sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

lege

134 articole
Eveniment

Bani pentru pensionarii aflați în dificultate: ce ajutoare puteți cere când pensia nu acoperă o situație de urgență

O boală gravă, un accident sau un incendiu pot aduce cheltuieli pe care o pensie mică nu le poate acoperi. Pentru asemenea situații, legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune permite acordarea unor ajutoare de urgență, inclusiv pensionarilor. Ajutoarele de urgență sunt destinate depășirii unor situații de dificultate temporară, iar acordarea lor este condiționată de o anchetă socială care verifică situația reală de la fața locului și veniturile totale ale gospodăriei Ce prevede legea și cine poate primi sprijin Baza legală a acordării ajutoarelor este Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, în special articolele 84 și 85, împreună cu normele aprobate prin HG nr. 1.154/2022. Citește și: Pensionarii pot beneficia lunar de peste 2.000 de lei pe lângă pensie: cine are dreptul la indemnizația de însoțitor Articolul 84 permite acordarea ajutoarelor pentru situații provocate de calamități naturale, incendii, accidente, epidemii, dar și pentru probleme deosebite de sănătate sau alte împrejurări care pot împinge o persoană ori o familie în sărăcie și izolare. Deși nu este un program rezervat exclusiv pensionarilor, aceștia au dreptul să solicite sprijin. De asemenea, ajutorul de urgență nu este condiționat, ca regulă generală, de primirea venitului minim de incluziune. Sunt forme de sprijin distincte, chiar dacă sunt reglementate de aceeași lege. Legea deschide posibilitatea acordării ajutorului, nu promite aceeași sumă tuturor celor care depun o cerere. Situații în care merită să cereți evaluarea cazului Un pensionar cu o afecțiune gravă poate avea cheltuieli medicale pe care nu le poate suporta din venitul său. Citește și: Bani în plus pe lângă pensie: ce probleme de sănătate pot da dreptul la indemnizația de handicap În acest caz, sunt relevante recomandările medicului, durata tratamentului și partea din costuri care nu este acoperită de asigurarea de sănătate. De asemenea, dacă un pensionar are nevoie de un dispozitiv medical recomandat, dar suma rămasă de plătit după decontare îi depășește posibilitățile, documentele privind costul și sprijinul deja primit ajută la evaluarea nevoii. În cazul în care locuința unui pensionar a fost afectată de un incendiu, acesta poate solicita analizarea situației, prezentând documentele de constatare a pagubelor și informațiile despre eventualele despăgubiri. În toate aceste cazuri, întrebarea nu este doar cât de mică este pensia, ci dacă persoana poate suporta cheltuiala suplimentară fără să rămână fără bani pentru hrană, locuire și celelalte nevoi esențiale. Acesta este unul dintre aspectele avute în vedere de normele de acordare. Unde se depune cererea Există două trasee, în funcție de sursa banilor. Citește și: Ajutor pentru pensionari: aparate auditive, fotolii rulante și proteze prin CNAS, chiar dacă nu aveți certificat de handicap Pentru ajutorul din bugetul de stat, cererea se depune la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) din județul în care aveți domiciliul, reședința sau locuiți. În București, instituția corespunzătoare este Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București (APISMB). Documentele pot fi depuse personal, trimise prin poștă sau prin mijloace electronice. Formularul este cel de cerere și declarație pe propria răspundere din anexa nr. 12 la norme. Solicitați agenției formularul și datele actuale pentru transmiterea documentelor. Pentru ajutorul din bugetul local, adresați-vă serviciului public de asistență socială al primăriei. În orașe poate funcționa ca Direcție de Asistență Socială; în București, solicitați îndrumare instituției de asistență socială a sectorului. Consiliul local stabilește cadrul aplicabil, iar plata ajutorului individual se aprobă prin dispoziția primarului. Condițiile, eventualele plafoane de venit și documentele suplimentare trebuie verificate în localitatea dumneavoastră. Ce acte trebuie pregătite Dacă nu știți de unde să începeți, explicați la asistența socială: Citește și: Scutiri de taxe și impozite pentru pensionarii din România: care sunt condițiile și când trebuie solicitate „Sunt pensionar și am o problemă pe care nu o pot acoperi din venituri. Vă rog să îmi explicați cum pot solicita un ajutor de urgență, local sau de la stat”. Dosarul trebuie să arate cine solicită sprijinul, care sunt resursele familiei și ce anume a provocat dificultatea. Lista exactă depinde de situație și, pentru ajutoarele locale, de regulile primăriei. În mod obișnuit, pregătiți: - Cererea și declarația pe propria răspundere, pe formularul instituției. - Actul de identitate și, după caz, actele privind componența familiei. - Talonul de pensie și dovezile celorlalte venituri solicitate pentru evaluare. - Documentele care justifică problema și cheltuielile pentru care cereți ajutorul. Pentru probleme de sănătate, pot fi necesare adeverințe sau scrisori medicale de la medicul de familie ori specialist, bilete de externare, recomandări și rețete. Pentru costuri, sunt utile facturi, bonuri, devize sau alte documente justificative, după caz. Pentru dispozitive medicale, proteze ori orteze, pregătiți recomandarea medicală, documentele privind costul total și cele care arată cât se decontează și ce sumă rămâne de suportat. Pentru incendii, inundații sau alte pagube, pot fi cerute documentele de constatare emise de autoritățile competente, evaluarea prejudiciilor, polița de asigurare și actele privind despăgubirea, dacă există. Instituția poate solicita și alte acte relevante. Cereți, așadar, o listă scrisă, adaptată cazului dumneavoastră, pentru a evita drumurile repetate. Lipsa unor documente nu blochează demersul Pentru ajutoarele de urgență din bugetul de stat, articolul 55 alineatul (3) din norme prevede că absența unora dintre documentele justificative enumerate la alineatul (2) nu conduce la refuzul ajutorului. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari: ce poți solicita prin medicul de familie și cum accesezi pachetul de prevenție Necesitatea sprijinului urmează să fie stabilită prin verificarea situației. Aceasta nu înseamnă că nu mai trebuie să prezentați acte sau să răspundeți întrebărilor. Explicați ce document vă lipsește și de ce, apoi cereți îndrumare. Normele prevăd și că actele doveditoare pot fi prezentate la depunerea cererii sau cu ocazia verificării. Dacă nu vă puteți deplasa, contactați instituția telefonic și explicați acest lucru. Pentru traseul de la stat există posibilitatea transmiterii prin poștă sau electronic. Un apropiat vă poate ajuta la pregătirea și transmiterea documentelor, cu respectarea cerințelor privind semnarea ori reprezentarea. Importanța anchetei sociale O anchetă socială va stabili situația reală: cine locuiește în gospodărie, ce venituri există și de ce cheltuiala nu poate fi suportată. Citește și: Ajutor gratuit pentru pensionari: cine poate beneficia de un îngrijitor la domiciliu și ce servicii poate oferi Pentru ajutorul local, personalul de asistență socială efectuează verificarea în teren. Pentru cel de la stat, agenția poate solicita verificarea primăriei, iar normele prevăd și verificări proprii în anumite situații. Prezentați cât mai concret dificultatea: costul tratamentului, suma decontată, veniturile și cheltuielile indispensabile. Menționați și ajutoarele ori despăgubirile deja primite. Refuzul de a furniza informațiile necesare verificării poate împiedica acordarea sprijinului. Câți bani se pot primi și când Nu există o sumă unică, garantată la nivel național tuturor pensionarilor. Pentru ajutoarele de la stat, propunerea ține cont de gravitatea situației, veniturile familiei, costuri și alte forme de sprijin. Acordarea se aprobă nominal prin hotărâre a Guvernului. La nivel local se aplică regulile și limitele bugetare ale autorității respective. Sprijinul poate fi în bani sau în natură. Din păcate, denumirea „ajutor de urgență” nu înseamnă că plata se face în ziua depunerii. Sunt necesare verificarea și aprobarea. Pentru ajutorul de la stat, plata urmează aprobării și publicării hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial. Cereți un număr de înregistrare și informații despre stadiul solicitării; nu confundați termenele pentru verificări cu un termen garantat de plată. Normele permit ca aceeași persoană să beneficieze atât de ajutor de la stat, cât și de ajutor local. Fiecare solicitare este însă analizată separat, iar sprijinul deja primit trebuie declarat. Descrieți problema, chiar dacă nu cunoașteți limbajul legii În explicația care însoțește formularul, arătați simplu ce s-a întâmplat, ce venit aveți, cât costă rezolvarea problemei și de ce nu vă permiteți această cheltuială. Nu este nevoie să scrieți ca un jurist. Păstrați o copie a cererii și dovada depunerii. Dacă solicitarea este respinsă, cereți comunicarea în scris a motivelor, pentru a înțelege dacă lipsesc documente, nu sunt îndeplinite condițiile sau există un alt impediment. Țineți minte că a solicita evaluarea unei situații de urgență nu înseamnă a cere o favoare. Înseamnă a folosi o posibilitate de sprijin prevăzută de lege. Aprobarea depinde de condițiile concrete, dar teama de acte sau presupunerea că „am pensie, deci nu mă încadrez” nu ar trebui să vă oprească să faceți primul demers.

Bani pentru pensionarii aflați în dificultate: ce ajutoare puteți cere când pensia nu acoperă o situație de urgență
Închiderea balconului, reguli noi din 2026: adresa blocului în care locuiești poate schimba toate actele necesare
Eveniment

Închiderea balconului, reguli noi din 2026: adresa blocului în care locuiești poate schimba toate actele necesare

Două apartamente asemănătoare, două balcoane de aceeași dimensiune și aceeași firmă de termopane. Cu toate acestea, din 2026, documentele necesare pentru închiderea lor pot fi complet diferite. Amplasarea blocului într-o zonă construită protejată sau în apropierea unui monument istoric poate schimba radical procedura legală, chiar dacă imobilul în care locuiești nu are o valoare istorică proprie. Deși noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), adoptat prin Legea nr. 169/2026, promite să scape mii de proprietari de birocrație prin introducerea unei proceduri simple de notificare, această facilitate este strict condiționată de amplasament. Regula simplificată se aplică exclusiv construcțiilor din afara zonelor protejate. Dacă blocul tău se află în perimetrul de protecție al unui monument, regulile jocului se schimbă complet, iar ignorarea lor te poate costa scump. Blocul nu este monument, dar intră în zona de protecție Un proprietar poate considera că regulile de protejare a patrimoniului îi privesc doar pe cei care locuiesc în clădiri istorice. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Legea distinge însă între protecția clădirii și protecția zonei în care aceasta se află. Legea nr. 422/2001, la art. 24, reglementează inclusiv intervențiile asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar se află în zone de protecție a monumentelor sau în zone construite protejate. Pentru acestea, autorizarea implică avizul autorității competente în domeniul culturii, în condițiile legii. De exemplu, cineva locuiește într-un bloc construit în anii ’70, lângă o biserică monument istoric. Blocul nu are placă de monument și nu pare să aibă o valoare arhitecturală deosebită. Totuși, înainte de a închide balconul, proprietarul trebuie să verifice dacă imobilul se află în zona de protecție a bisericii. Vârsta blocului și aspectul său nu sunt suficiente pentru a stabili procedura. Ce înseamnă zona de protecție a unui monument Zona de protecție privește împrejurimile monumentului, nu doar terenul pe care se află acesta. Citește și: Amendă de până la 50.000 de lei pentru închiderea balconului: greșeala banală pe care o fac proprietarii Art. 59 din Legea nr. 422/2001 prevede că, până la instituirea zonei de protecție potrivit legii, se aplică o delimitare cu raza de 100 de metri în localitățile urbane, 200 de metri în localitățile rurale și 500 de metri în afara localităților, măsurată de la limita exterioară a monumentului. Aceste distanțe reprezintă regula aplicabilă în lipsa unei zone instituite. Nu înseamnă că toate zonele de protecție au obligatoriu forma unui cerc cu aceeași rază. De exemplu, un proprietar estimează că blocul său se află la aproximativ 120 de metri de o clădire istorică și concluzionează că nu are restricții. Estimarea nu este suficientă: trebuie verificate delimitarea oficială și eventuala apartenență la o zonă construită protejată. Când poți folosi notificarea pentru închiderea balconului Art. 294 alin. (2) lit. b) pct. (iv) din CATUC include închiderea unitară a logiilor și balcoanelor din apartamente printre intervențiile realizabile prin notificare, în limitele teritoriale menționate. Citește și: Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026 Pentru zonele protejate, alin. (3) stabilește o listă distinctă de lucrări care pot urma o procedură de notificare, cu implicarea autorității de cultură. Aceasta nu trebuie tratată ca o permisiune generală de a închide orice balcon. Proprietarul trebuie să verifice atât amplasarea blocului, cât și natura exactă a lucrării. Nu este suficient ca firma de montaj să spună că „a mai lucrat în cartier”. Documentele altui client nu stabilesc automat regimul apartamentului tău. Închiderea unui balcon și înlocuirea geamurilor deja existente O altă confuzie apare atunci când orice intervenție la balcon este descrisă drept „schimbare de termopane”. Citește și: Atenție la dărâmarea pereților din apartament: lucrările permise de CATUC prin notificare la casă necesită autorizație la bloc Art. 299 din CATUC permite, în afara zonelor protejate menționate, anumite reparații și înlocuiri ale tâmplăriei exterioare fără formalități de autorizare, dacă se păstrează forma și dimensiunile golurilor și tâmplăriei. Această situație diferă de închiderea pentru prima dată a unui balcon deschis. De pildă, cineva are un balcon închis legal și vrea să înlocuiască tâmplăria uzată, păstrând configurația. Vecinul lui are un balcon deschis și dorește să monteze o închidere nouă. Chiar dacă apelează la aceeași firmă, lucrările trebuie încadrate separat. Pentru anumite înlocuiri de tâmplărie în zone protejate, art. 294 alin. (3) prevede condiții suplimentare, inclusiv păstrarea materialului, formei și dimensiunilor, în cadrul procedurii speciale aplicabile. Cum verifici concret regimul blocului Primul pas util este identificarea exactă a imobilului: adresă completă, număr cadastral și documente de proprietate. Citește și: Clădirea blocului trebuie verificată cel puțin o dată pe an: ce obligații au proprietarii și ce acte trebuie să solicite Cu aceste date, proprietarul poate cere compartimentului de urbanism al autorității locale clarificarea regimului aplicabil. Întrebarea trebuie formulată precis: dacă imobilul este monument, se află într-un ansamblu ori sit protejat, într-o zonă construită protejată sau în zona de protecție a unui monument și ce procedură este necesară pentru lucrarea propusă. Pentru o verificare preliminară pot fi consultate Lista monumentelor istorice și documentațiile urbanistice publicate de autorități. Institutul Național al Patrimoniului precizează că lista este actualizată prin ordine de ministru, astfel încât trebuie urmărite și modificările ulterioare. Absența adresei dintr-o listă de monumente nu dovedește, singură, că imobilul se află în afara unei zone protejate. De exemplu, Primăria Municipiului București publică documentații pentru zone construite protejate și pune la dispoziție un portal de urbanism. Aceste instrumente ajută la orientare, dar pentru o lucrare concretă trebuie verificată documentația în vigoare aferentă adresei. Ce să întrebi înainte să plătești avansul O solicitare utilă către autoritate ar trebui să descrie intervenția: închiderea unui balcon existent și deschis, înlocuirea unei închideri existente sau modificarea acesteia. Fotografiile și o descriere clară pot evita răspunsurile bazate pe o situație incomplet prezentată. Proprietarul ar trebui să ceară lămuriri despre procedură, documentația necesară, eventualul aviz de cultură și condițiile privind aspectul fațadei. Ulterior, soluția se discută cu proiectantul înainte de comandarea tâmplăriei. O cerere de informații nu ține însă loc de notificare legală și nu permite începerea montajului. Art. 295 din CATUC precizează expres această diferență. De exemplu, o familie comandă tâmplărie gri închis înainte să verifice regulile aplicabile. Dacă soluția acceptabilă pentru imobil presupune alte caracteristici, comanda poate deveni inutilizabilă în forma aleasă. Verificarea făcută înainte de avans poate preveni o cheltuială greu de recuperat. De la amendă, la închisoare Amenda de 5.000–50.000 de lei prevăzută pentru executarea fără notificare sau cu nerespectarea proiectului notificat nu este o sancțiune universală pentru orice intervenție la balcon. Ea privește o anumită încadrare legală. Art. 356 din CATUC include în categoria infracțiunilor executarea fără autorizație ori cu nerespectarea acesteia a lucrărilor de construire sau desființare în situațiile protejate enumerate de cod. Pedeapsa prevăzută este închisoarea de la trei luni la un an sau amenda penală. Aplicarea depinde de lucrarea efectivă și de îndeplinirea condițiilor legale; simplul fapt că locuiești într-o zonă protejată nu transformă orice reparație într-o infracțiune.

Expertiza tehnică a blocului, obligație legală: ce sancțiuni riscă proprietarii și asociațiile care ignoră degradările
Eveniment

Expertiza tehnică a blocului, obligație legală: ce sancțiuni riscă proprietarii și asociațiile care ignoră degradările

O crăpătură acoperită cu tencuială poate dispărea din vedere fără ca problema care a provocat-o să fie rezolvată. Pentru proprietarii de apartamente, diferența dintre o reparație obișnuită și o intervenție care necesită expertiză tehnică este esențială: când degradările pot afecta siguranța clădirii, asociația nu se poate limita la angajarea unei echipe care să refacă finisajele. Lipsa unei „buline roșii” nu justifică ignorarea unor deteriorări care pot pune în pericol folosirea clădirii. Obligația de expertizare poate apărea atât din starea tehnică a construcției, cât și din aplicarea legislației privind reducerea riscului seismic. Când expertiza tehnică devine o obligație Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, aprobat prin HG nr. 766/1997, stabilește, la articolul 10, un criteriu explicit. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Dacă, în timpul urmăririi construcției, sunt constatate situații care depășesc limitele stabilite sau despre care se consideră că pot afecta exploatarea în siguranță, proprietarul trebuie să solicite expertizarea tehnică. Prin urmare, obligația nu apare numai după producerea unui accident sau după primirea unei amenzi. Constatarea unei situații care poate afecta siguranța este suficientă pentru declanșarea demersului prevăzut de regulament. Normativul P 130-2025 precizează traseul: deteriorările avansate impun solicitarea unei expertize tehnice. Pentru deteriorări care pot afecta cerințele fundamentale ale construcției se comandă o inspecție extinsă, urmată, dacă este cazul, de expertiză. Dacă raportul inspecției recomandă expertize, proprietarul sau administratorul trebuie să ia măsurile necesare pentru efectuarea lor. Ce degradări nu trebuie acoperite înainte de a fi evaluate Printre semnalele urmărite de normativ se numără fisurile și crăpăturile structurale, coroziunea armăturilor, exfolierile betonului, deformările vizibile, deplasările sau înclinările construcției și modificarea rosturilor dintre tronsoane. Citește și: Amendă de până la 50.000 de lei pentru închiderea balconului: greșeala banală pe care o fac proprietarii Înțepenirea ușilor ori ferestrelor poate fi, în anumite situații, un efect secundar al deformării construcției. Toate acestea sunt semnale pentru evaluare tehnică, nu diagnostice pe care locatarii le pot stabili singuri. De exemplu, dacă într-un subsol cade beton de pe un stâlp și rămân vizibile bare ruginite, întrebarea nu este doar cu ce material se acoperă zona. Trebuie clarificat dacă degradarea afectează capacitatea elementului de a-și îndeplini rolul. La fel, o crăpătură care reapare după reparație justifică investigarea cauzei, nu repetarea mecanică a aceleiași lucrări. Aceste exemple ilustrează principiul din regulament: soluțiile de refacere se stabilesc după cunoașterea stării tehnice și a cauzelor degradării, inclusiv prin expertizare, atunci când este necesară. O fisură în tencuială sau problemă a structurii O deteriorare a finisajului și o degradare a elementului care susține clădirea pot necesita intervenții foarte diferite. Citește și: Clădirea blocului trebuie verificată cel puțin o dată pe an: ce obligații au proprietarii și ce acte trebuie să solicite Aspectul exterior, luat singur, nu oferă întotdeauna suficiente informații pentru a le deosebi. De aceea, asociația ar trebui să ceară o concluzie tehnică documentată atunci când există dubii privind siguranța. O apreciere informală, făcută de echipa chemată să zugrăvească, nu înlocuiește expertiza obligatorie. Nici cuvântul „reparație” nu exclude necesitatea documentației tehnice. Regulamentul aprobat prin HG nr. 766/1997 prevede că lucrările de refacere, realizate prin remediere, reparare sau consolidare, se bazează pe proiect, în condițiile legii. Expertiza poate fi obligatorie și fără degradări spectaculoase Legea nr. 212/2022 obligă proprietarii și asociațiile să asigure expertizarea clădirilor cu vulnerabilitate seismică identificată prin evaluare vizuală rapidă. Expertiza este realizată de un expert tehnic atestat pentru rezistență mecanică și stabilitate și permite încadrarea într-o clasă de risc seismic. Există și o situație particulară: clădiri de locuințe multietajate, cu peste P+3 etaje inclusiv, construite înainte de 1978, care au spații publice cu altă destinație decât locuința și se află în zonele seismice precizate de lege. Articolul 4 stabilește, pentru proprietarii și administratorii spațiilor respective, obligația de a acționa împreună cu proprietarii locuințelor și asociația pentru expertizarea structurii întregii clădiri, în doi ani de la notificare. Termenul de doi ani privește această situație legală specifică; nu reprezintă o perioadă generală în care pot fi ignorate degradările periculoase. Verificarea anuală nu înseamnă expertiză anuală Urmărirea curentă trebuie făcută la intervalele stabilite prin instrucțiunile clădirii, cel puțin anual și obligatoriu după evenimente deosebite, precum cutremure, incendii, explozii sau inundații. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Această verificare periodică nu echivalează cu o expertizare anuală. Ea permite identificarea situațiilor care necesită investigații suplimentare. Constatările trebuie consemnate și păstrate în cartea tehnică. Ce sancțiuni pot fi aplicate Legea nr. 196/2018 sancționează neluarea de către asociație, președinte sau comitetul executiv a măsurilor necesare pentru repararea, reabilitarea și menținerea condominiului în siguranță. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic Pentru această faptă, prevăzută la articolul 102 alineatul (1) litera c), amenda este de 200–1.000 de lei. Sancțiunea privește neîndeplinirea obligației de menținere în siguranță; nu este o amendă aplicată automat pentru orice fisură observată în bloc. registrulverde.primariaarad.ro Separat, Legea nr. 212/2022 prevede o amendă de 5.000–10.000 de lei pentru nerespectarea obligației de expertizare în termenul de doi ani de la notificare, în situația specială descrisă mai sus. Aceeași plajă de amendă este prevăzută pentru nerespectarea obligației de transmitere a documentelor privind expertiza și încadrarea seismică în termenul legal de 30 de zile. Încadrarea contravenției trebuie raportată la obligația concretă încălcată. Responsabilități și sancțiuni pentru proprietari Obligațiile nu revin exclusiv asociației: și proprietarii pot fi sancționați pentru faptele care le sunt imputabile. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Potrivit articolului 102 din Legea nr. 196/2018, punerea în pericol a integrității structurale a condominiului se sancționează cu amendă de la 500 la 3.000 de lei. Neexecutarea reparațiilor la elementele din proprietatea individuală, dacă aceasta poate prejudicia ceilalți proprietari, este sancționată cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei, în condițiile legii. Un exemplu clasic este o infiltrație majoră dintr-un apartament care macină în mod repetat plafonul vecinului sau afectează o grindă comună, iar proprietarul refuză să o repare. Separat, Legea nr. 212/2022 permite sancționarea proprietarilor pentru nerespectarea obligațiilor care le revin privind reducerea riscului seismic. De pildă, refuzul unui proprietar de a permite accesul experților în apartament pentru realizarea investigațiilor tehnice necesare expertizei sau refuzul de a semna documentele de notificare blochează procesul și atrage răspunderea contravențională directă a acelei persoane, nu a întregului bloc. Amenda nu se aplică automat tuturor celor care au un apartament într-un bloc degradat, ci în funcție de obligația încălcată și de răspunderea constatată. Ce poate face un proprietar Un prim pas util este o sesizare scrisă către președinte și comitetul executiv, cu descrierea degradării, localizarea, data observării și fotografii realizate în siguranță. Proprietarul poate solicita verificarea tehnică și comunicarea măsurilor dispuse. Președintele trebuie să răspundă sesizărilor scrise ale proprietarilor în maximum 10 zile, potrivit articolului 57 din Legea nr. 196/2018. Tot el are obligații privind păstrarea și completarea cărții tehnice. Dacă situația rămâne ignorată, proprietarul poate sesiza primăria, prin compartimentul pentru asociații de proprietari, și Inspectoratul de Stat în Construcții, descriind concret suspiciunea privind siguranța clădirii. Într-o urgență cu pericol imediat pentru persoane, se apelează 112; termenul pentru răspunsul administrativ al asociației nu este un termen de așteptare în fața unui pericol.

Poprirea pe pensie are limite: cât poate reține executorul și cum se recuperează banii reținuți nelegal
Eveniment

Poprirea pe pensie are limite: cât poate reține executorul și cum se recuperează banii reținuți nelegal

O rată neachitată, o datorie la utilități sau restanțele la întreținerea locuinței pot duce la poprirea pensiei. Dar existența unei datorii nu îi permite creditorului să încaseze întreaga pensie lunară. Legea stabilește limite ale reținerilor, protejează suplimentar veniturile mici și permite contestarea executării în instanță. Pentru pensionarul care descoperă că nu își mai poate folosi banii, două verificări sunt urgente: cât i s-a reținut efectiv și când a aflat despre poprire. Termenul obișnuit pentru contestație este de numai 15 zile. Pentru credite și utilități, limita este de o treime din pensia netă Potrivit articolului 729 din Codul de procedură civilă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale pot fi urmărite, pentru datorii obișnuite, în limita a o treime din venitul lunar net. Citește și: Scutiri de taxe și impozite pentru pensionarii din România: care sunt condițiile și când trebuie solicitate Această regulă se aplică, de exemplu, unei executări pentru un credit neachitat, facturi restante sau datorii către asociația de proprietari. Calculul se raportează la pensia netă, după eventualele obligații fiscale, înaintea popririi. Pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, plafonul este de jumătate din venitul lunar net. Obligația de întreținere din acest context este cea familială; datoria la „întreținerea blocului” intră în categoria datoriilor obișnuite. De exemplu, la o pensie netă de 3.600 de lei, pentru o singură executare privind un credit, reținerea lunară poate fi de cel mult 1.200 de lei. Pensionarului trebuie să îi rămână 2.400 de lei. Mai multe popriri nu înseamnă câte o treime pentru fiecare creditor Dacă există mai multe urmăriri asupra aceleiași pensii, reținerile cumulate nu pot depăși, ca regulă, jumătate din venitul lunar net. Citește și: Ajutor gratuit pentru pensionari: cine poate beneficia de un îngrijitor la domiciliu și ce servicii poate oferi Prin urmare, trei creditori nu pot reține fiecare câte o treime, lăsând pensionarul fără bani. Plafonul se verifică pentru totalul reținerilor, inclusiv atunci când sunt implicați executori diferiți. Codul prevede această limită indiferent de natura creanțelor, cu excepția situațiilor în care legea stabilește altfel. În exemplul unei pensii nete de 3.600 de lei, două executări pentru datorii obișnuite pot conduce la rețineri totale de cel mult 1.800 de lei, nu de 2.400 de lei. Pensiile mici au o protecție suplimentară Aplicarea mecanică a procentului de o treime poate fi greșită în cazul unei pensii mici. Citește și: Pensia mică nu mai garantează ajutorul pentru energie: salariile copiilor sau nepoților pot anula beneficiul Articolul 729 alineatul (3) stabilește că veniturile periodice destinate asigurării existenței, dacă sunt mai mici decât salariul minim net pe economie, pot fi urmărite numai pentru partea care depășește jumătate din acest salariu minim net. Așadar, trebuie respectate împreună limita procentuală și suma protejată. Dacă pensia nu depășește jumătate din salariul minim net aplicabil, nu există o parte urmăribilă în temeiul acestei reguli. Reperul este salariul minim net, nu cel brut. Un exemplu strict ipotetic: presupunem un salariu minim net de 2.600 de lei și o pensie netă de 1.500 de lei. Jumătatea protejată este de 1.300 de lei, iar diferența urmăribilă este de numai 200 de lei. Pentru o datorie obișnuită nu s-ar putea reține 500 de lei, deși aceasta reprezintă o treime din pensie. Sumele din exemplu ilustrează calculul; pentru o reținere concretă trebuie verificat reperul salarial aplicabil lunii respective. Pensia virată în cont nu își pierde protecția legală Poprirea poate fi aplicată la casa de pensii, înainte de virarea banilor, dar poate afecta și contul bancar. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus Articolul 781 alineatul (2) cere respectarea limitelor legale și în cazul popririi conturilor, atunci când sumele au natura unor venituri protejate. O situație care trebuie verificată imediat este reținerea succesivă la casa de pensii și la bancă, din aceeași pensie lunară. De exemplu, dacă dintr-o pensie netă de 3.600 de lei casa de pensii a reținut deja 1.200 de lei pentru o singură executare privind un credit, banca nu poate calcula încă o treime din cei 2.400 de lei rămași pentru aceeași executare. Rezultatul ar depăși plafonul legal. Pensionarul trebuie să dovedească proveniența banilor și reținerea deja efectuată, prin talon, extras de cont și, dacă este necesar, o confirmare de la casa de pensii. Protecția pensiei lunare nu înseamnă însă că orice sumă aflată în acel cont este automat protejată în același mod. Economiile și încasările din alte surse trebuie analizate separat. Ce verifici imediat după blocarea banilor Primul pas practic este identificarea dosarului de executare. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pensionarul poate solicita băncii sau casei de pensii datele executorului, numărul dosarului și informații despre reținerea aplicată. De la executor trebuie cerute actele relevante: adresa de înființare a popririi, titlul executoriu, încheierea de încuviințare și situația sumelor solicitate, inclusiv cheltuielile de executare. Lipsa unei somații primite înaintea blocării contului nu face automat poprirea ilegală. Articolul 783 permite înființarea popririi fără somație prealabilă, dar prevede înștiințarea debitorului și comunicarea actelor corespunzătoare. Pentru clarificare și eventualul proces, sunt utile: - taloanele de pensie și extrasele de cont; - actele primite de la executor și plicurile acestora; - dovezile plăților făcute anterior; - documentele privind celelalte popriri; - cererile trimise băncii, casei de pensii sau executorului și dovezile înregistrării lor. Dacă problema este depășirea plafonului, se poate cere în scris corectarea reținerii și eliberarea părții protejate. Demersul trebuie făcut rapid, în paralel cu verificarea termenului pentru instanță. Contestația la executare: 15 zile Reținerile nelegale se pot ataca prin contestație la executare. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Aceasta se depune la instanța de executare, de regulă judecătoria care a încuviințat executarea, cu respectarea regulilor de competență aplicabile dosarului. Potrivit articolului 715, termenul obișnuit este de 15 zile, calculat în funcție de actul contestat și de momentul comunicării sau luării la cunoștință. Pentru poprirea veniturilor periodice, termenul începe cel mai târziu la data primei rețineri efectuate de terțul poprit. Pensionarul nu trebuie să presupună că fiecare reținere lunară îi redeschide termenul pentru contestarea popririi inițiale. Actele ulterioare pot ridica probleme distincte, dar acestea trebuie analizate separat. O reclamație la bancă, o cerere către executor sau o sesizare la casa de pensii nu suspendă termenul contestației. Așteptarea unui răspuns poate duce la pierderea posibilității de a ataca în termen actul respectiv. Ce poți solicita instanței În funcție de neregula constatată, contestația poate urmări corectarea sau anularea actului de executare, respectarea plafonului legal ori anularea executării în condițiile prevăzute de lege. Motivele concrete pot include depășirea limitei de reținere, nerespectarea protecției veniturilor mici, urmărirea unei datorii deja achitate sau calcularea greșită a sumelor datorate. Nu este suficientă formularea generală „mi s-a oprit prea mult”. Este utilă prezentarea unui calcul: pensia netă, suma reținută la casa de pensii, suma indisponibilizată la bancă și plafonul considerat aplicabil. Instanța poate îndrepta sau anula actele contestate, în funcție de cerere și de ceea ce constată. Contestația nu oprește automat executarea Depunerea contestației nu suspendă, prin ea însăși, reținerile. Suspendarea trebuie cerută instanței, odată cu contestația sau separat, și presupune motive temeinice. De regulă, este necesară și plata unei cauțiuni, distinctă de taxa judiciară de timbru. În cazurile urgente, legea permite solicitarea suspendării provizorii, în condițiile articolului 719. Suspendarea nu trebuie confundată cu deblocarea automată a tuturor banilor deja indisponibilizați. De aceea, cererea trebuie să precizeze problema concretă, inclusiv faptul că sunt afectate sume protejate de lege. Cât costă contestația și cum pot fi recuperați banii Pentru contestația privind executarea propriu-zisă, taxa judiciară se calculează în raport cu valoarea contestată, în condițiile OUG nr. 80/2013, și nu poate depăși, potrivit regulii de la articolul 10 alineatul (2), 1.000 de lei. Aceasta este o limită maximă, nu o taxă fixă pentru orice pensionar. Cererea de suspendare se taxează cu 50 de lei. Dacă sunt invocate și motive privind fondul dreptului, pot interveni alte reguli de calcul al taxei. Pensionarii care nu pot suporta cheltuielile procesului pot solicita ajutor public judiciar, în condițiile OUG nr. 51/2008, inclusiv pentru asistență prin avocat sau facilități la plata taxelor. Acordarea depinde de situația financiară și de condițiile legale, nu doar de calitatea de pensionar. Dacă executarea sau titlul executoriu este desființat, banii încasați pot fi solicitați înapoi prin întoarcerea executării, în condițiile articolelor 723–724. Restituirea poate fi cerută în același proces, când sunt îndeplinite condițiile, sau separat. Este util ca această solicitare să fie formulată expres, pentru ca demersul să urmărească și recuperarea banilor deja luați.

Amendă de până la 50.000 de lei pentru închiderea balconului: greșeala banală pe care o fac proprietarii
Eveniment

Amendă de până la 50.000 de lei pentru închiderea balconului: greșeala banală pe care o fac proprietarii

Proprietarii care vor să își închidă balconul pot beneficia de o procedură simplificată, fără autorizația de construire clasică, dacă lucrarea îndeplinește condițiile legale. Simplificarea nu elimină însă documentele impuse de lege. Sunt necesare un proiect și notificarea prealabilă a autorității locale. Executarea lucrărilor fără notificare sau cu nerespectarea proiectului notificat poate atrage amenzi între 5.000 și 50.000 de lei. Ce balcoane pot fi închise prin procedura simplificată Pentru un proprietar, confuzia poate începe de la o afirmație aparent liniștitoare: „Nu vă mai trebuie autorizație”. Citește și: Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026 În realitate, înainte să comande tâmplăria și să stabilească ziua montajului, trebuie să afle în ce procedură se încadrează intervenția sa. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC, adoptat prin Legea nr. 169/2026) include la art. 294 închiderea în mod unitar a logiilor și balcoanelor din apartamentele aflate în locuințe colective printre lucrările realizabile prin notificare. Prevederea privește construcțiile existente din afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Reglementările urbanistice aplicabile trebuie respectate. Pentru un imobil dintr-o zonă protejată, proprietarul nu poate presupune că beneficiază de aceeași procedură. Exemplu ipotetic Un proprietar vrea să închidă balconul unui apartament dintr-un bloc obișnuit. Citește și: Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul Înainte de comandă, verifică amplasarea imobilului și discută cu un proiectant despre intervenție. Faptul că blocul nu este monument istoric nu răspunde singur tuturor întrebărilor: trebuie verificat și regimul zonei. „În mod unitar” contează: balconul face parte din fațada blocului Procedura simplificată nu permite transformarea balconului după orice preferință personală. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Legea cere închiderea unitară, pe baza unui proiect și cu respectarea regulilor urbanistice. Soluția concretă trebuie stabilită prin proiectare, în raport cu imobilul și cerințele aplicabile. Faptul că alți vecini au folosit o anumită tâmplărie nu dovedește că intervențiile lor sunt legale și nici nu ține loc de documentație pentru o lucrare nouă. Pentru proprietar, întrebarea utilă înaintea achiziției este: „Soluția pe care vreau să o comand poate fi inclusă în proiectul legal al lucrării?”. Ce trebuie depus înainte să înceapă montajul Potrivit art. 294, notificarea se transmite înaintea începerii lucrărilor, autorității locale competente.  Citește și: Reabilitarea termică a blocului: cum se împart cheltuielile între proprietari și cine plătește eventualele pagube Procedura presupune completarea formularului și anexarea unui proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, întocmit de specialiști potrivit particularităților intervenției. Sunt prevăzute și plata taxelor legale, precum și documente suplimentare în cazurile în care acestea sunt obligatorii. Documentația poate fi transmisă în scris sau digital. Proprietarul trebuie să păstreze dovada depunerii și documentele aferente. De exemplu, un proprietar primește de la firma de tâmplărie o ofertă, o schiță cu dimensiunile geamurilor și un contract de montaj. Acestea sunt documente comerciale utile, dar nu trebuie confundate cu proiectul tehnic cerut de lege și cu notificarea depusă la primărie. Costul lucrării trebuie, așadar, estimat după clarificarea documentației necesare, nu doar după prețul geamurilor și al manoperei. Un e-mail în care întrebi ce acte îți trebuie nu este notificare CATUC face o distincție expresă: solicitarea prin care întrebi autoritatea în ce regim se încadrează lucrarea nu reprezintă notificarea prevăzută de procedura simplificată. Citește și: Capcana bucătăriilor moderne: conductele ascunse în dulap pot duce la oprirea alimentării cu gaze Cu alte cuvinte, un mesaj de tipul „Vreau să închid balconul, am nevoie de autorizație?” este o cerere de informații. Nu înlocuiește formularul, proiectul și celelalte documente necesare. De pildă, un proprietar trimite această întrebare pe adresa primăriei și primește un număr de înregistrare. Programează montajul, considerând că a anunțat instituția. Tocmai aici apare greșeala: înregistrarea unei întrebări nu înseamnă parcurgerea procedurii legale. Când poți începe efectiv lucrările Nici depunerea documentației complete nu înseamnă că montajul poate începe a doua zi. Art. 296 prevede aprobarea tacită după împlinirea unui termen de 15 zile lucrătoare de la primirea notificării. Autoritatea poate însă solicita clarificări, completări ori avize, poate indica necesitatea unei autorizații sau poate respinge motivat notificarea. În plus, alin. (6) stabilește începerea lucrărilor la 15 zile calendaristice după împlinirea termenului pentru aprobarea tacită sau, după caz, de la îndeplinirea integrală a condițiilor legale menționate în articol. Prin urmare, cele 15 zile lucrătoare nu trebuie prezentate ca un termen după care montajul începe automat. Dacă, de exemplu un proprietar depune notificarea, iar firma îi oferă un loc liber pentru montaj peste o săptămână, disponibilitatea echipei nu schimbă calendarul legal. Dacă primăria cere și completări, acestea trebuie rezolvate înainte de începerea lucrărilor, în condițiile procedurii. Amenda poate apărea și dacă ai acte, dar construiești altceva Art. 357 alin. (1) lit. a), coroborat cu alin. (4) lit. a), sancționează cu 5.000–50.000 de lei atât executarea fără notificarea prealabilă, cât și nerespectarea proiectului notificat. Suma de 50.000 de lei reprezintă maximul intervalului, nu o amendă aplicată automat fiecărui proprietar. Totodată, acest interval privește încălcarea procedurii notificării; lucrările pentru care era obligatorie autorizația au un regim sancționator distinct. De exemplu, proiectul prevede o anumită soluție de închidere. În timpul montajului, proprietarul cere modificări care se abat de la proiect, pentru a obține mai mult spațiu. Existența notificării inițiale nu acoperă automat noua intervenție. Modificările trebuie discutate cu proiectantul și încadrate legal înainte de executare. Plata amenzii nu rezolvă situația balconului Consecințele pot depăși sancțiunea financiară. Art. 358 prevede oprirea lucrărilor și măsuri pentru conformare: încadrarea în proiectul notificat, regularizarea în condițiile legii sau desființarea lucrărilor care nu respectă cerințele urbanistice ori de calitate. Prin urmare, proprietarul nu poate calcula riscul doar comparând prețul documentației cu o eventuală amendă. Pot apărea și costuri pentru modificarea lucrării deja executate. Înainte de a plăti avansul pentru tâmplărie, ordinea practică este să clarifici regimul imobilului și al intervenției, să pregătești proiectul și documentele necesare, să depui notificarea și să stabilești data montajului în funcție de termenele legale și de răspunsurile autorității.

O lună pentru înființarea unei firme, deși legea prevede o zi: antreprenorii reclamă blocaje la Registrul Comerțului
Eveniment

O lună pentru înființarea unei firme, deși legea prevede o zi: antreprenorii reclamă blocaje la Registrul Comerțului

Antreprenorii ieșeni reclamă întârzieri de aproximativ o lună la înființarea firmelor și înregistrarea modificărilor la Registrul Comerțului, potrivit Ziarul de Iași. Prelungirea termenului pentru actualizarea codurilor CAEN până la 1 aprilie 2027 nu a redus timpii de așteptare, susțin aceștia. Termen legal de o zi lucrătoare Legea nr. 265/2022 prevede soluționarea cererilor de înregistrare într-o zi lucrătoare, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Citește și: PSD trimite în guvernul Niculescu un penal, un plagiator, pe Rogobete și pe Barbu, cu valiza Vuitton Pentru documentații incomplete sau clarificări, registratorul poate acorda cel mult 15 zile calendaristice pentru remediere. „E un haos total. Sunt cele mai mari întârzieri din istorie”, afirmă un specialist în servicii pentru firme, citat de publicație. Întârzierile afectează activitatea companiilor Blocajele îngreunează modificarea codurilor CAEN, înregistrarea cesiunilor și deschiderea punctelor de lucru. Unele companii riscă să amâne activități sau să întâmpine dificultăți la participarea la licitații. Dosarele depuse la Iași sunt repartizate aleatoriu și pot fi soluționate în alte județe, potrivit conducerii locale. ONRC recunoaște deficitul de personal ONRC a confirmat întârzierile, invocând creșterea numărului de solicitări și deficitul de personal. Instituția precizează că dosarele sunt soluționate în ordinea înregistrării.

Bani pentru care nu plătești impozit în România în 2026: ce venituri sunt scutite și care sunt excepțiile
Eveniment

Bani pentru care nu plătești impozit în România în 2026: ce venituri sunt scutite și care sunt excepțiile

Un ajutor financiar primit de la părinți, banii încasați pentru vânzarea telefonului personal sau o despăgubire de la asigurător nu au același regim fiscal ca salariul ori chiria. Faptul că o sumă intră în cont nu înseamnă automat că statul trebuie să primească o parte din ea. În România, legislația prevede atât venituri integral neimpozabile, cât și sume pentru care scutirea se aplică numai în anumite limite. Pentru a înțelege cât rămâne efectiv în buzunar, trebuie făcută însă o distincție: impozitul pe venit și contribuțiile sociale sunt obligații diferite. Ce este impozitul pe venit Impozitul pe venit reprezintă suma datorată statului pentru anumite venituri obținute de persoanele fizice: de exemplu, salarii, chirii, activități independente sau pensii care depășesc plafonul neimpozabil. Citește și: Bani primiți de la părinți sau copii: când poate cere ANAF explicații și când se aplică impozitul de 70% Pentru numeroase categorii, cota este de 10%, dar procentul nu se aplică întotdeauna la întreaga sumă încasată. Mai întâi se stabilește „venitul impozabil”, adică partea asupra căreia legea permite calcularea impozitului, după scăderea sumelor neimpozabile și a deducerilor aplicabile. Există și categorii cu alte cote sau reguli speciale. Formula de bază este simplă: Impozitul datorat = Venitul impozabil × Cota de impozitare. De exemplu, dacă baza impozabilă este de 2.000 de lei și cota aplicabilă este de 10%, impozitul este de 200 de lei. La salarii, calculul nu pornește direct de la banii primiți „în mână”. Din venitul brut se scad contribuțiile obligatorii și, după caz, deducerile prevăzute de lege. Impozitul se aplică bazei rămase. Angajatorul îl calculează și îl reține înainte de plata salariului. Banii primiți de la familie și darurile de nuntă Sumele primite cu titlu de donație sau dar sunt neimpozabile. Citește și: La ce servicii medicale gratuite ai dreptul în 2026 dacă nu ești asigurat: urgențe, analize, investigații pentru cancer ANAF a precizat explicit că transferurile între rude pot reprezenta donații, daruri manuale ori împrumuturi, fără să genereze, prin ele însele, impozit pe venit. De exemplu, dacă părinții îi transferă unui copil 20.000 de lei pentru amenajarea locuinței, un ajutor financiar real nu devine venit impozabil doar pentru că a fost trimis prin bancă. La fel, darurile primite la nuntă sau botez sunt neimpozabile și nu se declară ca venituri impozabile numai pentru că au fost încasate. Totuși, este util să existe documente care explică proveniența banilor: extrase de cont, acte de donație sau de împrumut, după situație. În cadrul unei verificări, ANAF poate analiza atât transferul, cât și sursa fondurilor persoanei care a oferit banii. Simpla mențiune „cadou” nu transformă plata pentru o muncă ori un serviciu într-o donație. Moștenirile sunt neimpozabile, dar imobilele au reguli distincte Banii și bunurile primite prin moștenire intră, în principiu, în categoria veniturilor neimpozabile. Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie Pentru locuințe și terenuri există însă reguli speciale. Regula generală este că transferul imobilelor prin moștenire nu este impozitat dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în cel mult doi ani de la deces. Dacă termenul este depășit, poate deveni datorat impozitul de 1% aferent componentei imobiliare a masei succesorale. În 2026 a existat și o derogare punctuală pentru anumite succesiuni finalizate până la 30 septembrie, al căror termen de doi ani se împlinea între 14 iulie și 30 septembrie. Pentru donațiile imobiliare, scutirea se aplică între soți și între rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv. Lipsa impozitului nu elimină automat onorariile notariale și celelalte costuri ale procedurii. Vânzarea lucrurilor personale: când nu datorezi impozit Banii obținuți din vânzarea unor bunuri mobile din patrimoniul personal sunt, în principiu, neimpozabili. Aici se pot încadra telefonul folosit, mobila din casă, hainele personale sau autoturismul propriu. De exemplu, dacă îți vinzi bicicleta pentru 1.200 de lei, suma nu devine automat venit impozabil pentru că ai publicat anunțul pe o platformă online. Regula are însă excepții, inclusiv pentru titluri de valoare și aur de investiții. Vânzarea locuințelor și terenurilor are, de asemenea, un regim separat. Situația se schimbă dacă achiziționezi produse pentru a le revinde și desfășori o activitate comercială. Vânzarea propriului telefon și cumpărarea repetată de telefoane pentru revânzare sunt operațiuni diferite din punct de vedere fiscal. Alocațiile, ajutoarele sociale și anumite indemnizații Codul fiscal include între veniturile neimpozabile ajutoarele și formele de sprijin cu destinație specială acordate în condițiile legii. În această categorie intră, de exemplu, alocațiile pentru copii și ajutoarele de deces. Sunt neimpozabile și indemnizațiile pentru maternitate, risc maternal, creșterea copilului, îngrijirea copilului bolnav și îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice. Această regulă nu trebuie extinsă automat la toate indemnizațiile de concediu medical. Neimpozabil nu înseamnă însă întotdeauna fără rețineri. În 2026, indemnizația pentru creșterea copilului este supusă contribuției de asigurări sociale de sănătate, deși nu este supusă impozitului pe venit. Astfel, pentru o indemnizație stabilită la 3.000 de lei, contribuția de sănătate de 10% este de 300 de lei, iar suma rămasă după această reținere este de 2.700 de lei. Cei 300 de lei reprezintă CASS, nu impozit pe venit. Despăgubirile și bursele Despăgubirile primite pentru prejudicii materiale sau daune morale sunt neimpozabile. Aceeași regulă acoperă despăgubirile obișnuite din asigurări, precum banii acordați pentru repararea mașinii după un accident, precum și sumele primite pentru expropriere în interes public. Sunt neimpozabile și bursele pentru școlarizare ori perfecționare într-un cadru instituționalizat. Există prevederi speciale și pentru sprijinul acordat elevilor și studenților din învățământul profesional și dual. Tratamentul fiscal depinde însă de natura reală a plății și de condițiile legale: o remunerație pentru muncă nu devine bursă doar prin schimbarea denumirii. Pensii: primii 3.000 de lei nu sunt impozitați Pentru pensiile obișnuite din sistemul public, plafonul neimpozabil este de 3.000 de lei pe lună. O pensie care nu depășește această valoare nu suportă impozit pe venit și nici CASS aferentă pensiei. La depășirea plafonului, contribuția de sănătate de 10% se calculează pentru partea de peste 3.000 de lei. Impozitul de 10% se aplică după scăderea atât a plafonului neimpozabil, cât și a CASS datorate. Pentru o pensie brută de 4.000 de lei, calculul este următorul: diferența peste plafon este de 1.000 de lei, CASS este de 100 de lei, iar baza pentru impozit rămâne de 900 de lei. Impozitul este de 90 de lei, astfel încât pensia netă este de 3.810 lei. Exemplul presupune că beneficiarul nu are o scutire specială. Dobânzile la titlurile de stat Veniturile din titlurile de stat destinate populației beneficiază de un regim favorabil. Dobânzile obținute prin programul TEZAUR sunt neimpozabile. Pentru FIDELIS sunt neimpozabile atât dobânzile, cât și câștigurile de capital obținute din tranzacționarea titlurilor. De exemplu, o dobândă de 700 de lei aferentă unor asemenea titluri nu este redusă prin reținerea impozitului pe venit. Regula nu trebuie extinsă automat asupra tuturor produselor de economisire sau investiții. Cadourile de la angajator și partea netaxabilă din salariul minim Cadourile în bani sau în natură, inclusiv tichetele cadou, pot fi neimpozabile în limita a 300 de lei pentru fiecare persoană și fiecare ocazie eligibilă. Regula privește cadourile de Paște, Crăciun și sărbători similare ale altor culte, oferite angajaților și copiilor minori ai acestora, cadourile de 8 Martie pentru salariate și cele de 1 Iunie pentru copiii minori. Nu este o scutire generală pentru orice primă acordată de firmă. Separat, în 2026 există o sumă netaxabilă pentru salariații eligibili plătiți la nivelul salariului minim: 300 de lei lunar în ianuarie–iunie și 200 de lei lunar în iulie–decembrie. Facilitatea presupune îndeplinirea condițiilor legale, inclusiv normă întreagă la funcția de bază și respectarea plafonului de venit brut: 4.300 de lei în primul semestru, respectiv 4.600 de lei în al doilea, cu excluderile prevăzute de lege. Nu înseamnă că întregul salariu minim este scutit. Venituri agricole și premii: scutiri până la anumite limite Pentru unele activități agricole, neimpozitarea depinde de suprafața cultivată sau de numărul animalelor. Printre limite se află două hectare pentru cereale, 0,5 hectare pentru legume în câmp, două vaci, 50 de oi sau 75 de familii de albine. Aceste praguri privesc activitățile agricole prevăzute de Codul fiscal și nu reprezintă o scutire generală pentru orice afacere alimentară. La premiile obișnuite din concursuri ori campanii comerciale, suma neimpozabilă este de 600 de lei pentru fiecare premiu. Dacă premiul este de 1.000 de lei, impozitul de 10% se aplică diferenței de 400 de lei, rezultând 40 de lei. Jocurile de noroc au reguli distincte. Scutirile pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat beneficiază de scutiri de impozit pentru categoriile expres prevăzute de lege, între care salariile, pensiile și anumite venituri din activități independente. Scutirea nu se extinde automat la orice venit și trebuie susținută prin documentele corespunzătoare. De exemplu, pentru aplicarea ei la pensie, documentele care atestă încadrarea trebuie prezentate plătitorului. Ce trebuie să verifici înainte să consideri că nu ai nimic de plătit Prima întrebare este ce reprezintă efectiv banii: un dar, o despăgubire, prețul unui bun personal sau plata unei activități. Urmează verificarea eventualului plafon și, separat, a contribuțiilor sociale. Pentru situațiile neclare, păstrează documentele care justifică încasarea și solicită un răspuns adaptat cazului tău. ANAF oferă asistență prin Spațiul Privat Virtual și prin contact-center, la 031.403.91.60. Precizarea sursei banilor, a sumei și a împrejurărilor în care i-ai primit ajută la obținerea unui răspuns util.

Indexarea pensiilor în 2027 e prevăzută în lege: ce înseamnă și cum se calculează
Eveniment

Indexarea pensiilor în 2027 e prevăzută în lege: ce înseamnă și cum se calculează

Pentru un pensionar care vede că alimentele, medicamentele și întreținerea îi consumă tot mai mult din venit, promisiunea unei indexări ridică o întrebare simplă: câți bani în plus vor intra, lunar, pe card sau vor fi aduși de poștaș? Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat că poate spune „cu un grad mare de siguranță” că va exista o indexare a pensiilor în 2027. Declarația nu a fost însoțită de un procent sau de un calendar concret de aplicare. Indexarea ar putea crește pensia lunară, însă efectul asupra banilor încasați depinde de situația fiecărui pensionar. Contează pensia calculată pe baza punctelor, eventualele sume păstrate în plată după recalculare și reținerile fiscale. Ce înseamnă indexarea Indexarea este o ajustare a pensiei care urmărește să protejeze venitul în raport cu scumpirile. Citește și: Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet Atunci când prețurile cresc, aceeași sumă permite cumpărarea unei cantități mai mici de produse și servicii. Să presupunem că un coș de cumpărături costa 200 de lei, iar acum costă 220 de lei. Cu aceeași pensie, pensionarul trebuie fie să cumpere mai puțin, fie să renunțe la alte cheltuieli. O indexare încearcă să reducă această pierdere de putere de cumpărare. Totuși, mai mulți lei pe talon nu înseamnă obligatoriu un nivel de trai mai bun decât înainte. Dacă scumpirile au fost mai mari decât creșterea pensiei, venitul continuă să acopere mai puține cheltuieli. În plus, fiecare gospodărie resimte diferit inflația, în funcție de produsele și serviciile pentru care plătește. Ce prevede deja legea pentru 2027 Reluarea indexării în 2027 nu apare pentru prima dată odată cu declarația premierului desemnat. Citește și: Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat Legea nr. 141/2025 prevede menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei în 2026 și aplicarea, începând cu 2027, a dispozițiilor privind majorarea anuală din Legea nr. 360/2023. Și în 2025, acest indicator a fost menținut la 81 de lei. Așadar, legislația actuală prevede revenirea la mecanismul de indexare. Declarația politică nu stabilește însă, prin ea însăși, cât va primi fiecare pensionar. Pentru un calcul concret trebuie cunoscute valoarea punctului de referință aplicabilă în 2027 și eventualele modificări legislative adoptate între timp. Cum se stabilește procentul de indexare Regula generală din Legea nr. 360/2023 pornește de la rata medie anuală a inflației, la care se adaugă jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Citește și: Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite Se folosesc indicatorii definitivi comunicați de Institutul Național de Statistică. „Creșterea reală” înseamnă creșterea salariului după eliminarea efectului scumpirilor. Nu este simpla diferență dintre două salarii exprimate în lei. Legea prevede și limite pentru procentul rezultat, raportate la evoluția veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale și la inflație, precum și reguli pentru indicatorii negativi. Prin urmare, o rată a inflației anunțată într-o anumită lună nu poate fi preluată automat drept procent de majorare a pensiilor. Ce se majorează efectiv: valoarea punctului de referință În sistemul public, calculul pensiei are la bază înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință, prescurtată VPR. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus CNPP explică această formulă în informațiile adresate pensionarilor. Numărul de puncte reflectă drepturile acumulate de fiecare persoană. Prin indexarea VPR, aceleași puncte capătă o valoare mai mare în lei. De exemplu, pentru o persoană cu 40 de puncte, la un VPR de 81 de lei, rezultatul este de 3.240 de lei, înaintea eventualelor rețineri. Strict ca exemplu, dacă VPR ar crește cu 10%, până la 89,10 lei, aceleași 40 de puncte ar însemna 3.564 de lei. Diferența ar fi de 324 de lei brut pe lună.  De ce pensionarii nu primesc aceeași sumă în plus O majorare procentuală produce diferențe în lei, în funcție de baza la care se aplică. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Într-un exemplu simplificat, o creștere de 10% ar adăuga 200 de lei unei pensii brute de 2.000 de lei și 400 de lei uneia de 4.000 de lei. Indexarea se deosebește și de un ajutor financiar acordat o singură dată sau în câteva tranșe. Odată aplicată, majorarea prin VPR intră în calculul pensiei lunare. Un ajutor temporar suplimentează venitul numai în condițiile și pentru perioada stabilite prin actul care îl instituie. Unii pensionari ar putea să nu vadă imediat o creștere Există pensionari pentru care recalcularea din 2024 a produs o pensie mai mică decât cea primită anterior. În aceste cazuri, a fost păstrată în plată suma mai avantajoasă. Potrivit regulii legale, această sumă se menține până când pensia rezultată prin majorarea VPR o depășește. Așadar, procentul de indexare nu se aplică pur și simplu peste vechea sumă protejată. Să presupunem că o persoană primește în continuare 3.000 de lei, deși rezultatul recalculării este de 2.600 de lei. În exemplul ipotetic al unei majorări de 10%, pensia calculată ar ajunge la 2.860 de lei. Persoana ar continua să primească 3.000 de lei. Dacă un viitor calcul ar conduce la 3.100 de lei, ar începe să primească această sumă. Creșterea efectivă ar fi atunci de 100 de lei față de pensia păstrată în plată. Ce se întâmplă cu „pensia minimă” O altă situație este cea a pensionarilor care primesc indemnizație socială, numită frecvent „pensie minimă”. Aceasta reprezintă o completare a veniturilor eligibile până la pragul stabilit de lege. Creșterea VPR nu majorează automat și pragul indemnizației sociale. Un exemplu ipotetic: o persoană are o pensie calculată de 1.000 de lei și primește o completare de 281 de lei, încasând în total 1.281 de lei. Dacă pensia calculată ar crește la 1.100 de lei, iar pragul ar rămâne 1.281 de lei, completarea ar scădea la 181 de lei. Totalul primit ar rămâne același. Pentru acești pensionari contează, așadar, și eventuala majorare distinctă a pragului minim. Din simplul anunț al unei indexări nu se poate deduce că suma totală încasată va crește cu același procent. Cât rămâne în mână după impozit și CASS Creșterea pensiei brute poate fi diferită de creșterea sumei efectiv încasate. Potrivit regulilor fiscale actuale, pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei se reține CASS de 10% din partea care depășește acest prag. Impozitul de 10% se calculează după scăderea plafonului neimpozabil de 3.000 de lei și a CASS datorate. Într-un exemplu obișnuit, fără scutiri sau alte rețineri, la o pensie brută de 4.000 de lei, CASS este de 100 de lei, iar impozitul de 90 de lei. Pensionarul primește 3.810 lei. Dacă pensia brută ar urca la 4.400 de lei, CASS ar fi de 140 de lei, iar impozitul de 126 de lei. Suma încasată ar ajunge la 4.134 de lei. Majorarea brută ar fi de 400 de lei, dar creșterea efectivă ar fi de 324 de lei. Din ce lună ar veni banii și se recuperează anii fără indexare? Regula generală din lege stabilește majorarea anuală în luna ianuarie. Declarația despre o indexare în 2027 trebuie însă deosebită de confirmarea unui calendar concret de aplicare. Nici plata unor diferențe pentru anii în care VPR a fost înghețat nu rezultă automat din reluarea indexării. O majorare pentru viitor și acordarea unor sume pentru perioade trecute sunt măsuri diferite. Nu trebuie presupus că pensionarii vor primi retroactiv indexările neacordate în 2025 și 2026 în lipsa unei prevederi legale în acest sens. Trebuie depusă o cerere la casa de pensii? Indexarea generală prin modificarea VPR se aplică din oficiu. Pensionarul nu trebuie să depună un nou dosar și nici să aducă adeverințe de vechime doar pentru a beneficia de noua valoare. Recalcularea pentru venituri sau perioade de muncă nevalorificate este o procedură diferită: aceasta poate modifica punctele recunoscute unei persoane. Indexarea schimbă valoarea în lei folosită la calcul. După aplicarea unei majorări, pensionarul ar trebui să compare pensia brută, reținerile și suma netă de pe noul talon cu cele anterioare. Dacă diferența nu corespunde așteptărilor, poate cere casei teritoriale de pensii o explicație scrisă, inclusiv dacă beneficiază de un cuantum protejat sau de o completare prin indemnizația socială.

Gestul banal care îți aduce o amendă pe loc: ce lege încalci când lași buletinul drept garanție
Eveniment

Gestul banal care îți aduce o amendă pe loc: ce lege încalci când lași buletinul drept garanție

Fie că închiriezi o bicicletă, sau te cazezi la un hotel, solicitarea ca actul de identitate să rămână într-un sertar drept garanție pare o simplă rutină administrativă sau o măsură de precauție legitimă. În realitate, legislația din România interzice explicit reținerea buletinului abuzivă sub pretextul birocrației. Mai mult, un detaliu legal surprinzător arată că amenda nu o riscă doar cel care solicită buletinul, ci și clientul care acceptă să îl cedeze. Ce interzice legea Regula se găsește în articolul 25 din OUG nr. 97/2005, actul normativ privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români. Citește și: Șoferii cu amenzi neplătite nu au scăpat de riscul suspendării permisului: mecanismul nu este anulat Alineatul (1) stabilește că actul de identitate nu poate fi reținut în afara cazurilor prevăzute de ordonanță. Alineatul (2) interzice darea, primirea sau solicitarea documentului drept garanție, de către persoane neautorizate, pentru servicii, încredințarea unor bunuri și valori, plata datoriilor ori alte scopuri. Așadar, atunci când buletinul este păstrat pentru a te determina să returnezi un obiect sau să achiți o sumă, intervine tocmai situația vizată de interdicție. Poate fi amendat și cel care își lasă buletinul Legea interzice și darea actului drept garanție, nu doar solicitarea sau primirea lui. Citește și: Primăria îți poate dubla impozitul pe casă din 2026: cine este vizat de capcana fiscală din CATUC Persoana care acceptă să își lase documentul poate răspunde contravențional, alături de persoana care îl solicită ori îl primește în acest scop. Faptul că titularul a fost de acord nu face practica legală. Pentru nerespectarea articolului 25, articolul 43 litera c) prevede o amendă de 75–150 de lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor revin, potrivit articolului 44, polițiștilor și persoanelor împuternicite din cadrul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor. Aceasta nu înseamnă că orice reclamație duce automat la amendarea tuturor celor implicați. Autoritățile trebuie să stabilească fapta, împrejurările și răspunderea fiecărei persoane. Buletinul la recepția hotelului „Vi-l returnăm după ce facem formalitățile” este o explicație pe care turiștii o pot auzi la recepție. Citește și: Începe sezonul chiriilor: ce trebuie declarat la ANAF în 2026 și ce riști dacă nu înregistrezi contractul Solicitarea actului pentru verificarea datelor de cazare este legală și nu înseamnă, în sine, că documentul este luat drept garanție. Există însă o limită clară: potrivit art. 2 alin. (6) din Normele aprobate prin HG nr. 237/2001, recepționerii trebuie să confrunte datele din fișa de cazare cu cele din document, să confirme completarea corectă și să restituie imediat actul de identitate. Legea nu permite păstrarea buletinului până a doua zi, până la plecare sau până la achitarea camerei, sub pretextul formalităților. Turistul poate aștepta finalizarea verificării și poate cere documentul înapoi înainte să plece de la recepție. Alte situații în care gestul pare firesc Să presupunem că un client plătește o oră de plimbare, iar angajatul îi cere cartea de identitate, pe care o pune într-un sertar până la returnarea bicicletei. Documentul este folosit drept garanție, chiar dacă închirierea durează puțin. La fel, dacă, de exemplu, după o reparație, clientul constată că nu are suficienți bani și propune singur să își lase buletinul până revine cu diferența, buna intenție nu înlătură interdicția, care privește expres și garantarea plății datoriilor. Prezentarea pentru identificare este permisă în condițiile legii Interdicția nu înseamnă că nimeni nu îți poate cere să prezinți actul de identitate. Documentul poate fi necesar pentru verificarea identității, pentru îndeplinirea unei obligații legale sau pentru încheierea unui contract. Există și situații în care autoritățile competente îl pot reține în condițiile prevăzute de lege. Diferența practică este scopul pentru care documentul este cerut și păstrat. La închirierea unui echipament, de exemplu, verificarea datelor necesare contractului, urmată de restituirea actului, este diferită de păstrarea lui până la înapoierea echipamentului. În al doilea caz, documentul devine mijlocul prin care clientul este determinat să își respecte obligația. „Așa este regulamentul nostru” Un afiș care anunță că echipamentele se închiriază numai cu buletinul lăsat garanție nu constituie, prin el însuși, o autorizare legală. Nici semnarea unei hârtii prin care clientul acceptă practica nu înlătură interdicția. Din regula legală rezultă și că autorizarea unei firme pentru închirierea unor bunuri nu echivalează cu autorizarea de a păstra actele clienților drept garanție. Comerciantul poate propune alte modalități de garantare, în condițiile legii și ale contractului: de exemplu, o garanție bănească rambursabilă sau blocarea unei sume pe card. Clientul trebuie să afle de la început valoarea, condițiile de restituire și situațiile în care se pot reține bani. Dar o fotografie sau o copie a buletinului? Fotografierea ori copierea documentului ridică o problemă distinctă: prelucrarea datelor personale. O copie nu este automat interzisă în orice împrejurare, dar firma trebuie să aibă un temei legal și să respecte necesitatea și proporționalitatea colectării datelor. Regulamentul general privind protecția datelor impune limitarea informațiilor prelucrate la ceea ce este necesar pentru scopul urmărit. Prin urmare, simpla înlocuire a buletinului din sertar cu o fotografie făcută pe telefon nu garantează legalitatea procedurii. Clientul poate cere explicații: de ce este necesară copia integrală, în baza cărui temei este colectată, cât timp va fi păstrată și cine va avea acces la ea. Datele strict necesare unui contract nu justifică automat păstrarea imaginii întregului document. Ce faci dacă ți se cere buletinul drept garanție Înainte să predai documentul, clarifică solicitarea: este necesar doar pentru identificare sau va rămâne la cealaltă persoană până returnezi bunul? Poți explica simplu că ești de acord cu verificarea legală a identității, dar că dorești o altă modalitate de garantare. Dacă accepți o garanție bănească, cere un document care să arate suma și condițiile restituirii. Dacă ai lăsat deja actul, solicită imediat înapoierea lui. În cazul unui refuz, notează locul, data și împrejurările și păstrează contractul, bonul, mesajele ori fotografia afișului care impune această condiție. Te poți adresa poliției, descriind exact situația. Pentru suspiciuni privind colectarea sau utilizarea nelegală a datelor personale, te poți adresa Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Legea pensiilor private intră în vigoare în doar câteva luni: cine va mai putea încasa toți banii deodată
Eveniment

Legea pensiilor private intră în vigoare în doar câteva luni: cine va mai putea încasa toți banii deodată

Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private intră în vigoare pe 5 ianuarie 2027 și schimbă modul de încasare pentru conturile care depășesc pragul legal. Cei care se apropie de pensionare vor mai putea încasa dintr-o singură tranșă economiile din pensia privată, dacă suma din cont nu depășește acest prag prevăzut de noua lege. La valorile din 2026, pragul ar fi de 15.372 de lei. Pentru conturile mai mari, noul sistem permite încasarea inițială a cel mult 30% din bani, iar restul se plătește lunar. Există însă reguli distincte pentru moștenitori și o perioadă de tranziție care trebuie înțeleasă înainte de orice decizie. Aplicarea noului mecanism de plată depinde și de autorizarea fondurilor care vor face aceste plăți. Prin urmare, data din calendar nu este singurul lucru pe care trebuie să îl verificați. Ce este Pilonul II de pensii Pilonul II este pensia administrată privat, pentru care se acumulează bani într-un cont individual, pe numele participantului. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Administratorul fondului investește aceste sume, iar valoarea contului reflectă contribuțiile și rezultatul investițiilor. Pentru salariații care participă la sistem, la Pilonul II ajunge, în mod obișnuit, o contribuție de 4,75% din salariul brut. Aceasta este inclusă în CAS de 25% reținută pentru pensie. De exemplu, la un salariu brut de 6.000 de lei, fără particularități fiscale, 285 de lei pe lună merg către Pilonul II. Această pensie se încasează separat de pensia de stat. Banii nu pot fi retrași oricând, ca dintr-un cont de economii: trebuie îndeplinite condițiile legale pentru plată, de regulă pensionarea pentru limită de vârstă. Există și situații de invaliditate sau deces, cu documente și reguli proprii. Noua lege privește și pensiile facultative, cunoscute drept Pilonul III, precum și pensiile ocupaționale. Condițiile prin care dobândiți dreptul la bani rămân cele specifice fiecărui sistem. Ce se schimbă din ianuarie 2027 În prezent, persoana care îndeplinește condițiile de plată la Pilonul II poate cere întreaga sumă deodată sau plăți eșalonate pe cel mult cinci ani. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Noul mecanism schimbă modul de încasare pentru conturile care depășesc pragul legal. Banii vor fi transferați către un fond de plată, iar titularul va încheia un contract pentru o pensie lunară. Va putea solicita și un avans de maximum 30%. Regulile actuale continuă însă până când ASF autorizează cel puțin un fond de plată de tip retragere programată. Această prevedere există chiar în noua lege. Așadar, dacă vă pensionați la începutul anului 2027, cereți administratorului să vă confirme ce regim se aplică dosarului dumneavoastră. Nu presupuneți că retragerea integrală a unei sume mari devine imposibilă automat în prima zi a anului. ASF a publicat deja norme pentru capitalul și autorizarea viitorilor furnizori. Norma nr. 16/2026 privind autorizarea lor intră în vigoare odată cu legea, însă publicarea normei nu înseamnă, în sine, autorizarea unui fond de plată. Cine va putea primi banii integral în noul sistem Excepția principală îi privește pe participanții ale căror economii dintr-un cont nu depășesc echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Aceștia vor putea primi banii direct de la administratorul fondului, fie într-o singură tranșă, fie eșalonat pe maximum 12 luni. Este o condiție legată de valoarea contului. Nu trebuie să aveți pensie de stat mică și nici să beneficiați personal de indemnizația socială. Aceasta este doar reperul folosit pentru calcularea pragului. De exemplu, o persoană cu pensie de stat de 4.000 de lei și economii de 10.000 de lei în Pilonul II va putea cere plata integrală a celor 10.000 de lei, dacă pragul aplicabil rămâne peste această sumă. Pensia de stat nu se adună la economiile private pentru această verificare. „Integral” înseamnă că banii pot fi plătiți într-o singură tranșă. Din sumă se rețin eventualele taxe și costuri de plată. Cum ar arăta pragul în bani În 2026, indemnizația socială pentru pensionari este de 1.281 de lei, potrivit CNPP. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Calculul este: 12 × 1.281 lei = 15.372 de lei. Dacă indemnizația rămâne la acest nivel când se aplică noul mecanism, situațiile ar arăta astfel: O persoană care are 10.000 de lei în contul de pensie privată va putea cere întreaga sumă deodată sau plata în rate, pe o perioadă de cel mult 12 luni. Aceleași opțiuni le va avea și cineva care a strâns exact 15.372 de lei, deoarece suma egală cu pragul se încadrează în excepție. Pentru un cont de 20.000 de lei, economiile depășesc pragul, astfel că plata se va face printr-un fond de plată. Titularul va putea solicita un avans de maximum 6.000 de lei, iar restul de 14.000 de lei va fi plătit lunar. Dacă în cont s-au acumulat 100.000 de lei, avansul maxim va fi de 30.000 de lei, iar cei 70.000 de lei rămași vor fi folosiți pentru plățile lunare. Aceste sume sunt calculate înaintea eventualelor rețineri fiscale. Suma exact egală cu pragul se încadrează în excepție. Noua lege trimite către fondul de plată conturile care depășesc pragul. Cei 15.372 de lei reprezintă un calcul la valoarea indemnizației din 2026, nu un plafon fix înscris în lege pentru toți anii următori. Dacă indemnizația se modifică, se schimbă și pragul. Pragul se verifică separat pentru fiecare cont Legea precizează că această condiție se aplică fiecărui cont individual de pensie privată. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Să presupunem că aveți 12.000 de lei în Pilonul II și 9.000 de lei într-un fond de pensii facultative. Deși totalul este de 21.000 de lei, fiecare cont se situează sub pragul calculat la valorile actuale. Veți putea cere plata integrală din fiecare, atunci când îndepliniți condițiile de acces specifice acelui pilon. Dacă aveți 80.000 de lei în Pilonul II și 10.000 de lei în Pilonul III, regulile diferă: primul cont intră în mecanismul de plată lunară, iar al doilea permite încasarea integrală. Contează valoarea stabilită pentru plată de administrator. Dacă sunteți aproape de prag, suma dintr-o informare mai veche nu este suficientă pentru a ști sigur unde vă încadrați. Ce se întâmplă dacă economiile depășesc pragul Veți putea solicita, o singură dată, cel mult 30% din suma transferată către fondul de plată, înainte de începerea pensiilor lunare. Opțiunea trebuie înscrisă în contract. Nu sunteți obligat să luați avansul maxim. Puteți cere mai puțin sau puteți lăsa întreaga sumă pentru plata pensiei. Dreptul la acest avans se acordă pentru fiecare cont individual. La economii de 100.000 de lei, un avans de 30% înseamnă 30.000 de lei înaintea reținerilor fiscale. Restul de 70.000 de lei rămâne pentru plățile ulterioare. Nu puteți folosi avansul pentru a transforma restul într-o retragere integrală. De exemplu, dintr-un cont de 20.000 de lei, după un avans de 6.000 de lei rămân 14.000 de lei. Din mecanismul prevăzut de lege rezultă că acest rest continuă să fie plătit lunar: încadrarea la prag se face înaintea avansului, când se stabilește accesul la fondul de plată. Cât veți primi lunar și de ce nu toată lumea așteaptă opt ani Noua lege prevede două tipuri de fonduri: pentru retragere programată și pentru pensie viageră. La retragerea programată, primiți lunar bani până vă sunt plătite toate economiile din cont. Regula este o plată lunară egală cu indemnizația socială pentru pensionari, actualizată anual după valoarea acesteia. Ultima plată poate fi mai mică, fiind restul rămas. Dacă plata calculată astfel s-ar întinde pe mai mult de opt ani, legea permite o sumă lunară mai mare, cu condiția ca durata totală a plăților să fie de cel puțin opt ani. Prin urmare, opt ani nu reprezintă durata obligatorie pentru orice cont. Revenind la exemplul cu 100.000 de lei și avans de 30.000 de lei: cei 70.000 de lei rămași ar acoperi 54 de plăți de câte 1.281 de lei și o ultimă plată de 826 de lei. Ar fi 55 de luni, adică aproximativ patru ani și șapte luni. Pentru un cont de 200.000 de lei, după avansul maxim rămân 140.000 de lei. Împărțirea lor pe 96 de luni ar însemna aproximativ 1.458 de lei lunar, dacă se alege un asemenea calendar în condițiile legii. Aceste exemple explică mecanismul: nu includ randamentele viitoare, comisioanele sau modificarea indemnizației sociale. Graficul efectiv va fi stabilit prin contract. Pensia viageră se plătește pe durata vieții, în condițiile produsului ales. Suma lunară se calculează de furnizor, ținând cont de economii și de caracteristicile contractului; nu se obține prin simpla împărțire a banilor la opt ani. Condițiile pentru moștenitori Dacă titularul moare înainte să intre în faza de plată, banii din Pilonul II se transmit potrivit regulilor de moștenire aplicabile acestui pilon. Beneficiarii pot opta, în condițiile Legii nr. 411/2004, pentru încasarea cotei cuvenite, inclusiv prin plată unică, sau pentru adăugarea banilor moșteniți în propriul cont de pensie privată. Nu trebuie să fie ei înșiși pensionari pentru a cere plata moștenirii. Dacă titularul primea o pensie prin retragere programată, noua lege prevede expres că suma rămasă neîncasată se plătește moștenitorilor într-o singură tranșă. De exemplu, dacă la deces rămân 60.000 de lei și există doi moștenitori cu cote egale, fiecare are dreptul la 30.000 de lei înaintea eventualelor rețineri. Nu sunt obligați să continue calendarul lunar al titularului și nici nu li se aplică limita de 30% pentru această plată. La pensia viageră, regulile sunt diferite. Nu se moștenește automat un „sold rămas”. În varianta simplă, pensia încetează la decesul titularului. Alte variante de contract pot prevedea continuarea pensiei către o persoană desemnată sau plata către un beneficiar până la expirarea unei perioade garantate. Moștenitorii au dreptul la pensia cuvenită și neîncasată pentru luna decesului și la eventuale restanțe. De aceea, înainte de alegerea unei pensii viagere, cereți să vi se explice în scris ce va primi familia în cazul decesului. Excepție pentru bolnavii de cancer Forma promulgată a Legii nr. 2/2026 nu prevede o retragere integrală doar pe baza unui diagnostic oncologic. Informațiile despre această excepție nu trebuie preluate ca regulă din legea finală. Pensionarea pentru invaliditate este o situație distinctă, care poate permite accesul la economiile din Pilonul II. În regimul aplicabil în prezent, beneficiarul unei pensii de invaliditate poate solicita plata unică sau eșalonată. Pentru un dosar depus după trecerea la noul mecanism, nu trebuie presupusă automat o derogare de la limita avansului doar pe baza diagnosticului. Cât ajunge efectiv în cont Soldul comunicat de administrator și suma virată în contul bancar pot fi diferite. În regulile fiscale aplicabile la data verificării, CASS de 10% se calculează la partea din plata pensiei care depășește 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie. Impozitul pe venit de 10% pornește de la câștigul peste contribuțiile nete, din care se scad plafonul neimpozabil de 3.000 de lei și CASS datorată, fără ca baza de impozitare să devină negativă. Așadar, pentru impozitul pe venit, contribuțiile nete nu sunt impozitate din nou. CASS are însă o bază de calcul diferită. Iată două exemple de plăți, pentru o persoană fără scutiri fiscale, înainte de comisioanele bancare sau taxele poștale: Să presupunem că primiți o plată unică de 15.000 de lei, din care 12.000 de lei reprezintă contribuțiile nete, iar 3.000 de lei sunt câștigul obținut din investiții. CASS se calculează pentru partea din plată care depășește plafonul de 3.000 de lei: 10% din 12.000 de lei, adică 1.200 de lei. Impozitul pe venit este zero, deoarece câștigul nu depășește plafonul neimpozabil. Veți rămâne cu 13.800 de lei, înainte de eventualele comisioane bancare sau taxe poștale. Într-un al doilea exemplu, primiți o plată de 30.000 de lei, care include contribuții nete de 24.000 de lei și un câștig de 6.000 de lei. CASS este de 2.700 de lei, adică 10% din diferența dintre plata de 30.000 de lei și plafonul de 3.000 de lei.  Pentru impozitul pe venit, din câștigul de 6.000 de lei se scad plafonul neimpozabil de 3.000 de lei și CASS de 2.700 de lei. Rămân 300 de lei impozabili, pentru care se rețin 30 de lei impozit. Suma de încasat va fi, așadar, de 27.270 de lei, înainte de costurile transferului. Pentru aceeași economie de 15.000 de lei, dacă plata se face în 12 luni distincte, cu câte 1.250 de lei lunar, fiecare rată se situează sub plafonul de 3.000 de lei. În aceste condiții, pentru respectiva plată nu rezultă CASS sau impozit pe venit; rămân eventualele costuri de transfer. Regimul CASS pentru pensii este prevăzut, în legislația verificată, până la 31 decembrie 2027. Pentru plățile viitoare se vor folosi regulile fiscale aplicabile atunci. Cereți o simulare netă înainte de alegerea avansului sau a eșalonării. Reținerile sunt făcute de plătitor. Ce aveți de făcut și ce acte să pregătiți 1. Aflați cine vă administrează banii. Dacă nu știți fondul de Pilon II, puteți utiliza serviciul ASF „Află la ce fond de pensii ești!”. Apoi cereți administratorului soldul actual, totalul contribuțiilor nete și informații despre dreptul la plată. 2. Verificați dacă puteți solicita banii. La Pilonul II, dosarul obișnuit se bazează pe decizia de pensionare pentru limită de vârstă. Pentru invaliditate sau moștenire există documentații separate. 3. Cereți formularul actualizat și lista actelor. Pentru pensionarea pentru limită de vârstă, documentele cerute în prezent de Norma ASF nr. 27/2017 sunt: - cererea de plată; - decizia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei similare prevăzute de lege; - actul de identitate valabil; - extras de cont sau document bancar cu numele titularului și IBAN-ul, dacă alegeți viramentul; - certificatul de handicap grav sau accentuat, dacă există; - procura specială autentică și actul de identitate al mandatarului, dacă depune altcineva dosarul. Forma documentelor depinde de modalitatea de depunere. La prezentarea personală, originalele prevăzute de normă pot fi verificate, iar administratorul păstrează copii. La trimiterea prin poștă ori curier, pentru anumite acte sunt necesare copii legalizate. Depunerea electronică are cerințe privind semnăturile electronice calificate; o fotografie trimisă prin e-mail nu înlocuiește automat documentele cerute. Pentru invaliditate se solicită decizia de pensie de invaliditate și documentele specifice cazului. Pentru moștenire, pregătiți cererea, actul de identitate, documentul succesoral care stabilește calitatea și cota cuvenită, precum și datele bancare; administratorul poate solicita și certificatul de deces. Pentru minori ori reprezentanți sunt necesare actele corespunzătoare. Aceasta este documentația din regimul actual. La trecerea la noul sistem, folosiți lista valabilă atunci, comunicată de administrator și de furnizorul ales. 4. În noul mecanism, solicitați intrarea în faza de plată. Administratorul vă comunică valoarea calculată a economiilor. Dacă vă încadrați sub prag sau exact la prag, cereți plata integrală ori eșalonarea pe maximum 12 luni. Dacă îl depășiți, alegeți un furnizor autorizat și încheiați contractul de plată, inclusiv opțiunea privind avansul. 5. Verificați suma netă și termenele. În regimul actual, plata unică la pensionarea pentru limită de vârstă se face în 30 de zile calendaristice de la depunerea documentației complete. Dacă sunt necesare completări, termenul se întrerupe și începe din nou după primirea lor. În noul sistem, legea acordă administratorului cinci zile lucrătoare de la încheierea contractului pentru transferul banilor către fondul de plată. Acesta este termenul transferului între fonduri. Data avansului și calendarul pensiei lunare trebuie verificate în contract. Înainte de semnare, cereți să vedeți cât primiți efectiv la început, cât veți încasa lunar, ce comisioane suportați și ce drepturi vor avea moștenitorii. Aceste informații vă permit să comparați ofertele pornind de la banii pe care îi veți putea folosi.

Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul
Eveniment

Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul

Bucătăriile open space au devenit tot mai populare, mai ales în apartamentele mici, unde eliminarea peretelui dintre bucătărie și living creează senzația unui spațiu mai generos. Situația se complică însă atunci când în încăpere rămâne un aragaz sau o plită alimentată cu gaze naturale. Transformarea bucătăriei nu înseamnă automat că locuința devine neconformă și nici că detectorul este obligatoriu numai pentru că spațiul este deschis. Însă proprietarul trebuie să respecte simultan regulile privind instalațiile de gaze, ventilarea încăperii și autorizarea lucrărilor de modificare a apartamentului. Open space-ul nu impune automat detectorul Normele ANRE nu stabilesc că orice bucătărie open space trebuie dotată automat cu detector de gaze. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Obligația este determinată de existența aparatelor alimentate cu gaze și de caracteristicile încăperii în care acestea funcționează. Dacă locuința are exclusiv plită și cuptor electrice și nu este traversată de conducte care necesită măsuri speciale de siguranță, simplul fapt că bucătăria este deschisă către living nu generează obligația montării unui detector de gaze. Situația este diferită dacă în spațiul open space există un aragaz, o plită, o centrală termică sau un alt aparat alimentat cu gaze naturale. În acest caz, întreaga configurație trebuie să îndeplinească cerințele tehnice privind volumul, suprafețele vitrate, alimentarea cu aer și evacuarea gazelor de ardere. Când este obligatoriu detectorul cu electrovalvă Una dintre cele mai importante reguli privește ferestrele. Citește și: Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026 Potrivit articolului 129 din Normele tehnice aprobate prin Ordinul ANRE nr. 89/2018, dacă geamurile încăperii au o grosime mai mare de 4 milimetri sau sunt de construcție specială, geam securizat, armat ori tâmplărie de tip termopan, este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze naturale. Detectorul trebuie să acționeze automat o electrovalvă montată pe conducta de alimentare. Dacă aparatul identifică o concentrație periculoasă de gaz, electrovalva închide alimentarea, limitând riscul de incendiu sau explozie. Prin urmare, într-o bucătărie open space cu aragaz pe gaz și ferestre termopan, detectorul cu electrovalvă este, în mod obișnuit, obligatoriu. Regula nu apare pentru că bucătăria este open space, ci pentru că în încăperea cu aparat pe gaz există tâmplărie etanșă sau geamuri care nu îndeplinesc rolul suprafețelor tradiționale de decomprimare. Detectorul poate fi impus și în alte situații în care proiectantul ori firma care efectuează verificarea sau revizia tehnică identifică un risc de intoxicare, incendiu sau explozie prin acumularea gazelor. Un senzor care doar declanșează alarma nu este suficient Proprietarii confundă frecvent detectorul cerut de normele tehnice cu senzorii simpli disponibili în magazine. Citește și: Aer condiționat, copertină sau cameră pe fațada blocului: greșeli care pot aduce amenzi de până la un milion de lei Un aparat care doar emite un semnal sonor poate oferi o protecție suplimentară, dar nu îndeplinește singur cerința legală atunci când normele impun întreruperea automată a gazelor. În această situație este necesar un sistem compatibil format din detector și electrovalvă. Alegerea echipamentelor trebuie făcută în funcție de configurația instalației, iar montarea trebuie să respecte instrucțiunile producătorului și soluția stabilită de specialist. Nu este recomandată cumpărarea unui detector la întâmplare și conectarea lui în regie proprie la instalația de gaze. De asemenea, detectorul de gaze naturale nu trebuie confundat cu detectorul de monoxid de carbon. Primul identifică scăpările de gaz metan, iar al doilea avertizează asupra acumulării monoxidului de carbon produs, de regulă, prin ardere incompletă. Cele două aparate răspund unor riscuri diferite. Livingul și bucătăria pot deveni, tehnic, aceeași încăpere Eliminarea peretelui dintre bucătărie și living modifică spațiul luat în calcul la evaluarea instalației. În anumite situații, volumele celor două zone pot fi considerate împreună, ceea ce poate ajuta la îndeplinirea cerințelor privind volumul necesar funcționării aparatelor. Normele stabilesc un volum interior minim de 7,5 metri cubi pentru bucătării și de 18 metri cubi pentru celelalte tipuri de încăperi. Pentru aparatele cu flacără liberă trebuie respectată și condiția privind raportul dintre volumul interior și debitul instalat de gaze. Faptul că prin eliminarea peretelui rezultă o încăpere mai mare nu rezolvă însă automat toate problemele. Specialistul trebuie să verifice și poziția ferestrelor, suprafața vitrată, admisia aerului, ventilarea și modul în care sunt evacuate gazele rezultate din ardere. Cu alte cuvinte, regula nu poate fi redusă la ideea că „livingul este mare, deci aragazul poate rămâne fără alte măsuri”. Detectorul nu înlocuiește grilele de ventilare O altă confuzie frecventă este că, odată instalat detectorul, proprietarul poate închide grilele de aerisire sau poate renunța la ventilarea bucătăriei. Normele impun separat: - asigurarea aerului necesar arderii; - ventilarea naturală sau mecanică; - evacuarea gazelor de ardere; - existența suprafețelor vitrate necesare; - montarea detectorului și a electrovalvei, atunci când condițiile o cer. În spațiile cu tâmplărie etanșă, aerul necesar arderii nu mai poate fi considerat asigurat prin neetanșeitățile ferestrelor. Pot deveni necesare prize de aer direct din exterior, iar acestea nu trebuie obturate. Pentru încăperile în care funcționează aparate cu flacără liberă trebuie prevăzute și canale sau grile pentru evacuarea gazelor de ardere. O hotă cu recirculare, care filtrează aerul și îl trimite înapoi în cameră, nu este echivalentă cu o hotă care evacuează aerul în exterior. Ce se întâmplă dacă proprietarul a eliminat peretele A doua problemă este legalitatea lucrării prin care a fost creat open space-ul. Eliminarea unui perete nu trebuie făcută înainte de a se stabili dacă acesta este structural sau doar de compartimentare. Un perete din beton armat, o diafragmă, un stâlp sau un alt element al structurii de rezistență nu poate fi demolat ca o simplă amenajare interioară. Din 25 august 2026, Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) reglementează inclusiv procedura notificării pentru anumite lucrări din apartamente. Printre acestea se pot afla renovarea ori extinderea bucătăriei și anumite modificări de compartimentări interioare nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare. Procedura simplificată nu înseamnă însă că orice perete poate fi scos fără documente. Dacă intervenția afectează structura de rezistență, instalațiile comune, securitatea la incendiu sau alte elemente protejate ale clădirii, pot fi necesare expertiză tehnică, proiect și autorizație. Proprietarul trebuie să se intereseze la primărie înainte de executarea lucrării, nu după ce peretele a fost deja demolat. Dacă nu ai mutat aragazul, mai trebuie verificată instalația? Este prudent ca instalația să fie verificată chiar dacă aragazul a rămas în același loc. Proiectul instalației de gaze a fost întocmit pentru o anumită configurație a locuinței. Eliminarea peretelui poate schimba volumul încăperii, traseele de ventilare și condițiile în care funcționează aparatul. Firma autorizată trebuie să stabilească dacă noua situație respectă normele și dacă documentația instalației trebuie actualizată. Dacă au fost mutate conducta, robinetul, contorul, aragazul sau centrala, proprietarul nu poate trata lucrarea ca pe o simplă reamenajare. Modificarea instalației de utilizare a gazelor trebuie proiectată și executată prin operatori economici autorizați ANRE, urmată de probele și documentele cerute pentru punerea în funcțiune. Un instalator neautorizat, un constructor sau proprietarul nu poate muta legal conducta de gaze doar pentru ca aceasta să se potrivească noii mobile de bucătărie. Ce se poate întâmpla la verificarea instalației Instalațiile de gaze trebuie verificate periodic, iar firma autorizată analizează nu doar eventualele pierderi, ci și condițiile de funcționare în siguranță. Dacă specialistul constată că apartamentul are geamuri termopan, dar nu este montat detectorul obligatoriu, că grilele au fost astupate, că instalația a fost modificată fără documente ori că noua compartimentare creează un risc, neconformitățile sunt consemnate și trebuie remediate. Operatorul sistemului de distribuție are dreptul să sisteze alimentarea aparatelor și a instalațiilor care nu respectă cerințele legale. Așadar, riscul concret nu este doar o recomandare trecută într-un proces-verbal, ci și oprirea gazelor până la remedierea problemelor și îndeplinirea condițiilor de repunere în funcțiune. Detectorul montat ulterior nu acoperă automat o conductă mutată ilegal sau eliminarea neautorizată a unui element structural. Ce riști dacă peretele a fost eliminat fără procedura necesară Consecințele pot apărea pe două planuri diferite. Pe partea de construcții, autoritatea poate dispune oprirea lucrărilor, intrarea în legalitate, dacă aceasta este posibilă, ori readucerea apartamentului la situația conformă. Dacă a fost afectată structura, proprietarul se poate confrunta cu obligația efectuării unei expertize și cu lucrări costisitoare de remediere. Neconcordanțele dintre configurația reală a apartamentului și documentația cadastrală pot crea probleme și la vânzare, la obținerea unui credit ipotecar sau la actualizarea actelor proprietății. Pe partea instalației de gaze, o neconformitate poate duce la întreruperea alimentării până când instalația este verificată și adusă la condițiile tehnice cerute. În cazul unui accident, existența unor intervenții neautorizate poate complica stabilirea răspunderii și eventuala despăgubire acordată în baza unei polițe de asigurare. Ce trebuie să facă proprietarul unei bucătării deja transformate Proprietarul care are deja o bucătărie open space cu aragaz pe gaz nu trebuie să tragă singur concluzia că instalația este sigură doar fiindcă a funcționat ani întregi fără incidente. Primii pași sunt: - să verifice dacă peretele eliminat era structural sau nestructural și ce documente au stat la baza lucrării; - să compare configurația actuală cu releveul și actele cadastrale; - să solicite unei firme autorizate ANRE verificarea instalației și a condițiilor de ventilare; - să monteze, dacă este necesar, detectorul automat împreună cu electrovalva; - să nu astupe grilele și prizele de aer; - să verifice dacă poziția aragazului și traseul conductei corespund proiectului; - să ceară primăriei informații despre procedura necesară pentru documentarea ori regularizarea lucrării. Ce trebuie reținut Bucătăria open space nu face obligatoriu detectorul doar prin denumirea sau amenajarea ei. În schimb, dacă în spațiu există aragaz ori alt aparat pe gaz și ferestre termopan, detectorul automat conectat la electrovalvă este obligatoriu. Spațiul mai mare rezultat prin unirea bucătăriei cu livingul poate conta la calcularea volumului, dar nu elimină cerințele privind aerul necesar arderii, ventilarea, evacuarea gazelor de ardere și suprafețele vitrate. O bucătărie poate avea detector și, în același timp, să rămână neconformă deoarece instalația de gaze a fost mutată fără proiect sau pentru că a fost afectat un element structural.

Pensia de urmaș în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când poate fi cumulată cu alte venituri
Eveniment

Pensia de urmaș în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când poate fi cumulată cu alte venituri

În 2026 pensia de urmaș nu se acordă automat oricărei rude a unei persoane decedate. Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, beneficiari pot fi numai copiii și soțul supraviețuitor, iar condițiile diferă în funcție de vârstă, continuarea studiilor, invaliditate, durata căsătoriei și veniturile obținute. În anumite situații, pensia poate fi cumulată cu salariul sau cu alte surse de venit, însă depășirea plafonului legal poate duce la suspendarea plății. Cine poate primi pensie de urmaș Pensia de urmaș se acordă după decesul unei persoane care: Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă - era deja pensionară; - sau îndeplinea, la data decesului, condițiile pentru obținerea unei pensii în sistemul public. Legea recunoaște două categorii de urmași: copiii și soțul supraviețuitor. Părinții, frații, surorile ori alte rude nu pot solicita acest tip de pensie, chiar dacă au fost întreținute de persoana decedată. Până la ce vârstă primesc copiii pensia de urmaș Copiii au dreptul la pensie de urmaș în aceste condiții: Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea - până la împlinirea vârstei de 16 ani; - până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, dacă urmează o formă de învățământ organizată potrivit legii; - pe toată durata invalidității, indiferent de grad, dacă aceasta a apărut înainte de împlinirea vârstei de 16 ani sau în perioada în care copilul își continua studiile, dar nu mai târziu de 26 de ani. După împlinirea vârstei de 16 ani, beneficiarul trebuie să dovedească în fiecare an continuarea studiilor. Adeverința se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de zece zile de la începerea anului școlar sau universitar. Dacă documentul nu este depus, plata se suspendă. Pentru elevii și studenții care își întrerup studiile, pensia încetează să mai fie datorată din momentul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile legale. Simplul fapt că tânărul nu a împlinit încă 26 de ani nu este suficient. Copilul poate lucra și primi pensie de urmaș Legea nr. 360/2023 nu interzice copilului beneficiar să obțină simultan venituri din muncă. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Un elev sau un student poate avea contract de muncă, inclusiv cu normă întreagă, fără ca pensia de urmaș să fie suspendată din cauza salariului, atât timp cât continuă studiile și nu a împlinit 26 de ani. Prin urmare, plafonul reprezentat de salariul minim brut nu se aplică urmașilor copii. În cazul lor contează vârsta, continuarea studiilor și, după caz, existența invalidității în condițiile stabilite de lege. Există însă o situație distinctă atunci când beneficiarul are și o pensie proprie. Copilul care îndeplinește condițiile atât pentru o pensie proprie, cât și pentru pensia de urmaș trebuie să opteze pentru dreptul mai avantajos; cele două pensii din sistemul public nu se încasează împreună. Când primește soțul supraviețuitor pensie pe viață Soțul supraviețuitor dobândește dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții după împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă mariajul a durat cel puțin 15 ani. Vârsta standard nu este aceeași pentru toate persoanele, ci se stabilește în funcție de sex și data nașterii, potrivit anexei nr. 5 la Legea pensiilor. De aceea, verificarea trebuie făcută pentru fiecare beneficiar în parte. Dacă mariajul a durat între 10 și 15 ani, dreptul poate fi acordat, dar suma este redusă cu 0,5% pentru fiecare lună de căsătorie lipsă până la 15 ani, echivalentul unei diminuări de 6% pentru fiecare an. De exemplu, la o căsătorie de 13 ani, cuantumul cuvenit soțului supraviețuitor va fi redus cu 12%. Dacă mariajul a durat exact zece ani, reducerea ajunge la 30%. O căsătorie mai scurtă de zece ani nu permite acordarea pensiei pe viață la vârsta standard, dar soțul poate beneficia de drept în alte situații prevăzute de lege. Pensia de urmaș înaintea vârstei de pensionare Soțul supraviețuitor care nu a ajuns încă la vârsta standard poate primi pensie de urmaș pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, dacă mariajul a durat cel puțin un an. În această situație trebuie respectată și condiția referitoare la veniturile profesionale: acestea nu trebuie să depășească salariul minim brut pe țară garantat în plată. Durata căsătoriei nu mai contează dacă decesul susținătorului a fost provocat de un accident de muncă sau de o boală profesională. Rămân însă aplicabile condiția de vârstă și cea privind veniturile. Persoanele beneficiare pe motiv de invaliditate trebuie să se prezinte la revizuirile medicale și să respecte programele de recuperare recomandate. Neîndeplinirea acestor obligații poate conduce mai întâi la suspendarea și, ulterior, la încetarea dreptului. Dreptul acordat timp de șase luni după deces Soțul supraviețuitor care nu întrunește condițiile pentru pensia pe viață sau pentru cea acordată pe motiv de invaliditate poate primi pensie de urmaș timp de șase luni de la data decesului. Și în acest caz, veniturile profesionale trebuie să se situeze sub plafonul stabilit de lege. Dreptul încetează după expirarea celor șase luni, fără a fi necesară o altă decizie a beneficiarului. Această perioadă reprezintă o protecție temporară oferită imediat după pierderea susținătorului, nu o pensie permanentă. Situația soțului care îngrijește un copil mic Dacă, la data decesului, soțul supraviețuitor are în îngrijire unul sau mai mulți copii în vârstă de până la șapte ani, pensia de urmaș poate fi plătită până când ultimul copil împlinește această vârstă. Și aici se aplică limita veniturilor profesionale. Dacă beneficiarul depășește plafonul prevăzut de lege, plata pensiei se suspendă. Dreptul încetează atunci când ultimul copil ajunge la vârsta de șapte ani. Ulterior, soțul supraviețuitor poate primi din nou pensia numai dacă îndeplinește o altă condiție legală, de exemplu ajunge la vârsta standard de pensionare și durata căsătoriei îi permite acordarea dreptului. Cum se calculează pensia de urmaș Calculul pornește de la: - pensia pentru limită de vârstă pe care persoana decedată o primea sau la care ar fi avut dreptul; - pensia de invaliditate de gradul I pe care o primea ori ar fi putut să o primească, dacă decesul a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă. Din dreptul astfel determinat se acordă: 50% pentru un singur urmaș; 75% pentru doi urmași; 100% pentru trei sau mai mulți urmași. Procentele nu se acordă fiecărui beneficiar în parte, ci reprezintă cuantumul total destinat tuturor urmașilor îndreptățiți. De exemplu, dacă baza de calcul este de 3.000 de lei, un singur urmaș va primi 1.500 de lei. Pentru doi urmași se acordă în total 2.250 de lei, suma fiind împărțită între ei. Dacă există cel puțin trei urmași, totalul pensiei de urmaș va fi de 3.000 de lei. Când numărul beneficiarilor se modifică – de exemplu, unul dintre copii termină studiile sau împlinește 26 de ani – pensia se recalculează pentru cei care își păstrează dreptul. În cazul copiilor orfani de ambii părinți, drepturile se calculează separat după fiecare părinte și apoi se însumează. Ce venituri poate avea soțul supraviețuitor Pensia de urmaș nu este incompatibilă cu orice fel de venit. Restricția privește în special veniturile obținute: - pe baza unui contract individual de muncă; - dintr-un raport de serviciu; - din funcții elective sau din funcții de numire în autoritățile executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului; - în calitate de membru cooperator, în condițiile prevăzute de lege. Dacă asemenea venituri lunare depășesc salariul minim brut pe țară, plata pensiei de urmaș se suspendă. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut general este de 4.325 de lei, potrivit HG nr. 146/2026. În prima jumătate a anului, plafonul a fost de 4.050 de lei. Important: comparația se face cu venitul brut, nu cu suma netă primită „în mână”. În schimb, veniturile care nu se încadrează în categoriile profesionale expres indicate de lege – precum chirii, dividende, dobânzi sau câștiguri din investiții – nu determină, prin ele însele, suspendarea pensiei de urmaș. Pentru situațiile atipice, natura fiscală și juridică a venitului trebuie însă verificată la casa teritorială de pensii. Depășirea plafonului suspendă plata, nu anulează definitiv dreptul Obținerea unui salariu peste plafon nu duce automat la pierderea definitivă a pensiei. Plata este suspendată pe perioada în care există cauza de incompatibilitate. După încetarea activității sau după reducerea veniturilor sub plafon, beneficiarul poate cere reluarea plății. Aceasta se face, de regulă, din luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, pe baza cererii și a documentelor doveditoare. Beneficiarul are obligația să comunice casei de pensii în termen de 15 zile modificările care pot influența plata. Încasarea necuvenită a pensiei după depășirea plafonului poate conduce la recuperarea sumelor. Pensia proprie și pensia de urmaș nu se adună O confuzie frecventă privește situația în care văduva sau văduvul are deja propria pensie pentru limită de vârstă. Legea nu permite încasarea integrală a ambelor pensii din sistemul public. Beneficiarul poate opta pentru cea mai avantajoasă: - fie își păstrează pensia proprie; - fie solicită pensia de urmaș calculată după soțul decedat. Nu se adaugă 50% din pensia soțului peste pensia proprie. Plata dreptului ales se face începând cu luna următoare depunerii solicitării. Dacă raportul dintre cele două cuantumuri se schimbă ulterior, persoana poate cere din nou trecerea la pensia mai avantajoasă. Când încetează definitiv pensia de urmaș Dreptul poate înceta, între altele, atunci când: - beneficiarul decedează; - copilul împlinește 16 ani și nu își continuă studiile; - copilul termină studiile sau împlinește 26 de ani; - beneficiarul încadrat în grad de invaliditate își redobândește capacitatea de muncă; - soțul supraviețuitor se recăsătorește; - expiră perioada de șase luni pentru care fusese acordat dreptul temporar; - ultimul copil aflat în îngrijire împlinește șapte ani; - urmașul este condamnat definitiv pentru omor sau tentativă de omor asupra susținătorului. Recăsătorirea duce la încetarea dreptului, nu doar la suspendarea lui. În schimb, depășirea plafonului de venit ori nedepunerea la timp a adeverinței de studii determină, în principiu, suspendarea plății, care poate fi reluată după remedierea situației. Cererea trebuie depusă în cel mult 30 de zile pentru a nu pierde bani Pensia de urmaș se acordă numai la cerere. Dacă susținătorul era pensionar și solicitarea este depusă în termen de 30 de zile de la deces, drepturile se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul. Dacă persoana decedată nu era pensionară, dar îndeplinea condițiile pentru pensie, cererea depusă în 30 de zile permite acordarea dreptului de la data decesului. Când termenul este depășit, pensia se acordă, de regulă, numai de la data înregistrării cererii, nu retroactiv pentru întreaga perioadă anterioară. Dosarul cuprinde, în principal, certificatul de deces, actele de stare civilă ale urmașilor, documentele privind studiile sau invaliditatea și, dacă susținătorul nu era pensionar, actele necesare stabilirii pensiei la care acesta ar fi avut dreptul. Cererea poate fi depusă la casa teritorială de pensii, online prin serviciile puse la dispoziție de CNPP sau prin mandatar cu procură specială.

Construcțiile în curte: unde se termină dreptul proprietarului și când încep procesele cu vecinii
Eveniment

Construcțiile în curte: unde se termină dreptul proprietarului și când încep procesele cu vecinii

Poți ridica un garaj, un foișor sau o magazie în propria curte fără să-i ceri automat permisiunea vecinului. Libertatea de a construi se oprește însă la limita proprietății și la dreptul acestuia la siguranță și intimitate. CATUC simplifică, din 25 august 2026, procedurile pentru unele anexe, dar nu înlătură regulile din Codul civil și din documentațiile locale de urbanism. O amplasare greșită, o streașină trecută peste hotar sau o fereastră orientată direct spre curtea alăturată pot duce la oprirea lucrărilor, despăgubiri și chiar desființarea construcției. Poți construi fără să-i ceri automat voie vecinului Faptul că o construcție este amplasată în apropierea gardului nu înseamnă, prin el însuși, că proprietarul are nevoie de acordul vecinului. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Acesta nu poate decide discreționar dacă îți permite sau nu să construiești pe terenul tău. În principiu, nu ai nevoie de consimțământul lui dacă anexa: - este amplasată integral pe proprietatea ta; - respectă retragerile prevăzute de regulamentul local de urbanism; - nu afectează fundația, zidurile sau stabilitatea construcției vecine; - nu are ferestre ori terase realizate cu încălcarea distanțelor legale; - nu evacuează apa de ploaie pe terenul alăturat; - nu încalcă normele de securitate la incendiu; - este executată prin procedura legală aplicabilă: autorizație, notificare sau, în cazurile expres prevăzute, fără formalități. Un vecin nu poate bloca legal proiectul doar pentru că anexa îi schimbă priveliștea, îi umbrește o parte din curte sau nu îi place aspectul acesteia, dacă toate normele aplicabile sunt respectate. Situația se schimbă însă când construcția îi afectează efectiv proprietatea ori viața privată. CATUC simplifică actele, nu și regulile de construire Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor - CATUC, intrat în vigoare la 25 august 2026 - împarte lucrările în mai multe categorii: lucrări pentru care este necesară autorizație, lucrări realizate prin notificare și intervenții permise fără formalitățile clasice. Citește și: Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară În anumite localități rurale, anexele gospodărești precum garajele, terasele acoperite, pergolele, bucătăriile de vară, chioșcurile, piscinele sau grupurile sanitare, cu o suprafață cumulată de maximum 50 de metri pătrați, pot fi realizate prin procedura notificării prealabile. Facilitatea nu se aplică însă automat în toate satele. Sunt excluse, între altele, localitățile rurale din teritorii metropolitane, zonele construite protejate și zonele de protecție ale monumentelor istorice. Anumite anexe mici, demontabile, fără fundație, realizate din lemn sau metal, cu o suprafață cumulată de maximum 20 de metri pătrați și o înălțime de cel mult 2,5 metri, pot intra în categoria lucrărilor executate fără autorizație și fără notificare. Însă „fără autorizație” nu înseamnă „oriunde în curte”. CATUC precizează că și aceste construcții trebuie să respecte reglementările urbanistice, normele tehnice, legislația de mediu, regulile de protejare a patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile. Nu există o singură distanță legală pentru toate anexele Una dintre cele mai frecvente confuzii este că orice garaj, magazie sau foișor ar trebui amplasat la o distanță standard față de gard. Citește și: Afacere în apartament după 25 august 2026: noile reguli CATUC pentru schimbarea destinației locuinței În realitate, nu există o singură valoare valabilă pentru toate terenurile și toate construcțiile. Distanța poate fi stabilită prin: - regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului sau PUZ-ului; - regulile privind amplasarea construcțiilor pe parcelă; - normele de securitate la incendiu; - cerințele privind însorirea și igiena; - caracteristicile clădirilor învecinate; - prevederile Codului civil. Unele regulamente permit amplasarea anexei pe limita de proprietate, de exemplu într-o zonă în care clădirile sunt construite tradițional în regim înșiruit sau cuplat. Altele impun o retragere de doi, trei metri ori o distanță raportată la înălțimea construcției. Din acest motiv, primul document care trebuie verificat este certificatul de urbanism. Acesta arată ce regim juridic și urbanistic are terenul și ce distanțe trebuie respectate în cazul concret. Codul civil stabilește un minimum de 60 de centimetri În lipsa unei reguli speciale prevăzute de lege sau de regulamentul local de urbanism, articolul 612 din Codul civil impune o distanță minimă de 60 de centimetri între construcție și linia de hotar. Cei 60 de centimetri reprezintă însă numai regula civilă generală. Dacă regulamentul local cere trei metri, proprietarul nu poate invoca prevederea din Codul civil pentru a construi la 60 de centimetri. Se aplică norma mai restrictivă. Distanța se măsoară față de linia juridică de hotar, nu neapărat față de gardul pe care proprietarii îl văd în teren. Un gard vechi poate fi deplasat, iar limitele reale pot fi diferite de cele presupuse de vecini. Înaintea proiectării unei anexe lângă hotar este, de aceea, recomandată o ridicare topografică. Dacă fundația, peretele sau streașina depășește chiar și parțial limita cadastrală, nu mai este vorba doar despre nerespectarea unei distanțe, ci despre ocuparea proprietății altuia. Când devine necesar acordul vecinului Acordul vecinului poate fi necesar atunci când proprietarul vrea să se abată de la distanța minimă prevăzută de Codul civil sau când lucrările pot afecta imobilul alăturat. De exemplu, consimțământul său poate deveni relevant dacă: - anexa urmează să fie amplasată sub distanța legală față de hotar; - construcția se lipește de un zid sau de o clădire existentă; - săpăturile pot afecta fundația imobilului vecin; - trebuie realizate lucrări de consolidare ori protecție pe proprietatea alăturată; - se dorește deschiderea unor ferestre sau balcoane sub distanțele legale; - proiectul presupune folosirea unui zid comun. O simplă semnătură pe o schiță sau o înțelegere verbală nu oferă întotdeauna suficientă protecție. Atunci când se derogă de la distanțele impuse de Codul civil, acordul trebuie exprimat prin înscris autentic. Nici acordul vecinului nu permite însă orice. Proprietarii nu pot înlătura printr-o înțelegere privată normele obligatorii de urbanism, cerințele de securitate la incendiu sau restricțiile aplicabile zonelor protejate. Ferestrele spre curtea vecinului au reguli separate O anexă poate respecta distanța față de hotar și totuși să încalce dreptul la intimitate al vecinului. Codul civil stabilește reguli distincte pentru ferestre, balcoane, terase și alte amenajări care permit vederea asupra terenului alăturat. Pentru o fereastră sau un balcon cu vedere directă spre proprietatea vecină trebuie păstrată o distanță de cel puțin doi metri față de linia de hotar. Dacă vederea este oblică, distanța minimă este de un metru. Aceasta se măsoară perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al ferestrei sau balconului până la hotar. Prin urmare, faptul că peretele garajului a fost amplasat legal la o anumită distanță nu înseamnă că în acel perete poate fi deschisă orice fereastră. Amplasarea construcției și amplasarea ferestrelor sunt două probleme juridice diferite. Ce este „servitutea de vedere” Prin „servitute de vedere” se înțelege dreptul de a avea și păstra o fereastră, un balcon sau o altă deschidere care permite vederea asupra proprietății vecine în alte condiții decât cele permise de regula generală. Dacă vecinul acceptă o fereastră amplasată sub distanța legală, înțelegerea ar trebui consemnată prin act autentic și, după caz, înscrisă în cartea funciară. Astfel, situația rămâne clară inclusiv după vânzarea uneia dintre proprietăți. O permisiune verbală este riscantă. Vecinul se poate răzgândi, iar noul proprietar al terenului alăturat poate refuza să recunoască înțelegerea despre care nu există nicio dovadă. Într-un zid comun nu poate fi realizată o fereastră sau o altă deschidere fără acordul proprietarilor, indiferent de dimensiunile acesteia. O fereastră de lumină nu este neapărat o fereastră de vedere Codul civil permite realizarea unei ferestre destinate exclusiv iluminării, chiar dacă nu sunt respectate distanțele cerute pentru vederea directă sau oblică, dar numai dacă aceasta este construită astfel încât să împiedice vederea spre terenul vecin. Poate fi vorba despre un geam mat, fix, amplasat suficient de sus și conceput astfel încât o persoană să nu poată privi în curtea alăturată. Nu este suficient ca proprietarul să spună că deschiderea este „doar pentru lumină”. Modul de realizare trebuie să facă efectiv imposibilă vederea. În cazul unui foișor sau al unei terase acoperite, analiza poate fi mai complicată. Chiar dacă nu există ferestre, laturile deschise și platforma ridicată pot oferi o vedere permanentă asupra curții vecine. Amplasarea și soluțiile de protecție trebuie stabilite încă din proiect. Streașina și apa de ploaie nu pot trece hotarul Proprietarul trebuie să construiască acoperișul astfel încât apa de ploaie să se scurgă pe terenul său. Un burlan îndreptat spre curtea alăturată sau o streașină care trimite apa peste gard poate atrage răspunderea civilă. Niciun element al construcției nu ar trebui să depășească hotarul fără un drept legal. Regula privește nu numai zidul, ci și fundația, izolația, streașina, jgheabul ori alte elemente constructive. Chiar dacă anexa a fost autorizată, vecinul poate cere în instanță înlăturarea părților care îi ocupă proprietatea și repararea prejudiciului produs de infiltrații sau de evacuarea apelor. Autorizația nu înseamnă că vecinul nu mai poate contesta lucrarea Autorizația de construire și procedura notificării privesc relația dintre proprietar și autoritatea publică. Ele nu înlătură drepturile civile ale vecinului. Primăria poate autoriza o construcție pe baza documentelor depuse, dar nu soluționează definitiv un litigiu privind hotarul, proprietatea terenului sau afectarea unei clădiri învecinate. În funcție de situație, vecinul poate cere: - verificarea și oprirea lucrărilor; - suspendarea sau anularea autorizației; - readucerea construcției în limitele aprobate; - închiderea ori modificarea ferestrelor nelegale; - înlăturarea elementelor care depășesc hotarul; - repararea prejudiciilor; - desființarea totală sau parțială a construcției. Nici aprobarea tacită a unei notificări nu legalizează o lucrare care încalcă regulamentul de urbanism, Codul civil sau dreptul de proprietate al vecinului. Cum eviți un proces înainte să începi construcția Cea mai sigură soluție este verificarea situației juridice și urbanistice înainte de cumpărarea materialelor sau turnarea fundației. Proprietarul ar trebui să afle: - unde se află exact hotarul cadastral; - ce retrageri impune regulamentul local; - în ce procedură se încadrează anexa; - dacă sunt necesare autorizația ori notificarea; - ce distanțe de securitate la incendiu trebuie respectate; - dacă ferestrele, terasa sau foișorul permit vederea spre curtea vecină; - dacă lucrările pot afecta o fundație sau un zid existent; - unde vor fi evacuate apele de pe acoperiș. CATUC reduce birocrația pentru unele construcții mici, dar transferă o parte importantă a răspunderii către beneficiar, proiectanți și executanți. Faptul că o anexă poate fi ridicată prin notificare sau fără autorizația clasică nu îl scutește pe proprietar de obligația de a verifica toate regulile aplicabile. În fond, dreptul de a construi în propria curte este real, dar nu absolut. Proprietarul nu trebuie să ceară voie vecinului pentru fiecare garaj, foișor sau magazie. Trebuie însă să se asigure că lucrarea rămâne, juridic și fizic, în limitele terenului său. Dincolo de această limită încep reclamațiile, procesele și, în cazurile grave, obligația de a modifica sau desființa ceea ce a construit.

Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia
Eveniment

Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia

Când un angajator decide să concedieze un salariat, încetarea contractului nu se poate produce întotdeauna de pe o zi pe alta. În mai multe dintre situațiile prevăzute de Codul muncii, angajatul are dreptul la cel puțin 20 de zile lucrătoare de preaviz, perioadă care trebuie acordată efectiv și pe care angajatorul nu o poate scurta după bunul plac. Preavizul nu este o simplă formalitate trecută într-o hârtie. Este un drept al salariatului, destinat să îi ofere o perioadă în care contractul continuă să existe, salariul continuă să fie plătit, iar acesta își poate căuta un alt loc de muncă. Înalta Curte a stabilit că neacordarea efectivă a perioadei minime de preaviz poate atrage nulitatea absolută a concedierii. Nu orice concediere presupune 20 de zile de preaviz Regula este prevăzută de art. 75 din Codul muncii, dar se aplică numai anumitor tipuri de concediere. Citește și: Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat Au dreptul la preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare salariații concediați: - pentru inaptitudine fizică sau psihică, constatată de organele competente; - pentru necorespundere profesională; - pentru desființarea locului de muncă, din motive care nu țin de persoana salariatului; - în cazul unei concedieri colective. Prin urmare, situația clasică în care firma își reorganizează activitatea și elimină un post intră direct sub această regulă. În schimb, preavizul de 20 de zile nu este obligatoriu în cazul concedierii disciplinare, de exemplu, sau în alte situații care nu sunt enumerate de art. 75. Există și o excepție expresă: persoana concediată pentru necorespundere profesională în perioada de probă nu beneficiază de acest preaviz. Cele 20 de zile sunt un minimum, nu un maximum Angajatorul nu poate spune: „Îți dau zece zile și restul le plătesc”. Citește și: Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE Codul muncii stabilește un prag minim de 20 de zile lucrătoare, dar contractul individual de muncă, un contract colectiv sau o reglementare specială poate stabili un termen mai lung în favoarea salariatului. Înalta Curte a arătat expres că cele 20 de zile reprezintă protecția minimă legală, iar părțile pot conveni o perioadă superioară. De aceea, înainte de a calcula când poate înceta contractul, angajatul ar trebui să verifice nu numai Codul muncii, ci și propriul contract de muncă și contractul colectiv aplicabil, dacă există. Angajatorul nu poate înlocui preavizul cu bani Aceasta este una dintre cele mai importante reguli. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Dacă salariatul are dreptul legal la preaviz, angajatorul trebuie să îi acorde efectiv perioada respectivă. Nu poate înceta contractul imediat și să spună că îi va plăti în schimb salariul corespunzător celor 20 de zile. Înalta Curte a stabilit că neacordarea preavizului minim atrage nulitatea absolută a măsurii de concediere. Dreptul nu poate fi acoperit ulterior printr-o compensație bănească, deoarece salariatul nu poate renunța la drepturile minime recunoscute de lege. Cu alte cuvinte, 20 de zile de salariu nu sunt același lucru cu 20 de zile de preaviz. Preavizul începe din ziua următoare comunicării Și modul de calcul a provocat ani întregi de litigii. Dacă angajatorul comunică notificarea de preaviz într-o zi de luni, poate fi acea zi socotită drept prima dintre cele 20? Răspunsul obligatoriu dat de Înalta Curte este nu. Prin Decizia nr. 8/2024, ÎCCJ a stabilit că termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării și se împlinește în ultima zi a termenului. Această regulă este extrem de importantă în practică. Angajatorul nu poate transforma o notificare primită, de exemplu, luni după-amiază într-o „primă zi de preaviz” consumată aproape integral. Se numără zilele lucrătoare, nu toate zilele din calendar Cele 20 de zile nu înseamnă 20 de zile calendaristice. Se numără zilele lucrătoare în care salariatul ar fi trebuit să lucreze, potrivit programului său de muncă. Zilele nelucrătoare nu consumă din termenul de preaviz. Înalta Curte a subliniat în 2024 că preavizul trebuie să fie efectiv din perspectiva raportului de muncă și presupune numărarea zilelor efectiv lucrate sau în care angajatul ar fi trebuit să lucreze. Prin urmare, pentru un salariat cu program obișnuit de luni până vineri, weekendurile și sărbătorile legale în care nu se lucrează nu intră, în mod obișnuit, în cele 20 de zile. Dacă intri în concediu medical, preavizul se poate opri O altă regulă importantă este cea privind suspendarea contractului individual de muncă. Art. 75 alin. (3) prevede că, atunci când contractul este suspendat în timpul preavizului, se suspendă și termenul de preaviz, urmând să continue după încetarea cauzei de suspendare. Un exemplu simplu: un angajat a efectuat opt zile de preaviz și apoi intră într-o situație care suspendă contractul. Cele opt zile nu dispar, dar nici termenul nu continuă să „curgă” ca și când omul ar fi la serviciu. După revenire, vor trebui efectuate zilele rămase. Există însă o excepție legală pentru situația prevăzută de art. 51 alin. (2) din Codul muncii, referitoare la absențele nemotivate, în condițiile stabilite prin actele aplicabile unității. În preaviz ești în continuare angajat Primirea notificării nu înseamnă că raportul de muncă a încetat. Pe durata preavizului, contractul este în continuare activ: salariatul își prestează munca, primește salariul și beneficiază, în principiu, de aceleași drepturi și obligații prevăzute de contract. De aici rezultă și o confuzie frecventă: Codul muncii nu acordă automat tuturor salariaților aflați în preaviz dreptul de a lucra numai patru ore sau de a lipsi câteva ore pe zi pentru a-și căuta serviciu. Un asemenea avantaj poate exista dacă este prevăzut prin contractul colectiv de muncă, contractul individual sau alte reguli aplicabile angajatorului, dar nu reprezintă o regulă generală a Codului muncii. „De mâine nu mai vii, dar îți plătim preavizul” este o problemă Dacă vorbim despre una dintre concedierile pentru care art. 75 garantează preavizul, angajatorul nu poate scurta procedura unilateral. Înalta Curte a precizat că ceea ce contează este ca salariatul să fi beneficiat efectiv de perioada de preaviz. O simplă mențiune formală în decizia de concediere nu repară situația dacă, în realitate, contractul a fost încheiat înainte ca termenul legal să fie parcurs. Nici soluția inversă nu trebuie confundată: faptul că angajatorul decide să nu îi mai ceară salariatului să vină fizic la muncă, dar menține contractul în vigoare și toate drepturile până la expirarea preavizului, trebuie analizat separat de situația în care contractul este pur și simplu încetat prematur. Elementul esențial este data efectivă a încetării contractului. Dacă ai 25 sau 30 de zile în contract, angajatorul trebuie să le respecte Pragul de 20 de zile nu îi permite angajatorului să ignore o clauză mai favorabilă. ÎCCJ a stabilit că neacordarea duratei minime prevăzute de Codul muncii sau a duratei mai mari stabilite în contractul colectiv ori individual, atunci când aceasta este mai favorabilă salariatului, poate atrage nulitatea concedierii. Așadar, dacă în contract sunt prevăzute 30 de zile lucrătoare de preaviz la concediere, angajatorul nu se poate limita la 20 invocând minimul din Codul muncii. Ce se întâmplă dacă angajatorul nu acordă preavizul corect Consecința poate fi mult mai serioasă decât plata câtorva zile restante. Art. 78 din Codul muncii prevede că o concediere dispusă cu nerespectarea procedurii legale este lovită de nulitate absolută, iar Înalta Curte a stabilit expres că neacordarea efectivă a preavizului obligatoriu intră în această categorie. Dacă instanța constată că concedierea a fost netemeinică sau nelegală, Codul muncii permite anularea ei și obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care salariatul ar fi beneficiat. La cererea salariatului, instanța poate dispune și repunerea părților în situația anterioară concedierii. Nu confunda preavizul la concediere cu preavizul la demisie Cele două instituții funcționează diferit. La concediere, preavizul prevăzut de art. 75 este un drept acordat salariatului și, în cazurile prevăzute de lege, angajatorul trebuie să îl respecte. La demisie, preavizul este în principal o obligație a salariatului față de angajator. Codul muncii stabilește alte limite pentru această situație, iar angajatorul poate renunța total sau parțial la termenul de preaviz. De aceea, un angajator care spune unui salariat concediat „renunțăm noi la preaviz” aplică o logică proprie demisiei într-o situație juridică diferită. Ce trebuie să verifice angajatul când primește preavizul Înainte de a semna documentele primite, salariatul ar trebui să verifice temeiul concedierii, data la care i-a fost comunicat preavizul, numărul exact de zile lucrătoare acordate și eventualele prevederi mai favorabile din contractul individual sau colectiv de muncă. Trebuie păstrată și dovada datei comunicării – e-mail, confirmare de primire, număr de înregistrare sau orice document relevant. Tocmai această dată stabilește momentul de la care începe calculul celor 20 de zile. Iar dacă angajatorul îi cere să semneze că „este de acord” cu reducerea preavizului sau cu încetarea imediată a contractului, documentul trebuie citit cu mare atenție. Concedierea, demisia și încetarea prin acordul părților sunt trei modalități juridice diferite, iar semnarea unui acord poate schimba complet natura încetării contractului. Cele 20 de zile sunt o protecție, nu o favoare Preavizul nu este un gest de bunăvoință al firmei și nici o perioadă pe care aceasta o poate ajusta în funcție de cât de repede dorește să elibereze postul. În cazurile prevăzute de Codul muncii, salariatul are dreptul la minimum 20 de zile lucrătoare efective, calculate începând cu ziua următoare comunicării. Dacă propriul contract îi oferă mai mult, se aplică termenul mai favorabil. Iar când aceste zile nu sunt acordate efectiv, problema nu se rezumă la câteva salarii pierdute: legalitatea întregii concedieri poate fi pusă sub semnul întrebării.

Construcții începute înainte de 25 august: ce acte nu trebuie refăcute și ce poți pierde dacă o iei de la zero
Eveniment

Construcții începute înainte de 25 august: ce acte nu trebuie refăcute și ce poți pierde dacă o iei de la zero

Intrarea în vigoare, la 25 august 2026, a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor nu înseamnă că proprietarii care aveau deja un certificat de urbanism, avize sau un PUZ în lucru trebuie să arunce dosarul și să înceapă procedura de la zero. Legea nr. 169/2026 conține reguli tranzitorii tocmai pentru proiectele începute sub vechea legislație. Certificatele de urbanism emise înainte de 25 august rămân valabile, PUZ-urile și PUD-urile deja inițiate pot continua după regulile vechi, iar avizele obținute nu sunt automat anulate. Există însă diferențe importante în funcție de stadiul în care se afla dosarul la 25 august. Certificatul de urbanism obținut înainte de 25 august Cea mai simplă situație este cea a proprietarului care avea deja un certificat de urbanism emis înainte de intrarea în vigoare a noului Cod. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Articolul 582 alin. (4) din Legea nr. 169/2026 stabilește expres că certificatele de urbanism emise anterior intrării în vigoare a Codului își păstrează valabilitatea. Prin urmare, proprietarul nu trebuie să solicite automat un nou certificat doar pentru că, între timp, legislația s-a schimbat. Contează însă termenul înscris în document. Dacă certificatul era încă valabil la 25 august, el poate fi folosit în continuare până la expirarea sa. Mai mult, pentru obținerea autorizației de construire se păstrează, în principiu, traseul stabilit prin certificatul respectiv. Cu alte cuvinte, primăria nu ar trebui să spună proprietarului: „a apărut noul Cod, luați alt certificat și începeți totul din nou”. Ce se întâmplă cu avizele cerute prin certificatul vechi Și aici Codul oferă o protecție importantă proprietarului. Citește și: Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară Autorizația de construire sau de desființare poate fi emisă pe baza avizelor solicitate prin certificatul de urbanism eliberat înainte de 25 august, iar acestea urmează regimul juridic aplicabil la data emiterii certificatului. Așadar, dacă certificatul de urbanism din iunie 2026 cerea, de exemplu, avize de la operatorii de utilități, mediu, cultură sau alte instituții, simpla intrare în vigoare a Codului nu rescrie automat lista respectivă. Nici avizele deja obținute nu dispar doar pentru că s-a schimbat legea. În cazul documentațiilor de urbanism aflate în procedură, Codul spune chiar expres că avizele deja obținute își păstrează valabilitatea. Trebuie însă verificat dacă un anumit aviz avea propriul termen de valabilitate sau dacă între timp s-au schimbat elementele proiectului ori condițiile care au stat la baza emiterii lui. PUZ sau PUD început înainte de 25 august Pentru Planurile Urbanistice Zonale, Planurile Urbanistice de Detaliu și celelalte documentații de urbanism, regula tranzitorie este și mai clară. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Procedurile de elaborare, avizare și aprobare demarate înainte de 25 august 2026 rămân supuse legislației în vigoare la data la care au fost inițiate. În practică, un PUZ început legal înainte de intrarea Codului în vigoare nu trebuie refăcut după toate regulile noului Cod doar pentru că aprobarea sa are loc după 25 august. Aceeași logică se aplică și PUD-urilor sau altor documentații de urbanism aflate deja în procedură. Primăria Cluj-Napoca, de exemplu, și-a actualizat deja informațiile pentru public și precizează expres că formularele aferente vechii proceduri pot continua să fie folosite pentru documentațiile de urbanism inițiate în baza certificatelor emise înainte de 25 august 2026. „Am început proiectul” nu înseamnă că procedura juridică a fost începută Noul Cod impune o demarcație clară în acest sens. Pentru documentațiile de urbanism (PUZ/PUD), data inițierii procedurii nu este ziua în care proprietarul a angajat arhitectul sau a început să schițeze planurile. În sens administrativ, procedura se consideră începută doar dacă solicitarea oficială a fost înregistrată la primărie, iar autoritatea a emis actul de pornire, cum este Certificatul de Urbanism în scop de PUZ/PUD sau Avizul de Oportunitate, înainte de 25 august 2026. Este o diferență esențială: un proprietar care spune „lucrez la planuri din luna mai” dar nu a depus nicio cerere oficială la primărie până la 25 august va fi obligat să supună întregul proiect regulilor stricte din noul Cod, fără a beneficia de vechea legislație. Avize lipsă pentru un PUZ început anterior: Codul permite o scurtătură Există și o facilitate interesantă pentru documentațiile de urbanism aflate în curs. Chiar dacă procedura începută înainte de 25 august rămâne, ca regulă, sub legea veche, pentru avizele care nu fuseseră încă obținute, noul Cod permite continuarea procedurii într-o formă simplificată, prin analizarea documentației în comisia de avizare integrată. Avizele deja obținute sunt luate în considerare și își păstrează valabilitatea. Există însă o nuanță: textul spune că procedura „poate” fi continuată astfel. Nu rezultă că orice solicitant poate impune automat utilizarea traseului simplificat, indiferent de stadiul documentației și de organizarea efectivă a noilor comisii. Dacă între timp s-a schimbat primăria sau instituția care emite autorizația Noul Cod schimbă în anumite cazuri și competența autorităților care emit actele. Ce se întâmplă cacă certificatul de urbanism a fost emis de o instituție, iar după 25 august autorizația ar trebui emisă de alta? Codul spune că certificatul vechi nu se pierde. Dacă între emiterea certificatului și solicitarea autorizației competența s-a mutat la altă autoritate, noua autoritate competentă poate emite autorizația pe baza certificatului de urbanism deja eliberat și aflat în termen de valabilitate. Proprietarul nu trebuie, așadar, să reia automat întreaga procedură numai pentru că între timp s-a modificat instituția competentă. Dacă autorizația de construire a fost deja emisă O autorizație de construire legal emisă înainte de 25 august nu devine nulă doar pentru că legea în baza căreia a fost acordată a fost ulterior abrogată. În practică, autorizațiile deja emise continuă să producă efecte potrivit termenelor și condițiilor pentru care au fost eliberate. Specialiștii în urbanism care au explicat tranziția către CATUC au arătat, de asemenea, că autorizațiile deja emise rămân valabile până la finalizarea lucrărilor ori până la expirarea termenului aplicabil. Proprietarul trebuie însă să respecte exact autorizația: proiectul, termenul de începere, durata de execuție și eventualele obligații înscrise în ea. Schimbarea legii nu este un motiv pentru modificarea unilaterală a proiectului deja autorizat. Zona gri: cererea pentru autorizație depusă, autorizația nu a fost încă emisă Aici apare una dintre cele mai importante capcane ale regimului tranzitoriu. Articolul 582 protejează explicit certificatele de urbanism emise anterior și stabilește reguli foarte clare pentru documentațiile de urbanism începute înainte de 25 august. În schimb, Codul nu conține la fel de explicit o regulă generală pentru toate cererile de autorizație de construire depuse înainte de 25 august și rămase nesoluționate la acea dată. Această lacună a fost semnalată și în analizele juridice ale noului act normativ. Există opinii ale specialiștilor din administrația de urbanism potrivit cărora dosarele deja depuse ar trebui continuate conform legislației aplicabile la momentul depunerii. Așadar, dacă dosarul de autorizație era deja depus, dar nesoluționat la 25 august, proprietarul ar trebui să solicite în scris autorității confirmarea regimului procedural aplicat dosarului, mai ales dacă i se cer documente suplimentare sau refacerea unor părți ale proiectului. Ce acte nu trebuie refăcute automat după 25 august Pentru proprietarul care se află la jumătatea procedurii, regula practică poate fi rezumată simplu: Certificatul de urbanism emis înainte de 25 august: rămâne valabil până la expirarea termenului său. Avizele deja obținute: nu sunt anulate automat; pentru documentațiile de urbanism în curs Codul prevede expres menținerea valabilității lor. PUZ sau PUD inițiat legal înainte de 25 august: continuă, ca regulă, potrivit legislației aplicabile la data inițierii procedurii. Autorizația de construire deja emisă: nu este anulată de simpla intrare în vigoare a noului Cod și trebuie folosită în condițiile și termenele sale. Dosarul pregătit, dar procedura administrativă neîncepută: nu beneficiază automat de regulile tranzitorii doar pentru că proprietarul cheltuise deja bani pe arhitect, proiect sau studii. Nu renunța la un certificat vechi înainte să verifici ce pierzi O greșeală ar putea fi solicitarea inutilă a unui nou certificat de urbanism doar pentru că „s-a schimbat legea”. Un certificat nou înseamnă că proiectul intră pe actualul cadru legislativ și poate conduce la un traseu procedural diferit, alte cerințe sau alte documente. De aceea, cine are deja un certificat valabil, avize sau o documentație de urbanism în curs ar trebui să verifice mai întâi dacă poate continua procedura existentă. Cu atât mai mult cu cât articolul 582 a fost introdus tocmai pentru ca schimbarea radicală de legislație de la 25 august să nu transforme mii de dosare aflate deja în lucru în maculatură. Legea veche vs Codul nou Pentru PUZ, PUD și celelalte documentații de urbanism inițiate înainte de 25 august, regula este continuarea după legislația existentă la momentul inițierii. Pentru certificatele de urbanism deja emise, documentele rămân valabile și pot fi folosite în continuare, în termenul lor. Pentru avizele deja obținute, schimbarea Codului nu impune automat reluarea procedurii. Pentru proiectele începute administrativ după 25 august, se aplică noul Cod. Iar în cazul unei cereri de autorizație deja depuse, dar încă nesoluționate la 25 august, situația trebuie tratată cu mai multă prudență, deoarece dispozițiile tranzitorii nu formulează aceeași regulă explicită pe care o prevăd pentru PUZ/PUD și certificatele de urbanism. Regula cea mai importantă pentru proprietari este, prin urmare, una foarte practică: nu aruncați actele vechi și nu începeți procedura de la zero înainte de a verifica regimul tranzitoriu aplicabil exact dosarului dumneavoastră.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră