sâmbătă 18 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

salarizare

4 articole
Economie

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari

Proiectul noii legi a salarizării a alimentat temerea că baza de calcul a contribuției la pensie ar putea scădea, iar viitoarele pensii ale unor bugetari ar putea fi mai mici. Documentul nu modifică însă direct regulile CAS și nici nu prevede că această contribuție va fi calculată exclusiv asupra salariului de bază. Riscul apare doar în cazul angajaților care, după aplicarea noilor grile, vor încasa sporuri mai mici sau vor pierde o parte dintre veniturile variabile. Pentru aceștia, venitul brut contributiv și punctajul lunar de pensie se pot diminua, ceea ce înseamnă că proiectul nu taie direct pensiile, dar poate încetini acumularea punctelor de pensie. Legea salarizării nu schimbă formula CAS Baza contribuției de asigurări sociale este stabilită prin Codul fiscal, nu prin legea salarizării personalului bugetar. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Pentru salariați, contribuția se calculează, în principiu, asupra câștigului brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor. În această sumă pot intra salariul de bază, sporurile, plata orelor suplimentare și alte drepturi pentru care se datorează CAS. Proiectul noii legi nu prevede că bugetarii vor plăti contribuția numai pentru salariul de bază și nici nu scoate automat sporurile din baza CAS. Prin urmare, dacă venitul brut contributiv al unui angajat rămâne neschimbat, baza contribuției nu va scădea. Dacă venitul crește, va crește și suma pentru care se plătește contribuția. Problema apare numai atunci când angajatul ajunge să câștige efectiv mai puțin. Diferența tranzitorie nu protejează toate veniturile Pentru a evita scăderea bruscă a salariilor după trecerea la noile grile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată atunci când salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât venitul salarial de referință din noiembrie 2026. Angajatul va primi o sumă suplimentară pentru ca venitul protejat să fie menținut temporar. Diferența tranzitorie face parte din salariul brut și nu beneficiază de o scutire specială. În principiu, ea va fi supusă contribuțiilor sociale. Simplul fapt că o parte din salariu este plătită sub această formă nu reduce, prin urmare, baza CAS. Problema apare la stabilirea venitului care va fi protejat. Proiectul prevede că, la calcularea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse mai multe categorii de venituri, precum sumele pentru activitatea în proiecte europene, unele stimulente pentru gestionarea fondurilor, munca de noapte și orele suplimentare. Excluderea nu înseamnă că aceste venituri dispar sau că pentru ele nu se mai plătește CAS. Ele pot fi acordate în continuare, dacă angajatul desfășoară activitățile respective. Statul nu garantează însă menținerea lor prin diferența tranzitorie. Cum poate scădea baza contribuției Să presupunem că un angajat din sectorul public încasa în noiembrie 2026 un venit brut de 10.000 de lei. Din această sumă, 8.500 de lei reprezentau salariul și drepturile luate în calcul pentru protecția tranzitorie, iar 1.500 de lei proveneau din ore suplimentare, ture de noapte sau activitatea într-un proiect. După aplicarea noii grile, venitul stabil ajunge la 8.000 de lei. Pentru a fi menținut nivelul protejat de 8.500 de lei, angajatul primește o diferență tranzitorie de 500 de lei. Dacă veniturile variabile de 1.500 de lei continuă să fie plătite, salariul total poate rămâne la 10.000 de lei. Dacă însă angajatul nu mai efectuează ore suplimentare sau nu mai lucrează în proiect, venitul brut scade la 8.500 de lei. În această situație, baza contribuției la pensie se reduce cu 1.500 de lei. Nu pentru că proiectul schimbă definiția fiscală a CAS, ci pentru că angajatul câștigă efectiv mai puțin. Plafonarea sporurilor poate produce efecte indirecte Proiectul stabilește că suma anumitor sporuri, indemnizații, prime și premii nu poate depăși, cu unele excepții, 20% din fondul salariilor de bază și al celorlalte drepturi principale. Plafonul nu se aplică individual fiecărui angajat, ci se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pentru fiecare sursă de finanțare. Instituțiile vor trebui să organizeze acordarea drepturilor astfel încât limita să fie respectată. Pentru sporurile acordate într-un interval procentual sau în funcție de fondurile disponibile, aceasta poate însemna procente mai mici sau o distribuire mai restrictivă. Nu toate drepturile intră însă în plafon. Munca de noapte și plata orelor suplimentare se numără printre excepțiile prevăzute de proiect. Un venit mai mic înseamnă mai puține puncte de pensie Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar pentru pensie se stabilește prin raportarea venitului brut care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Cu cât venitul contributiv este mai mare, cu atât punctajul acumulat în luna respectivă este mai ridicat. Dacă venitul scade, scade și punctajul lunar. O diminuare temporară a unor sporuri nu va provoca, de regulă, o reducere importantă a pensiei, deoarece aceasta se calculează pe baza punctelor acumulate pe întreaga perioadă de activitate. Efectul poate deveni însă relevant dacă venitul contributiv rămâne mai mic timp de mai mulți ani. Medicii și asistenții medicali Dacă numărul gărzilor, al turelor de noapte sau al orelor lucrate în weekend scade, iar veniturile pierdute nu sunt compensate prin alte drepturi salariale, venitul brut lunar al angajatului se poate diminua. Contribuția CAS va fi calculată asupra unui venit mai mic, ceea ce va conduce și la un punctaj lunar de pensie mai redus. Proiectul nu exclude aceste venituri din baza CAS atunci când sunt plătite, dar nu garantează menținerea lor prin diferența salarială tranzitorie. Angajații implicați în proiecte și în gestionarea fondurilor europene Majorările salariale de până la 40% acordate pentru activitatea în proiecte sau pentru gestionarea fondurilor europene intră în venitul brut și contribuie la formarea punctajului lunar cât timp sunt efectiv încasate și supuse CAS. Dacă angajatul nu mai lucrează în proiect, dacă proiectul se încheie ori dacă procentul majorării este redus, venitul contributiv poate scădea. Baza CAS nu va fi însă formată obligatoriu numai din salariul de bază, ci din totalul drepturilor salariale brute pentru care se datorează contribuția. Militarii, polițiștii, funcționarii publici Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special nu acumulează pensia după formula sistemului public. Pentru ei se aplică regulile pensiilor militare de stat, bazate pe media unor solde sau salarii brute realizate într-o perioadă de referință. Reducerea unui spor poate influența pensia numai dacă acel drept este inclus legal în baza de calcul. Personalul civil și contractual din instituțiile de apărare rămâne, de regulă, în sistemul public și poate fi afectat prin reducerea punctajului contributiv.

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari
Proiectul noii legi a salarizării unitare, criticat dur de sindicatele din învățământ preuniversitar
Eveniment

Proiectul noii legi a salarizării unitare, criticat dur de sindicatele din învățământ preuniversitar

Proiectul noii legi a salarizării unitare a generat nemulțumiri puternice în sistemul de învățământ preuniversitar, după publicarea prevederilor referitoare la veniturile personalului didactic. Veniturile nu cresc, spun sindicatele Reprezentanții sindicatelor din educație susțin că majorările salariale propuse sunt mult sub nivelul așteptărilor create în urma promisiunilor privind reforma salarizării și avertizează că efectele reale asupra veniturilor profesorilor ar putea fi minime. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Potrivit liderilor sindicali, noua grilă de salarizare nu aduce creșteri semnificative pentru numeroase categorii de cadre didactice, existând riscul ca mulți profesori să ajungă să încaseze venituri apropiate de cele actuale, în ciuda modificărilor legislative anunțate de autorități. Biroul Executiv al Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași și-a exprimat public opoziția față de proiectul de lege, anunțând că respinge în totalitate forma propusă a actului normativ.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grindeanu a vorbit despre „milițieni” în contextul unei dispute cu USR pe salarizarea Poliției
Politică

Grindeanu a vorbit despre „milițieni” în contextul unei dispute cu USR pe salarizarea Poliției

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că partidul pe care îl conduce nu susține reducerea salariilor pentru medici, profesori și „milițieni”. Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului, înaintea ședinței coaliției de guvernare, în contextul discuțiilor privind reforma administrației publice și măsurile economice. Grindeanu respinge tăierea salariilor pentru „milițieni” Sorin Grindeanu a reacționat la scenariile privind posibile ajustări bugetare care ar putea include tăieri salariale în sectorul public. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD „Dacă cei de la USR vor să taie salariile la medici, salariile la profesori, la milițieni, la jandarmi, la toată lumea, noi nu suntem de acord. Le urăm succes”, a declarat liderul PSD. Ședință decisivă a coaliției de guvernare Liderii coaliției de guvernare s-au reunit luni pentru a stabili forma finală a proiectului privind reforma administrației publice, precum și a pachetului de măsuri pentru relansarea economică. Pe agenda discuțiilor figurează: Conținutul exact al reformei administrative Modalitatea de adoptare a pachetului legislativ Liniile directoare ale legii bugetului de stat

După profesori, cer și alți bugetari: sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă în cadrul noii legi a salarizării
Eveniment

După profesori, cer și alți bugetari: sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă în cadrul noii legi a salarizării 

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă în cadrul noii legi a salarizării, precum şi recompensarea salarială a angajaţilor pentru efortul suplimentar depus, prin legiferarea unui fond de premiere. Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC, organizaţie sindicală naţională care reprezintă interesele profesionale ale angajaţilor din cadrul Ministerului Finanţelor (MF) şi al instituţiilor aflate în subordinea şi/sau coordonarea acestuia (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice, Autoritatea Vamală Română, Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc, etc.), afirmă că, dacă dialogul social instituţional început la 18 mai la Ministerul Finanţelor nu va duce la identificarea în comun a unor soluţii viabile în rezolvarea revendicărilor care au facut obiectul pichetărilor (10 pichetări ale instituţiilor naţionale şi regionale), Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC ia în calcul continuarea acţiunilor sindicale de protest (mitinguri, grevă de avertisment, de solidaritate, generală etc.), calendarul urmând a fi stabilit, arată news.ro. Conform unui comunicat de presă transmis, miercuri, SindFISC a înaintat conducerii Ministerul Finanţelor propuneri de principii cu privire la poziţionarea finanţiştilor în noua lege a salarizarii, astfel încât finanţiştii să beneficieze de grilă de salarizare distinctă de restul bugetarilor/angajaţilor din administraţia publică, fie prin înfiinţarea unui nou domeniu/familie ocupaţională, denumit/ă Finanţe, fie distinct în cadrul Familiei ocupaţionale Administraţie Publică, întrucât activitatea desfăşurată de finanţişti incumbă o complexitate a muncii sporită, o pregătire multidisciplinară, asumare de riscuri suplimentare. Premii, dar cu avizul sindicatelor De asemenea, pe principiul că în orice construcţie legislativă în domeniul salarizării, veniturile actuale ale lucrătorilor nu trebuie să scadă faţă de cele aflate în plată, sindicaliştii propun ca punctul de plecare în stabilirea salariului de bază al unui lucrător din finanţe să fie dat de venitul maxim aflat în plată în prezent în cadrul întregului sistem instituţional MF, actualizat cu rata inflaţiei, pentru funcţii similare. Totodată, se solicită recompensarea salarială a lucrătorilor pentru efortul suplimentar depus, încurajarea performanţei în administraţia publică, prin legiferarea unui fond de premiere, la dispoziţia ordonatorilor de credite, dar cu distribuire participativă (avizarea organizaţiilor sindicale), după reguli stricte, indicatori bine cuantificabili, transparentă, în sprijinul unei gestionări corecte a activităţii instituţionale de la toate nivelurile. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră