miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: lege

100 articole
Eveniment

Se va bea bere pe stadioane, potrivit unui proiect de lege inițiat de un deputat, fost fotbalist

Consumul de bere, permis pe stadioane. Începând de anul viitor, consumul de bere ar putea fi permis pe stadioanele din România, dacă proiectul de modificare a Legii 4/2008 va fi adoptat. Consumul de bere, permis pe stadioane Inițiativa aparține deputatului ieșean Ciprian Paraschiv, fost căpitan al Politehnicii Iași, care a anunțat că are deja sprijin parlamentar majoritar. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Legea vizată, cunoscută ca „Legea Dragomir”, reglementează prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive. Paraschiv susține că modificările propuse se bazează pe legislația europeană și pe experiența sa ca observator UEFA și FIFA. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consumul de bere, permis pe stadioane (sursa: Pexels/Pixabay)
Femeie în moarte cerebrală a născut (sursa: NBC)
Internațional

O femeie în moarte cerebrală a născut. Fătul, salvat de legea anti-avort din Georgia (SUA)

Femeie în moarte cerebrală a născut. Adriana Smith, o asistentă medicală din statul american Georgia, a fost declarată în moarte cerebrală în februarie, dar a fost menținută în viață cu ajutorul aparatelor pentru a permite dezvoltarea sarcinii. Femeie în moarte cerebrală a născut Decizia spitalului Emory de a nu o deconecta a fost influențată de legislația anti-avort în vigoare, care interzice întreruperea sarcinii după detectarea activității cardiace a embrionului, adică din jurul săptămânii a șasea. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Vineri, 13 iunie, Adriana Smith a născut prin cezariană un băiețel prematur, pe nume Chance, care cântărește sub un kilogram. Bebelușul se află în prezent în terapie intensivă neonatală, iar bunica sa, April Newkirk, a declarat că „se luptă să supraviețuiască” și „se descurcă bine”, în ciuda circumstanțelor extreme în care a venit pe lume. Familia nu a avut drept de decizie Potrivit familiei, statul Georgia a blocat orice decizie privind deconectarea Adrianei Smith, în baza noii legislații anti-avort adoptate după anularea de către Curtea Supremă a SUA a dreptului constituțional la întreruperea sarcinii. Mama femeii, April Newkirk, a afirmat că familia nu a avut niciun cuvânt de spus: „Ne dorim copilul, dar decizia ar fi trebuit să fie a noastră, nu a statului”. Controverse privind cazul Cazul Smith a stârnit dezbateri intense în Statele Unite, fiind citat de susținătorii dreptului la alegere ca exemplu extrem al consecințelor legislative. Femeia a fost internată inițial cu dureri de cap severe, însă o tomografie a arătat multiple cheaguri de sânge. După o deteriorare rapidă, medicii au declarat moartea cerebrală, dar au fost obligați să continue menținerea funcțiilor vitale pentru a respecta legea statului.

Ruptură între Trump și Elon Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Război total între Trump și Musk: miliardarul califică noua lege bugetară o "abominație”

Ruptură între Trump și Elon Musk. Miliardarul Elon Musk a criticat vehement megaproiectul de lege bugetară susținut de președintele american Donald Trump, numindu-l „o abominație dezgustătoare”. Ruptură între Trump și Elon Musk Mesajul a fost postat marți pe platforma X, unde Musk și-a exprimat indignarea față de cheltuielile „scandaloase și clientelare” prevăzute în document. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe „Îmi pare rău, dar nu mai pot suporta”, a scris cel mai bogat om din lume, într-o postare în care i-a criticat dur pe toți cei care au votat pentru proiect. Compania Tesla, direct afectată Proiectul de lege susținut de Donald Trump periclitează subvențiile pentru vehicule electrice. „The big beautiful bill” propune eliminarea treptată a creditelor fiscale acordate pentru achiziția de vehicule electrice (EV), introduse în era Biden. Astfel, clienții nu ar mai putea beneficia de până la 7.500 de dolari pentru achiziția unui EV nou sau până la 4.000 de dolari pentru unul second-hand, dacă producătorul a vândut peste 200.000 de astfel de mașini în perioada 2009–2025. Tesla, care a livrat peste 336.000 de vehicule doar în primul trimestru din 2025, ar fi direct vizată. Casa Albă: Critica nu schimbă nimic Reacția Casei Albe a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că poziția președintelui Donald Trump rămâne neschimbată în ciuda declarațiilor lui Musk. „Este un proiect de lege mare și frumos și se ține de el”, a afirmat Leavitt.

Aderarea Georgiei la UE, în pericol (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Legea putinistă a agentului străin adoptată în Georgia pune în pericol aderarea țării la UE

Aderarea Georgiei la UE, în pericol. Noua lege adoptată în Georgia privind „agenții străinătății”, care a intrat în vigoare sâmbătă, este considerată de Comisia Europeană drept un pas periculos înapoi în privința democrației. Potrivit unui comunicat oficial, legislația reprezintă „o acțiune agresivă” împotriva societății civile și a libertății de exprimare. Aderarea Georgiei la UE, în pericol „Această lege pune în pericol aderarea Georgiei la UE”, avertizează Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisar european pentru extindere. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori În viziunea Uniunii Europene, noua reglementare reprezintă o tentativă de restrângere a spațiului civic și mediatic. Sunt vizate în special activiștii, ONG-urile și presa independentă, care riscă să fie supuse unei presiuni crescute din partea guvernului georgian. UE solicită autorităților de la Tbilisi măsuri clare și credibile pentru a inversa reculul democratic, precizând că responsabilitatea este exclusiv a autorităților georgiene. Legea agentului străin Textul adoptat este inspirat, potrivit autorităților georgiene, de legea americană FARA (Foreign Agents Registration Act), care obligă entitățile afiliate intereselor străine să-și declare activitatea. Oficialii georgieni susțin că noua lege este un răspuns la protestele din 2024, declanșate de o reglementare anterioară privind „influența străină”. Totuși, ONG-urile și organizațiile civice consideră că legea are un potențial represiv, putând fi folosită pentru supravegherea și intimidarea societății civile și a opoziției politice. Criză politică profundă și proteste de stradă zilnice Georgia traversează o criză politică profundă, marcată de manifestații zilnice încă de la sfârșitul anului 2024. Nemulțumirile s-au amplificat după ce premierul Irakli Kobahidze a anunțat că țara nu va demara negocierile de aderare la UE înainte de 2028. Alunecare spre autoritarism și apropiere de Moscova Partidul de guvernământ, Visul georgian, este acuzat de o derivă autoritară și de renunțarea treptată la parcursul european al țării. Observatorii internaționali consideră că direcția politică actuală se îndepărtează de Bruxelles și se orientează tot mai mult către Moscova.

Musk critică legea bugetară a președintelui (sursa: CBS News)
Internațional

Musk critică legea "mare și frumoasă" a lui Trump: Sunt dezamăgit, sunt cheltuieli masive

Musk critică legea bugetară a președintelui. Miliardarul american Elon Musk s-a declarat dezamăgit de legea bugetară propusă de Donald Trump, criticând deficitul uriaș pe care aceasta îl va genera. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru CBS News. Musk critică legea bugetară a președintelui Legea, numită de Trump „marea și frumoasa lege”, urmărește implementarea unor promisiuni-cheie din campanie, inclusiv prelungirea creditelor fiscale adoptate în primul mandat. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Conform unei analize parlamentare, această inițiativă ar putea crește deficitul federal cu 3.800 de miliarde de dolari în următorul deceniu. În stilul său direct, Elon Musk a declarat: „Cred că o lege poate fi mare sau frumoasă. Dar nu știu dacă poate fi ambele.” Retragerea lui Musk din comisia DOGE Musk a confirmat că s-a retras din comisia DOGE, creată de Trump pentru a reduce cheltuielile statului, motivând că trebuie să se ocupe de Tesla și SpaceX. El a descris birocrația federală ca fiind „mult mai rea decât credea”. Deși comisia a dus la destituirea a mii de funcționari și la reducerea unor agenții, Musk a recunoscut că obiectivele inițiale nu au fost îndeplinite în totalitate. Într-un interviu acordat Washington Post, Musk a spus că va continua colaborarea cu DOGE, concentrându-se însă pe modernizarea sistemelor IT ale statului federal, nu pe concedieri.

Hijabul obligatoriu, suspendat de autorități iraniene (sursa: Pexels/mh cheraghi)
Internațional

Legea strictă care prevede purtarea hijabului de către femei, suspendată în Iran

Hijabul obligatoriu, suspendat de autorități iraniene. Consiliul de Securitate Națională al Iranului a decis oprirea punerii în aplicare a legii controversate privind obligativitatea purtării hijabului de către femei. Hijabul obligatoriu, suspendat de autorități iraniene Mohammed Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, a declarat că instituția a primit dispoziție clară de la Consiliul de Securitate de a nu implementa legea hijabului, deși aceasta a fost deja adoptată de legislativ. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Potrivit site-ului de știri Entekhab, deciziile Consiliului Național au întâietate față de cele ale parlamentului sau ale guvernului, conform Constituției iraniene. Lege cu sancțiuni dure, suspendată înainte de aplicare Legea adoptată anul trecut de parlamentarii islamiști conservatori prevedea sancțiuni severe pentru femeile care refuză să își acopere părul în public: amenzi mari, interdicții în serviciul public și, în caz de recidivă, chiar pedepse cu închisoarea. Actul normativ urma să intre în vigoare în decembrie 2024, însă protestele masive din Iran și din diaspora au determinat amânarea aplicării sale. Guvernul și președintele Iranului se opun aplicării legii Guvernul iranian a emis un veto asupra legii și a promis revizuirea ei în urma reacțiilor negative. Printre criticii actului legislativ se numără și președintele Massoud Peseshkian, un conservator moderat, care se teme de reaprinderea protestelor violente în cazul implementării legii hijabului obligatoriu. Cu toate acestea, parlamentarii ultraconservatori continuă să facă presiuni pentru aplicarea legii, susținând că aceasta este necesară pentru protejarea valorilor islamice și prevenirea unei „invazii culturale occidentale”.

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

CE cere Ungariei să retragă legea putinistă "a agentului străin": Nu vom ezita să luăm măsuri

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria. Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului de la Budapesta să retragă un proiect de lege considerat o amenințare directă la adresa ONG-urilor și a presei independente. Dacă va fi adoptat, textul legislativ ar reprezenta „o încălcare gravă a valorilor Uniunii Europene”, a transmis Comisia într-un comunicat. Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria „Nu vom ezita să luăm măsuri dacă proiectul este adoptat”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Propunerea legislativă a fost depusă în parlamentul ungar de partidul premierului Viktor Orban sub pretextul „transparenței vieții publice”. Însă numeroase ONG-uri consideră că este, în realitate, o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice și de a restrânge libertățile civice. Proiectul prevede măsuri severe împotriva organizațiilor care „încalcă sau critică” valorile constituționale, precum căsătoria tradițională, familia și sexele biologice. ONG-urile vizate: supraveghere, sancțiuni și interdicții Dacă legea intră în vigoare, ONG-urile considerate „în neregulă” vor fi înscrise pe o listă neagră. Vor fi obligate să solicite autorizație pentru a primi fonduri externe. Vor fi supuse controlului conturilor bancare și blocării transferurilor. Ar fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori valoarea ajutorului primit și amenințate cu interzicerea activității în caz de recidivă. Proteste și reacții internaționale Duminica trecută, zeci de mii de persoane au protestat în Ungaria împotriva acestui proiect de lege. În paralel, peste 300 de organizații neguvernamentale și media, printre care Amnesty International și Transparency International, au semnat o scrisoare deschisă în care denunță inițiativa drept „autoritară” și inspirată de regimul Putin. Semnatarii avertizează că scopul legii este de „a reduce la tăcere vocile critice și de a distruge ultimele rămășițe ale democrației ungare”. Eurodeputați cer înghețarea fondurilor pentru Ungaria Ca reacție, circa 20 de eurodeputați au cerut Comisiei Europene să înghețe toate fondurile europene destinate Ungariei. Într-o scrisoare transmisă miercuri, aceștia acuză guvernul lui Orban de încălcări repetate ale dreptului european. În prezent, UE a suspendat deja 18 miliarde de euro pentru Ungaria, în urma divergențelor privind drepturile LGBT+, politica de azil, achizițiile publice și conflictele de interese.

Părinții minorilor agresori pot face pușcărie (sursa: Facebook/Florin Roman)
Eveniment

Părinții care nu-și duc copiii agresivi la consilier psihologică vor face închisoare

Părinții minorilor agresori pot face pușcărie. Deputatul PNL Florin Roman a anunțat marți că a depus, alături de colegi din PNL și PSD, un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru minorii care comit acte de violență. Inițiativa vine pe fondul creșterii fenomenului de delincvență juvenilă și a lipsei unor instrumente legale eficiente. Părinții minorilor agresori pot face pușcărie Potrivit noii legi, părinții minorilor agresori care nu respectă obligația de a-i duce la consiliere psihologică riscă închisoare de la unu la trei ani. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat Până acum, singurele măsuri aplicate erau amenda contravențională și recomandarea consilierii, însă cea din urmă nu era pusă în aplicare în mod real. Minorii sub 14 ani pot fi plasați în centre speciale Pentru minorii care nu răspund penal (sub 14 ani), dar au comis fapte cu violență, legea prevede plasamentul într-un centru rezidențial specializat. Aceste centre vor oferi consiliere și sprijin pentru reintegrare socială. Proiectul de lege stipulează că direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului vor avea obligația de a înființa cel puțin un centru rezidențial specializat pentru copiii care au săvârșit fapte penale, dar nu pot fi trași la răspundere penală. „Viitorul familiilor este în joc” Deputatul subliniază necesitatea unor măsuri ferme pentru combaterea violenței juvenile: „E nevoie de măsuri dure pentru ca fenomenul delincvenței juvenile să fie combătut, iar părinții minorilor violenți să înțeleagă că, dacă nu își supraveghează copiii, riscă viitorul familiei.”

România reglementează participarea misiunilor militare străine (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Trupe străine pot participa la misiuni în România pe timp de pace dacă există riscuri de securitate

România reglementează participarea misiunilor militare străine. Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea care stabilește cadrul legal pentru desfășurarea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României în perioadele în care nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război. Actul normativ vizează protejarea valorilor și intereselor naționale în fața riscurilor de securitate. România reglementează participarea misiunilor militare străine Legea permite desfășurarea de misiuni militare în situații care amenință direct sau indirect suveranitatea, integritatea teritorială, funcționarea instituțiilor statului sau siguranța cetățenilor. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat Aceste operațiuni pot fi derulate de armata română sau în colaborare cu forțe armate străine, în baza tratatelor și acordurilor internaționale. Cine aprobă misiunile și cum se aplică legea Inițierea acestor misiuni este aprobată de președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în funcție de avertizările și riscurile identificate în planurile de securitate. Parlamentul trebuie informat în termen de cinci zile de la luarea deciziei, chiar dacă se află în vacanță. Uz de armă și comenzi comune cu forțe străine Pe durata misiunilor, militarii români și străini pot utiliza armament și echipamente conform legii române și regulilor de angajare autorizate. Comandanții români pot primi, sub diferite grade de autoritate, controlul asupra trupelor străine participante, iar forțele române pot fi transferate temporar sub comanda unui lider militar străin, în baza unor înțelegeri tehnice și aprobări oficiale.  

Lege: dronele neautorizate pot fi doborâte (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Oficial: România poate doborî drone neautorizate care intră în spațiul aerian național

Lege: dronele neautorizate pot fi doborâte. Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat luni legea privind controlul utilizării spațiului aerian național. Noua reglementare oferă autorităților posibilitatea de a interveni în cazul utilizării neautorizate a spațiului aerian, inclusiv prin neutralizarea dronelor suspecte sau a altor aeronave fără pilot. Lege: dronele neautorizate pot fi doborâte Legea stabilește un sistem coordonat de monitorizare și reacție la nivelul autorităților civile și militare, contribuind la creșterea siguranței și securității aviației în România. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Sunt definite clar instituțiile competente și responsabilitățile acestora în cazul unor incidente aeriene cu risc. Când pot fi interceptate aeronavele neautorizate Potrivit noii legi, aeronavele pot fi considerate o amenințare și interceptate în următoarele situații: dacă există suspiciuni de terorism, deținere de materiale periculoase, persoane sau bunuri supuse sancțiunilor internaționale. Intervenția este justificată inclusiv dacă aeronava are autorizație, dar apar informații privind acte ilicite. Obligații pentru instituții publice și private Entitățile care dețin sau administrează obiective sensibile au obligația să implementeze măsuri de protecție împotriva dronelor. Consiliul Suprem de Apărare a Țării va decide ce obiective intră în această categorie și va stabili cerințele tehnice necesare pentru apărare. Legea, validată de Curtea Constituțională Actul normativ a fost contestat la CCR de partidele AUR, POT și S.O.S. România. Totuși, Curtea a stabilit la finalul lunii martie că legea este constituțională. Intrarea în vigoare a acestei legi marchează o schimbare majoră în protejarea spațiului aerian românesc.

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán aplică legea putinistă a "agentului străin" asupra ONG-urilor și media anti-"suveraniste"

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa. Guvernul ungar continuă să exercite presiuni asupra societății civile și a mass-mediei independente, printr-un proiect de lege introdus recent în Parlament. Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa Legea, prezentată de un deputat Fidesz în noaptea de marți spre miercuri, urmărește monitorizarea și limitarea oricărei organizații finanțate din surse externe care ar putea „amenința suveranitatea”. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Potrivit proiectului, orice entitate care „încalcă sau critică” valorile stipulate în Constituție – inclusiv „prioritatea căsătoriei, a familiei și a genurilor biologice” – ar putea fi inclusă pe o listă neagră, în urma unei recomandări a Autorității de Suveranitate, un organism creat în 2023. Finanțările externe, condiționate de permisiunea statului Organizațiile vizate vor fi obligate să obțină aprobarea autorităților pentru a primi fonduri din străinătate. În plus, conturile bancare ale acestora vor fi monitorizate, iar transferurile de la donatori blocate dacă se consideră că scopul lor este de a influența viața publică din Ungaria. Amenzi uriașe și riscul interzicerii activității În cazul încălcării regulilor, legea prevede sancțiuni severe: amenzi de până la 25 de ori valoarea sumelor primite și, în caz de recidivă, interzicerea activității organizației. Măsurile afectează atât ONG-urile, cât și instituțiile media independente. Orban promite „curățenie”, acuză ONG-urile că sunt „ploșnițe” Premierul Viktor Orban a declarat în martie că va face „o mare curățenie de Paște” în rândul adversarilor politici, numindu-i „ploșnițe”. De atunci, guvernul a adoptat mai multe amendamente constituționale care limitează drepturile persoanelor LGBT+ și ale celor cu dublă cetățenie. Opoziția și presa denunță „putinizarea” Ungariei Publicația Telex a reacționat la proiect cu titlul ironic „Bună dimineața, Rusia”. Veronika Munk, fost redactor-șef, a afirmat că legea este menită „să hărțuiască și să blocheze orice organizație care supraviețuiește cu fonduri externe, inclusiv cele europene”. Deputatul independent Akos Hadhazy a denunțat public „putinizarea Ungariei” și a cerut mobilizare civică împotriva acestei deriva autoritare. Bruxelles-ul, critici dure la adresa Budapestei Adoptarea legii este considerată o formalitate, într-un Parlament dominat de coaliția condusă de Fidesz. Totuși, Comisia Europeană ar putea reacționa dur: anul trecut a fost declanșată o procedură de infringement împotriva înființării Autorității de Suveranitate. Această instituție a declanșat deja anchete împotriva ONG-ului anticorupție Transparency International și a site-ului de investigații Atlatszo, calificându-le drept amenințări la adresa suveranității naționale.

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă de pe ordinea de zi a Senatului

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților a fost retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Senatoarea Oana Țoiu (USR) susține că ea era neconstituțională. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Potrivit lui Țoiu, decizia scoaterii de pe ordinea de zi a Senatului a fost luată la solicitarea grupului SOS România, deși PSD, PNL și UDMR aveau o majoritate care le permitea să refuze cererea opoziției. Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă „Legea pensiilor speciale ale magistraților tocmai a fost amânată pentru după alegeri. Amânarea a fost la cererea SOS!! susținută de președintele de comisie PSD. I-am prins că vor să facă doar un truc electoral neconstituțional și au dat înapoi: două săptămâni amânare la comisia pentru muncă din Senat.   Nu vor de fapt să facă nimic, o puteau repara şi debloca cele 230.000.000 de euro blocate din PNRR, dar ei caută lozinci nu soluții. Proiectul “special, urgent, semnat de liderii coaliției, proiectul esențial pentru țara ACUM”, cel cu pensiile speciale ale magistraților, a dispărut oricum de vineri de pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru săptămâna asta.   Vi se pare incredibil acest haos ? Puteți verifica ușor pe site-ul Senatului.   De bine ce miercuri ne-au convocat de urgență în paralel cu plenul și au lăsat doar 20-30 de minute între publicarea raportului final și introducerea proiectului pentru vot în plen, astăzi urgența a dispărut miraculos.   Chiar și domnul Crin Antonescu, fost parlamentar, a spus că deși este ideea lui o nouă lege a pensiilor speciale totuși azi își dă seama că nu au scris chiar bine alții proiectul (Alții fiind Ciolacu, că el era inițiator principal)   V-am spus de atunci că este doar un fluturaș electoral, unul neconstituțional, doar că tactica asta este o joacă neserioasă cu sistemul de justiție și cu relația cu Comisia Europeană (fiind jalon PNRR).   Tactica asta de păcăleli și amânări năruie treptat și încrederea oamenilor în legislativ, atât cât mai e, fragilă și în scădere.   Bun, și acum întrebarea de 100 de puncte este ce a fost în capul lor? Chiar au crezut că le merge iar și iar aceeași păcăleală ?   Atât de prost e proiectul de lege încât comisiile juridice nici măcar nu au vrut să primească la raport legea, deși în celelalte legi care priveau pensiile magistraților comisiile juridice erau decidente pe raportul pe fond”, a scris Țoiu pe Facebook.    „Am solicitat cu fermitate astăzi coaliției de guvernare, la această reuniune, să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că trebuie să existe un principiu de echitate pentru toți cetățenii acestei țări”, a anunțat Crin Antonescu, la 7 aprilie. În scurt timp, la 8 aprilie, Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu și Kelemen Hunor au depus un proiect de lege în acest sens. Acesta este proiectul scos acum de pe ordinea de zi. 

"Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin extinde definiția "agentului străin", dar și sancțiunile, care ajung până la ani de închisoare

"Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia. Președintele rus Vladimir Putin a promulgat luni o lege care introduce oficial în legislația Federației Ruse conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, denumit în Rusia „Marele Război Patriotic”. Legea extinde definiția „agentului străin” și prevede noi sancțiuni. „Genocid împotriva poporului sovietic” Conform portalului de informații juridice al guvernului rus, noua lege reglementează conservarea memoriei victimelor presupusului genocid; protejarea și întreținerea mormintelor și a gropilor comune; construirea de monumente și organizarea de ceremonii comemorative. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și va include un mecanism de identificare a locurilor de înhumare ale victimelor. Recunoașteri judiciare ale genocidului de către tribunale regionale În ultimele luni, mai multe tribunale regionale din Rusia au recunoscut oficial crimele comise de naziști în fosta URSS ca acte de genocid. Motivația acestor decizii evidențiază dorința Kremlinului de a „preveni distorsionarea istoriei” și de a proteja „interesele naționale” ale Rusiei. Lavrov acuză UE de „revigorare a nazismului” Într-o declarație recentă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat vehement sprijinul militar acordat Ucrainei de către statele europene. El a afirmat că „Uniunea Europeană dorește să revigoreze ideologia nazistă”, acuzând inclusiv Germania că imită trecutul nazist prin furnizarea de arme Kievului. Potrivit datelor oficiale, peste 26 de milioane de cetățeni sovietici au murit în timpul Marelui Război Patriotic, dintre care peste opt milioane erau soldați. "Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia Pe lângă introducerea conceptului de genocid, Vladimir Putin a semnat și un set de amendamente care extind și înăspresc definiția „agentului străin”. Conform noii legislații vor fi incluși și cei care sprijină deciziile organizațiilor internaționale în care Rusia nu este membru. De asemenea vor fi considerați agenți străini și cei care ajută entități străine să desfășoare activități contra securității naționale a Rusiei. Sunt vizate și persoanele care implică cetățeni, inclusiv minori, în obținerea de informații tehnico-militare. Judecarea în lipsă a opozanților aflați în străinătate Noua lege prevede posibilitatea inițierii de proceduri judiciare în lipsă pentru „agenții străini” care au părăsit țara și sunt acuzați că desfășoară activități ostile din afara Rusiei. Documentul enumeră 20 de infracțiuni care permit declanșarea acestor procese.

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: nu vor să doborâm dronele rusești Foto: Twitter
Politică

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: se opun doborârii dronelor rusești

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: se opun doborârii dronelor rusești care intră în România. Miercuri, fără nici o explicație, toți deputații AUR, SOS România și POT prezenți au votat împotriva unei legi cerute de mai mulți ani de ministerul Apărării pentru a-i permite să intervină împotriva aeronavelor fără echipaj. Citește și: VIDEO Andrew Tate, prieten în viața reală cu Donald Trump Jr, cu care se întâlnea când putea călători. Acum, cei doi mențin legătura online Parlamentarii AUR, SOS și POT nu și-au explicat votul, așa cum se obișnuiește la decizii majore ale Legislativului.  O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova Este vorba de legea „privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional”. Însă, în pofida votului negativ al celor trei partide, legea a trecut și va ajunge la Senat, care este cameră decizională.  Liderul AUR, George Simion, nu a votat.  „Măsura focului de nimicire este ultima în cadrul reacției graduale la riscul sau amenințarea (...) siguranței aeriene în spațiul aerian național”, se arată în expunerea la proiectul de lege.  „Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau poate fi preluat controlul asupra acesteia”, arată proiectul.  „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”, explica, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.  Candidatul la președinție Nicușor Dan a comentat votul din Camera Deputaților: „Masca suveranismului s-a prăbușit! Adevărata lor prioritate nu este România. Nu este siguranța oamenilor. Este Putin”    

Lege pentru protejarea cumpărătorilor de locuințe (sursa: Facebook/Nordis Group)
Eveniment

Lege pentru protejarea cumpărătorilor de locuințe

Lege pentru protejarea cumpărătorilor de locuințe. O propunere legislativă care vizează protejarea clienților dezvoltatorilor imobiliari va fi pusă în dezbatere publică săptămâna viitoare, a anunțat liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Aceasta prevede garantarea avansului plătit pentru un apartament printr-o înscriere provizorie în Cartea Funciară, oferind astfel cumpărătorilor o siguranță mai mare în tranzacțiile imobiliare. Lege pentru protejarea cumpărătorilor de locuințe Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri la Senat, la care au participat reprezentanți ai dezvoltatorilor imobiliari, Uniunea Națională a Notarilor Publici, Consiliul Legislativ și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună "Am stabilit niște principii pentru a schimba legislația ca să evităm situațiile ivite în cazul Nordis. Am convenit să introducem o nouă formulă de garantare a avansului plătit de client, printr-o înscriere provizorie în Cartea Funciară, lucru care va asigura o plasă de siguranță pentru cei care plătesc acest avans", a explicat Zamfir. Cum va funcționa noua lege? Noua reglementare impune ca notarii să înscrie în Cartea Funciară promisiunile de vânzare-cumpărare în termen de 24 de ore. Astfel, cumpărătorii vor avea garanția legală că imobilul nu poate fi promis mai multor persoane simultan, eliminând situațiile în care un apartament este vândut fictiv de mai multe ori. "Va fi obligatoriu ca notarul, în maximum 24 de ore, să noteze în această Carte provizorie promisiunea. Nu vom mai avea, în niciun caz, cazul Nordis", a declarat Antoanela Comșa, reprezentanta unui dezvoltator imobiliar. De asemenea, legea prevede ca banii plătiți ca avans să fie folosiți exclusiv pentru dezvoltări imobiliare, interzicând utilizarea acestor fonduri pentru alte activități financiare ale dezvoltatorilor. "Cu privire la limitarea avansului, părerile au fost diferite. Suntem într-o economie de piață: este un raport între vânzător și cumpărător, iar dezvoltatorii pot oferi discounturi, evident, în funcție de avansul plătit", a explicat Zamfir. Cazul Nordis: o înșelătorie care a dus la schimbarea legii Propunerea legislativă vine ca răspuns la scandalul imobiliar Nordis, unde mai mulți cumpărători au pierdut sume importante după ce și-au plătit avansurile fără a avea siguranța legală asupra apartamentelor promise. "Cazul Nordis a fost o încălcare a legii. A fost infracțiune. Există dosar la DIICOT, există o anchetă și probabil vor plăti pentru infracțiunile respective. Dar asta nu înseamnă că exista această lacună legislativă care permitea astfel de practici", a subliniat Zamfir. El a avertizat că nu trebuie ca acest scandal să afecteze percepția publicului asupra dezvoltatorilor imobiliari, întrucât majoritatea operatorilor economici din domeniu sunt serioși și respectă legea. "Nu aș vrea ca din acest caz nefericit să trăim iarăși o emoție puternică încât să își piardă oamenii încrederea în dezvoltatorii imobiliari. Nu ar fi deloc benefic pentru nimeni." Legea va echilibra protecția cumpărătorilor și dezvoltarea imobiliară Pentru a evita blocajele în sectorul construcțiilor, în circuitul legislativ vor fi contopite trei proiecte existente, astfel încât să fie găsită cea mai bună soluție de protejare a cumpărătorilor, fără a afecta negativ activitatea dezvoltatorilor. "Ceea ce va ieși din această lege va fi ceva care să atingă cele două obiective propuse: protejarea cumpărătorilor și să nu împiedicăm dezvoltarea imobiliară, pentru că nimeni nu dorește acest lucru", a explicat Zamfir. În plus, senatorul a avertizat că fiecare cumpărător trebuie să fie responsabil și să analizeze proiectele în care investește. "Cineva, dacă dorește de bunăvoie să plătească zeci de mii de euro pe niște desene, este opțiunea proprie. Nicio lege nu protejează pe cineva care nu se protejează la un moment dat singur." Asigurarea obligatorie a avansurilor – o soluție exclusă Întrebat de ce nu s-a optat pentru o asigurare obligatorie a avansurilor plătite, Zamfir a explicat că această soluție ar fi crescut costurile de construcție, ceea ce s-ar fi reflectat în prețurile finale ale apartamentelor. "O asigurare ar crește clar costul construcției", a precizat senatorul PSD. Prin această modificare legislativă, autoritățile speră să prevină alte cazuri de fraudă imobiliară și să ofere cumpărătorilor o mai mare siguranță în tranzacțiile imobiliare, fără a împiedica dezvoltarea pieței de locuințe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră