psihiatrie, boli infecțioase sau medicină legală. Asistenții medicali, printre beneficiarii grilei Proiectul prevede o creștere importantă a salariului de bază median pentru asistenții medicali principali, de la aproximativ 6.084 de lei în 2026 la 7.790 de lei în 2027. Creșterea bazei ar fi de aproximativ 28%, dar venitul brut lunar total ar urca mai puțin, de la o mediană de 11.270 de lei la 11.788 de lei. Explicația este reducerea ponderii sporurilor și includerea unei părți mai mari a remunerației în salariul de bază. Intervalul veniturilor brute ar urma să se restrângă de la aproximativ 8.413–14.522 de lei la 9.952–14.308 lei, ceea ce ar reduce diferențele dintre unități. Salariul unui infirmier sau brancardier Pentru un infirmier ori brancardier încadrat ipotetic la coeficientul 1,20, salariul de bază la gradația zero ar fi de 4.920 de lei brut. La gradația 2, după aplicarea majorărilor succesive de vechime, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 5.553 de lei. Un spor de secție de 15% ar adăuga circa 833 de lei, rezultând un venit brut de aproximativ 6.386 de lei. Salariul net estimativ ar fi cuprins între 3.735 și 3.770 de lei. Și în acest caz, venitul final depinde de coeficientul definitiv, categoria unității și sporurile acordate. Gărzile, plătite după reguli separate Gărzile de urgență efectuate în zilele lucrătoare, în afara normei, vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază. În weekend și în zilele de sărbătoare legală, gărzile de urgență vor beneficia de un tarif cu 20% mai mare. Gărzile de monitorizare din timpul săptămânii vor fi plătite cu 75% din tariful gărzilor de urgență, iar în zilele nelucrătoare, la tariful integral. Pentru garda la domiciliu, plata va reprezenta 40% din tariful orar al salariului de bază. Ministerul Sănătății solicitase o majorare de 100% pentru gărzile din weekend și de sărbători, dar propunerea nu a fost preluată integral. Personalul care lucrează în cadrul programului normal în zilele de repaus sau de sărbătoare va primi un tarif orar majorat cu 30%, fără a beneficia și de timp liber compensatoriu. Sporuri mari, dar pentru puțini beneficiari Proiectul păstrează patru categorii de sporuri: până la 50% pentru condiții deosebit de periculoase, nivelul I; până la 30% pentru nivelul II; până la 15% pentru condiții periculoase și 5% pentru condiții grele. Aceste sporuri nu pot fi cumulate de aceeași persoană. Sporul de până la 50% poate fi acordat la cel mult 10% din personal, iar celelalte categorii, fiecare la cel mult 20% dintre angajați. Personalul din unități izolate, aflate la altitudine, greu accesibile sau în zone unde recrutarea este dificilă poate primi un spor suplimentar de până la 15%, necuprins în plafonul general. Salariile definitive depind de forma finală Toate simulările sunt orientative. Coeficienții pot fi modificați înainte de adoptarea legii, iar venitul real va depinde de vechime, tipul unității, secție, sporuri, ture și numărul gărzilor. Clasificarea spitalelor, coeficienții concreți și condițiile de acordare a sporurilor vor fi stabilite ulterior prin hotărâri de Guvern și ordine ale ministrului Sănătății. Proiectul oferă astfel imaginea unei noi arhitecturi salariale, în care salariul de bază devine mai important, dar accesul la sporurile mari este mai restrictiv. Pentru unii angajați, reforma poate însemna venituri mai mari și mai stabile; pentru alții, reducerea componentei variabile poate limita sau chiar anula creșterea aparentă din grilă.

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari
Economie

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari

Proiectul noii legi a salarizării a alimentat temerea că baza de calcul a contribuției la pensie ar putea scădea, iar viitoarele pensii ale unor bugetari ar putea fi mai mici. Documentul nu modifică însă direct regulile CAS și nici nu prevede că această contribuție va fi calculată exclusiv asupra salariului de bază. Riscul apare doar în cazul angajaților care, după aplicarea noilor grile, vor încasa sporuri mai mici sau vor pierde o parte dintre veniturile variabile. Pentru aceștia, venitul brut contributiv și punctajul lunar de pensie se pot diminua, ceea ce înseamnă că proiectul nu taie direct pensiile, dar poate încetini acumularea punctelor de pensie. Legea salarizării nu schimbă formula CAS Baza contribuției de asigurări sociale este stabilită prin Codul fiscal, nu prin legea salarizării personalului bugetar. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Pentru salariați, contribuția se calculează, în principiu, asupra câștigului brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor. În această sumă pot intra salariul de bază, sporurile, plata orelor suplimentare și alte drepturi pentru care se datorează CAS. Proiectul noii legi nu prevede că bugetarii vor plăti contribuția numai pentru salariul de bază și nici nu scoate automat sporurile din baza CAS. Prin urmare, dacă venitul brut contributiv al unui angajat rămâne neschimbat, baza contribuției nu va scădea. Dacă venitul crește, va crește și suma pentru care se plătește contribuția. Problema apare numai atunci când angajatul ajunge să câștige efectiv mai puțin. Diferența tranzitorie nu protejează toate veniturile Pentru a evita scăderea bruscă a salariilor după trecerea la noile grile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată atunci când salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât venitul salarial de referință din noiembrie 2026. Angajatul va primi o sumă suplimentară pentru ca venitul protejat să fie menținut temporar. Diferența tranzitorie face parte din salariul brut și nu beneficiază de o scutire specială. În principiu, ea va fi supusă contribuțiilor sociale. Simplul fapt că o parte din salariu este plătită sub această formă nu reduce, prin urmare, baza CAS. Problema apare la stabilirea venitului care va fi protejat. Proiectul prevede că, la calcularea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse mai multe categorii de venituri, precum sumele pentru activitatea în proiecte europene, unele stimulente pentru gestionarea fondurilor, munca de noapte și orele suplimentare. Excluderea nu înseamnă că aceste venituri dispar sau că pentru ele nu se mai plătește CAS. Ele pot fi acordate în continuare, dacă angajatul desfășoară activitățile respective. Statul nu garantează însă menținerea lor prin diferența tranzitorie. Cum poate scădea baza contribuției Să presupunem că un angajat din sectorul public încasa în noiembrie 2026 un venit brut de 10.000 de lei. Din această sumă, 8.500 de lei reprezentau salariul și drepturile luate în calcul pentru protecția tranzitorie, iar 1.500 de lei proveneau din ore suplimentare, ture de noapte sau activitatea într-un proiect. După aplicarea noii grile, venitul stabil ajunge la 8.000 de lei. Pentru a fi menținut nivelul protejat de 8.500 de lei, angajatul primește o diferență tranzitorie de 500 de lei. Dacă veniturile variabile de 1.500 de lei continuă să fie plătite, salariul total poate rămâne la 10.000 de lei. Dacă însă angajatul nu mai efectuează ore suplimentare sau nu mai lucrează în proiect, venitul brut scade la 8.500 de lei. În această situație, baza contribuției la pensie se reduce cu 1.500 de lei. Nu pentru că proiectul schimbă definiția fiscală a CAS, ci pentru că angajatul câștigă efectiv mai puțin. Plafonarea sporurilor poate produce efecte indirecte Proiectul stabilește că suma anumitor sporuri, indemnizații, prime și premii nu poate depăși, cu unele excepții, 20% din fondul salariilor de bază și al celorlalte drepturi principale. Plafonul nu se aplică individual fiecărui angajat, ci se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pentru fiecare sursă de finanțare. Instituțiile vor trebui să organizeze acordarea drepturilor astfel încât limita să fie respectată. Pentru sporurile acordate într-un interval procentual sau în funcție de fondurile disponibile, aceasta poate însemna procente mai mici sau o distribuire mai restrictivă. Nu toate drepturile intră însă în plafon. Munca de noapte și plata orelor suplimentare se numără printre excepțiile prevăzute de proiect. Un venit mai mic înseamnă mai puține puncte de pensie Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar pentru pensie se stabilește prin raportarea venitului brut care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Cu cât venitul contributiv este mai mare, cu atât punctajul acumulat în luna respectivă este mai ridicat. Dacă venitul scade, scade și punctajul lunar. O diminuare temporară a unor sporuri nu va provoca, de regulă, o reducere importantă a pensiei, deoarece aceasta se calculează pe baza punctelor acumulate pe întreaga perioadă de activitate. Efectul poate deveni însă relevant dacă venitul contributiv rămâne mai mic timp de mai mulți ani. Medicii și asistenții medicali Dacă numărul gărzilor, al turelor de noapte sau al orelor lucrate în weekend scade, iar veniturile pierdute nu sunt compensate prin alte drepturi salariale, venitul brut lunar al angajatului se poate diminua. Contribuția CAS va fi calculată asupra unui venit mai mic, ceea ce va conduce și la un punctaj lunar de pensie mai redus. Proiectul nu exclude aceste venituri din baza CAS atunci când sunt plătite, dar nu garantează menținerea lor prin diferența salarială tranzitorie. Angajații implicați în proiecte și în gestionarea fondurilor europene Majorările salariale de până la 40% acordate pentru activitatea în proiecte sau pentru gestionarea fondurilor europene intră în venitul brut și contribuie la formarea punctajului lunar cât timp sunt efectiv încasate și supuse CAS. Dacă angajatul nu mai lucrează în proiect, dacă proiectul se încheie ori dacă procentul majorării este redus, venitul contributiv poate scădea. Baza CAS nu va fi însă formată obligatoriu numai din salariul de bază, ci din totalul drepturilor salariale brute pentru care se datorează contribuția. Militarii, polițiștii, funcționarii publici Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special nu acumulează pensia după formula sistemului public. Pentru ei se aplică regulile pensiilor militare de stat, bazate pe media unor solde sau salarii brute realizate într-o perioadă de referință. Reducerea unui spor poate influența pensia numai dacă acel drept este inclus legal în baza de calcul. Personalul civil și contractual din instituțiile de apărare rămâne, de regulă, în sistemul public și poate fi afectat prin reducerea punctajului contributiv.

Proiectul noii legi a salarizării unitare, criticat dur de sindicatele din învățământ preuniversitar
Eveniment

Proiectul noii legi a salarizării unitare, criticat dur de sindicatele din învățământ preuniversitar

Proiectul noii legi a salarizării unitare a generat nemulțumiri puternice în sistemul de învățământ preuniversitar, după publicarea prevederilor referitoare la veniturile personalului didactic. Veniturile nu cresc, spun sindicatele Reprezentanții sindicatelor din educație susțin că majorările salariale propuse sunt mult sub nivelul așteptărilor create în urma promisiunilor privind reforma salarizării și avertizează că efectele reale asupra veniturilor profesorilor ar putea fi minime. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Potrivit liderilor sindicali, noua grilă de salarizare nu aduce creșteri semnificative pentru numeroase categorii de cadre didactice, existând riscul ca mulți profesori să ajungă să încaseze venituri apropiate de cele actuale, în ciuda modificărilor legislative anunțate de autorități. Biroul Executiv al Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași și-a exprimat public opoziția față de proiectul de lege, anunțând că respinge în totalitate forma propusă a actului normativ.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

Suveraniștii lui George Simion s-au opus cu toată forța legii care permitea doborârea dronelor: atacuri vulgare în Parlament, contestare la CCR
Politică

Suveraniștii lui George Simion s-au opus cu toată forța legii care permitea doborârea dronelor: atacuri vulgare în Parlament, contestare la CCR

„Nu ştiu dacă să râd sau să plâng, să-i văd pe apărătorii curcubeului (Râsete. Aplauze.) că ne vorbesc nouă de apărarea României. Voi nu v-aţi hotărât încă dacă sunteţi fetiţe sau băieţei! (Râsete. Aplauze.) Şi voi ne vorbiţi nouă de apărarea României?! Voi, care staţi, voi care staţi, în timp ce noi stăm cu icoane şi cu portretul lui Ştefan cel Mare şi al lui Mihai Viteazul, şi voi staţi cu curcubeul?!”, spunea deputatul AUR Dan Tanasă, în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea proiectului privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, cel care a permis, legal, doborârea dronelor.  „USR nu s-a hotărât încă dacă este boală venerică sau boală mintală!”, a fost un alt argumet folosit de Tanasă împotriva legii.  Dezbaterea a avut loc în februarie 2025.  „Noi vă atragem doar atenţia că, prin aceste proiecte legislative, încălcaţi Constituţia şi cedaţi, în mod intenţionat, deliberat, iresponsabil, comanda Armatei Române unor state străine. Ăsta e lucrul pe care vi-l atragem! Şi, domnule Moşteanu, domnule, nu ştiu cum se face că, deocamdată, voi, PSD, PNL, USR, UDMR n-aţi fost invitaţi nici măcar chelneri, nu sunteţi băgaţi... sunteţi persona non grata pentru administraţia de la Washington, iar la Paris n-aţi fost invitaţi, nici măcar ca şi chelneri n-aţi fost invitaţi. (Aplauze.)”, a mai spus deputatul AUR.  Un deputat SOS România, Mirel Ion, s-a opus legii anticipând însă incidentul de azi: „Tot timpul când a fost vorba de PL-x 5, colegii din PSD ne-au spus, domnule, eu stau în Galaţi, vine drona, îmi omoară copiii (Vociferări.), îmi omoară casa. Păi, bun, pentru asta e PL-x 6, asta se doreşte. Şi, atunci, nu - revenind scurt la acest PL-x 5 - nu se arată duplicitatea pe care partidele de guvernământ o au promovând simultan aceste două proiecte de lege? Păi, una e să dobori drona care îţi distruge casa, deşi nu s-a întâmplat asta în 3 ani de război, şi alta este, stimaţi colegi, să promovezi nişte proiecte de lege, cum sunt PL-x 5 şi PL-x 6, prin care, practic, cedezi suveranitatea statului român asupra armatei şi creezi cadrul legislativ ca armata să fie scoasă în stradă împotriva oricăror primejdii sau ameninţări care se consideră a fi”. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Ulterior, AUR, S.O.S. și POT au atacat la Curtea Constituțională legea prin care România poate doborî dronele.  Simion condamnă Rusia doar când e atacată Polonia Culmea este că, în septembrie 2025, când drone rusești au căzut pe teritoriul Poloniei, președintele AUR a avut curaj să vorbească de responsabilitatea Rusiei, ceea ce azi nu a făcut, însă a condamnat și Ucraina.  „Îmi exprim solidaritatea cu poporul polonez și cu președintele Poloniei Karol Nawrocki în această situație complicată a atacului cu drone rusești a teritoriului suveran, inalienabil, a unei țări, care este membră NATO. Dragi români, suntem sub protecția de securitate a NATO, suntem parteneri strategici cu Statele Unite și suntem parteneri cu președintele Trump și susținem politica de pace a președintelui Donald Trump. Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europei sunt sătui de război. Totodată, trebuie descurajată sub orice formă viitoarea agresiune a Federației Ruse”, a afirmat Simion.   

Pedeapsa cu moartea pentru teroriști devine lege în Israel: actul normativ vizează palestinienii
Internațional

Pedeapsa cu moartea pentru teroriști devine lege în Israel: actul normativ vizează palestinienii

Parlamentul israelian, Knesset, a adoptat luni seară o lege controversată care introduce „pedeapsa cu moartea pentru teroriști”, un act normativ criticat pentru caracterul său discriminatoriu, în special față de palestinieni. Legea a fost adoptată în a treia lectură cu 62 de voturi „pentru” și 48 „împotrivă”, fiind susținută inclusiv de premierul Benjamin Netanyahu. Ce prevede noua lege adoptată de Knesset Textul legislativ stabilește că orice persoană care „cauzează intenționat moartea alteia în scopul de a aduce atingere unui cetățean sau rezident israelian, cu intenția de a pune capăt existenței Statului Israel” poate fi condamnată la moarte sau la închisoare pe viață. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii În cazul palestinienilor din Cisiordania, legea introduce o prevedere suplimentară: pedeapsa cu moartea devine sancțiunea implicită dacă fapta este calificată drept act de terorism de către justiția militară israeliană. Reacții dure: ONG-urile contestă legea la Curtea Supremă La doar câteva minute după adoptarea legii, Asociația pentru Drepturile Civile în Israel (ACRI) a anunțat că a depus un recurs la Curtea Supremă. Organizația susține că legea este „neconstituțională, discriminatorie prin natură și, pentru palestinienii din Cisiordania, adoptată fără bază juridică”. Critici similare au fost formulate anterior și de Amnesty International, care a avertizat că legea ar putea extinde aplicarea pedepsei capitale într-un mod discriminatoriu împotriva palestinienilor. Sisteme diferite de justiție în Cisiordania Israel ocupă Cisiordania din 1967, iar în acest teritoriu există un sistem juridic dual. Palestinienii sunt judecați de tribunale militare israeliene. Coloniștii israelieni sunt judecați de tribunale civile. Noua lege ar accentua aceste diferențe, prin introducerea pedepsei cu moartea ca sancțiune standard în anumite cazuri pentru palestinieni. Potrivit actului normativ, pedeapsa capitală ar urma să fie aplicată în termen de 90 de zile de la condamnarea definitivă, cu posibilitatea unei amânări de până la 180 de zile. Pedeapsa cu moartea în Israel: rar aplicată Deși pedeapsa cu moartea există în legislația israeliană, aceasta a fost aplicată doar de două ori. În 1948, pentru un militar acuzat de înaltă trădare și în 1962, când criminalul nazist Adolf Eichmann a fost executat.

Trump amenință aliații și schimbă regulile jocului: suspendă o lege veche de 100 de ani pentru a controla criza energetică
Internațional

Trump amenință aliații și schimbă regulile jocului: suspendă o lege veche de 100 de ani pentru a controla criza energetică

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților SUA, sugerând că Washingtonul ar putea renunța la protejarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. În paralel, administrația americană a decis să relaxeze temporar o lege veche de peste un secol pentru a reduce presiunile asupra pieței energetice. Trump, mesaj dur către aliați: „Să se descurce singuri” Donald Trump a reacționat la refuzul Germaniei și al altor state de a sprijini militar SUA în regiune, afirmând că țările care depind de Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim ar putea fi lăsate să gestioneze singure situația. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Declarația a fost publicată pe platforma Truth Social și vine pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul din Iran. Legea Jones, suspendată temporar pentru a stabiliza piața energiei Pentru a contracara creșterea prețurilor la energie, administrația americană a decis suspendarea temporară a Jones Act pentru o perioadă de 60 de zile. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a explicat că măsura va facilita transportul resurselor energetice. „Suspendarea va permite resurselor vitale precum petrolul, gazele naturale, îngrăşămintele şi cărbunele să ajungă liber în porturile americane timp de 60 de zile”, a declarat aceasta. Leavitt a descris decizia drept „un nou pas în eforturile de contracarare a perturbărilor pe termen scurt de pe piaţa petrolieră”, generate de războiul din Iran. Ce este Jones Act și de ce este controversată Jones Act, adoptată în 1920, impune ca transportul de mărfuri între porturile americane să fie realizat exclusiv de nave sub pavilion american. Legea a fost creată pentru a proteja industria maritimă din SUA, însă criticii susțin că aceasta duce la costuri mai mari pentru transport și, implicit, la prețuri mai ridicate pentru consumatori. Numărul limitat de nave disponibile pentru transportul intern de petrol contribuie la creșterea costurilor logistice. Strâmtoarea Hormuz, blocată de conflictul din Iran Războiul din Iran a afectat grav traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate. Deși SUA este în prezent un exportator net de petrol, impactul asupra piețelor globale a dus la creșterea prețurilor combustibililor pe piața americană. Anterior, Karoline Leavitt a declarat că SUA nu depinde direct de această rută pentru aprovizionarea internă, însă a subliniat importanța menținerii deschise a strâmtorii: Washingtonul consideră că Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână funcțională „pentru piaţa globală a petrolului şi pentru a stabiliza preţurile”. Măsuri similare în trecut: precedentul Puerto Rico Nu este pentru prima dată când Donald Trump suspendă temporar Jones Act. În 2017, măsura a fost aplicată pentru a facilita livrarea ajutoarelor în Puerto Rico, după un dezastru natural. Decizia actuală vine însă într-un context geopolitic mult mai tensionat, cu implicații directe asupra piețelor energetice globale.

CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților
Eveniment

CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților

„Nu înțeleg. De ce întârzie președintele Dan să promulge legea pensiilor magistraților, aprobată, după luni de amânări, de către CCR?”, s-a întrebat Cristian Tudor Popescu marți, 24 februarie. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE CTP nu înțelege CTP a postat următorul text atât pe pagina sa de Facebook, cât și pe site-ul publicitar Republica: „Nu înțeleg De ce întârzie președintele Dan să promulge legea pensiilor magistraților, aprobată, după luni de amânări, de către CCR? Ca să facă și el o superamânare? Are de gând s-o respingă și s-o trimită în Parlament, cum îi cer magistrații? Vrea să creeze un suspans de cel mai prost gust, promulgând-o în ultima clipă, ca să țină cu sufletul la gură delegația condusă de premierul Bolojan, care se duce la Bruxelles ca să încerce obținerea, totuși, a celor 231 milioane euro? Domnul președinte vrea să-i pierdem? L-am criticat pe N. Dan de câte ori am considerat că a greșit. Dar în termeni raționali. Acum, Dumnezeu să mă ierte, pur și simplu nu înțeleg.” De ce Nicușor Dan nu poate încă promulga legea Cu o foarte scurtă documentare, CTP ar fi aflat că, „Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.” (potrivit art. 77, alin. 3 din Constituția României). Așadar, legea referitoare la pensiile magistraților va putea fi promulgată doar după ce CCR va trimite decizia la Cotroceni. Dar, miercuri, 25 februarie a.c., la data redactării acestui articol, decizia nici nu fusese redactată, după cum arată chiar site-ul CCR. CCR nu a redactat încă decizia în cazul legii referitoare la pensiile magistraților (sursa: ccr.ro) CTP ignoră fake news-ul Pe scurt, ce nu înțelege CTP, în ciuda simplității situației, este că președintele Nicușor Dan nu poate promulga legea pentru că CCR nu i-a trimis decizia. De altfel, mulți utilizatori de Facebook i-au semnalat lui Cristian Tudor Popescu motivul legal. Fără nici un rezultat: CTP nici nu a retractat, nici nu și-a cerut scuze.

Putin semnează legea care permite FSB să oprească telefonia mobilă: comunicațiile din Rusia pot fi oprite oricând
Internațional

Putin semnează legea care permite FSB să oprească telefonia mobilă: comunicațiile din Rusia pot fi oprite oricând

Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să întrerupă serviciile pentru abonați la solicitarea Serviciului Federal de Securitate (FSB). Actul normativ a fost publicat pe portalul oficial de informații juridice al guvernului rus și urmează să intre în vigoare în termen de zece zile. Legea comunicațiilor, modificată în favoarea serviciilor de securitate Noua legislație a fost aprobată în această săptămână de ambele camere ale parlamentului federal rus — Duma de Stat și Consiliul Federației. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Documentul modifică Legea comunicațiilor și stabilește că operatorii nu pot fi trași la răspundere față de clienți atunci când serviciile sunt întrerupte la cererea FSB. Astfel, furnizorii de telefonie mobilă sunt obligați să aplice deciziile serviciilor de securitate fără riscul unor litigii cu utilizatorii afectați. Eliminarea criteriilor privind justificarea întreruperilor Versiunea inițială a proiectului prevedea că FSB poate transmite solicitări de restricționare a comunicațiilor doar pentru garantarea securității cetățenilor și a statului, iar justificarea acestor măsuri urma să fie formulată de președinte și guvern. În forma finală, această prevedere a fost eliminată, ceea ce lasă neclar cadrul în care pot fi decise întreruperile serviciilor de telefonie mobilă la nivel regional sau federal. Activști independenți avertizează că lipsa unor criterii explicite poate duce la decizii arbitrare și la extinderea controlului asupra comunicațiilor. Întreruperi frecvente ale internetului în Rusia Potrivit presei locale, aproximativ jumătate dintre regiunile Rusiei se confruntă aproape zilnic cu probleme de conectivitate la internet. Autoritățile de la Moscova justifică aceste întreruperi prin atacurile cu drone ucrainene, însă multe dintre zonele afectate nu se numără printre principalele ținte militare. Cenzura online, intensificată în contextul războiului În ultimii ani, Kremlinul a extins controlul asupra spațiului digital. Măsurile au afectat viteza internetului, accesul la platforme și au dus la restricționarea a zeci de mii de site-uri, publicații și rețele sociale, mai ales în perioada războiului. În acest context, presa rusă a relatat că rețeaua de mesagerie Telegram ar urma să fie blocată definitiv de la 1 aprilie. Încetinirea serviciului a generat deja nemulțumiri în rândul deputaților, bloggerilor și militarilor ruși, care folosesc aplicația pe scară largă, inclusiv pe frontul din Ucraina.

Vladimir Putin poate ordona închiderea internetului la nivel național, lege adoptată în Rusia
Internațional

Vladimir Putin poate ordona închiderea internetului la nivel național, lege adoptată în Rusia

Parlamentul Rusiei a adoptat, în procedură de urgență, o lege care oferă serviciului de informații interne dreptul de a ordona furnizorilor oprirea conexiunilor de internet și telefonie mobilă. Decizia marchează o nouă extindere a puterilor serviciilor de securitate într-un context tensionat, atât pe plan intern, cât și extern. Procedură accelerată în Duma de Stat Legea a fost aprobată rapid de Duma de Stat, camera inferioară a legislativului Federației Ruse, care a parcurs în regim de urgență a doua și a treia lectură a amendamentului la legea comunicațiilor. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Votul accelerat indică importanța acordată de autorități acestui instrument legislativ, într-un moment în care controlul asupra fluxului de informații devine o prioritate strategică pentru Kremlin. Puteri sporite pentru FSB: fără justificări detaliate Noua lege consolidează atribuțiile FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Potrivit informațiilor din presa de la Moscova, din forma finală a actului normativ au fost eliminate formulările care precizau că măsura poate fi aplicată pentru protecția cetățenilor și a statului în fața amenințărilor la adresa securității. Astfel, conducerea Rusiei va trebui doar să indice motivele pentru care dispune întreruperea comunicațiilor, fără a mai fi necesară o justificare explicită privind existența unei amenințări concrete. Conform relatărilor din mass-media rusă, președintele Vladimir Putin ar putea dispune închiderea internetului la nivel național sau regional, în baza noilor prevederi. Măsura ar permite autorităților să controleze rapid comunicațiile în situații considerate critice, oferind un instrument suplimentar de gestionare a crizelor sau a unor eventuale amenințări. Furnizorii, exonerați de răspundere Agenția de presă de stat TASS a transmis că operatorii de telecomunicații mobile vor fi exonerați de răspundere în cazul în care utilizatorii depun reclamații privind întreruperea serviciilor. Această prevedere îi protejează juridic pe furnizori în situațiile în care întreruperile sunt ordonate de autorități, transferând integral responsabilitatea deciziei la nivelul statului. Întreruperi deja aplicate în contextul războiului din Ucraina Conexiunile mobile din Rusia au fost deja suspendate temporar în mai multe rânduri, pe fondul amenințărilor legate de drone ucrainene în apropierea aeroporturilor. În paralel, autoritățile au blocat mii de site-uri de internet, în special după declanșarea războiului din Ucraina. Noua lege formalizează și extinde acest tip de intervenții, oferind un cadru legal mai clar pentru decizii rapide și centralizate. Intrare rapidă în vigoare Amendamentul va intra în vigoare la zece zile după promulgarea de către președinte, etapă considerată o formalitate în actualul sistem politic rus. Extinderea atribuțiilor FSB nu este un fenomen nou. Sub conducerea lui Vladimir Putin – fost ofițer al KGB, serviciul sovietic care a precedat FSB, și ulterior director al FSB – instituția și-a consolidat constant influența și prerogativele, devenind un pilon central al puterii de stat.

Hărțuirea la locul de muncă, redefinită prin lege: Senatul extinde protecția angajaților și în mediul online
Eveniment

Hărțuirea la locul de muncă, redefinită prin lege: Senatul extinde protecția angajaților și în mediul online

Senatul a adoptat, în plen, două proiecte de lege inițiate de Guvern care vizează combaterea hărțuirii și violenței la locul de muncă. Modificările aduc clarificări importante în Codul muncii și întăresc atribuțiile Inspecției Muncii, extinzând protecția angajaților inclusiv în mediul online și în spațiile conexe activității profesionale. Un al treilea proiect, care modifica legislația privind securitatea și sănătatea în muncă, a fost respins la limită. Modificarea Codului muncii: definiții clare pentru hărțuire și violență Primul proiect adoptat de Senat vizează modificarea Codul muncii și introduce definiții explicite pentru conceptele de violență și hărțuire în raporturile de muncă. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Actul normativ extinde aria de aplicare a măsurilor de protecție a angajaților, astfel încât acestea nu se mai limitează strict la sediul angajatorului. Noile prevederi includ: spațiile publice sau private care constituie loc de muncă; locurile unde salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau utilizează grupurile sanitare și vestiarele puse la dispoziție de angajator; deplasările în interes de serviciu; perioadele de instruire, formare profesională, evenimente sau activități sociale legate de muncă; comunicările online care au legătură cu activitatea profesională. Prin aceste modificări, legislația recunoaște oficial faptul că hărțuirea poate avea loc și în afara biroului, inclusiv în mediul digital. Inspecția Muncii primește atribuții suplimentare în cazurile de hărțuire Al doilea proiect adoptat modifică Legea 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecția Muncii. Conform amendamentului introdus de Senat, în situațiile în care sunt sesizate fapte de hărțuire la locul de muncă, inspectorii de muncă pot anunța angajatorul cu privire la efectuarea controlului, dar au obligația de a proteja identitatea persoanei care a formulat sesizarea. Măsura urmărește să încurajeze raportarea abuzurilor și să ofere un cadru mai sigur pentru victimele care decid să reclame comportamentele abuzive. Proiectul privind securitatea și sănătatea în muncă, respins la limită Senatul a respins însă proiectul de modificare a Legea 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă. Actul normativ, cu caracter organic, a obținut 66 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 28 de abțineri, lipsind un singur vot pentru a fi adoptat. În forma propusă de Guvern, proiectul stabilea obligații suplimentare pentru angajatori în prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă. De asemenea, introducea sancțiuni contravenționale cuprinse între 3.500 și 7.000 de lei pentru nerespectarea acestor obligații. În raportul Comisiei de muncă a Senatului, limitele amenzilor fuseseră majorate. Cele trei proiecte legislative vor fi transmise către Camera Deputaților, care este forul decizional în acest caz.

Psihologii au nevoie de terapie după ce un proiect de lege i-a împărțit în tabere
Eveniment

Psihologii au nevoie de terapie după ce un proiect de lege i-a împărțit în tabere

Noul proiect de lege privind exercitarea profesiei de psiholog și reorganizarea Colegiul Psihologilor din România a divizat comunitatea psihologilor din Iași. Legea psihologilor divide comunitatea profesională O parte dintre specialiști susțin că accesul în profesie a fost până acum prea permisiv și că sunt necesare criterii mai stricte de formare și acreditare. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” În schimb, numeroși psihologi și tineri aflați la început de carieră critică forma actuală a proiectului, considerând-o restrictivă și insuficient fundamentată. Aceștia atrag atenția că legea ar fi trebuit să fie rezultatul unei dezbateri ample, în teritoriu, cu implicarea filialelor și a reprezentanților profesiei, înainte de a ajunge în Senatul României. Continuarea, în Ziarul de Iași

Polițiștii locali pot filma fără consimțământ: legea, promulgată de Nicușor Dan
Eveniment

Polițiștii locali pot filma fără consimțământ: legea, promulgată de Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat o lege care permite polițiștilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile fără acordul persoanelor vizate, în anumite situații clar definite. Actul normativ vizează creșterea transparenței activității poliției locale și consolidarea siguranței publice. În ce situații pot polițiștii locali să filmeze Potrivit șefului statului, legea stabilește explicit cazurile în care polițiștii locali pot face înregistrări în spațiul public fără consimțământul cetățenilor. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Aceste situații includ legitimarea persoanelor, constatarea contravențiilor, folosirea mijloacelor de imobilizare, precum și intervențiile destinate protejării vieții, bunurilor și ordinii publice. „Noua reglementare stabilește clar situațiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate”, a transmis Nicușor Dan. Informarea cetățenilor, acolo unde este posibil Legea prevede că, în măsura în care circumstanțele permit, cetățenii vor fi informați că sunt supuși unei înregistrări audio-video. În plus, autoritățile locale au obligația de a comunica public faptul că polițiștii locali sunt dotați cu astfel de echipamente, pentru a asigura un nivel sporit de transparență. Reguli clare privind stocarea datelor Un aspect important al noii reglementări îl reprezintă protecția datelor personale. Conform legii promulgate, înregistrările realizate de polițiștii locali vor fi păstrate pentru o perioadă de maximum șase luni, după care vor fi distruse. Excepție fac situațiile în care aceste date constituie probe într-o procedură judiciară aflată în desfășurare. Fonduri europene pentru implementare Pentru punerea în aplicare a noului sistem, administrațiile publice locale vor putea accesa fonduri europene destinate achiziției și implementării echipamentelor foto-video-audio necesare. Acest mecanism urmărește să sprijine autoritățile locale fără a pune presiune suplimentară pe bugetele proprii. Nicușor Dan: Legea crește siguranța și protecția tuturor Președintele României a subliniat că această lege are rolul de a îmbunătăți relația dintre cetățeni și poliția locală, oferind un cadru clar și predictibil de intervenție. „Această lege contribuie la creșterea transparenței activității poliției locale și la consolidarea siguranței publice, oferind în același timp un nivel mai ridicat de protecție atât cetățenilor, cât și agenților”, a declarat Nicușor Dan.

ANALIZĂ Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”
Eveniment

ANALIZĂ Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”

Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: afirmația dintr-un comunicat al Înaltei Curți, care afirma că „pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, nu este susținută de datele actuale. În acest moment, partea de subvenție de la stat din pensia specială a unui magistrat depășește de trei ori partea de contributivitate, arată statisticile oferite lunar de Casa Națională de Pensii.  „Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, mai susținea Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă datele publice ale Casei Naționale de Pensii contrazic ICCJ: chiar și înjumătățită, acum, pensia specială a unui magistrat va depăși consistent partea bazată pe contributivitate, deci ea va fi în continuare puternic subveționată de la bugetul de stat.  Savonea a mințit: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Ce arăta comunicatul ÎCCJ, care invoca expertiza unui contabil autorizat - al cărui nume nu era precizat: „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”. Se poate observa că expertiza a luat în calcul „un parcurs profesional de 42 de ani”, în condițiile în care acum judecătorii se pensionează după 25 de ani de activitate, iar proiectul guvernului Bolojan crește treptat perioada de activitate.  Întreaga expertiză nu a fost publicată ÎCCJ, ci doar comunicată CCR.  Datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) arată că dacă pensia unui magistrat ar fi redusă acum la maximum posibil, adică 51%, așa-numita pensie de serviciu tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate.  Ultimele date publicate de CNPP sunt din noiembrie 2025 și, potrivit acestor date, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.416 lei. Din această sumă, pensia medie suportată de BASS - adică pe bază de contributivitate - este de doar 7.517 lei, iar cea suportată de bugetul de stat - subvenția plătită de contribuabili - este de 22.259 de lei.  Deci, dacă pensia medie a magistraților s-ar înjumătăți și ar fi de 12.708 lei, ea tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate, iar diferența ar trebui acoperită de la buget.  În 2025, subvenția de la buget pentru pensiile speciale a fost de 1,5 miliarde de lei. Doar 230 de milioane de lei reprezintă contribuţiile magistraților, respectiv 13%. În noiembrie erau 5.768 de magistrați care beneficiau de pensie specială. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră