vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lege

90 articole
Justiție

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult

Lia Savonea și judecătorii ÎCCJ au trimis o plângere-fluviu la CCR pentru că premierul Ilie Bolojan îi pune să muncească prea mult: sesizarea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are 40 de pagini. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).  Din cei 101 judecători ai Curții, la ședința la care a fost adoptată această sesizare au fost prezenți 86. Potrivit unor surse, toți cei 86 au votat pentru sesizarea CCR. Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult În plângere, judecătorii ÎCCJ contestă, printre altele, eliminarea bonificației de 1% pentru magistrații care se pensionau după 25 de ani de activitate. „Eliminarea pe viitor a majorării pensiei de serviciu a magistraților pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani necesară obținerii acesteia, în cazul celor care îndeplineau sau îndepliniseră condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, încalcă principiul neretroactivității, deoarece suprimă un drept cert și determinat, recunoscut persoanelor care, din loialitate față de profesie, și-au continuat activitatea dincolo de momentul în care aveau o vocație efectivă la pensionare”, se arată în plângerea ICCJ.  Judecătorii explică CCR cum le taie Bolojan pensia specială: „Diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu rezultată, pe de o parte, din micșorarea procentului luat în calcul pentru stabilirea acestui cuantum, iar, pe de altă parte, ca urmare a creșterii numărului lunilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea mediei veniturilor salariale care intră în baza de calcul asupra căruia se aplică procentul astfel diminuat (procentul este scăzut de la 80% la 55%, iar numărul lunilor luate în calcul pentru stabilirea mediei salariale este crescut de la 48 la 60 de luni de activitate înainte de data pensionării), la care se adaugă celelalte condiționări impuse de Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorarea procentului aplicat ca penalizare pentru accesarea anticipată a pensiei de serviciu, înlăturarea pentru viitor a beneficiului bonificației de 1% pentru fiecare an adăugat peste vechimea de 25 de ani, înlăturarea începând cu data de 1 octombrie 2025 a beneficiului actualizării procentuale a pensiei de serviciu în raport cu indemnizația brută lunară a magistraților din activitate, ş.a. - sunt de natură să afecteze dreptul magistraților la pensia de serviciu, în substanţa sa, și, astfel, să aducă o atingere gravă principiului independenței justiției consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constituție (...) Acest aspect este relevat, o dată în plus, de limitarea la maxim 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate a cuantumului pensiei de serviciu, această limitare având scopul de a împiedica orice posibilitate ca venitul magistraților pensionați să se apropie de venitul avut în perioada de activitate”, se arată în plângere. 

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult Foto: Inquam/Octav Ganea
Cărți interzise în librăriile din Rusia (sursa: novoyagazeta.eu/Novaya Baltiya)
Internațional

Cenzura Kremlinului goleşte librăriile ruse: cărțile „agenților străini” sunt scoase din rafturi

Cărți interzise în librăriile din Rusia. Începând cu 1 septembrie, Rusia a adoptat două legi care extind restricțiile aplicate persoanelor și organizațiilor etichetate drept „agenți ai străinătății”. În ultimele zile din august, librării din Moscova și din alte orașe au organizat lichidări de stocuri pentru volumele scrise de autori considerați „agenți ai străinătății”. Unele cărți purtau etichete cu avertismentul: „Această carte a fost scrisă de un agent al străinătății”. Rusia înăsprește legea contra „agenților străinătății” Eticheta „agenți ai străinătății”, introdusă în legislație în 2012 și aplicată ulterior ONG-urilor, presei, persoanelor fizice și chiar asociațiilor informale, este folosită de Kremlin pentru a stigmatiza opoziția și vocile critice. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Potrivit lui Vasili Piskariov, președintele Comisiei Dumei de Stat pentru investigarea ingerințelor externe, măsurile urmăresc „creșterea transparenței și protejarea intereselor naționale în fața unui amestec extern tot mai puternic”. Noile prevederi le interzic „agenților străinătății” să desfășoare activități educative sau de formare – de la cursuri la prelegeri și mese rotunde. În paralel, legea limitează sprijinul financiar: „agenții străinătății” nu mai pot primi fonduri de la autorități locale și nu pot face parte din conducerea companiilor de stat. ONG-urile cu finanțare externă pierd, de asemenea, statutul de organizații sociale. Pedepse și responsabilități extinse Regimul a înăsprit și sancțiunile privind materialele distribuite de agenți ai străinătății. Amenzile nu vizează doar absența mențiunii obligatorii privind acest statut, ci și utilizarea incorectă a formei oficiale de etichetare. Mai mult, legea prevede că persoanele sau organizațiile desemnate ca agenți ai străinătății pot fi trase la răspundere și pentru activități desfășurate în afara Rusiei, dacă acestea sunt considerate „împotriva intereselor Federației Ruse”. Cărți interzise în librăriile din Rusia Aplicarea noilor reguli a afectat imediat și piața de carte. În ultimele zile din august, librării din Moscova și din alte orașe au organizat vânzări accelerate pentru titlurile semnate de autori considerați agenți ai străinătății. Volumele, unele purtând avertismentul „Această carte a fost scrisă de un agent al străinătății”, au fost vândute ca produse „contaminate”. Printre autorii vizați se numără romanciera Liudmila Ulitkaia și alte zeci de scriitori cunoscuți, precum Boris Akunin, Dmitri Bykov, Asya Kazanțeva, Dmitri Gluhovski. Librarii au decis să se debaraseze de aceste cărți pentru a evita posibile sancțiuni legale. Editurile așteaptă retururi de cărți Editurile așteaptă deja ca magazinele să returneze exemplarele nevândute. Este și exemplul editurii Ivan Limbakh. În cei 30 de ani de activitate, editura a publicat peste cinci sute de cărți, dintre care două au fost scrise de autori recunoscuți ulterior drept „agenți străini”: „Taxa pe Patrie” de Dmitri Gubin (2011) și „Erosul imposibilului” de Alexander Etkind (2023). Ambele vor fi scoase de la vânzare începând cu 1 septembrie. Cititorii, între solidaritate și rezistență culturală Pentru unii cititori, cumpărarea acestor volume a devenit un gest de rezistență. Serghei, un client din Moscova, a plecat cu mai multe cărți interzise: „Salvăm tot ce ar putea fi dat uitării sau trimis la maculatură. E un dezastru, dar sper că va trece. Problema e dacă vom supraviețui și în ce formă”, a declarat acesta, pentru France Info. Și Alexandra, o altă cititoare, a cumpărat volume ca semn de sprijin pentru librării și autori: „Nu putem schimba situația la scară mare, dar astăzi putem arăta solidaritate. E puțin, dar e ceva.” Program prelungit până la miezul nopții Pe 31 august, librăria „Toți sunt liberi” din Sankt Petersburg a luat decizia de urgență de a-și prelungi programul de lucru cu două ore. Magazinul a rămas deschis până la miezul nopții, adică până la intrarea efectivă în vigoare a amendamentelor care înăspresc legislația referitoare la „agenții străinătății”. Într-un anunț oficial, conducerea librăriei a explicat că noua versiune a legii, aplicabilă din 1 septembrie, ar putea bloca posibilitatea legală de a vinde cărți realizate cu participarea autorilor desemnați ca agenți ai străinătății. Interesant este faptul că nu era vorba doar despre persoanele incluse în registrul Ministerului Justiției: în comunicat era menționat și noul roman al scriitorului Vladimir Sorokin, care nu a fost (încă) etichetat oficial ca agent al străinătății. Kremlinul, în luptă cu ideile și autorii Noile interdicții vin după ani în care numeroase titluri au dispărut din librării – de la cărți despre homosexualitate și dreptul de a nu avea copii, până la lucrări ce propuneau interpretări alternative ale istoriei. Acum, Kremlinul își concentrează atacul direct asupra scriitorilor considerați opozanți. Obiectivul nu este doar limitarea circulației ideilor, ci și lipsirea autorilor de resurse financiare.

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar voluntar, proiect de lege care merge în parlamentul german

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar. Guvernul german a definitivat miercuri planurile pentru introducerea unui serviciu militar voluntar, care ar include recrutarea ca soluție de rezervă, au declarat surse guvernamentale. Germania finalizează planul serviciului militar voluntar Proiectul urmează să fie trimis în Bundestag, unde va fi dezbătut în detaliu și ar putea suferi modificări. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Propunerea unei reintroduceri a serviciului militar obligatoriu, susținută de politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a fost aprobată. Executivul a optat pentru varianta voluntară, cu accent pe pregătirea de bază și consolidarea rezerviștilor. Nevoia de întărire a Bundeswehr Armata germană (Bundeswehr) are în prezent nevoie de aproximativ 80.000 de soldați activi suplimentari. Potrivit estimărilor NATO, Germania ar trebui să dispună de o forță de aproximativ 260.000 de militari pentru a putea face față unui eventual atac, inclusiv din partea Rusiei. Implementarea planului: 15.000 de noi recruți Noul serviciu militar voluntar va începe cu 15.000 de recruți, care vor beneficia de pregătire de bază. În plus, începând din 2027, vor fi introduse evaluări medicale obligatorii pentru cei interesați să se înscrie în program.

Reguli stricte pentru produsele etichetate „second-hand” (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Deșeurile nu vor mai intra în România sub eticheta „second-hand”: sunt anunțate reguli stricte

Reguli stricte pentru produsele etichetate „second-hand”. Ministerul Mediului, în colaborare cu Ministerul Economiei, pregătește o inițiativă legislativă menită să reglementeze trasabilitatea produselor second-hand și a deșeurilor. Reguli stricte pentru produsele etichetate „second-hand” Noua lege va stabili definiții clare și va separa ferm cele două categorii, pentru a preveni introducerea în România a deșeurilor mascate drept produse reutilizabile, a anunțat sâmbătă, la Petroșani, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Potrivit oficialului, în fiecare an intră în țară zeci sau chiar sute de mii de tone de bunuri etichetate ca fiind second-hand, dar care, în realitate, sunt deșeuri. „Deșeurile care sunt considerate astfel în alte state europene sunt deșeuri și în România. Nu putem accepta un standard dublu, în care alte state aduc deșeuri pe teritoriul nostru sub pretextul că sunt produse second-hand”, a subliniat ministra. Aceasta a avertizat că, odată ajunse în țară, astfel de deșeuri sfârșesc fie în gropile de gunoi, fie aruncate pe câmpuri, iar în unele cazuri sunt arse în gospodării, generând poluare și risc crescut pentru sănătatea populației. Legea ar putea fi adoptată până la sfârșitul anului Diana Buzoianu a precizat că proiectul legislativ ar putea fi finalizat și adoptat până la sfârșitul anului. Inițiativa va introduce mecanisme clare de trasabilitate, reguli stricte de verificare și măsuri care să garanteze că ceea ce intră în România drept „produs second-hand” este cu adevărat reutilizabil. „Nu vrem ca în România să ajungă produse care sunt, de fapt, deșeuri, introduse prin portițe legislative și care ne afectează sănătatea. Avem legislație și soluții, iar scopul nostru este să le implementăm cât mai rapid”, a spus ministra Mediului. Gropile de gunoi, deja suprasolicitate Un alt argument pentru limitarea importurilor de deșeuri îl reprezintă capacitatea redusă a depozitelor existente. „Gropile de gunoi abia mai fac față cantităților actuale, nu avem nevoie de alte deșeuri din afara țării”, a avertizat Buzoianu.

Lege promulgată de Zelenski declanșează proteste (sursa: Politico)
Internațional

DNA-ul ucrainean rămâne fără independență, primele proteste la Kiev de la începerea războiului

Lege promulgată de Zelenski declanșează proteste. Câteva sute de persoane au protestat marți seara la Kiev, după ce președintele Volodimir Zelenski a semnat o lege adoptată recent de parlamentul ucrainean, care ar putea submina independența instituțiilor-cheie de luptă împotriva corupției. Reducerea independenței agențiilor anticorupție Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat marți o lege care restrânge independența agențiilor anticorupție din țară. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Legea semnată de Zelenski a apărut marți seara pe site-ul oficial al parlamentului ucrainean, cu mențiunea „returnat cu semnătura președintelui ucrainean”. Mesajul a fost însă retras pentru scurt timp, apoi repus online, alimentând speculațiile privind lipsa de transparență. Lege promulgată de Zelenski declanșează proteste Semen Krivonos, șeful Biroului Național Anticorupție (NABU), a criticat public legea, afirmând că aceasta subordonează două instituții-cheie – NABU și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP). Potrivit acestuia, legea afectează grav parcursul european al Ucrainei. Deși Krivonos i-a cerut președintelui Zelenski să nu o promulge, acesta a semnat legea în cursul serii de marți. În fața biroului prezidențial din Kiev, câteva sute de persoane, în mare parte tineri, au scandat „Ruşine, ruşine” și au cerut ca legea să fie respinsă. Proteste similare au avut loc și în orașele Lviv, Odesa și Dnipro, potrivit unui corespondent DPA aflat la fața locului. Îngrijorări la nivel european Uniunea Europeană a reacționat cu îngrijorare la semnarea noii legi. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat la Bruxelles că NABU și SAP sunt esențiale pentru agenda de reforme și trebuie să funcționeze în mod independent pentru a combate corupția. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat că respectarea statului de drept este un pilon al negocierilor pentru aderarea Ucrainei la UE. Noua lege oferă Parchetului General puteri sporite Proiectul de lege a fost adoptat cu votul a 263 de deputați și permite, conform criticilor, ca Parchetul General să oprească anchetele care vizează înalți oficiali ai statului. Acesta ar putea, de asemenea, să preia dosare de la NABU și să le transfere altor instituții. NABU, acuzată de colaborare cu Rusia În paralel cu adoptarea legii, serviciul secret SBU, aflat sub controlul direct al președintelui, a luat măsuri împotriva angajaților NABU, acuzându-i de colaborare cu Rusia. Sistemul actual de autorități anticorupție a fost creat după înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, în urma protestelor din 2014. Cu toate acestea, conform organizației Transparency International, Ucraina continuă să se numere printre cele mai corupte țări din Europa. Criticii susțin că organismele anticorupție au fost adesea percepute ca instrumente de influență occidentală asupra politicii ucrainene.

Consumul de bere, permis pe stadioane (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Se va bea bere pe stadioane, potrivit unui proiect de lege inițiat de un deputat, fost fotbalist

Consumul de bere, permis pe stadioane. Începând de anul viitor, consumul de bere ar putea fi permis pe stadioanele din România, dacă proiectul de modificare a Legii 4/2008 va fi adoptat. Consumul de bere, permis pe stadioane Inițiativa aparține deputatului ieșean Ciprian Paraschiv, fost căpitan al Politehnicii Iași, care a anunțat că are deja sprijin parlamentar majoritar. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Legea vizată, cunoscută ca „Legea Dragomir”, reglementează prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive. Paraschiv susține că modificările propuse se bazează pe legislația europeană și pe experiența sa ca observator UEFA și FIFA. Continuarea, în Ziarul de Iași

Femeie în moarte cerebrală a născut (sursa: NBC)
Internațional

O femeie în moarte cerebrală a născut. Fătul, salvat de legea anti-avort din Georgia (SUA)

Femeie în moarte cerebrală a născut. Adriana Smith, o asistentă medicală din statul american Georgia, a fost declarată în moarte cerebrală în februarie, dar a fost menținută în viață cu ajutorul aparatelor pentru a permite dezvoltarea sarcinii. Femeie în moarte cerebrală a născut Decizia spitalului Emory de a nu o deconecta a fost influențată de legislația anti-avort în vigoare, care interzice întreruperea sarcinii după detectarea activității cardiace a embrionului, adică din jurul săptămânii a șasea. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Vineri, 13 iunie, Adriana Smith a născut prin cezariană un băiețel prematur, pe nume Chance, care cântărește sub un kilogram. Bebelușul se află în prezent în terapie intensivă neonatală, iar bunica sa, April Newkirk, a declarat că „se luptă să supraviețuiască” și „se descurcă bine”, în ciuda circumstanțelor extreme în care a venit pe lume. Familia nu a avut drept de decizie Potrivit familiei, statul Georgia a blocat orice decizie privind deconectarea Adrianei Smith, în baza noii legislații anti-avort adoptate după anularea de către Curtea Supremă a SUA a dreptului constituțional la întreruperea sarcinii. Mama femeii, April Newkirk, a afirmat că familia nu a avut niciun cuvânt de spus: „Ne dorim copilul, dar decizia ar fi trebuit să fie a noastră, nu a statului”. Controverse privind cazul Cazul Smith a stârnit dezbateri intense în Statele Unite, fiind citat de susținătorii dreptului la alegere ca exemplu extrem al consecințelor legislative. Femeia a fost internată inițial cu dureri de cap severe, însă o tomografie a arătat multiple cheaguri de sânge. După o deteriorare rapidă, medicii au declarat moartea cerebrală, dar au fost obligați să continue menținerea funcțiilor vitale pentru a respecta legea statului.

Ruptură între Trump și Elon Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Război total între Trump și Musk: miliardarul califică noua lege bugetară o "abominație”

Ruptură între Trump și Elon Musk. Miliardarul Elon Musk a criticat vehement megaproiectul de lege bugetară susținut de președintele american Donald Trump, numindu-l „o abominație dezgustătoare”. Ruptură între Trump și Elon Musk Mesajul a fost postat marți pe platforma X, unde Musk și-a exprimat indignarea față de cheltuielile „scandaloase și clientelare” prevăzute în document. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe „Îmi pare rău, dar nu mai pot suporta”, a scris cel mai bogat om din lume, într-o postare în care i-a criticat dur pe toți cei care au votat pentru proiect. Compania Tesla, direct afectată Proiectul de lege susținut de Donald Trump periclitează subvențiile pentru vehicule electrice. „The big beautiful bill” propune eliminarea treptată a creditelor fiscale acordate pentru achiziția de vehicule electrice (EV), introduse în era Biden. Astfel, clienții nu ar mai putea beneficia de până la 7.500 de dolari pentru achiziția unui EV nou sau până la 4.000 de dolari pentru unul second-hand, dacă producătorul a vândut peste 200.000 de astfel de mașini în perioada 2009–2025. Tesla, care a livrat peste 336.000 de vehicule doar în primul trimestru din 2025, ar fi direct vizată. Casa Albă: Critica nu schimbă nimic Reacția Casei Albe a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că poziția președintelui Donald Trump rămâne neschimbată în ciuda declarațiilor lui Musk. „Este un proiect de lege mare și frumos și se ține de el”, a afirmat Leavitt.

Aderarea Georgiei la UE, în pericol (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Legea putinistă a agentului străin adoptată în Georgia pune în pericol aderarea țării la UE

Aderarea Georgiei la UE, în pericol. Noua lege adoptată în Georgia privind „agenții străinătății”, care a intrat în vigoare sâmbătă, este considerată de Comisia Europeană drept un pas periculos înapoi în privința democrației. Potrivit unui comunicat oficial, legislația reprezintă „o acțiune agresivă” împotriva societății civile și a libertății de exprimare. Aderarea Georgiei la UE, în pericol „Această lege pune în pericol aderarea Georgiei la UE”, avertizează Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisar european pentru extindere. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori În viziunea Uniunii Europene, noua reglementare reprezintă o tentativă de restrângere a spațiului civic și mediatic. Sunt vizate în special activiștii, ONG-urile și presa independentă, care riscă să fie supuse unei presiuni crescute din partea guvernului georgian. UE solicită autorităților de la Tbilisi măsuri clare și credibile pentru a inversa reculul democratic, precizând că responsabilitatea este exclusiv a autorităților georgiene. Legea agentului străin Textul adoptat este inspirat, potrivit autorităților georgiene, de legea americană FARA (Foreign Agents Registration Act), care obligă entitățile afiliate intereselor străine să-și declare activitatea. Oficialii georgieni susțin că noua lege este un răspuns la protestele din 2024, declanșate de o reglementare anterioară privind „influența străină”. Totuși, ONG-urile și organizațiile civice consideră că legea are un potențial represiv, putând fi folosită pentru supravegherea și intimidarea societății civile și a opoziției politice. Criză politică profundă și proteste de stradă zilnice Georgia traversează o criză politică profundă, marcată de manifestații zilnice încă de la sfârșitul anului 2024. Nemulțumirile s-au amplificat după ce premierul Irakli Kobahidze a anunțat că țara nu va demara negocierile de aderare la UE înainte de 2028. Alunecare spre autoritarism și apropiere de Moscova Partidul de guvernământ, Visul georgian, este acuzat de o derivă autoritară și de renunțarea treptată la parcursul european al țării. Observatorii internaționali consideră că direcția politică actuală se îndepărtează de Bruxelles și se orientează tot mai mult către Moscova.

Musk critică legea bugetară a președintelui (sursa: CBS News)
Internațional

Musk critică legea "mare și frumoasă" a lui Trump: Sunt dezamăgit, sunt cheltuieli masive

Musk critică legea bugetară a președintelui. Miliardarul american Elon Musk s-a declarat dezamăgit de legea bugetară propusă de Donald Trump, criticând deficitul uriaș pe care aceasta îl va genera. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru CBS News. Musk critică legea bugetară a președintelui Legea, numită de Trump „marea și frumoasa lege”, urmărește implementarea unor promisiuni-cheie din campanie, inclusiv prelungirea creditelor fiscale adoptate în primul mandat. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Conform unei analize parlamentare, această inițiativă ar putea crește deficitul federal cu 3.800 de miliarde de dolari în următorul deceniu. În stilul său direct, Elon Musk a declarat: „Cred că o lege poate fi mare sau frumoasă. Dar nu știu dacă poate fi ambele.” Retragerea lui Musk din comisia DOGE Musk a confirmat că s-a retras din comisia DOGE, creată de Trump pentru a reduce cheltuielile statului, motivând că trebuie să se ocupe de Tesla și SpaceX. El a descris birocrația federală ca fiind „mult mai rea decât credea”. Deși comisia a dus la destituirea a mii de funcționari și la reducerea unor agenții, Musk a recunoscut că obiectivele inițiale nu au fost îndeplinite în totalitate. Într-un interviu acordat Washington Post, Musk a spus că va continua colaborarea cu DOGE, concentrându-se însă pe modernizarea sistemelor IT ale statului federal, nu pe concedieri.

Hijabul obligatoriu, suspendat de autorități iraniene (sursa: Pexels/mh cheraghi)
Internațional

Legea strictă care prevede purtarea hijabului de către femei, suspendată în Iran

Hijabul obligatoriu, suspendat de autorități iraniene. Consiliul de Securitate Națională al Iranului a decis oprirea punerii în aplicare a legii controversate privind obligativitatea purtării hijabului de către femei. Hijabul obligatoriu, suspendat de autorități iraniene Mohammed Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, a declarat că instituția a primit dispoziție clară de la Consiliul de Securitate de a nu implementa legea hijabului, deși aceasta a fost deja adoptată de legislativ. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Potrivit site-ului de știri Entekhab, deciziile Consiliului Național au întâietate față de cele ale parlamentului sau ale guvernului, conform Constituției iraniene. Lege cu sancțiuni dure, suspendată înainte de aplicare Legea adoptată anul trecut de parlamentarii islamiști conservatori prevedea sancțiuni severe pentru femeile care refuză să își acopere părul în public: amenzi mari, interdicții în serviciul public și, în caz de recidivă, chiar pedepse cu închisoarea. Actul normativ urma să intre în vigoare în decembrie 2024, însă protestele masive din Iran și din diaspora au determinat amânarea aplicării sale. Guvernul și președintele Iranului se opun aplicării legii Guvernul iranian a emis un veto asupra legii și a promis revizuirea ei în urma reacțiilor negative. Printre criticii actului legislativ se numără și președintele Massoud Peseshkian, un conservator moderat, care se teme de reaprinderea protestelor violente în cazul implementării legii hijabului obligatoriu. Cu toate acestea, parlamentarii ultraconservatori continuă să facă presiuni pentru aplicarea legii, susținând că aceasta este necesară pentru protejarea valorilor islamice și prevenirea unei „invazii culturale occidentale”.

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

CE cere Ungariei să retragă legea putinistă "a agentului străin": Nu vom ezita să luăm măsuri

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria. Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului de la Budapesta să retragă un proiect de lege considerat o amenințare directă la adresa ONG-urilor și a presei independente. Dacă va fi adoptat, textul legislativ ar reprezenta „o încălcare gravă a valorilor Uniunii Europene”, a transmis Comisia într-un comunicat. Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria „Nu vom ezita să luăm măsuri dacă proiectul este adoptat”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Propunerea legislativă a fost depusă în parlamentul ungar de partidul premierului Viktor Orban sub pretextul „transparenței vieții publice”. Însă numeroase ONG-uri consideră că este, în realitate, o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice și de a restrânge libertățile civice. Proiectul prevede măsuri severe împotriva organizațiilor care „încalcă sau critică” valorile constituționale, precum căsătoria tradițională, familia și sexele biologice. ONG-urile vizate: supraveghere, sancțiuni și interdicții Dacă legea intră în vigoare, ONG-urile considerate „în neregulă” vor fi înscrise pe o listă neagră. Vor fi obligate să solicite autorizație pentru a primi fonduri externe. Vor fi supuse controlului conturilor bancare și blocării transferurilor. Ar fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori valoarea ajutorului primit și amenințate cu interzicerea activității în caz de recidivă. Proteste și reacții internaționale Duminica trecută, zeci de mii de persoane au protestat în Ungaria împotriva acestui proiect de lege. În paralel, peste 300 de organizații neguvernamentale și media, printre care Amnesty International și Transparency International, au semnat o scrisoare deschisă în care denunță inițiativa drept „autoritară” și inspirată de regimul Putin. Semnatarii avertizează că scopul legii este de „a reduce la tăcere vocile critice și de a distruge ultimele rămășițe ale democrației ungare”. Eurodeputați cer înghețarea fondurilor pentru Ungaria Ca reacție, circa 20 de eurodeputați au cerut Comisiei Europene să înghețe toate fondurile europene destinate Ungariei. Într-o scrisoare transmisă miercuri, aceștia acuză guvernul lui Orban de încălcări repetate ale dreptului european. În prezent, UE a suspendat deja 18 miliarde de euro pentru Ungaria, în urma divergențelor privind drepturile LGBT+, politica de azil, achizițiile publice și conflictele de interese.

Părinții minorilor agresori pot face pușcărie (sursa: Facebook/Florin Roman)
Eveniment

Părinții care nu-și duc copiii agresivi la consilier psihologică vor face închisoare

Părinții minorilor agresori pot face pușcărie. Deputatul PNL Florin Roman a anunțat marți că a depus, alături de colegi din PNL și PSD, un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru minorii care comit acte de violență. Inițiativa vine pe fondul creșterii fenomenului de delincvență juvenilă și a lipsei unor instrumente legale eficiente. Părinții minorilor agresori pot face pușcărie Potrivit noii legi, părinții minorilor agresori care nu respectă obligația de a-i duce la consiliere psihologică riscă închisoare de la unu la trei ani. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat Până acum, singurele măsuri aplicate erau amenda contravențională și recomandarea consilierii, însă cea din urmă nu era pusă în aplicare în mod real. Minorii sub 14 ani pot fi plasați în centre speciale Pentru minorii care nu răspund penal (sub 14 ani), dar au comis fapte cu violență, legea prevede plasamentul într-un centru rezidențial specializat. Aceste centre vor oferi consiliere și sprijin pentru reintegrare socială. Proiectul de lege stipulează că direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului vor avea obligația de a înființa cel puțin un centru rezidențial specializat pentru copiii care au săvârșit fapte penale, dar nu pot fi trași la răspundere penală. „Viitorul familiilor este în joc” Deputatul subliniază necesitatea unor măsuri ferme pentru combaterea violenței juvenile: „E nevoie de măsuri dure pentru ca fenomenul delincvenței juvenile să fie combătut, iar părinții minorilor violenți să înțeleagă că, dacă nu își supraveghează copiii, riscă viitorul familiei.”

România reglementează participarea misiunilor militare străine (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Trupe străine pot participa la misiuni în România pe timp de pace dacă există riscuri de securitate

România reglementează participarea misiunilor militare străine. Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea care stabilește cadrul legal pentru desfășurarea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României în perioadele în care nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război. Actul normativ vizează protejarea valorilor și intereselor naționale în fața riscurilor de securitate. România reglementează participarea misiunilor militare străine Legea permite desfășurarea de misiuni militare în situații care amenință direct sau indirect suveranitatea, integritatea teritorială, funcționarea instituțiilor statului sau siguranța cetățenilor. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat Aceste operațiuni pot fi derulate de armata română sau în colaborare cu forțe armate străine, în baza tratatelor și acordurilor internaționale. Cine aprobă misiunile și cum se aplică legea Inițierea acestor misiuni este aprobată de președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în funcție de avertizările și riscurile identificate în planurile de securitate. Parlamentul trebuie informat în termen de cinci zile de la luarea deciziei, chiar dacă se află în vacanță. Uz de armă și comenzi comune cu forțe străine Pe durata misiunilor, militarii români și străini pot utiliza armament și echipamente conform legii române și regulilor de angajare autorizate. Comandanții români pot primi, sub diferite grade de autoritate, controlul asupra trupelor străine participante, iar forțele române pot fi transferate temporar sub comanda unui lider militar străin, în baza unor înțelegeri tehnice și aprobări oficiale.  

Lege: dronele neautorizate pot fi doborâte (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Oficial: România poate doborî drone neautorizate care intră în spațiul aerian național

Lege: dronele neautorizate pot fi doborâte. Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat luni legea privind controlul utilizării spațiului aerian național. Noua reglementare oferă autorităților posibilitatea de a interveni în cazul utilizării neautorizate a spațiului aerian, inclusiv prin neutralizarea dronelor suspecte sau a altor aeronave fără pilot. Lege: dronele neautorizate pot fi doborâte Legea stabilește un sistem coordonat de monitorizare și reacție la nivelul autorităților civile și militare, contribuind la creșterea siguranței și securității aviației în România. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Sunt definite clar instituțiile competente și responsabilitățile acestora în cazul unor incidente aeriene cu risc. Când pot fi interceptate aeronavele neautorizate Potrivit noii legi, aeronavele pot fi considerate o amenințare și interceptate în următoarele situații: dacă există suspiciuni de terorism, deținere de materiale periculoase, persoane sau bunuri supuse sancțiunilor internaționale. Intervenția este justificată inclusiv dacă aeronava are autorizație, dar apar informații privind acte ilicite. Obligații pentru instituții publice și private Entitățile care dețin sau administrează obiective sensibile au obligația să implementeze măsuri de protecție împotriva dronelor. Consiliul Suprem de Apărare a Țării va decide ce obiective intră în această categorie și va stabili cerințele tehnice necesare pentru apărare. Legea, validată de Curtea Constituțională Actul normativ a fost contestat la CCR de partidele AUR, POT și S.O.S. România. Totuși, Curtea a stabilit la finalul lunii martie că legea este constituțională. Intrarea în vigoare a acestei legi marchează o schimbare majoră în protejarea spațiului aerian românesc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră