lege

122 articole

Construcțiile în curte: unde se termină dreptul proprietarului și când încep procesele cu vecinii

Poți ridica un garaj, un foișor sau o magazie în propria curte fără să-i ceri automat permisiunea vecinului. Libertatea de a construi se oprește însă la limita proprietății și la dreptul acestuia la siguranță și intimitate. CATUC simplifică, din 25 august 2026, procedurile pentru unele anexe, dar nu înlătură regulile din Codul civil și din documentațiile locale de urbanism. O amplasare greșită, o streașină trecută peste hotar sau o fereastră orientată direct spre curtea alăturată pot duce la oprirea lucrărilor, despăgubiri și chiar desființarea construcției. Poți construi fără să-i ceri automat voie vecinului Faptul că o construcție este amplasată în apropierea gardului nu înseamnă, prin el însuși, că proprietarul are nevoie de acordul vecinului. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Acesta nu poate decide discreționar dacă îți permite sau nu să construiești pe terenul tău. În principiu, nu ai nevoie de consimțământul lui dacă anexa: - este amplasată integral pe proprietatea ta; - respectă retragerile prevăzute de regulamentul local de urbanism; - nu afectează fundația, zidurile sau stabilitatea construcției vecine; - nu are ferestre ori terase realizate cu încălcarea distanțelor legale; - nu evacuează apa de ploaie pe terenul alăturat; - nu încalcă normele de securitate la incendiu; - este executată prin procedura legală aplicabilă: autorizație, notificare sau, în cazurile expres prevăzute, fără formalități. Un vecin nu poate bloca legal proiectul doar pentru că anexa îi schimbă priveliștea, îi umbrește o parte din curte sau nu îi place aspectul acesteia, dacă toate normele aplicabile sunt respectate. Situația se schimbă însă când construcția îi afectează efectiv proprietatea ori viața privată. CATUC simplifică actele, nu și regulile de construire Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor - CATUC, intrat în vigoare la 25 august 2026 - împarte lucrările în mai multe categorii: lucrări pentru care este necesară autorizație, lucrări realizate prin notificare și intervenții permise fără formalitățile clasice. Citește și: Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară În anumite localități rurale, anexele gospodărești precum garajele, terasele acoperite, pergolele, bucătăriile de vară, chioșcurile, piscinele sau grupurile sanitare, cu o suprafață cumulată de maximum 50 de metri pătrați, pot fi realizate prin procedura notificării prealabile. Facilitatea nu se aplică însă automat în toate satele. Sunt excluse, între altele, localitățile rurale din teritorii metropolitane, zonele construite protejate și zonele de protecție ale monumentelor istorice. Anumite anexe mici, demontabile, fără fundație, realizate din lemn sau metal, cu o suprafață cumulată de maximum 20 de metri pătrați și o înălțime de cel mult 2,5 metri, pot intra în categoria lucrărilor executate fără autorizație și fără notificare. Însă „fără autorizație” nu înseamnă „oriunde în curte”. CATUC precizează că și aceste construcții trebuie să respecte reglementările urbanistice, normele tehnice, legislația de mediu, regulile de protejare a patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile. Nu există o singură distanță legală pentru toate anexele Una dintre cele mai frecvente confuzii este că orice garaj, magazie sau foișor ar trebui amplasat la o distanță standard față de gard. Citește și: Afacere în apartament după 25 august 2026: noile reguli CATUC pentru schimbarea destinației locuinței În realitate, nu există o singură valoare valabilă pentru toate terenurile și toate construcțiile. Distanța poate fi stabilită prin: - regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului sau PUZ-ului; - regulile privind amplasarea construcțiilor pe parcelă; - normele de securitate la incendiu; - cerințele privind însorirea și igiena; - caracteristicile clădirilor învecinate; - prevederile Codului civil. Unele regulamente permit amplasarea anexei pe limita de proprietate, de exemplu într-o zonă în care clădirile sunt construite tradițional în regim înșiruit sau cuplat. Altele impun o retragere de doi, trei metri ori o distanță raportată la înălțimea construcției. Din acest motiv, primul document care trebuie verificat este certificatul de urbanism. Acesta arată ce regim juridic și urbanistic are terenul și ce distanțe trebuie respectate în cazul concret. Codul civil stabilește un minimum de 60 de centimetri În lipsa unei reguli speciale prevăzute de lege sau de regulamentul local de urbanism, articolul 612 din Codul civil impune o distanță minimă de 60 de centimetri între construcție și linia de hotar. Cei 60 de centimetri reprezintă însă numai regula civilă generală. Dacă regulamentul local cere trei metri, proprietarul nu poate invoca prevederea din Codul civil pentru a construi la 60 de centimetri. Se aplică norma mai restrictivă. Distanța se măsoară față de linia juridică de hotar, nu neapărat față de gardul pe care proprietarii îl văd în teren. Un gard vechi poate fi deplasat, iar limitele reale pot fi diferite de cele presupuse de vecini. Înaintea proiectării unei anexe lângă hotar este, de aceea, recomandată o ridicare topografică. Dacă fundația, peretele sau streașina depășește chiar și parțial limita cadastrală, nu mai este vorba doar despre nerespectarea unei distanțe, ci despre ocuparea proprietății altuia. Când devine necesar acordul vecinului Acordul vecinului poate fi necesar atunci când proprietarul vrea să se abată de la distanța minimă prevăzută de Codul civil sau când lucrările pot afecta imobilul alăturat. De exemplu, consimțământul său poate deveni relevant dacă: - anexa urmează să fie amplasată sub distanța legală față de hotar; - construcția se lipește de un zid sau de o clădire existentă; - săpăturile pot afecta fundația imobilului vecin; - trebuie realizate lucrări de consolidare ori protecție pe proprietatea alăturată; - se dorește deschiderea unor ferestre sau balcoane sub distanțele legale; - proiectul presupune folosirea unui zid comun. O simplă semnătură pe o schiță sau o înțelegere verbală nu oferă întotdeauna suficientă protecție. Atunci când se derogă de la distanțele impuse de Codul civil, acordul trebuie exprimat prin înscris autentic. Nici acordul vecinului nu permite însă orice. Proprietarii nu pot înlătura printr-o înțelegere privată normele obligatorii de urbanism, cerințele de securitate la incendiu sau restricțiile aplicabile zonelor protejate. Ferestrele spre curtea vecinului au reguli separate O anexă poate respecta distanța față de hotar și totuși să încalce dreptul la intimitate al vecinului. Codul civil stabilește reguli distincte pentru ferestre, balcoane, terase și alte amenajări care permit vederea asupra terenului alăturat. Pentru o fereastră sau un balcon cu vedere directă spre proprietatea vecină trebuie păstrată o distanță de cel puțin doi metri față de linia de hotar. Dacă vederea este oblică, distanța minimă este de un metru. Aceasta se măsoară perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al ferestrei sau balconului până la hotar. Prin urmare, faptul că peretele garajului a fost amplasat legal la o anumită distanță nu înseamnă că în acel perete poate fi deschisă orice fereastră. Amplasarea construcției și amplasarea ferestrelor sunt două probleme juridice diferite. Ce este „servitutea de vedere” Prin „servitute de vedere” se înțelege dreptul de a avea și păstra o fereastră, un balcon sau o altă deschidere care permite vederea asupra proprietății vecine în alte condiții decât cele permise de regula generală. Dacă vecinul acceptă o fereastră amplasată sub distanța legală, înțelegerea ar trebui consemnată prin act autentic și, după caz, înscrisă în cartea funciară. Astfel, situația rămâne clară inclusiv după vânzarea uneia dintre proprietăți. O permisiune verbală este riscantă. Vecinul se poate răzgândi, iar noul proprietar al terenului alăturat poate refuza să recunoască înțelegerea despre care nu există nicio dovadă. Într-un zid comun nu poate fi realizată o fereastră sau o altă deschidere fără acordul proprietarilor, indiferent de dimensiunile acesteia. O fereastră de lumină nu este neapărat o fereastră de vedere Codul civil permite realizarea unei ferestre destinate exclusiv iluminării, chiar dacă nu sunt respectate distanțele cerute pentru vederea directă sau oblică, dar numai dacă aceasta este construită astfel încât să împiedice vederea spre terenul vecin. Poate fi vorba despre un geam mat, fix, amplasat suficient de sus și conceput astfel încât o persoană să nu poată privi în curtea alăturată. Nu este suficient ca proprietarul să spună că deschiderea este „doar pentru lumină”. Modul de realizare trebuie să facă efectiv imposibilă vederea. În cazul unui foișor sau al unei terase acoperite, analiza poate fi mai complicată. Chiar dacă nu există ferestre, laturile deschise și platforma ridicată pot oferi o vedere permanentă asupra curții vecine. Amplasarea și soluțiile de protecție trebuie stabilite încă din proiect. Streașina și apa de ploaie nu pot trece hotarul Proprietarul trebuie să construiască acoperișul astfel încât apa de ploaie să se scurgă pe terenul său. Un burlan îndreptat spre curtea alăturată sau o streașină care trimite apa peste gard poate atrage răspunderea civilă. Niciun element al construcției nu ar trebui să depășească hotarul fără un drept legal. Regula privește nu numai zidul, ci și fundația, izolația, streașina, jgheabul ori alte elemente constructive. Chiar dacă anexa a fost autorizată, vecinul poate cere în instanță înlăturarea părților care îi ocupă proprietatea și repararea prejudiciului produs de infiltrații sau de evacuarea apelor. Autorizația nu înseamnă că vecinul nu mai poate contesta lucrarea Autorizația de construire și procedura notificării privesc relația dintre proprietar și autoritatea publică. Ele nu înlătură drepturile civile ale vecinului. Primăria poate autoriza o construcție pe baza documentelor depuse, dar nu soluționează definitiv un litigiu privind hotarul, proprietatea terenului sau afectarea unei clădiri învecinate. În funcție de situație, vecinul poate cere: - verificarea și oprirea lucrărilor; - suspendarea sau anularea autorizației; - readucerea construcției în limitele aprobate; - închiderea ori modificarea ferestrelor nelegale; - înlăturarea elementelor care depășesc hotarul; - repararea prejudiciilor; - desființarea totală sau parțială a construcției. Nici aprobarea tacită a unei notificări nu legalizează o lucrare care încalcă regulamentul de urbanism, Codul civil sau dreptul de proprietate al vecinului. Cum eviți un proces înainte să începi construcția Cea mai sigură soluție este verificarea situației juridice și urbanistice înainte de cumpărarea materialelor sau turnarea fundației. Proprietarul ar trebui să afle: - unde se află exact hotarul cadastral; - ce retrageri impune regulamentul local; - în ce procedură se încadrează anexa; - dacă sunt necesare autorizația ori notificarea; - ce distanțe de securitate la incendiu trebuie respectate; - dacă ferestrele, terasa sau foișorul permit vederea spre curtea vecină; - dacă lucrările pot afecta o fundație sau un zid existent; - unde vor fi evacuate apele de pe acoperiș. CATUC reduce birocrația pentru unele construcții mici, dar transferă o parte importantă a răspunderii către beneficiar, proiectanți și executanți. Faptul că o anexă poate fi ridicată prin notificare sau fără autorizația clasică nu îl scutește pe proprietar de obligația de a verifica toate regulile aplicabile. În fond, dreptul de a construi în propria curte este real, dar nu absolut. Proprietarul nu trebuie să ceară voie vecinului pentru fiecare garaj, foișor sau magazie. Trebuie însă să se asigure că lucrarea rămâne, juridic și fizic, în limitele terenului său. Dincolo de această limită încep reclamațiile, procesele și, în cazurile grave, obligația de a modifica sau desființa ceea ce a construit.

Eveniment

Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia

Când un angajator decide să concedieze un salariat, încetarea contractului nu se poate produce întotdeauna de pe o zi pe alta. În mai multe dintre situațiile prevăzute de Codul muncii, angajatul are dreptul la cel puțin 20 de zile lucrătoare de preaviz, perioadă care trebuie acordată efectiv și pe care angajatorul nu o poate scurta după bunul plac. Preavizul nu este o simplă formalitate trecută într-o hârtie. Este un drept al salariatului, destinat să îi ofere o perioadă în care contractul continuă să existe, salariul continuă să fie plătit, iar acesta își poate căuta un alt loc de muncă. Înalta Curte a stabilit că neacordarea efectivă a perioadei minime de preaviz poate atrage nulitatea absolută a concedierii. Nu orice concediere presupune 20 de zile de preaviz Regula este prevăzută de art. 75 din Codul muncii, dar se aplică numai anumitor tipuri de concediere. Citește și: Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat Au dreptul la preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare salariații concediați: - pentru inaptitudine fizică sau psihică, constatată de organele competente; - pentru necorespundere profesională; - pentru desființarea locului de muncă, din motive care nu țin de persoana salariatului; - în cazul unei concedieri colective. Prin urmare, situația clasică în care firma își reorganizează activitatea și elimină un post intră direct sub această regulă. În schimb, preavizul de 20 de zile nu este obligatoriu în cazul concedierii disciplinare, de exemplu, sau în alte situații care nu sunt enumerate de art. 75. Există și o excepție expresă: persoana concediată pentru necorespundere profesională în perioada de probă nu beneficiază de acest preaviz. Cele 20 de zile sunt un minimum, nu un maximum Angajatorul nu poate spune: „Îți dau zece zile și restul le plătesc”. Citește și: Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE Codul muncii stabilește un prag minim de 20 de zile lucrătoare, dar contractul individual de muncă, un contract colectiv sau o reglementare specială poate stabili un termen mai lung în favoarea salariatului. Înalta Curte a arătat expres că cele 20 de zile reprezintă protecția minimă legală, iar părțile pot conveni o perioadă superioară. De aceea, înainte de a calcula când poate înceta contractul, angajatul ar trebui să verifice nu numai Codul muncii, ci și propriul contract de muncă și contractul colectiv aplicabil, dacă există. Angajatorul nu poate înlocui preavizul cu bani Aceasta este una dintre cele mai importante reguli. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Dacă salariatul are dreptul legal la preaviz, angajatorul trebuie să îi acorde efectiv perioada respectivă. Nu poate înceta contractul imediat și să spună că îi va plăti în schimb salariul corespunzător celor 20 de zile. Înalta Curte a stabilit că neacordarea preavizului minim atrage nulitatea absolută a măsurii de concediere. Dreptul nu poate fi acoperit ulterior printr-o compensație bănească, deoarece salariatul nu poate renunța la drepturile minime recunoscute de lege. Cu alte cuvinte, 20 de zile de salariu nu sunt același lucru cu 20 de zile de preaviz. Preavizul începe din ziua următoare comunicării Și modul de calcul a provocat ani întregi de litigii. Dacă angajatorul comunică notificarea de preaviz într-o zi de luni, poate fi acea zi socotită drept prima dintre cele 20? Răspunsul obligatoriu dat de Înalta Curte este nu. Prin Decizia nr. 8/2024, ÎCCJ a stabilit că termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării și se împlinește în ultima zi a termenului. Această regulă este extrem de importantă în practică. Angajatorul nu poate transforma o notificare primită, de exemplu, luni după-amiază într-o „primă zi de preaviz” consumată aproape integral. Se numără zilele lucrătoare, nu toate zilele din calendar Cele 20 de zile nu înseamnă 20 de zile calendaristice. Se numără zilele lucrătoare în care salariatul ar fi trebuit să lucreze, potrivit programului său de muncă. Zilele nelucrătoare nu consumă din termenul de preaviz. Înalta Curte a subliniat în 2024 că preavizul trebuie să fie efectiv din perspectiva raportului de muncă și presupune numărarea zilelor efectiv lucrate sau în care angajatul ar fi trebuit să lucreze. Prin urmare, pentru un salariat cu program obișnuit de luni până vineri, weekendurile și sărbătorile legale în care nu se lucrează nu intră, în mod obișnuit, în cele 20 de zile. Dacă intri în concediu medical, preavizul se poate opri O altă regulă importantă este cea privind suspendarea contractului individual de muncă. Art. 75 alin. (3) prevede că, atunci când contractul este suspendat în timpul preavizului, se suspendă și termenul de preaviz, urmând să continue după încetarea cauzei de suspendare. Un exemplu simplu: un angajat a efectuat opt zile de preaviz și apoi intră într-o situație care suspendă contractul. Cele opt zile nu dispar, dar nici termenul nu continuă să „curgă” ca și când omul ar fi la serviciu. După revenire, vor trebui efectuate zilele rămase. Există însă o excepție legală pentru situația prevăzută de art. 51 alin. (2) din Codul muncii, referitoare la absențele nemotivate, în condițiile stabilite prin actele aplicabile unității. În preaviz ești în continuare angajat Primirea notificării nu înseamnă că raportul de muncă a încetat. Pe durata preavizului, contractul este în continuare activ: salariatul își prestează munca, primește salariul și beneficiază, în principiu, de aceleași drepturi și obligații prevăzute de contract. De aici rezultă și o confuzie frecventă: Codul muncii nu acordă automat tuturor salariaților aflați în preaviz dreptul de a lucra numai patru ore sau de a lipsi câteva ore pe zi pentru a-și căuta serviciu. Un asemenea avantaj poate exista dacă este prevăzut prin contractul colectiv de muncă, contractul individual sau alte reguli aplicabile angajatorului, dar nu reprezintă o regulă generală a Codului muncii. „De mâine nu mai vii, dar îți plătim preavizul” este o problemă Dacă vorbim despre una dintre concedierile pentru care art. 75 garantează preavizul, angajatorul nu poate scurta procedura unilateral. Înalta Curte a precizat că ceea ce contează este ca salariatul să fi beneficiat efectiv de perioada de preaviz. O simplă mențiune formală în decizia de concediere nu repară situația dacă, în realitate, contractul a fost încheiat înainte ca termenul legal să fie parcurs. Nici soluția inversă nu trebuie confundată: faptul că angajatorul decide să nu îi mai ceară salariatului să vină fizic la muncă, dar menține contractul în vigoare și toate drepturile până la expirarea preavizului, trebuie analizat separat de situația în care contractul este pur și simplu încetat prematur. Elementul esențial este data efectivă a încetării contractului. Dacă ai 25 sau 30 de zile în contract, angajatorul trebuie să le respecte Pragul de 20 de zile nu îi permite angajatorului să ignore o clauză mai favorabilă. ÎCCJ a stabilit că neacordarea duratei minime prevăzute de Codul muncii sau a duratei mai mari stabilite în contractul colectiv ori individual, atunci când aceasta este mai favorabilă salariatului, poate atrage nulitatea concedierii. Așadar, dacă în contract sunt prevăzute 30 de zile lucrătoare de preaviz la concediere, angajatorul nu se poate limita la 20 invocând minimul din Codul muncii. Ce se întâmplă dacă angajatorul nu acordă preavizul corect Consecința poate fi mult mai serioasă decât plata câtorva zile restante. Art. 78 din Codul muncii prevede că o concediere dispusă cu nerespectarea procedurii legale este lovită de nulitate absolută, iar Înalta Curte a stabilit expres că neacordarea efectivă a preavizului obligatoriu intră în această categorie. Dacă instanța constată că concedierea a fost netemeinică sau nelegală, Codul muncii permite anularea ei și obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care salariatul ar fi beneficiat. La cererea salariatului, instanța poate dispune și repunerea părților în situația anterioară concedierii. Nu confunda preavizul la concediere cu preavizul la demisie Cele două instituții funcționează diferit. La concediere, preavizul prevăzut de art. 75 este un drept acordat salariatului și, în cazurile prevăzute de lege, angajatorul trebuie să îl respecte. La demisie, preavizul este în principal o obligație a salariatului față de angajator. Codul muncii stabilește alte limite pentru această situație, iar angajatorul poate renunța total sau parțial la termenul de preaviz. De aceea, un angajator care spune unui salariat concediat „renunțăm noi la preaviz” aplică o logică proprie demisiei într-o situație juridică diferită. Ce trebuie să verifice angajatul când primește preavizul Înainte de a semna documentele primite, salariatul ar trebui să verifice temeiul concedierii, data la care i-a fost comunicat preavizul, numărul exact de zile lucrătoare acordate și eventualele prevederi mai favorabile din contractul individual sau colectiv de muncă. Trebuie păstrată și dovada datei comunicării – e-mail, confirmare de primire, număr de înregistrare sau orice document relevant. Tocmai această dată stabilește momentul de la care începe calculul celor 20 de zile. Iar dacă angajatorul îi cere să semneze că „este de acord” cu reducerea preavizului sau cu încetarea imediată a contractului, documentul trebuie citit cu mare atenție. Concedierea, demisia și încetarea prin acordul părților sunt trei modalități juridice diferite, iar semnarea unui acord poate schimba complet natura încetării contractului. Cele 20 de zile sunt o protecție, nu o favoare Preavizul nu este un gest de bunăvoință al firmei și nici o perioadă pe care aceasta o poate ajusta în funcție de cât de repede dorește să elibereze postul. În cazurile prevăzute de Codul muncii, salariatul are dreptul la minimum 20 de zile lucrătoare efective, calculate începând cu ziua următoare comunicării. Dacă propriul contract îi oferă mai mult, se aplică termenul mai favorabil. Iar când aceste zile nu sunt acordate efectiv, problema nu se rezumă la câteva salarii pierdute: legalitatea întregii concedieri poate fi pusă sub semnul întrebării.

Eveniment

Construcții începute înainte de 25 august: ce acte nu trebuie refăcute și ce poți pierde dacă o iei de la zero

Intrarea în vigoare, la 25 august 2026, a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor nu înseamnă că proprietarii care aveau deja un certificat de urbanism, avize sau un PUZ în lucru trebuie să arunce dosarul și să înceapă procedura de la zero. Legea nr. 169/2026 conține reguli tranzitorii tocmai pentru proiectele începute sub vechea legislație. Certificatele de urbanism emise înainte de 25 august rămân valabile, PUZ-urile și PUD-urile deja inițiate pot continua după regulile vechi, iar avizele obținute nu sunt automat anulate. Există însă diferențe importante în funcție de stadiul în care se afla dosarul la 25 august. Certificatul de urbanism obținut înainte de 25 august Cea mai simplă situație este cea a proprietarului care avea deja un certificat de urbanism emis înainte de intrarea în vigoare a noului Cod. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Articolul 582 alin. (4) din Legea nr. 169/2026 stabilește expres că certificatele de urbanism emise anterior intrării în vigoare a Codului își păstrează valabilitatea. Prin urmare, proprietarul nu trebuie să solicite automat un nou certificat doar pentru că, între timp, legislația s-a schimbat. Contează însă termenul înscris în document. Dacă certificatul era încă valabil la 25 august, el poate fi folosit în continuare până la expirarea sa. Mai mult, pentru obținerea autorizației de construire se păstrează, în principiu, traseul stabilit prin certificatul respectiv. Cu alte cuvinte, primăria nu ar trebui să spună proprietarului: „a apărut noul Cod, luați alt certificat și începeți totul din nou”. Ce se întâmplă cu avizele cerute prin certificatul vechi Și aici Codul oferă o protecție importantă proprietarului. Citește și: Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară Autorizația de construire sau de desființare poate fi emisă pe baza avizelor solicitate prin certificatul de urbanism eliberat înainte de 25 august, iar acestea urmează regimul juridic aplicabil la data emiterii certificatului. Așadar, dacă certificatul de urbanism din iunie 2026 cerea, de exemplu, avize de la operatorii de utilități, mediu, cultură sau alte instituții, simpla intrare în vigoare a Codului nu rescrie automat lista respectivă. Nici avizele deja obținute nu dispar doar pentru că s-a schimbat legea. În cazul documentațiilor de urbanism aflate în procedură, Codul spune chiar expres că avizele deja obținute își păstrează valabilitatea. Trebuie însă verificat dacă un anumit aviz avea propriul termen de valabilitate sau dacă între timp s-au schimbat elementele proiectului ori condițiile care au stat la baza emiterii lui. PUZ sau PUD început înainte de 25 august Pentru Planurile Urbanistice Zonale, Planurile Urbanistice de Detaliu și celelalte documentații de urbanism, regula tranzitorie este și mai clară. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Procedurile de elaborare, avizare și aprobare demarate înainte de 25 august 2026 rămân supuse legislației în vigoare la data la care au fost inițiate. În practică, un PUZ început legal înainte de intrarea Codului în vigoare nu trebuie refăcut după toate regulile noului Cod doar pentru că aprobarea sa are loc după 25 august. Aceeași logică se aplică și PUD-urilor sau altor documentații de urbanism aflate deja în procedură. Primăria Cluj-Napoca, de exemplu, și-a actualizat deja informațiile pentru public și precizează expres că formularele aferente vechii proceduri pot continua să fie folosite pentru documentațiile de urbanism inițiate în baza certificatelor emise înainte de 25 august 2026. „Am început proiectul” nu înseamnă că procedura juridică a fost începută Noul Cod impune o demarcație clară în acest sens. Pentru documentațiile de urbanism (PUZ/PUD), data inițierii procedurii nu este ziua în care proprietarul a angajat arhitectul sau a început să schițeze planurile. În sens administrativ, procedura se consideră începută doar dacă solicitarea oficială a fost înregistrată la primărie, iar autoritatea a emis actul de pornire, cum este Certificatul de Urbanism în scop de PUZ/PUD sau Avizul de Oportunitate, înainte de 25 august 2026. Este o diferență esențială: un proprietar care spune „lucrez la planuri din luna mai” dar nu a depus nicio cerere oficială la primărie până la 25 august va fi obligat să supună întregul proiect regulilor stricte din noul Cod, fără a beneficia de vechea legislație. Avize lipsă pentru un PUZ început anterior: Codul permite o scurtătură Există și o facilitate interesantă pentru documentațiile de urbanism aflate în curs. Chiar dacă procedura începută înainte de 25 august rămâne, ca regulă, sub legea veche, pentru avizele care nu fuseseră încă obținute, noul Cod permite continuarea procedurii într-o formă simplificată, prin analizarea documentației în comisia de avizare integrată. Avizele deja obținute sunt luate în considerare și își păstrează valabilitatea. Există însă o nuanță: textul spune că procedura „poate” fi continuată astfel. Nu rezultă că orice solicitant poate impune automat utilizarea traseului simplificat, indiferent de stadiul documentației și de organizarea efectivă a noilor comisii. Dacă între timp s-a schimbat primăria sau instituția care emite autorizația Noul Cod schimbă în anumite cazuri și competența autorităților care emit actele. Ce se întâmplă cacă certificatul de urbanism a fost emis de o instituție, iar după 25 august autorizația ar trebui emisă de alta? Codul spune că certificatul vechi nu se pierde. Dacă între emiterea certificatului și solicitarea autorizației competența s-a mutat la altă autoritate, noua autoritate competentă poate emite autorizația pe baza certificatului de urbanism deja eliberat și aflat în termen de valabilitate. Proprietarul nu trebuie, așadar, să reia automat întreaga procedură numai pentru că între timp s-a modificat instituția competentă. Dacă autorizația de construire a fost deja emisă O autorizație de construire legal emisă înainte de 25 august nu devine nulă doar pentru că legea în baza căreia a fost acordată a fost ulterior abrogată. În practică, autorizațiile deja emise continuă să producă efecte potrivit termenelor și condițiilor pentru care au fost eliberate. Specialiștii în urbanism care au explicat tranziția către CATUC au arătat, de asemenea, că autorizațiile deja emise rămân valabile până la finalizarea lucrărilor ori până la expirarea termenului aplicabil. Proprietarul trebuie însă să respecte exact autorizația: proiectul, termenul de începere, durata de execuție și eventualele obligații înscrise în ea. Schimbarea legii nu este un motiv pentru modificarea unilaterală a proiectului deja autorizat. Zona gri: cererea pentru autorizație depusă, autorizația nu a fost încă emisă Aici apare una dintre cele mai importante capcane ale regimului tranzitoriu. Articolul 582 protejează explicit certificatele de urbanism emise anterior și stabilește reguli foarte clare pentru documentațiile de urbanism începute înainte de 25 august. În schimb, Codul nu conține la fel de explicit o regulă generală pentru toate cererile de autorizație de construire depuse înainte de 25 august și rămase nesoluționate la acea dată. Această lacună a fost semnalată și în analizele juridice ale noului act normativ. Există opinii ale specialiștilor din administrația de urbanism potrivit cărora dosarele deja depuse ar trebui continuate conform legislației aplicabile la momentul depunerii. Așadar, dacă dosarul de autorizație era deja depus, dar nesoluționat la 25 august, proprietarul ar trebui să solicite în scris autorității confirmarea regimului procedural aplicat dosarului, mai ales dacă i se cer documente suplimentare sau refacerea unor părți ale proiectului. Ce acte nu trebuie refăcute automat după 25 august Pentru proprietarul care se află la jumătatea procedurii, regula practică poate fi rezumată simplu: Certificatul de urbanism emis înainte de 25 august: rămâne valabil până la expirarea termenului său. Avizele deja obținute: nu sunt anulate automat; pentru documentațiile de urbanism în curs Codul prevede expres menținerea valabilității lor. PUZ sau PUD inițiat legal înainte de 25 august: continuă, ca regulă, potrivit legislației aplicabile la data inițierii procedurii. Autorizația de construire deja emisă: nu este anulată de simpla intrare în vigoare a noului Cod și trebuie folosită în condițiile și termenele sale. Dosarul pregătit, dar procedura administrativă neîncepută: nu beneficiază automat de regulile tranzitorii doar pentru că proprietarul cheltuise deja bani pe arhitect, proiect sau studii. Nu renunța la un certificat vechi înainte să verifici ce pierzi O greșeală ar putea fi solicitarea inutilă a unui nou certificat de urbanism doar pentru că „s-a schimbat legea”. Un certificat nou înseamnă că proiectul intră pe actualul cadru legislativ și poate conduce la un traseu procedural diferit, alte cerințe sau alte documente. De aceea, cine are deja un certificat valabil, avize sau o documentație de urbanism în curs ar trebui să verifice mai întâi dacă poate continua procedura existentă. Cu atât mai mult cu cât articolul 582 a fost introdus tocmai pentru ca schimbarea radicală de legislație de la 25 august să nu transforme mii de dosare aflate deja în lucru în maculatură. Legea veche vs Codul nou Pentru PUZ, PUD și celelalte documentații de urbanism inițiate înainte de 25 august, regula este continuarea după legislația existentă la momentul inițierii. Pentru certificatele de urbanism deja emise, documentele rămân valabile și pot fi folosite în continuare, în termenul lor. Pentru avizele deja obținute, schimbarea Codului nu impune automat reluarea procedurii. Pentru proiectele începute administrativ după 25 august, se aplică noul Cod. Iar în cazul unei cereri de autorizație deja depuse, dar încă nesoluționate la 25 august, situația trebuie tratată cu mai multă prudență, deoarece dispozițiile tranzitorii nu formulează aceeași regulă explicită pe care o prevăd pentru PUZ/PUD și certificatele de urbanism. Regula cea mai importantă pentru proprietari este, prin urmare, una foarte practică: nu aruncați actele vechi și nu începeți procedura de la zero înainte de a verifica regimul tranzitoriu aplicabil exact dosarului dumneavoastră.

Eveniment

Panică în administrațiile locale: consilierii locali și județeni ar trebui să aleagă între mandat și salariul de la stat

O modificare a Codului administrativ a provocat confuzie în administrațiile locale, după ce aleșii au înțeles că personalul contractual angajat la stat ar deveni incompatibil cu mandatul de consilier local sau județean, relatează Ziarul de Iași. La Iași, zeci de mandate au fost puse sub semnul întrebării, iar CJ și-a devansat ședința. Cel puțin zece consilieri județeni, vizați de interpretare Printre aleșii care ar fi putut intra sub incidența noilor prevederi se numără angajați ai CJ, Poștei, CFR, ApaVital, RAR sau ai unor asociații intercomunitare. Citește și: Cine controlează Eco Igienizare București, compania care protejează de la dispariție țânțarii Capitalei Marți, 25 august, fusese considerată ultima zi în care aceștia trebuiau să aleagă între mandat și locul de muncă. Unii consilieri au cerut puncte de vedere de la Agenția Națională de Integritate, iar alții au luat în calcul suspendarea temporară a contractelor. Ministrul Dezvoltării: nu există incompatibilitate Cseke Attila a declarat însă marți seară că informația potrivit căreia personalul contractual nu mai poate fi consilier local sau județean este greșită. Ministrul susține că regimul incompatibilităților este prevăzut într-un alt articol și că interpretarea oficială, validată și de ANI, a fost transmisă prefecturilor. Situația a apărut după adoptarea accelerată a Legii 165/2026, parte din pachetul legislativ necesar pentru deblocarea fondurilor PNRR.

Politică

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide

Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesedistul Adrian Țuțuianu - pe care Liviu Dragnea l-a susținut să fie ministru al Apărării, timp de câteva luni, în 2017, în guvernul Tudose - a propus o lege care dă acestei instituții dreptul de a aproba înființarea partidelor sau de a le dizolva. Acum, înființarea unui partid este decisă de instanța de judecată, iar dizolvarea este atribut fie al CCR, fie al Tribunalului București, la propunerea Ministerului Public. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Proiectul de lege înființează instanțe formate din cinci angajați ai AEP pentru a aproba cererile de înființare a unui parttid politic. Dar, potrivit legii, „personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului”. În 2017, Țuțuianu cerea SRI să ancheteze multinaționalele, suspctate că ar sprijini protestele împotriva OUG 13 Ce prevederi are noua lege: „Cererile de înregistrare a partidelor politice se analizează de completuri constituite în cadrul Autorităţii Electorale Permanente, formate din 5 membri, desemnaţi prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente din rândul angajaţilor acesteia (...) Autoritatea Electorală Permanentă se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic prin hotărâre, la propunerea completului învestit, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii”. Cine decide dizolvarea: „Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României (...) În situaţiile prevăzute la art. 62 lit. b)-e), precum şi în cazurile de inactivitate prevăzute la art. 65, Autoritatea Electorală Permanentă se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană interesată şi se pronunţă prin hotărâre, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii prevăzute la art. 47-52” În ceea ce privește motivele de desființare a unui partid, față de legea actuală apare prevederea: „când partidul politic constituie structuri după criteriul locului de muncă sau desfăşoară în mod grav ori repetat activităţi politice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu încălcarea prezentei legi” Noua lege cere ca, după adoptarea ei, în șase luni toate statutele partidelor să fie adaptate noilor reglementări: „Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie caz de dizolvare pentru inactivitate”. Acum, un partid poate fi înființat cu trei membri, noua lege prevede 100. În februarie 2017, șeful de acum al AEP, Adrian Țuțuianu, cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea, ieșiți în stradă împotriva ordonanței 13, emisă de guvernul Grindeanu. Fiica sa, care a lucrat la primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea, scria pe Facebook despre cei care protestau împotriva OG 13/2017: “Dacă tot ieșiți ca oile în Piața Victoriei, cu toate că nu-mi pasă câtuși de puțin de urletele voastre prost informate, îmi pasă de ce văd că lăsați în urmă! Nu e de mirare că ieșiți ca în junglă, sunteți un haos desăvârșit! Mi-e scârbă“. La 6 februarie 2017, Adrian Țuțuianu cerea SRI să spună dacă mulținaționalele s-au implicat în proteste. „Există anumite informații, și am să vă dau un detaliu, poate ne înțelegem juridic: dacă o firmă folosește bunurile, capitalul propriu pentru a sprijini anumite activități, legea 31/1990 spune că este infracțiune. Folosirea creditului sau bunurilor societății în scopul propriu sau unei alte persoane. Este o discuție de făcut și trebuie analizată. Al doilea lucru, pe mine mă interesează din punctul de vedere al securității naționale. Există un articol 11 în legea securității naționale care prevede foarte clar că atunci când se urmărește înlocuirea puterii de stat prin mijloace violente și așa mai departe, problema este una de securitate națională”, spunea Țuțuianu, la acel moment parlamentar și președinte al comisiei de control a SRI.

Eveniment

Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august

Un perete demolat pentru a mări sufrageria, o bucătărie extinsă, două camere unite sau un balcon închis par modificări banale cât timp proprietarul locuiește în apartament. Problema poate apărea abia după ani, exact în momentul în care locuința trebuie vândută. Dacă viitorul cumpărător apelează la un credit ipotecar, evaluatorul poate constata că apartamentul pe care îl vede nu mai corespunde documentației cadastrale depuse la bancă. De la 25 august 2026, situația unor asemenea proprietari se poate schimba. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, introduce autorizația de regularizare, o procedură destinată lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea autorizației existente. Codul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august și intră în vigoare la 25 august 2026. Un perete demolat, problemă la vânzare La cumpărarea unei locuințe prin credit ipotecar, banca nu analizează numai veniturile cumpărătorului. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Este verificat și imobilul care urmează să constituie garanția creditului: actele de proprietate, cartea funciară, cadastrul și situația tehnică a locuinței. În dosar intră, de regulă, și schița cadastrală, iar evaluatorul inspectează efectiv proprietatea. Aici ies la iveală modificările făcute de-a lungul anilor. Dacă în releveu există un perete, iar în realitate acesta a dispărut, dacă bucătăria a fost extinsă, configurația încăperilor s-a schimbat ori balconul a fost închis fără ca documentele să fie puse în acord cu situația reală, evaluatorul poate semnala neconcordanța. În funcție de natura lucrării și de politica instituției de credit, analiza imobilului poate fi suspendată sau garanția poate să nu fie acceptată până la clarificarea situației. Cu alte cuvinte, cumpărătorul poate fi perfect eligibil financiar, iar creditul să se împotmolească din cauza apartamentului. Nu orice renovare modifică însă situația juridică a locuinței Trebuie făcută o diferență importantă între simpla renovare și modificarea construcției. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Zugrăvirea, schimbarea pardoselii sau alte lucrări obișnuite de întreținere nu transformă automat apartamentul într-un imobil „neconform”. Noul Cod permite, de altfel, executarea fără autorizație a mai multor categorii de reparații care nu afectează structura ori caracteristicile esențiale ale construcției. Regimul devine însă diferit atunci când proprietarul a schimbat efectiv configurația locuinței. Noul Cod distinge inclusiv între compartimentările interioare ușoare, nestructurale și demontabile și intervențiile mai importante. Pentru anumite modificări nestructurale realizate din materiale ușoare sunt prevăzute proceduri simplificate, însă condițiile trebuie verificate concret, inclusiv din perspectiva securității la incendiu și a concepției spațiale a clădirii. Prin urmare, regula „dacă nu am atins un perete de rezistență, nu aveam nevoie de acte” este prea simplă și poate fi greșită. Ce se schimbă la 25 august: apare autorizația de regularizare Articolul 301 din noul Cod introduce expres autorizația de regularizare. Principiul este simplu: dacă au fost realizate lucrări fără autorizația necesară sau cu nerespectarea unei autorizații existente, titularul lucrării poate solicita autorității competente emiterea unei autorizații prin care situația să fie adusă în legalitate. Aceasta este diferența importantă față de ideea populară de „legalizare”. Autorizația de regularizare nu înseamnă că proprietarul depune o cerere, plătește o taxă și primește automat aprobarea pentru ceea ce a construit. Primăria trebuie să verifice dacă lucrarea poate fi menținută legal. Ce poate fi regularizat permanent După încheierea perioadei tranzitorii prevăzute de lege, autorizația de regularizare va putea fi emisă, în regimul general, numai pentru anumite categorii enumerate de Cod: locuințe unifamiliale cu parter sau parter și etaj și maximum 150 mp suprafață construită desfășurată, anumite anexe și lucrări de închidere a balcoanelor, fără extinderea pe domeniul public. Citește și: Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026 Sunt excluse, în condițiile prevăzute de lege, anumite imobile protejate sau aflate în zone protejate. Pentru proprietarii de apartamente este importantă menționarea expresă a balcoanelor. O închidere făcută în trecut fără actele necesare poate intra, așadar, în sfera mecanismului, dacă sunt îndeplinite toate condițiile impuse de Cod. Fereastră de timp importantă: un an Cea mai interesantă prevedere pentru proprietarii care au modificat apartamente este însă alta. Art. 301 alin. (7) instituie, pentru maximum un an de la intrarea în vigoare a Codului, o excepție mult mai largă: autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții decât cele care vor rămâne permanent în regimul obișnuit al regularizării. Practic, intervalul care începe la 25 august 2026 poate deveni o fereastră importantă pentru proprietarii unor imobile modificate în trecut fără actele necesare. Dar există condiții. Lucrarea trebuie să se încadreze în reglementările urbanistice valabile la data emiterii autorizației de regularizare, trebuie să respecte cerințele fundamentale privind calitatea în construcții, să fie îndeplinite obligațiile fiscale și să fie aplicate măsurile contravenționale prevăzute de lege. Nu orice perete demolat poate rămâne demolat Autorizația nu este o amnistie pentru lucrările ilegale. Respectarea cerințelor fundamentale privind calitatea construcției trebuie verificată prin expertize tehnice realizate de experți atestați, pentru domeniile cerute de lege, între care rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena și sănătatea, siguranța în exploatare, protecția la zgomot și eficiența energetică. Dacă lucrarea nu respectă condițiile legale, autoritatea poate cere modificarea ei. Codul permite primăriei să impună lucrări de aducere la conformitate și, dacă este necesar, chiar obținerea unei autorizații pentru desființarea parțială a intervenției. Dacă cerințele nu pot fi îndeplinite, se ajunge la aplicarea regulilor privind desființarea lucrărilor. Așadar, dacă proprietarul a eliminat un element structural, a afectat instalații comune sau a făcut o intervenție incompatibilă cu regulile aplicabile clădirii, simplul fapt că există noua procedură nu garantează păstrarea modificării. Intrarea în legalitate va fi și mai scumpă Fereastra de un an vine și cu un cost important. Pentru construcțiile care beneficiază de regimul tranzitoriu extins, Codul stabilește că atât anumite cote aferente controlului de stat, cât și taxa pentru certificatul de urbanism și autorizare vor fi de zece ori mai mari decât cele care ar fi fost datorate dacă lucrarea ar fi fost executată legal de la început. Cu alte cuvinte, noua lege deschide o cale de rezolvare, dar nu recompensează construirea fără acte. În plus, pentru clădirile executate nelegal și încă neregularizate la intrarea în vigoare a Codului, impozitul pe clădire se majorează cu 100%, de la constatarea situației de către autoritatea locală și până la regularizare sau desființarea lucrării. Plata impozitului majorat nu legalizează construcția și nu înlătură eventualele sancțiuni. Autorizația de regularizare rezolvă automat problema cu banca? Nu imediat. Autorizația de regularizare rezolvă problema legalității lucrării, dacă proprietarul îndeplinește condițiile cerute. Pentru o vânzare, trebuie însă ca și documentația cadastrală și evidențele imobilului să reflecte corect situația rezultată. Cu alte cuvinte, proprietarul nu ar trebui să se oprească la obținerea autorizației. După regularizarea intervențiilor și îndeplinirea formalităților tehnice aplicabile, documentația cadastrală trebuie adusă în acord cu configurația legală a apartamentului. Procedurile oficiale stabilesc clar modul în care aceste modificări sunt recepționate de ANCPI și înscrise în cartea funciară. Abia atunci dispare problema fundamentală care poate apărea la evaluarea bancară: diferența dintre imobilul descris în acte și cel pe care evaluatorul îl găsește la adresă. Ce ar trebui să verifice proprietarul Cel mai prost moment pentru a descoperi o asemenea problemă este după semnarea antecontractului cu un cumpărător care are nevoie de credit. Înainte să scoată locuința la vânzare, proprietarul ar trebui să compare releveul cadastral cu apartamentul actual și să identifice toate intervențiile făcute în timp: pereți eliminați sau mutați, uși sau goluri noi, bucătărie ori baie extinse, balcon închis, suprafețe alipite locuinței sau alte modificări ale compartimentării. Dacă există diferențe, trebuie stabilit mai întâi dacă intervenția necesita autorizare potrivit regimului legal aplicabil și, dacă da, dacă poate fi regularizată în baza noii proceduri. Este mult mai sigur ca această verificare să fie făcută înainte de găsirea cumpărătorului decât în momentul în care evaluatorul băncii bate la ușă. Un an pentru apartamentele modificate în trecut Noul Cod nu transformă modificările fără autorizație în modificări legale prin simplul fapt că au trecut anii. Face însă ceva important: creează o procedură explicită prin care anumite situații pot fi corectate și, în primul an de aplicare, deschide temporar această posibilitate unui spectru mai larg de construcții și intervenții. Pentru proprietarul care știe că apartamentul său nu mai arată ca în schița cadastrală, perioada începută la 25 august 2026 merită, prin urmare, tratată ca o ocazie de a verifica situația înainte ca problema să apară la vânzare. Pentru că diferența dintre un perete desenat pe hârtie și unul care nu mai există în realitate poate părea neimportantă cât timp locuiești acolo. În ziua în care apartamentul trebuie să devină garanția unei bănci, poate deveni însă diferența dintre un contract semnat și un dosar de credit oprit.

Eveniment

Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare

Mii de apartamente din blocurile construite în ultimele decenii au balcoane închise cu tâmplărie fără ca proprietarii să fi obținut, la momentul lucrării, autorizația cerută de lege. Situația poate deveni o problemă la un control, la vânzarea locuinței sau atunci când actele imobilului trebuie actualizate. Din 25 august 2026, însă, proprietarii primesc o procedură expresă pentru intrarea în legalitate: autorizația de regularizare. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC, adoptat prin Legea nr. 169/2026 și publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026, intră în vigoare la 25 august. Legea menționează explicit printre lucrările ce pot fi regularizate închiderile de balcoane care nu se extind pe domeniul public. Balconul deja închis nu devine automat legal pe 25 august Prima precizare importantă este că intrarea în vigoare a noului Cod nu legalizează automat balcoanele închise în trecut fără autorizație. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Articolul 301 din CATUC spune că, atunci când au fost realizate lucrări fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației, titularul lucrării trebuie să solicite autorității competente o autorizație de regularizare. Prin urmare, proprietarul unui apartament care și-a închis balconul fără actele necesare nu trebuie să presupună că simpla schimbare a legii rezolvă situația. El trebuie să înceapă procedura de aducere în legalitate la autoritatea locală competentă. Balcoanele, incluse în categoria lucrărilor care pot fi regularizate Este una dintre cele mai favorabile prevederi ale noului Cod pentru proprietarii de apartamente. Citește și: Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026 Autorizația de regularizare poate fi emisă, în regim permanent, pentru mai multe categorii limitate de construcții și lucrări, printre care legea enumeră expres „lucrări de închidere a balcoanelor fără extinderea pe domeniul public”. Asta înseamnă că simpla existență a unei închideri executate fără autorizație nu conduce automat la obligația de desființare. Primăria trebuie însă să verifice dacă lucrarea poate fi menținută potrivit condițiilor prevăzute de lege. Regularizarea nu este o amnistie Posibilitatea de regularizare trebuie diferențiată de o „amnistie” a construcțiilor ilegale. Autorizația poate fi emisă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale, printre care respectarea reglementărilor urbanistice și a cerințelor fundamentale privind calitatea construcției. Dacă există probleme care pot fi remediate, autoritatea poate cere lucrări de aducere la conformitate sau chiar desființarea parțială a unor elemente. Dacă lucrarea nu poate fi făcută conformă, se aplică procedurile privind desființarea. În cazul unui balcon, pot conta, de exemplu, modul în care a fost realizată închiderea, intervențiile asupra structurii, conformarea la regulile urbanistice și situația particulară a clădirii. Va fi nevoie de verificarea tehnică a lucrării Codul nu permite regularizarea exclusiv pe baza declarației proprietarului. Respectarea cerințelor fundamentale de calitate în construcții trebuie verificată prin expertize tehnice realizate de experți tehnici atestați, legea enumerând domenii precum rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena și sănătatea, siguranța în exploatare, protecția împotriva zgomotului și performanța energetică. În funcție de situația concretă, primăria va stabili prin procedura de regularizare documentația și verificările necesare. De aceea, proprietarul nu ar trebui să înceapă prin a demonta tâmplăria, ci prin a cere informații de la serviciul de urbanism al primăriei și, după caz, prin a apela la specialiști autorizați. Termenul de un an nu funcționează la fel pentru balcoane Noul Cod instituie și o perioadă tranzitorie de maximum un an de la intrarea în vigoare, adică de la 25 august 2026, în care autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții decât cele care vor putea fi regularizate în mod obișnuit. Pentru acestea, fereastra tranzitorie este esențială. Balcoanele reprezintă însă un caz diferit. Închiderea balcoanelor fără extindere pe domeniul public apare chiar în lista permanentă de la art. 301 alin. (2). Prin urmare, posibilitatea legală de regularizare a unui asemenea balcon nu dispare, în principiu, după împlinirea anului. Asta nu înseamnă însă că proprietarul are interesul să amâne demersurile. După perioada tranzitorie, Codul oferă autorităților instrumente mult mai ferme pentru intervenția asupra lucrărilor neautorizate. Taxele de zece ori mai mari nu se aplică automat balconului O altă diferență importantă trebuie făcută în privința costurilor. CATUC stabilește că, pentru construcțiile care beneficiază de regularizarea excepțională din perioada de un an, cotele aferente controlului de stat și taxele pentru certificatul de urbanism și autorizare sunt de zece ori mai mari decât cele normale. Această regulă este prevăzută expres pentru situațiile de la art. 301 alin. (7). Închiderea unui balcon fără extindere pe domeniul public este însă prevăzută separat, la alin. (2), printre lucrările care pot fi regularizate în regimul obișnuit. Prin urmare, nu trebuie afirmat că orice proprietar care își regularizează balconul va plăti automat taxele majorate de zece ori. Impozitul poate fi majorat pentru construcțiile rămase neregularizate Codul introduce însă o măsură severă pentru construcțiile realizate fără respectarea procedurilor legale și rămase neregularizate. Art. 301 alin. (11) prevede o majorare cu 100% a impozitului pe clădire, de la data la care autoritatea locală constată situația de construire neautorizată și până la obținerea autorizației de regularizare sau desființarea lucrării. Plata impozitului majorat nu înseamnă intrarea în legalitate și nici nu înlătură eventualele sancțiuni. Aplicarea concretă a acestei prevederi în cazul unei simple închideri de balcon va depinde și de încadrarea situației constatate de autoritatea fiscală și de urbanism. Primăria poate cere modificarea balconului înainte să îl regularizeze Există și situația în care balconul poate rămâne închis, dar nu exact în forma în care se află. Dacă specialiștii constată că există soluții pentru aducerea lucrării la normele urbanistice și tehnice, primăria poate impune realizarea unor lucrări de conformare. Codul permite inclusiv solicitarea unei autorizații pentru desființarea parțială a unor elemente. Practic, proprietarul poate ajunge în situația de a păstra balconul închis, dar numai după modificarea soluției existente. Dacă însă condițiile legale nu pot fi îndeplinite, regularizarea poate fi refuzată și poate fi cerută desființarea lucrării. Regularizarea balconului vechi vs noua procedură de notificare CATUC aduce o altă noutate importantă: pentru lucrările care urmează să fie executate după intrarea în vigoare a Codului, închiderea în mod unitar a logiilor și balcoanelor apartamentelor din locuințe colective este inclusă printre intervențiile care pot fi realizate prin procedura simplificată de notificare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Cele două proceduri nu trebuie confundate. Un balcon deja închis ilegal intră pe procedura de regularizare. Un balcon care urmează să fie închis poate beneficia, dacă îndeplinește condițiile legii, de noua procedură simplificată de notificare. Proprietarul nu poate transforma retroactiv o lucrare veche într-una legală trimițând pur și simplu o notificare după 25 august. „Închidere unitară” Pentru lucrările viitoare, Codul vorbește expres despre închiderea „în mod unitar” a logiilor și balcoanelor din clădirile de locuințe colective. Această formulare este importantă deoarece fațada unui bloc nu este exclusiv proprietatea celui care deține apartamentul. Regimul condominiului și regulamentele urbanistice rămân aplicabile, iar procedura simplificată nu trebuie interpretată drept libertatea fiecărui proprietar de a instala orice tip de tâmplărie, în orice culoare și configurație. De asemenea, procedura simplificată prevăzută de art. 294 pentru aceste intervenții se aplică în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Pentru imobilele și zonele protejate există reguli suplimentare. Ce ar trebui să facă, practic, proprietarul după 25 august Pentru cine are deja balconul închis fără autorizație, primul pas este să se adreseze serviciului de urbanism al primăriei și să solicite intrarea în procedura de emitere a autorizației de regularizare în baza art. 301 din CATUC. În funcție de situația imobilului, vor trebui stabilite documentația tehnică, expertizele și eventualele lucrări necesare pentru conformare. Important este ca proprietarul să nu confunde trei situații juridice diferite: existența balconului în fapt, plata impozitelor și legalitatea urbanistică a lucrării. Faptul că balconul există de mulți ani, apare în anumite evidențe sau nu a fost niciodată reclamat nu îl transformă automat într-o lucrare autorizată. Noul Cod oferă însă, pentru prima dată într-o formulare expresă, o cale clară prin care închiderea unui balcon realizată fără autorizație poate fi analizată și, dacă respectă condițiile tehnice și urbanistice, adusă în legalitate prin autorizația de regularizare.

Politică

Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea

Președintele Nicușor Dan a atacat la CCR amendamentul din legea integrității care prevedea ca „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar să-și declare averea. Acum câteva zile, partenera de viață a lui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarația de avere. Citește și: La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii Ciolacu nu a clarificat relația sa cu Docuz, nu se știe dacă mai este sau nu căsătorit În ianuarie, Marcel Ciolacu, acum președinte al Consiliului Județean Buzău, a fost fotografiat într-o stațiune din Vietnam alături de Sorina Stan, fostă Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță. Presa a scris in 2023 că cei doi au o relație, dar Ciolacu a negat. Acum, nu este clar dacă fostul premier a divorțat sau care este relația sa cu Docuz. Ei ar locui împreună într-un penthouse de lux din zona Herăstrău, pe care l-au închiriat. Totuși, amendamentul AUR scoate de pe lista celor care trebui să facă publice declarațiile de avere ale „partenerelor de viață” aleșii locali - precum primarii sau președinții de consiliu județean, cum este Ciolacu. Însă dacă legea era aplicată în forma propusă de AUR, obligația putea fi ușor extinsă la aleșii locali. Acum, șeful statului susține că amendamentul AUR la legea integrității este „lipsit de orice reper obiectiv și conduce la o posibilă aplicare inegală, bazată pe aprecieri subiective”. „Publicarea averii partenerilor de viață poate fi o decizie personală, așa cum Președintele României și doamna Mirabela Grădinaru au considerat că este firesc. Însă introducerea unei prevederi legislative în acest sens nu se poate face dacă nu sunt respectate niște criterii care să o facă aplicabilă. Un alt articol neconstituțional introdus în legea ANI transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică, care se aplica până acum doar pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Această prevedere încalcă principiul neretroactivității prevăzut în Constituție, conform căruia acțiunea unei noi legi se aplică exclusiv în viitor. În plus, pentru funcțiile obținute în urma unui scrutin, sancțiunea anulează retroactiv voința suverană a cetățenilor, care a fost exprimată în acord cu regulile valabile la data alegerilor electorale. România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale. Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, și-a publicat declarația de avere, care arată că în anul fiscal 2025 a avut un salariu net anual de 158.630 de lei de la Renault/Automobile Dacia. Ea a moștenit de la bunicii ei și de la tatăl ei aproape patru hectare de teren în intravilan și extravilan, în județul Vaslui, inclusiv o vie de 1.200 mp. „În spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declarațiile sale de avere și de interese. Documentele sunt disponibile pe site-ul Administrației Prezidențiale”, a scris Nicușor Dan, pe X/Twitter.

Eveniment

Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor

Teama că o boală sau o perioadă mai lungă de concediu medical ar putea duce la pierderea locului de muncă este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale unui salariat. Codul muncii oferă însă o protecție importantă: angajatorul nu poate dispune concedierea unui salariat în perioada în care acesta se află în incapacitate temporară de muncă, dovedită prin certificat medical. Protecția nu înseamnă că un salariat nu poate fi concediat niciodată dacă are probleme de sănătate. Situațiile trebuie însă diferențiate foarte clar. Una este absența temporară din cauza unei boli și cu totul alta este constatarea medicală că persoana nu mai poate îndeplini atribuțiile postului respectiv. Regula de bază: nu poți fi concediat în timpul concediului medical Articolul 60 din Codul muncii interzice concedierea pe durata incapacității temporare de muncă stabilite prin certificat medical. Citește și: Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații O clarificare foarte importantă a venit prin Decizia nr. 18 din 29 septembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe. ÎCCJ a stabilit că momentul relevant este emiterea deciziei de concediere, nu momentul în care aceasta îi este comunicată salariatului. Cu alte cuvinte, angajatorul nu poate emite decizia cât timp angajatul se află legal în concediu medical. Dacă decizia este emisă în această perioadă, încălcarea interdicției poate atrage nulitatea concedierii. Există însă și excepții. Interdicția prevăzută de art. 60 nu se aplică atunci când concedierea intervine ca urmare a reorganizării judiciare, falimentului sau dizolvării angajatorului, în condițiile legii. De asemenea, concediul medical nu prelungește automat un contract încheiat pe durată determinată. Dacă termenul contractului expiră în această perioadă, contractul poate înceta de drept. Inspecția Muncii precizează expres că încetarea de drept poate opera chiar dacă raportul de muncă este suspendat. Angajatorul nu poate transforma simpla boală în motiv de concediere Faptul că un salariat se îmbolnăvește, are nevoie de tratament sau intră de mai multe ori în concediu medical nu înseamnă automat că acesta a devenit „inapt pentru muncă”. Citește și: Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net Pentru concedierea în temeiul art. 61 lit. c) din Codul muncii trebuie să existe o inaptitudine fizică și/sau psihică ce nu îi mai permite salariatului să îndeplinească atribuțiile postului ocupat, constatată potrivit procedurii medicale prevăzute de lege. ÎCCJ a clarificat încă din Decizia nr. 7/2016 că, în acest context, documentul medical relevant poate fi rezultatul evaluării medicului specialist de medicina muncii, materializat în fișa de aptitudine, dacă aceasta nu a fost contestată sau a devenit definitivă după parcurgerea procedurii de contestare. Prin urmare, managerul sau patronul nu poate decide, după propria apreciere, că un om este „prea bolnav ca să mai lucreze”. Angajatorul, obligat să propună alte locuri de muncă Chiar dacă se constată legal inaptitudinea pentru postul actual, concedierea nu ar trebui să fie primul pas. Articolul 64 din Codul muncii obligă angajatorul să îi propună salariatului alte locuri de muncă vacante din unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau cu capacitatea de muncă stabilită medical. De exemplu, o persoană care nu mai poate desfășura muncă fizică grea ar putea ocupa, dacă există și este compatibil, un post cu alte solicitări fizice. Dacă nu există un asemenea loc vacant, angajatorul trebuie să solicite sprijinul agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în vederea redistribuirii salariatului. Abia după parcurgerea procedurii prevăzute de lege poate fi dispusă concedierea pentru inaptitudine. Salariatul are dreptul la minimum 20 de zile de preaviz În cazul concedierii pentru inaptitudine fizică sau psihică, salariatul beneficiază de un preaviz de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Același termen minim se aplică și unor alte concedieri, inclusiv cele pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Inspecția Muncii confirmă termenul minim de 20 de zile lucrătoare. În cazul concedierii pentru inaptitudine, salariatul poate avea dreptul și la o compensație, însă aceasta nu este automat o sumă stabilită de Codul muncii pentru orice angajat. Compensația se acordă în condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă aplicabil sau de contractul individual de muncă. De aceea, înainte de plecarea din companie, merită verificat și contractul colectiv, nu doar contractul individual. „Ai prea multe medicale”. Când poate apărea concedierea mascată Problemele apar atunci când angajatorul nu invocă oficial boala, ci încearcă să găsească o altă justificare pentru îndepărtarea salariatului. Un angajat care revine după mai multe concedii medicale poate constata, de exemplu, că începe brusc să primească avertismente, evaluări neobișnuit de slabe sau acuzații disciplinare pentru fapte tolerate anterior. O concediere disciplinară trebuie însă să aibă o bază reală și să respecte procedura legală. Simplul fapt că angajatorul o numește „disciplinară” nu o face automat legală. Mai mult, interdicția din art. 60 privește concedierea în general: nici o decizie de concediere disciplinară nu poate fi emisă în perioada protejată de concediul medical, în condițiile stabilite de lege și clarificate de ÎCCJ. „Reorganizarea” nu poate exista doar pe hârtie O altă situație sensibilă este concedierea prin desființarea postului, în baza art. 65 din Codul muncii. Compania are dreptul să se reorganizeze și să elimine locuri de muncă, inclusiv atunci când angajații respectivi au avut probleme medicale. Dar desființarea postului trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Dacă, de exemplu, postul dispare formal, dar aceleași atribuții sunt preluate imediat de o persoană nou-angajată pe un post practic identic, situația poate ridica semne de întrebare. La fel, dacă există documente, mesaje sau alte probe din care rezultă că adevăratul motiv al îndepărtării angajatului a fost starea sa de sănătate, acestea pot deveni importante într-un eventual litigiu. Codul muncii și legislația antidiscriminare interzic discriminarea în raporturile de muncă, inclusiv pe criterii precum handicapul sau boala cronică necontagioasă. Atenție la demisia „sugerată” Unul dintre cele mai importante lucruri pentru un salariat aflat sub presiune este să facă diferența între concediere, demisie și încetarea contractului prin acordul părților. Dacă angajatorul îi spune: „Mai bine îți dai demisia și încheiem amiabil”, situația juridică se schimbă radical. Demisia este actul salariatului. Încetarea prin acord presupune consimțământul acestuia. Odată semnate, aceste documente sunt foarte diferite de o decizie unilaterală de concediere și pot face mult mai dificilă susținerea ulterioară că angajatorul l-a dat afară ilegal. De aceea, un salariat care consideră că este împins să plece din cauza problemelor de sănătate nu ar trebui să semneze pe loc documente pe care nu le înțelege sau cu care nu este de acord. Păstrarea probelor poate deveni decisivă Dacă relația cu angajatorul începe să se deterioreze după apariția unei probleme medicale, salariatului îi pot fi utile ulterior documentele care arată evoluția situației. Merită păstrate contractul individual de muncă și actele adiționale, fișa postului, evaluările profesionale, eventualele avertismente și convocări disciplinare, deciziile primite, corespondența profesională relevantă și documentele medicale legate de capacitatea de muncă. Pot conta în special diferențele bruște: un salariat evaluat constant bine care, imediat după o perioadă de boală, devine aparent „necorespunzător” poate avea nevoie de documentele vechi pentru a demonstra contextul. Decizia de concediere poate fi contestată în 45 de zile Dacă angajatorul emite totuși o decizie pe care salariatul o consideră ilegală, timpul este important. Codul muncii prevede un termen de 45 de zile calendaristice de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de măsura dispusă pentru formularea cererii referitoare la măsuri privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă. Litigiile de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Pentru contestarea concedierii, salariatul se poate adresa tribunalului competent. O sesizare poate fi făcută și la Inspectoratul Teritorial de Muncă atunci când există suspiciuni privind încălcarea legislației muncii, însă sesizarea ITM nu înlocuiește acțiunea în instanță și nu trebuie lăsat să expire termenul pentru contestarea concedierii. Dacă există indicii serioase de discriminare, în funcție de situație poate fi avută în vedere și sesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Ce poate obține salariatul dacă instanța anulează concedierea Consecințele pentru angajator pot fi importante. Dacă instanța constată că o concediere a fost netemeinică sau nelegală, Codul muncii prevede anularea acesteia și obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care salariatul ar fi beneficiat. La solicitarea salariatului, instanța poate dispune și repunerea părților în situația anterioară concedierii, adică reintegrarea în postul deținut. Aceasta este o diferență importantă față de ideea că un angajator „își asumă” pur și simplu riscul unei concedieri ilegale. Dacă procesul durează, despăgubirile salariale se pot acumula pe întreaga perioadă relevantă. Boala nu înseamnă pierderea automată a locului de muncă Pentru salariați, distincția esențială este între incapacitatea temporară de muncă și inaptitudinea pentru postul ocupat. Prima situație este, în principiu, temporară și beneficiază de protecția specială a art. 60 din Codul muncii. A doua poate conduce, în anumite condiții, la încetarea raportului de muncă, dar numai după o constatare medicală făcută potrivit legii și după respectarea procedurii privind oferirea altor posturi compatibile. Un angajator nu poate transforma legal formula „lipsește prea mult pentru că este bolnav” într-un motiv autonom de concediere. Iar atunci când, după apariția unei probleme de sănătate, încep brusc presiunile pentru demisie, sancțiunile nejustificate sau o reorganizare care pare construită în jurul unui singur salariat, documentele și termenele legale pot face diferența dintre o concediere rămasă definitivă și una anulată de instanță.

Politică

Avertisment dur de la Comisia Europeană, după ce PSD și AUR au distrus un jalon PNRR - presă

Comisia Europeană a anunțat că „va analiza cu atenție” modificările aduse de PSD și AUR la legea decarbonizării, arătând că această lege era un „jalon esențial”. „În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice risc de regres în implementarea reformelor va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare”, se arată într-un răspuns al oficialilor de la Bruxelles către Antena 3. Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Cărbunele, scump, nu doar poluant, arată Comisia Europeană Comisia arată că modificările aduse legii nu se justifică, fiindcă România a avut bani pentru a înlocui centralele care produceau energie pe bază de cărbune. „Situația actuală (criza energetică din România, n.r.) nu este legată de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune și lignit. Debitele scăzute ale râurilor pot afecta producția de energie hidro și nucleară pe timpul verii, iar condițiile actuale sunt deosebit de severe. Comisia Europeană este disponibilă pentru discuții și pregătită să ofere consultanță privind instrumentele existente în legislația Uniunii Europene care pot contribui la atenuarea efectelor secetei și la asigurarea securității alimentării cu energie, care rămâne stabilă, fără motive de îngrijorare imediată în acest moment. Au existat întârzieri semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie cu grad ridicat de poluare și la capacitățile de producție dependente de debitele râurilor, precum sursele regenerabile de energie (RES), sistemele de stocare cu baterii sau chiar centralele pe gaze naturale. Modificările adoptate, prin posibilitatea de a permite repornirea unor capacități pe cărbune deja închise sau prelungirea funcționării celor existente peste termenul convenit, ar putea încetini și mai mult dezvoltarea noilor capacități alternative de producție. Legea decarbonizării reprezintă un angajament esențial al României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Obiectivul acesteia - eliminarea etapizată a capacităților de producție pe cărbune și închiderea lor completă până în 2032 – rămâne extrem de relevant în contextul actual. Această eliminare treptată va accelera dezvoltarea alternativelor, în special a surselor regenerabile de energie și a instalațiilor de stocare de mare capacitate, ceea ce va contribui la creșterea rezilienței sistemului energetic românesc și la reducerea prețurilor angro la energie electrică, care sunt în prezent influențate de costurile ridicate ale producerii energiei în centralele pe cărbune”, se precizează în document. Nicușor Dan va retrimite legea la Parlament Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, a avertizat acum trei zile președintele Nicușor Dan, într-o postare pe platforma X. „De asemenea, am urmărit cu atenție dezbaterile de astǎzi privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare. Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării. Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a scris șeful statului.

Eveniment

Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor

Pensionarea nu înseamnă obligatoriu retragerea completă din activitate. În 2026, numeroși pensionari pot continua să lucreze, să desfășoare activități independente sau să obțină venituri din drepturi de autor, fără să piardă pensia. Regulile nu sunt însă identice pentru toate categoriile. Pensia pentru limită de vârstă poate fi cumulată, în principiu, cu orice venit, în timp ce beneficiarii pensiei anticipate și unii titulari ai pensiei de urmaș trebuie să respecte anumite restricții. Regula generală: pensia poate fi cumulată cu venituri Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii permite pensionarilor să cumuleze pensia cu venituri obținute din activități pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Sunt incluse, de regulă, salariile, veniturile asimilate salariilor și alte activități supuse contribuției la pensie. Este permis și cumulul cu veniturile obținute în calitate de prestator casnic, indiferent de nivelul acestora, atunci când pentru activitatea respectivă se achită contribuția de asigurări sociale. Excepțiile importante îi vizează în special pe beneficiarii pensiei anticipate și pe soții supraviețuitori care primesc pensie de urmaș. Pensia pentru limită de vârstă poate fi cumulată cu salariul Pensionarii pentru limită de vârstă pot continua să lucreze în baza unui contract individual de muncă și pot primi atât pensia, cât și salariul integral. Nu există, în sistemul public de pensii, un plafon general al salariului peste care pensia să fie suspendată. Pensionarul poate fi angajat cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe perioadă determinată ori nedeterminată, în condițiile stabilite de angajator și de legislația muncii. Pentru salariu se rețin taxele obișnuite, inclusiv contribuția de asigurări sociale. Faptul că angajatul este deja pensionar nu îl scutește de CAS pentru venitul salarial. Perioada lucrată după pensionare poate fi adăugată ulterior la stagiul de cotizare. Pensionarul pentru limită de vârstă poate cere recalcularea pensiei, prin valorificarea contribuțiilor plătite după pensionare, o singură dată într-un an calendaristic. Atenție însă: stagiul realizat în perioada în care pensia este cumulată cu salariul nu este luat în calcul la acordarea punctelor de stabilitate. Pensia anticipată nu poate fi cumulată cu orice salariu Situația este diferită pentru persoanele care primesc pensie anticipată și care nu au ajuns încă la vârsta standard de pensionare. Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate cumula pensia cu veniturile obținute: în baza unui contract individual de muncă; în baza unui raport de serviciu, cum este cazul funcționarilor publici; din exercitarea unei funcții elective; dintr-o funcție în care persoana este numită în cadrul autorității executive, legislative sau judecătorești, pe durata mandatului; în calitate de membru cooperator ale cărui drepturi sunt asimilate celor ale salariaților. În aceste situații, plata pensiei anticipate se suspendă. Persoana trebuie să anunțe casa teritorială de pensii despre apariția situației de incompatibilitate, pentru a evita încasarea unor sume necuvenite, care vor fi ulterior recuperate. După împlinirea condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, iar restricția privind cumulul cu salariul dispare. Pensia anticipată și activitățile independente Interdicția stabilită de lege pentru pensionarii anticipat privește categoriile de venit enumerate expres: contractele de muncă, raporturile de serviciu, funcțiile elective sau numite și anumite raporturi asimilate. În principiu, o persoană care primește pensie anticipată poate obține venituri din activități independente, de exemplu printr-un PFA, dacă activitatea nu ascunde, în realitate, o relație de muncă dependentă. Poate obține și venituri din chirii, investiții, dividende sau alte surse care nu sunt incluse printre incompatibilitățile prevăzute de legea pensiilor. Încadrarea exactă a venitului este însă importantă. Denumirea dată contractului nu este suficientă dacă modul concret de lucru are toate caracteristicile unei relații de muncă. Pensia de invaliditate poate fi cumulată indiferent de grad O schimbare importantă introdusă de noua lege a pensiilor este posibilitatea cumulării pensiei de invaliditate cu alte venituri, indiferent de gradul de invaliditate. Dacă sub vechea legislație (Legea nr. 263/2010), pensionarii cu gradul I sau II de invaliditate nu aveau voie să lucreze aproape deloc, capacitatea lor de muncă fiind considerată complet pierdută, Legea nr. 360/2023 a eliminat aceste bariere, permițând cumulul cu salariul sau alte venituri pentru toate cele trei grade (I, II și III). Prin urmare, atât pensionarii încadrați în gradul I, cât și cei din gradele II sau III pot desfășura activități și pot obține venituri, fără ca pensia să fie suspendată numai pentru faptul că lucrează. Totuși, pensionarul trebuie să respecte recomandările medicale și limitele privind capacitatea de muncă înscrise în decizia medicală. Desfășurarea unei activități poate fi analizată în cadrul revizuirii medicale periodice, mai ales dacă natura sau intensitatea muncii pare incompatibilă cu afecțiunile și capacitatea de muncă stabilită. Cu alte cuvinte, legea permite cumulul, dar aceasta nu înseamnă că orice activitate profesională este automat potrivită situației medicale a beneficiarului. Pensia de urmaș: reguli diferite pentru copii și soțul supraviețuitor Pentru copiii care primesc pensie de urmaș, dreptul este legat în principal de vârstă și de continuarea studiilor: până la 16 ani sau, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani. Obținerea unor venituri nu reprezintă, în sine, aceeași incompatibilitate care se aplică soțului supraviețuitor. Trebuie însă păstrate condițiile privind vârsta și continuarea studiilor. În cazul soțului supraviețuitor, pensia de urmaș nu poate fi cumulată cu venituri lunare care depășesc salariul minim brut pe țară garantat în plată. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 de lei. Prin urmare, depășirea acestui nivel poate conduce la suspendarea plății pensiei de urmaș. Pentru perioada 1 ianuarie–30 iunie 2026, reperul a fost salariul minim brut de 4.050 de lei. Plafonul se raportează la veniturile lunare avute în vedere de lege, nu la pensia de urmaș primită. Activitățile independente pot fi continuate după pensionare Un pensionar poate desfășura activități independente ca persoană fizică autorizată, titular al unei întreprinderi individuale sau în cadrul unei profesii liberale, cu respectarea regulilor specifice activității. Pensionarii nu datorează CAS pentru veniturile din activități independente. Ei pot datora însă impozit pe venit și CASS, în funcție de categoria venitului, suma realizată și regulile fiscale aplicabile. Pentru activitățile independente, ANAF arată că pensionarul nu datorează contribuția de asigurări sociale de 25%, dar datorează, în principiu, CASS de 10% potrivit regulilor aplicabile venitului net realizat. Aceste obligații fiscale nu trebuie confundate cu dreptul la cumul. Faptul că pentru un venit se datorează impozit sau CASS nu înseamnă că pensia este suspendată. Veniturile din drepturi de autor Pensionarii pot obține venituri din contracte de drepturi de autor sau din alte drepturi de proprietate intelectuală. Aceste venituri pot fi cumulate cu pensia pentru limită de vârstă și cu pensia de invaliditate. În principiu, ele pot fi obținute și de beneficiarul unei pensii anticipate, deoarece nu sunt enumerate printre veniturile care determină automat suspendarea acesteia. Pensionarii nu datorează CAS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. Pot apărea însă obligații privind impozitul pe venit și, în anumite situații, CASS, în funcție de valoarea veniturilor și de celelalte categorii de venit obținute. Contractul trebuie să aibă ca obiect real crearea sau valorificarea unei opere protejate. Un contract numit formal „drepturi de autor”, dar care ascunde o activitate desfășurată ca un salariat, poate fi reîncadrat fiscal sau juridic. Cumulul pensiei cu salariul la stat Regulile generale permit pensionarului pentru limită de vârstă să lucreze atât în mediul privat, cât și într-o instituție publică. Nu există în 2026 o interdicție generală, aplicabilă tuturor pensionarilor, de a cumula pensia contributivă pentru limită de vârstă cu un salariu plătit din fonduri publice. Totuși, trebuie făcută diferența între dreptul de a cumula veniturile și dreptul de a rămâne automat pe același post după pensionare. În cazul salariaților, contractul individual de muncă poate înceta de drept la îndeplinirea condițiilor legale de pensionare. Continuarea activității sau reangajarea presupune respectarea Codului muncii și a procedurilor aplicabile postului. În cazul funcționarilor publici, Codul administrativ conține reguli speciale privind încetarea raportului de serviciu la îndeplinirea condițiilor de pensionare. Faptul că pensia poate fi cumulată cu salariul nu înseamnă că raportul de serviciu anterior continuă automat. Jurisprudența a confirmat că încetarea raportului de serviciu și posibilitatea cumulării ulterioare sunt probleme juridice distincte. Unele funcții publice au incompatibilități proprii Pentru anumite funcții și profesii reglementate prin statute speciale pot exista condiții suplimentare privind vârsta, pensionarea, menținerea în funcție, reîncadrarea sau cumulul veniturilor. Astfel de reguli pot apărea pentru: funcționarii publici; magistrați și personalul din sistemul judiciar; militari, polițiști și personal cu statut special; persoane care ocupă funcții de demnitate publică; anumite funcții elective sau numite; beneficiarii unor pensii de serviciu ori militare. În cazul magistraților, de exemplu, funcția este supusă unui regim strict de incompatibilități cu alte funcții publice sau private, cu excepțiile prevăzute expres de lege. De aceea, o persoană care primește o pensie de serviciu sau ocupă o funcție cu statut special trebuie să verifice atât legea generală a pensiilor, cât și actul normativ care reglementează profesia sau funcția respectivă. Ce trebuie anunțat casei de pensii Pensionarul are obligația să comunice casei teritoriale de pensii schimbările care pot conduce la suspendarea sau încetarea plății pensiei. Obligația este deosebit de importantă pentru beneficiarii pensiei anticipate care încep o activitate salarială și pentru soții supraviețuitori care depășesc plafonul permis în cazul pensiei de urmaș. Dacă pensia continuă să fie plătită deși a apărut o incompatibilitate, casa de pensii poate emite o decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit.

Eveniment

Arhitectul-șef al Iașiului a dat Poliția în judecată: vrea să își recupereze pușca de vânătoare

Arhitectul-șef al municipiului Iași, Alexandru Mustiață, încearcă să își recupereze pușca de vânătoare Blaser R8 și muniția confiscate după trimiterea sa în judecată într-un dosar penal. Inspectoratul de Poliție Județean Iași i-a suspendat în decembrie 2022 dreptul de a deține, purta și folosi arme letale. La acel moment, legea interzicea autorizarea persoanelor inculpate pentru infracțiuni comise cu intenție. Legea armelor a fost modificată Potrivit Ziarul de Iași, în februarie 2024, Curtea Constituțională a stabilit că interdicția generală era excesivă. Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Ulterior, Guvernul a modificat legea și a introdus o listă precisă a infracțiunilor care determină suspendarea dreptului de port-armă. Infracțiunea pentru care este judecat Mustiață nu se mai regăsește printre acestea. Arhitectul-șef a cerut Poliției încetarea suspendării, însă solicitarea i-a fost respinsă. Tribunalul i-a dat dreptate Magistrații au decis că IPJ trebuia să țină cont de modificarea legii și au obligat instituția să emită o nouă dispoziție prin care suspendarea să înceteze. Hotărârea nu este definitivă. Poliția a contestat sentința, iar procesul va continua la Curtea de Apel.

Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar

Proiectul revizuit al noii legi a salarizării modifică substanțial modul în care vor fi calculate veniturile angajaților ANAF. Documentul introduce o valoare de referință unică, coeficienți de ierarhizare și un spor de până la 40% din salariul de bază, acordat în funcție de dificultatea activității și de contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției. Simulările arată însă efecte foarte diferite: directorii și o parte dintre inspectorii cu vechime ar urma să își păstreze salariile actuale prin mecanismul de protecție, în timp ce debutanții și unele funcții administrative ar putea beneficia de creșteri directe. Spor de până la 40% pentru personalul ANAF Potrivit proiectului publicat în forma revizuită la 17 iulie 2026, angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Beneficiul nu ar urma să fie acordat automat întregului personal. Categoriile eligibile, criteriile și procentul efectiv vor fi stabilite prin ordin al conducătorului instituției, în funcție de atribuțiile exercitate, complexitatea activității, responsabilitatea postului și contribuția angajatului la atingerea obiectivelor. Prevederea poate fi aplicată și personalului din alte structuri care desfășoară activități similare în domenii precum politica fiscal-bugetară, colectarea taxelor, controlul fiscal, combaterea fraudei, administrarea datoriei publice, gestionarea fondurilor europene sau prevenirea spălării banilor. În simulările salariale, procentul utilizat pentru fiecare angajat trebuie însă corelat și cu plafonul individual aplicabil sporurilor. Din acest motiv, chiar dacă sporul special poate ajunge instituțional până la 40%, în exemplele de calcul este folosit un procent de 30%. Bonusurile nu se vor cumula Proiectul stabilește că sporul specific nu poate fi cumulat cu toate celelalte mecanisme speciale de recompensare. Angajații care primesc deja majorări pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene sau beneficiază de stimulente distincte în cadrul ANAF nu vor putea încasa simultan mai multe bonusuri acordate pentru activități comparabile. Limitarea urmărește să evite suprapunerea beneficiilor și creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal. Premii pentru performanță, dar și penalizări Noua lege propune și un sistem de tip „bonus-malus”, prin care veniturile vor fi legate mai direct de rezultatele profesionale și de performanța instituției. Dacă indicatorii stabiliți sunt îndepliniți, instituțiile ar putea folosi pentru premiere o sumă de până la 12% din bugetul anual de salarii. În sens invers, neîndeplinirea obiectivelor ar putea conduce, în condițiile stabilite de lege, la diminuări de până la 10%. Pentru personalul implicat direct în inspecție fiscală, antifraudă sau colectarea veniturilor bugetare, acest mecanism poate deveni o sursă suplimentară de câștig. Premiile nu sunt însă venituri garantate, ci depind de indicatorii de performanță și de fondurile disponibile. Cât câștigă acum un director general În prezent, un director general, gradul II, cu studii superioare, are un salariu brut lunar de 19.482 de lei, potrivit situațiilor de transparență salarială analizate. La acesta se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la maximum 300 de lei brut. Pentru salariul de bază de 19.482 de lei, venitul net indicat în documentele salariale este de aproximativ 11.397 de lei. Dacă proiectul devine lege, salariul va fi calculat pornind de la valoarea de referință de 4.100 de lei și de la coeficientul atribuit funcției. Pentru un director general, coeficientul utilizat în simulare este 2,60. Calculul salariului de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,60 = 10.660 de lei brut. Dacă se adaugă o majorare de 30% pentru complexitatea activității fiscale, rezultatul ajunge la aproximativ: 10.660 de lei + 3.198 de lei = 13.858 de lei brut. Suma este cu peste 5.600 de lei mai mică decât salariul de bază aflat în prezent în plată. Directorul nu pierde bani, dar salariul poate rămâne blocat Proiectul conține însă un mecanism de protecție pentru situațiile în care aplicarea noii grile ar produce o scădere nominală a veniturilor. Diferența dintre salariul rezultat din noua formulă și venitul actual ar urma să fie acoperită printr-o sumă compensatorie tranzitorie. În acest scenariu, directorul general nu ar coborî la 13.858 de lei brut, ci și-ar păstra venitul de 19.482 de lei. Salariul net ar rămâne, în principiu, în jurul nivelului actual de 11.397 de lei, atât timp cât regimul de taxare nu se modifică. Protecția are însă și un efect mai puțin avantajos. Salariul poate rămâne înghețat până când venitul calculat potrivit noii grile, inclusiv prin viitoarele indexări ale valorii de referință, va ajunge din urmă suma menținută în plată. Cu alte cuvinte, directorul nu pierde bani la aplicarea legii, dar nici nu beneficiază imediat de creșteri. Inspectorul superior rămâne aproape de salariul actual Situația este diferită pentru un inspector ANAF, clasa I, grad profesional superior, gradația 5. Potrivit datelor salariale analizate, acesta are în prezent un salariu de bază brut de aproximativ 11.414 lei. Adăugând sporul de maximum 300 de lei pentru condiții vătămătoare, venitul brut total ajunge la aproximativ 11.714 lei, iar salariul net este estimat la circa 6.850 de lei. În noua grilă, pentru funcția de execuție de nivel superior este utilizat în simulare un coeficient de aproximativ 2,15. Salariul de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,15 = 8.815 lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, venitul calculat ajunge la aproximativ: 8.815 lei + 2.644 lei = 11.459 lei brut. Diferența față de venitul actual de 11.714 lei este de aproximativ 255 de lei. Și în acest caz ar interveni mecanismul de protecție, astfel încât inspectorul să își păstreze venitul aflat în plată. Avantajul este că inspectorul superior se află mult mai aproape de nivelul stabilit prin noua grilă decât directorul general. O viitoare indexare a valorii de referință ar putea acoperi relativ rapid diferența, permițându-i să iasă mai repede din zona sumelor compensatorii și să beneficieze de creșteri salariale efective. Inspectorii debutanți au de câștigat Câștigătorii cei mai vizibili ai reformei ar putea fi inspectorii debutanți, care pornesc în prezent de la salarii mult mai reduse. Un inspector debutant cu studii superioare, fără vechime, are un salariu de bază brut estimat la aproximativ 4.950 de lei. Cu sporul de condiții vătămătoare, venitul total poate ajunge la aproximativ 5.250 de lei brut, ceea ce înseamnă în jur de 3.070 de lei net. Pentru această funcție, simularea folosește un coeficient de 1,35. Noul salariu de bază ar fi: 4.100 de lei × 1,35 = 5.535 de lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, rezultatul urcă la aproximativ: 5.535 lei + 1.660 lei = 7.195 lei brut. Venitul brut ar crește astfel cu aproximativ 1.945 de lei, de la 5.250 la 7.195 de lei. Salariul net ar putea ajunge la aproximativ 4.210 lei, cu peste 1.100 de lei mai mult decât în prezent. Inspectorul debutant nu ar avea nevoie de o sumă compensatorie, deoarece salariul rezultat din noua formulă este superior celui actual. El ar intra direct pe noua grilă și ar beneficia ulterior și de eventualele indexări ale valorii de referință. Arhivarul, câștigător net al reformei Creșteri directe apar și în cazul angajaților contractuali cu studii medii sau generale. Un arhivar încadrat la gradația 5 are în prezent un salariu de bază brut de 6.353 de lei. Cu sporul de maximum 300 de lei, venitul total ajunge la 6.653 de lei brut, iar salariul net este de aproximativ 3.717 lei. Pentru funcțiile administrative cu studii medii, simularea folosește un coeficient de aproximativ 1,45: 4.100 de lei × 1,45 = 5.945 de lei brut. După adăugarea unei majorări de 30%, venitul total ar ajunge la: 5.945 lei + 1.783 lei = 7.728 lei brut. Creșterea ar fi de aproximativ 1.075 de lei brut, iar salariul net ar urca la circa 4.520 de lei. Spre deosebire de directorii ale căror venituri ar fi menținute prin compensații, arhivarul ar primi o majorare efectivă încă de la aplicarea noii grile. Nemulțumirile sindicaliștilor Trecerea la o grilă unitară a fost menținută și în proiectul revizuit, în ciuda protestelor angajaților din sistemul fiscal. Sindicatele au cerut o grilă distinctă pentru administrația fiscală, coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice și recunoașterea prin salariu a riscurilor, interdicțiilor și complexității muncii. Reprezentanții angajaților avertizează că ANAF și Autoritatea Vamală Română riscă să piardă în continuare specialiști către mediul privat. Guvernul mizează, în schimb, pe sporul de până la 40%, pe premiile de performanță și pe creșterile concentrate în zona salariilor mici. Din simulări rezultă însă o reformă cu viteze diferite: debutanții și personalul administrativ pot câștiga imediat, inspectorii cu experiență rămân aproape de nivelul actual, iar salariile unor directori vor fi protejate, dar probabil înghețate pentru o perioadă.

Eveniment

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele

Ministerul Muncii a publicat, pe 17 iulie 2026, noua formă a proiectului Legii salarizării, însă din document nu se poate ști cât vor câștiga militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii. Anexa VI, dedicată sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, descrie mecanismul de calcul, sporurile și majorările posibile, dar nu conține tabelele cu coeficienții necesari stabilirii salariilor. Mai mult, proiectul declară soldele și salariile lunare confidențiale și precizează expres că acestea „nu se publică”. Anexa începe cu Capitolul II Proiectul stabilește că salariul sau solda de funcție va fi calculată prin înmulțirea coeficientului postului cu o valoare de referință. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni Problema este că documentul public nu arată ce coeficient revine fiecărei funcții. Anexa precizează că limitele coeficienților pentru militari, polițiști și polițiștii de penitenciare sunt prevăzute în Capitolul I.1. Documentul publicat începe însă direct cu Capitolul II, iar tabelul la care face trimitere nu se regăsește în forma disponibilă. Proiectul mai arată că nivelul concret al coeficientului pentru fiecare post va fi stabilit ulterior prin hotărâre a Guvernului, în funcție de instituție, structură și eșalon. În aceste condiții, nu se poate calcula pe baza proiectului oficial cât va câștiga un agent de poliție, un subofițer ISU, un jandarm, un militar sau un ofițer. Formula este publică, salariul nu Dacă valoarea de referință va fi de 4.100 de lei, un coeficient de 1,50 va însemna un salariu de funcție de 6.150 de lei brut. Un coeficient de 1,60 va produce 6.560 de lei, iar unul de 2,10 va însemna 8.610 lei brut. Calculele sunt corecte, dar nu pot fi asociate unei anumite funcții, deoarece proiectul nu arată cui îi revine fiecare coeficient. Nu se poate afirma, de exemplu, că un agent principal va avea coeficientul 1,60 sau că un comisar va fi încadrat la 2,10. Gradul profesional nu este același lucru cu funcția ocupată. Doi angajați cu același grad pot primi salarii diferite dacă lucrează în structuri distincte, au responsabilități diferite sau ocupă posturi cu niveluri diferite de risc și complexitate. Venitul final are mai multe componente Salariul de funcție este doar una dintre componentele venitului. Militarii vor primi solda de funcție și solda de grad, iar polițiștii și polițiștii de penitenciare vor avea salariul de funcție și salariul gradului profesional. La acestea se pot adăuga gradația de vechime, sporurile, primele, indemnizațiile, compensațiile și majorările acordate pentru anumite misiuni sau condiții de muncă. Proiectul prevede șapte gradații de vechime, care pot majora succesiv salariul de funcție. La nivelul maxim, creșterea cumulată poate ajunge la aproximativ 23%. Pentru anumite activități operative, la coeficientul funcției se poate adăuga până la 0,40. La o valoare de referință de 4.100 de lei, suplimentul maxim ar însemna 1.640 de lei brut. Pot beneficia de acest mecanism angajații implicați în intervenții, misiuni operative, acțiuni antiteroriste, protecție, escortare, supraveghere sau cercetare penală. Acordarea nu este însă automată. Categoriile eligibile și valoarea concretă vor fi stabilite prin ordine emise la nivelul fiecărei instituții. Salariile sunt declarate confidențiale În timp ce grilele complete lipsesc, proiectul păstrează regimul special de confidențialitate. Articolul 44 alin. (5) din Anexa VI prevede că soldele și salariile lunare ale personalului din apărare, ordine publică și securitate națională sunt confidențiale și „nu se publică”. Formularea este mai categorică decât cea din actuala Lege-cadru nr. 153/2017, care menționează caracterul confidențial al veniturilor, dar nu conține expresia imperativă „nu se publică”. Proiectul cere transparență, dar introduce o excepție Regimul special din Anexa VI intră în tensiune și cu prevederile generale ale proiectului. Acestea obligă instituțiile publice să publice lista funcțiilor, salariile de bază sau soldele de funcție, sporurile, bazele de calcul și valorile brute ale drepturilor salariale. Anexa dedicată sistemului de apărare spune însă că salariile și soldele lunare nu se publică. Cele două texte ar putea fi interpretate diferit: obligația generală poate viza grilele și funcțiile anonimizate, iar norma specială poate proteja venitul individual al fiecărui angajat. Proiectul nu trasează însă clar această delimitare. Confidențialitatea, în contradicție cu regulile europene Prevederea apare într-un moment în care Uniunea Europeană solicită mai multă transparență salarială. Directiva (UE) 2023/970, adoptată în mai 2023, urmărește aplicarea principiului remunerării egale între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală. Actul european se aplică angajatorilor publici și privați și trebuia transpus în legislația națională până la 7 iunie 2026. Directiva nu cere publicarea nominală a tuturor salariilor. Ea acordă însă angajaților dreptul de a primi informații despre criteriile de salarizare și nivelurile medii de remunerare pentru categorii comparabile. În acest context, interdicția generală de publicare ridică problema diferenței dintre protejarea informațiilor sensibile și dreptul angajaților de a verifica dacă sunt plătiți echitabil. Militarii și polițiștii cunosc regulile, dar nu și salariile Lipsa datelor concrete este criticată și de organizațiile sindicale. Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” a avertizat, la finalul lunii mai, că lipsa accesului la datele salariale îi va împiedica pe angajați să compare veniturile acordate pentru funcții similare și să identifice eventuale erori, discriminări sau diferențe nejustificate de salarizare. În același timp, absența informațiilor agregate privind salariile pe funcții, grade, vechime și sporuri reduce capacitatea sindicatelor de a identifica inechități, de a formula observații argumentate în cadrul consultărilor și de a apăra drepturile membrilor. Problema este accentuată de faptul că o parte dintre suplimente și majorări va depinde de ordine emise ulterior de conducătorii instituțiilor. Astfel, militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii pot vedea arhitectura generală a reformei, dar nu pot afla din proiect cât vor câștiga efectiv. Până la publicarea grilelor complete și a actelor de aplicare, orice sumă atribuită unui agent, unui comisar, unui subofițer sau unui general rămâne o estimare, nu un salariu confirmat oficial.

Eveniment

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027

Noul proiect al legii salarizării, prezentat de ministtrul Dragoș Pîslaru, și publicat pe pagina ministerului Muncii, în data de 17 iulie, 2026, propune o reașezare amplă a veniturilor din sistemul sanitar. Salariile de bază ar urma să fie calculate după o formulă unică, gărzile vor fi raportate la noile grile, iar sporurile pentru condiții de muncă vor fi limitate atât ca valoare, cât și ca număr de beneficiari. Reforma nu înseamnă însă creșteri uniforme. Personalul din medicina legală ar putea beneficia de coeficienți mai mari, în timp ce angajații din ambulatorii și unități medico-sociale ar urma să fie încadrați la niveluri inferioare. În plus, majorările acordate unor spitale trebuie compensate, la nivelul întregului sistem, prin diminuări aplicate în alte unități. Sindicatele avertizează asupra scăderii veniturilor nete Federațiile sindicale din Sănătate susțin că noua grilă ar putea determina scăderea veniturilor nete pentru o parte dintre angajați, chiar dacă salariile de bază cresc. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Sanitas și Solidaritatea Sanitară consideră proiectul inechitabil și incomplet și avertizează că pot urma proteste sau chiar o grevă generală dacă documentul nu va fi corectat. Principalele critici vizează calcularea sporurilor prin raportare la salariul aferent gradației zero, plafonarea lor la nivelul spitalului și lipsa unui procent minim garantat. Sintagma „până la” lasă cuantumul concret al sporului la decizia conducerii unității. Sindicatele contestă și limitarea unor sporuri la numai 10% sau 20% din personal, deoarece angajați care muncesc în condiții similare ar putea primi remunerații diferite. Probleme ar putea apărea mai ales în spitalele de psihiatrie, pneumoftiziologie sau boli infecțioase, unde aproape întreg personalul lucrează în condiții dificile. Salariul de bază, stabilit printr-o formulă unică Noul sistem este construit în jurul formulei: Salariul de bază brut = coeficientul funcției × valoarea de referință salarială Pentru 2027, valoarea de referință prevăzută este de 4.100 de lei. O funcție încadrată la coeficientul 3 ar avea, prin urmare, un salariu de bază de 12.300 de lei brut, la gradația zero. La această sumă se adaugă majorările pentru vechime. Gradația 1, acordată între trei și cinci ani, aduce o creștere de 7,5%. Pentru gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar pentru gradațiile 4 și 5 câte 2,5%. Creșterea cumulată ajunge la aproximativ 18,5% la gradația 3 și la circa 24,5% pentru un angajat cu peste 20 de ani vechime, încadrat la gradația 5. Același post poate fi plătit diferit între spitale Anexa II, din proiectul legii salarizării, dedicată domeniului Sănătății introduce o marjă de plus sau minus 15% față de coeficientul general. Nivelul concret va depinde de categoria spitalului, subunității sau secției. La cele două extreme, salariile de bază pentru aceeași funcție pot diferi cu până la 30%. Unitățile medico-sociale și structurile ambulatorii vor aplica coeficienți diminuați cu 15%, în timp ce medicina legală va beneficia de o majorare de 15%. Criteriile de clasificare vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern. Proiectul cere ca majorările acordate în unele unități să fie compensate prin reducerile aplicate în altele, ceea ce indică o redistribuire a fondului salarial, nu doar o creștere generală. Ce salariu ar putea avea un medic specialist Pentru un medic specialist încadrat ipotetic la coeficientul 3,10, salariul de bază la gradația zero ar fi: 3,10 × 4.100 lei = 12.710 lei brut La gradația 5, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 15.824 de lei brut. Dacă medicul primește și un spor de secție de 15%, acesta ar adăuga circa 2.374 de lei. Venitul brut format din salariul de bază și spor ar ajunge astfel la aproximativ 18.198 de lei, iar salariul net estimativ s-ar situa în jurul valorii de 10.650 de lei. Suma nu include gărzile, indemnizațiile sau alte drepturi. Calculul este orientativ. Dacă unitatea este încadrată la un coeficient majorat ori diminuat cu 15%, salariul se modifică în mod corespunzător. Medicii primari ar putea avea baze mai mari Pentru medicii primari, simulările prezentate în pregătirea reformei indică un salariu de bază median de aproximativ 16.400 de lei la gradația zero în 2027. La gradația 5, acesta ar putea depăși 20.400 de lei brut. La salariul de bază se vor adăuga sporurile, gărzile și celelalte drepturi salariale. Venitul total va varia însă considerabil. Un medic primar care lucrează într-o secție obișnuită și efectuează puține gărzi va câștiga mai puțin decât un medic din ATI, UPU, psihiatrie, boli infecțioase sau medicină legală. Asistenții medicali, printre beneficiarii grilei Proiectul prevede o creștere importantă a salariului de bază median pentru asistenții medicali principali, de la aproximativ 6.084 de lei în 2026 la 7.790 de lei în 2027. Creșterea bazei ar fi de aproximativ 28%, dar venitul brut lunar total ar urca mai puțin, de la o mediană de 11.270 de lei la 11.788 de lei. Explicația este reducerea ponderii sporurilor și includerea unei părți mai mari a remunerației în salariul de bază. Intervalul veniturilor brute ar urma să se restrângă de la aproximativ 8.413–14.522 de lei la 9.952–14.308 lei, ceea ce ar reduce diferențele dintre unități. Salariul unui infirmier sau brancardier Pentru un infirmier ori brancardier încadrat ipotetic la coeficientul 1,20, salariul de bază la gradația zero ar fi de 4.920 de lei brut. La gradația 2, după aplicarea majorărilor succesive de vechime, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 5.553 de lei. Un spor de secție de 15% ar adăuga circa 833 de lei, rezultând un venit brut de aproximativ 6.386 de lei. Salariul net estimativ ar fi cuprins între 3.735 și 3.770 de lei. Și în acest caz, venitul final depinde de coeficientul definitiv, categoria unității și sporurile acordate. Gărzile, plătite după reguli separate Gărzile de urgență efectuate în zilele lucrătoare, în afara normei, vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază. În weekend și în zilele de sărbătoare legală, gărzile de urgență vor beneficia de un tarif cu 20% mai mare. Gărzile de monitorizare din timpul săptămânii vor fi plătite cu 75% din tariful gărzilor de urgență, iar în zilele nelucrătoare, la tariful integral. Pentru garda la domiciliu, plata va reprezenta 40% din tariful orar al salariului de bază. Ministerul Sănătății solicitase o majorare de 100% pentru gărzile din weekend și de sărbători, dar propunerea nu a fost preluată integral. Personalul care lucrează în cadrul programului normal în zilele de repaus sau de sărbătoare va primi un tarif orar majorat cu 30%, fără a beneficia și de timp liber compensatoriu. Sporuri mari, dar pentru puțini beneficiari Proiectul păstrează patru categorii de sporuri: până la 50% pentru condiții deosebit de periculoase, nivelul I; până la 30% pentru nivelul II; până la 15% pentru condiții periculoase și 5% pentru condiții grele. Aceste sporuri nu pot fi cumulate de aceeași persoană. Sporul de până la 50% poate fi acordat la cel mult 10% din personal, iar celelalte categorii, fiecare la cel mult 20% dintre angajați. Personalul din unități izolate, aflate la altitudine, greu accesibile sau în zone unde recrutarea este dificilă poate primi un spor suplimentar de până la 15%, necuprins în plafonul general. Salariile definitive depind de forma finală Toate simulările sunt orientative. Coeficienții pot fi modificați înainte de adoptarea legii, iar venitul real va depinde de vechime, tipul unității, secție, sporuri, ture și numărul gărzilor. Clasificarea spitalelor, coeficienții concreți și condițiile de acordare a sporurilor vor fi stabilite ulterior prin hotărâri de Guvern și ordine ale ministrului Sănătății. Proiectul oferă astfel imaginea unei noi arhitecturi salariale, în care salariul de bază devine mai important, dar accesul la sporurile mari este mai restrictiv. Pentru unii angajați, reforma poate însemna venituri mai mari și mai stabile; pentru alții, reducerea componentei variabile poate limita sau chiar anula creșterea aparentă din grilă.

lege

Construcțiile în curte: unde se termină dreptul proprietarului și când încep procesele cu vecinii

Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia

Construcții începute înainte de 25 august: ce acte nu trebuie refăcute și ce poți pierde dacă o iei de la zero

Panică în administrațiile locale: consilierii locali și județeni ar trebui să aleagă între mandat și salariul de la stat

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide

Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august

Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare

Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea

Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor

Avertisment dur de la Comisia Europeană, după ce PSD și AUR au distrus un jalon PNRR - presă

Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor

Arhitectul-șef al Iașiului a dat Poliția în judecată: vrea să își recupereze pușca de vânătoare

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027

Ultima oră

USR Sector 4 sesizează ANI pentru verificarea averii primarului Băluță, după ce acesta s-a plimbat cu avion privat în vacanță

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, cu jet privat pe Coasta de Azur. Un alt zbor, către o insulă de lux

Cine este candidatul-surpriză pe care Nicușor Dan l-ar fi propus premier

Compania de iluminat public București, capturată de clientela PSD-Băluță. Directorul, absolvent de Sport. În CA: ex-sereistă și ex-jurnalist de la televiziunea Voluntari

Cădere dură a PIB-ului în primul semestru, reconfirmă INS. Industria a scăzut cu 2,9%

Festivismul după inaugurarea A7 până la Bacău, spulberat de un istoric: A8 este esențială pentru dezvoltarea Moldovei

Misterul preotului care i-a oferit o cruce lui Călin Georgescu la Dobrovăț: nu aparține Arhiepiscopiei Iașilor

Un român, în echipa Tomorrowland: cine este Andrei Mija, tânărul care filmează marile festivaluri ale lumii

Panouri fotovoltaice pe casă sau în curte: când le montezi fără autorizație și când apar restricții în 2026

Bani în plus pentru pensionari de la Primărie: unde se mai pot depune cereri pentru tichete sociale în toamna lui 2026

VIDEO Fritz, la podcastul „Cum e, de fapt?”: ce va face când nu va mai fi primar, din ce va trăi

Victorie zdrobitoare a extremei drepte, AfD, în landul Sachsen-Anhalt din Germania, dar nu are aliați pentru a guverna

VIDEO Fritz relatează, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum l-au amenințat Grindeanu și Simonis în privat

Peiu imploră partidul lui Grindeanu să guverneze cu Simion: „ AUR este un partid la fel ca și PSD”

Renovări în apartament fără acte sau construcții ilegale: mai puțin de un an pentru autorizația care le poate salva