miercuri 20 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Magnitudinea cutremurului produs în Buzău, revizuită

Magnitudinea cutremurului produs în Buzău, revizuită. Magnitudinea cutremurului produs luni după-amiaza, la ora locală 17:40, în judeţul Buzău, a fost revizuită din nou, de la 5,2, la 5,4, potrivit datelor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Magnitudinea cutremurului produs în Buzău, revizuită Magnitudinea cutremurului produs luni după-amiaza în judeţul Buzău a fost revizuită din nou la 5,4. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Magnitudinea cutremurului produs luni după-amiaza, la ora locală 17:40, în judeţul Buzău, a fost revizuită din nou, de la 5,2, la 5,4, potrivit datelor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismologii au revizuit şi adâncimea la care a avut loc seismul, la 126,8 kilometri. Conform noilor date, cutremurul, de intensitate V, s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 56 km nord-vest de Buzău, 58 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 59 km est de Braşov, 67 km vest de Focşani, 69 km nord de Ploieşti şi 97 km nord-est de Târgovişte. Un seism cu o magnitudine mai mare decât cel înregistrat luni s-a produs anul trecut în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, şi a avut magnitudinea 5,7. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 6,3 kilometri.

Magnitudinea cutremurului produs în Buzău, revizuită (sursa: Facebook/nstitutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului)
Rusia amenință ONU și Crucea Roșie (sursa: Facebook/United Nations)
Internațional

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie. Rusia le-a solicitat luni Naţiunilor Unite şi Crucii Roşii Internaţionale să respingă invitaţia adresată de Kiev de a participa la inspectarea unor zone din regiunea rusă Kursk, care se află parţial sub controlul forţelor ucrainene. Rusia amenință ONU și Crucea Roșie ''Ne aşteptăm ca astfel de declaraţii provocatoare să nu fie acceptate de către destinatari. Aceasta este pur şi simplu o provocare'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Ministerul de Externe de la Kiev declarase că forţele ucrainene respectă drepturile oamenilor din zonele ocupate şi fac tot ce le stă în putinţă pentru a proteja populaţia civilă de efectele luptelor. Ucraina a cerut asistenţă din partea ONU pentru livrarea ajutoarelor umanitare, a adăugat diplomaţia ucraineană. Într-o scrisoare publicată pe website-ul Ministerului de Externe ucrainean, Kievul i-a solicitat Crucii Roşii să se alăture misiunii de inspectare în regiunea rusă Kursk. Ucraina a lansat la începutul lunii august o importantă ofensivă în regiunea rusă Kursk, unde afirmă că ar controla "peste "1.000 km2" şi zeci de localităţi. Potrivit Moscovei, ofensiva a dus la evacuarea a circa 150.000 de civili. Preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), Mirjana Spoljaric, a sosit luni la Moscova într-o vizită programată de mai mult timp, la doar câteva zile după ce trei angajaţi ucraineni ai CICR au fost ucişi. Anterior, un bombardament rusesc vizase locul unde se aflau camioanele cu ajutoare umanitare în regiunea Doneţk, din estul Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit acest atac armatei ruse, calificându-l drept o "nouă crimă de război".

Trump o urăște pe Taylor Swift (sursa: Facebook/Björn Hansen)
Eveniment

Trump o urăște pe Taylor Swift

Trump o urăște pe Taylor Swift. Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, a lansat un atac împotriva artistei Taylor Swift, declarând că o "urăşte", la câteva zile după ce mega-starul pop a anunţat că va vota pentru contracandidata miliardarului, actuala vicepreşedintă Kamala Harris. Trump o urăște pe Taylor Swift Într-o postare scrisă integral cu majuscule pe platforma sa de social media, Truth Social, Trump declară: "O URĂSC PE TAYLOR SWIFT!". Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Imediat după dezbaterea Trump-Harris de săptămâna trecută, cântăreaţa şi-a anunţat cei 284 milioane de urmăritori pe Instagram că intenţionează să voteze pentru Kamala Harris, "pentru că luptă pentru drepturile şi cauzele despre care eu cred că au nevoie de un războinic care să le promoveze". Trump, cu 7,17 milioane de urmăritori pe Truth Social, a minimalizat iniţial sprijinul anunţat de Swift pentru Harris, spunând că el "nu este un fan al lui Taylor". Dar de atunci, cu sondaje care arată că Harris câştigă teren semnificativ, fostul preşedinte şi-a intensificat retorica împotriva uneia dintre cele mai de succes cântăreţe din istorie. Like-uri pentru Swift Postarea în care Swift anunţa că va vota pentru Harris i-a adus vedetei peste 9 milioane de "like"-uri pe contul de Instagram, alimentând speculaţiile că ar putea mări şansele candidatei democrate de a câştiga alegerile prezidenţiale. După postarea lui Trump, Tim Walz, pe care Harris l-a ales pentru postul de vicepreşedinte, a scris pe X: "Swifties (fanii lui Taylor Swift, n.r.): Cu ajutorul vostru o să-l învingem pe cel mai mic om care a trăit vreodată". Una din piesele lui Swift este intitulată "Cel mai mic om care a trăit vreodată". Furia lui Trump împotriva lui Swift i-a adus acesteia un val de susţinători care au scris pe X 'O IUBESC PE TAYLOR SWIFT', tot cu majuscule, în timp ce alţi utilizatori au sărit în apărarea lui Trump, atacând administraţia preşedintelui Joe Biden. Trump şi Swift fac schimburi de replici de mai mulţi ani. După ce cântăreaţa şi-a anunţat în 2018 sprijinul pentru candidaţii democraţi, Trump a dat următorul răspuns la întrebările reporterilor de la Casa Albă: 'Să spunem că îmi place muzica lui Taylor cu cam 25% mai puţin acum'.

Germania restabilește controalele la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Germania restabilește controalele la frontierele terestre

Germania restabilește controalele la frontierele terestre. Germania a restabilit luni, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală, dar cu riscul unui efect de domino şi al unor noi tensiuni cu restul Uniunii Europene. Germania restabilește controalele la frontierele terestre De luni, controale de poliţie mobile şi staţionare vor fi în vigoare la graniţele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, pe lângă cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în spaţiul Schengen, dar în cazul unor ameninţări la adresa ordinii sau securităţii publice, ele pot fi introduse pe o perioada de şase luni, cu o prelungire totală care nu depăşeşte doi ani. Măsura aplicată de luni îi îngrijorează pe primarii din regiunile de frontieră, precum oraşele Kehl şi Strasbourg, legate de o parte şi de alta a Rinului prin ''Podul Europei''. Primarii au cerut ca aceste controale ''să nu împiedice şi să nu restrângă mobilitatea, coabitarea şi viaţa'' locuitorilor. Acţionând pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua oraşe, poliţia germană a promis ''controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii'', potrivit lui Daniel Rosin, un purtător de cuvânt. ''Nu vrem să perturbăm traficul de cele două părţi'', a spus el. În extremitatea estică a ţării, pe axa rutieră care leagă Germania de Polonia, un mic grup de manifestanţi afişa, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, pancarte pe care scria ''Viitorul nu este închiderea'' sau ''Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise''. Atacurile islamiste Comisia Europeană a reamintit că măsuri de acest fel ''trebuie să rămână strict excepţionale'', şi a pledat ca ele să fie ''proporţionale''. Berlinul a invocat necesitatea ''protejării securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere''. În ultimele săptămâni, Germania a fost lovită de o serie de atacuri islamiste comise de străini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cuţitul la Solingen, comis de un sirian şi revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic. De atunci, guvernul cancelarului Olaf Scholz a înăsprit măsurile împotriva imigraţiei ilegale, într-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternică a extremei drepte în scrutinele regionale din Turingia şi Saxonia la începutul lui septembrie. Un al treilea scrutin va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni în landul Brandenburg, de frontieră cu Polonia. Germania a dus ani de zile o politică de azil deschisă, primind peste un milion de refugiaţi, mai ales sirieni, în 2015-2016, şi peste un milion de ucraineni după declanşarea invaziei ruse în 2022. Presiunea politicii interne Dar, sub presiunea politicii interne, Berlinul dă acum înapoi. ''Nicio ţară din lume nu poate primi nelimitat refugiaţi'', a justificat ministrul de interne Nancy Faeser, chiar dacă numărul total al cererilor de azil în primele opt luni (160.000) a scăzut cu 21,7% pe un an. ''@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit în club!'', a lansat pe reţeaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, principalul promotor de mai mulţi ani în UE al unei linii dure faţă de migranţi. În Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restricţii drastice în materie de azil. Coaliţia la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, vrea să înceapă astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene în materie. În Austria, ministrul de interne a prevenit deja că ţara sa ''nu va accepta persoanele respinse de Germania''. Grecia, ţară aflată în prima linie a migraţiei, a apreciat că ''răspunsul nu poate fi desfiinţarea unilaterală a Schengen şi pasarea mingii către ţările care au frontiere cu exteriorul UE''. La rândul său, Varşovia a vorbit despre o măsură ''inacceptabilă''. Şi lucrătorii transfrontalieri se tem de obstacolele în calea liberei treceri. SSW, partidul minorităţii daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o măsură ''de acţionism pur'', cu efecte dezastruoase pentru cei în jur de 12.800 de lucrători care trec în fiecare zi frontiera.

Deputatul Raisa Enachi acuză consilierii AUR (sursa: Facebook/Raisa Enachi)
Eveniment

Deputatul Raisa Enachi acuză consilierii AUR

Deputatul Raisa Enachi acuză consilierii AUR. Deputatul neafiliat Raisa Enachi a susţinut luni că a fost bătută de consilierii AUR în biroul său parlamentar din oraşul Murgeni, judeţul Vaslui. Deputatul Raisa Enachi acuză consilierii AUR "Doresc să vă aduc la cunoştinţă un incident grav care s-a întâmplat ieri la biroul meu parlamentar din oraşul Murgeni, judeţul Vaslui", a spus Raisa Enachi în plenul Camerei Deputaţilor. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Aceasta a adăugat: "Consilierii membrii AUR, simpatizanţii lui George Simion, împreună cu cei care se ocupă de filiala AUR a oraşului Murgeni, precum şi de organizaţia judeţeană, care în februarie au preluat nestatutar filiala judeţeană Vaslui, au ocupat abuziv biroul meu parlamentar din oraşul Murgeni. Mai grav a fost faptul că am fost lovită, bătută de aceşti consilieri membri şi simpatizanţi AUR în propriul meu birou parlamentar de faţă cu organele de poliţie locală, iar la sugestia acestora am fost rugată să părăsesc oraşul pentru propria mea siguranţă, deoarece mi s-a spus că legea nu este de partea mea şi că autorităţile nu pot interveni". Intervenția autorităților, solicitată Enachi a adăugat că "este de neacceptat" ca un parlamentar să fie atacat "într-un asemenea hal", iar autorităţile să nu poată face absolut nimic. "Solicit intervenţia imediată a autorităţilor pentru a pune capăt acestor abuzuri şi asigura protecţia mea. Nu putem permite ca violenţa şi intimidarea şi violarea persoanelor să fie parte şi din politica românească. Dacă noi, ca parlamentari, suntem atacaţi şi legea nu este de partea noastră, atunci ce ne mai putem aştepta de la oamenii simpli. Aici avem un lider care îşi doreşte şi participă la alegerile prezidenţiale. Cum se va simţi şi care vor fi priorităţile pentru societatea românească? Violenţa se poate extinde şi ameninţă siguranţa fiecăruia. Solicit sprijinul dumneavoastră pentru a condamna ferm, domnul Tanasă, aceste batjocuri şi aceste violuri şi aceste loviri în propriul birou parlamentar", a afirmat Enachi. Raisa Enachi este deputat de Vaslui, aleasă pe listele AUR. În februarie 2024, ea a părăsit grupul parlamentar al acestei formaţiuni

Ajutor guvernamental pentru sinistraţii din Galați (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ajutor guvernamental pentru sinistraţii din Galați

Ajutor guvernamental pentru sinistraţii din Galați. Guvernul va aloca până la 10.000 de lei familiilor afectate de inundaţii; clădiri modulare, pentru elevi. Ajutor guvernamental pentru sinistraţii din Galați Guvernul va aloca un ajutor de urgenţă de până la 10.000 de lei familiilor afectate de inundaţii din judeţul Galaţi, a informat, luni, premierul Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei extraordinare a Executivului, convocată pentru a se lua măsuri de sprijin pentru persoanele sinistrate. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat "Aşa cum le-am promis zilele trecute familiilor afectate de inundaţii din Galaţi, alocăm azi primele sume pentru a compensa o parte din pagubele suferite. Fiecare familie afectată va primi un ajutor de urgenţă din partea Guvernului de maxim 10.000 de lei." Supliment de 10.000 de lei pentru decedați "În cazul acelor familii care şi-au pierdut pe cineva drag, aprobăm un ajutor suplimentar de 10.000 de lei. Suma totală a acestui prim ajutor este de 100 de milioane de lei. Este un gest obligatoriu de solidaritate faţă de românii încercaţi greu de soartă", a transmis prim-ministrul. Cadrul legislativ adoptat luni va permite intervenţii similare în orice altă zonă, dacă va fi necesar, a menţionat premierul. El a precizat că elevii vor putea învăţa, temporar, în patru clădiri modulare, care vor fi operaţionalizate "rapid" de către Ministerul Educaţiei şi autorităţile locale. Grija pentru școlari "Dorim ca toţi copiii din comunele afectate să poată merge în continuare la şcoală. Sunt localităţi unde şcolile au fost grav avariate. De aceea aprobăm eliberarea urgentă de la rezervele statului a patru clădiri modulare în care copiii pot învăţa temporar până când situaţia revine la normal. Autorităţile locale împreună cu Ministerul Educaţiei se ocupă şi vor operaţionaliza rapid aceste şcoli temporare", a spus premierul. Premierul mulțumește instituțiilor Marcel Ciolacu a mulţumit instituţiilor şi locale centrale implicate în gestionarea efectelor inundaţiilor. "Sunt mii de pompieri, militari, poliţişti, medici şi angajaţi din administraţiile locale care au muncit non-stop de aproape 72 de ore. În numele tuturor, îi asigur pe locuitorii afectaţi de inundaţii că nu ne vom opri până când nu vom repara şoselele şi podurile din zonă, până când nu vom reface toate locuinţele distruse, astfel încât viaţa lor să revină cât mai aproape de normal. Pe agenda şedinţei de guvern de luni figurează două proiecte de hotărâre. Primul vizează acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru combaterea efectelor fenomenelor meteorologice deosebite produse zilele acestea, precum şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Al doilea proiect se referă la acumularea unor stocuri de urgenţă în rezerva de stat pentru continuarea activităţilor şcolare în localităţile afectate de fenomenele meteorologice extreme.

Putin cere o nouă mobilizare militară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin cere o nouă mobilizare militară

Putin cere o nouă mobilizare militară. Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat luni că efectivele armatei ruse vor trebui să ajungă la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent, a treia decizie de acest fel luată de liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina. Putin cere o nouă mobilizare militară Personalul armatei ruse va ajunge astfel la 2,38 milioane de persoane, inclusiv personalul administrativ, potrivit aceluiaşi decret. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Putin, care a lansat campania militară împotriva Ucrainei în februarie 2022, a dispus de asemenea guvernului să aloce fondurile necesare creşterii efectivelor armatei ruse. Ultimul decret de acest fel emis de Putin datează din decembrie 2023, când efectivele armatei ruse au crescut cu aproape 170.000, după ce ordonase în august 2022 creşterea lor cu 137.000 de militari. Mobilizarea rezerviștilor în 2022 De asemenea, în septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru susţinerea operaţiunilor militare pe frontul ucrainean. În perioada scursă de atunci nu a mai ordonat nicio altă mobilizare, estimând suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Efectivele armatei ruse desfăşurate pe frontul din Ucraina sunt de circa 700.000 de militari. Ofensiva ucraineană Dar Rusia se confruntă de la începutul lunii august cu o ofensivă ucraineană în provincia sa de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă. Aceasta din urmă avea în acea zonă un dispozitiv slab format mai ales din tineri recruţi, sute dintre aceştia fiind atunci luaţi uşor prizonieri de trupele ucrainene. Kievul a sperat prin această incursiune că va forţa Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo, dar aceasta a continuat să câştige teren pe acel front. Comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac pe frontul ucrainean. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia ar fi redesfăşurat în Kursk circa 40.000 de soldaţi de pe frontul ucrainean, ceea ce a "încetinit" înaintarea rusă în estul Ucrainei. De partea sa, Putin afirmă că, dimpotrivă, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene, ceea ce ar fi permis o înaintare mai uşoară a armatei ruse pe frontul ucrainean, mai ales în direcţia oraşului Pokrovsk, un important nod logistic a cărui cucerire ar apropia Rusia de ocuparea întregii regiuni ucrainene Doneţk.

Incendiu izbucnit într-o gară din Cluj (sursa: ISU Cluj)
Eveniment

Incendiu izbucnit într-o gară din Cluj

Incendiu izbucnit într-o gară din Cluj. Un incendiu a izbucnit, luni, la locomotiva unui tren cu un vagon de persoane, în Gara Iclod, iar călătorii au reuşit să se autoevacueze. Incendiu izbucnit într-o gară din Cluj "Pompierii din cadrul Detaşamentului Dej intervin în aceste momente pentru stingerea unui incendiu care s-a manifestat la o locomotivă situată în gara din comuna Iclod. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Locomotiva este cuplată la un vagon de călători, însă din fericire incendiul a fost localizat rapid. De asemenea, toţi călătorii au reuşit să se autoevacueze. Echipajele noastre au putut acţiona în siguranţă doar după ce angajaţii CFR au decuplat curentul pe linia ferată, iar în aceste momente se verifică existenţa unor potenţiale focare ascunse. Nu sunt persoane care să solicite îngrijiri medicale. La misiune iau parte două autospeciale cu apă şi spumă, alături de o ambulanţă SMURD", se arată într-o informare a ISU Cluj.

UDMR critică populismul PSD și PNL (sursa: Facebook/Tánczos Barna)
Eveniment

UDMR critică populismul PSD și PNL

UDMR critică populismul PSD și PNL. Senatorul Tanczos Barna a declarat, luni, că este nevoie de mult mai multă concentrare pe problemele curente, decât pe campania electorală, exprimându-şi speranţa ca UDMR să revină la guvernare după alegerile din decembrie, pentru a aduce "mai multă raţiune" şi "statul român mai aproape de cetăţeni". UDMR critică populismul PSD și PNL Potrivit senatorului, actuala coaliţie de guvernare este o structură construită din lipsa unei alte alternative. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat "Din păcate, nu e voinţa nici a PSD, nici a PNL să lucreze împreună, dar n-au avut altă alternativă după ce au scos UDMR de la guvernare. Odată cu plecarea noastră a plecat foarte multă raţiune, a plecat vocea raţiunii din acest Guvern şi trebuie readusă raţiunea în deciziile politice. Politica, statul, Guvernul trebuie să fie mai aproape de oameni, nu să se îndepărteze de oameni. Ceea ce vedem astăzi este o politizare a activităţii guvernamentale, fără doar şi poate, este şi campanie electorală, miza este uriaşă pentru ambele partide. Şi, din păcate, în următoarele luni, o să vedem mult mai multe decizii, mult mai multe declaraţii pur politice, pur propagandistice şi mai puţină raţiune. Sperăm că din decembrie, după alegerile din 1 decembrie, să putem reveni în Guvern pentru a aduce mai multă raţiune şi pentru a aduce statul român mai aproape de cetăţeni", a susţinut senatorul UDMR, la Parlament. Măsuri economice "iraționale" În opinia sa, măsurile economice sunt "tipice" unui an electoral, "nu sunt raţionale, stagnează investiţiile, se plătesc foarte greu acele fonduri care sunt disponibile din PNNR şi ajung foarte greu la beneficiari, ajung foarte greu la companiile româneşti care lucrează în aceste proiecte". "Sunt întârzieri foarte mari, acolo ar trebui mult mai multă atenţie şi mai puţin efort, mai puţină energie pe partea politică şi cu siguranţă economia s-ar mişca mult mai bine. Riscăm să falimentăm firme, companii româneşti dacă nu se plătesc fondurile, dacă banii din PNRR stau degeaba la BNR, dacă nu ştim unde sunt banii aceia care au venit de la Bruxelles. Deci, este nevoie de mult mai multă concentrare pe problemele curente, decât pe campanie", a evidenţiat parlamentarul UDMR. Campania electorală Întrebat dacă UDMR mai are încredere să intre la guvernare alături de foştii parteneri, Tanczos Barna a menţionat că trebuie aşteptate alegerile. "Trebuie să aşteptăm data de 1 decembrie", a explicat el. "Lucrurile sunt foarte complicate, vedem ce se întâmplă acum în politică, avem mulţi candidaţi cu şanse reale de a intra în turul doi, acest lucru va influenţa în mod hotărâtor soarta alegerilor prezidenţiale şi parlamentare. Eu zic să aşteptăm data de 1 decembrie. Scopul nostru este de a strânge zilele acestea toate semnăturile, de a intra în campanie electorală, de a face un scor bun împreună cu comunitatea maghiară din România, după care să ne aşezăm la masa de discuţiilor cu cei care vor fi aleşi de poporul român, de cei care vor veni la vot pe 1 decembrie", a transmis senatorul. Referitor la posibilitatea constituirii unei alianţe de dreapta, el a arătat că "orice este posibil în actuala conjunctură politică, orice combinaţie orice alianţă cu oricine". "Acest lucru se discută în toate partidele, deci trebuie să fim noi, cel puţin comunitatea maghiară, focusaţi pe ce avem de făcut în următoarele două luni şi după 1 decembrie să vedem cine cu cine doreşte să se asocieze, să facă echipă, pentru că declaraţiile sunt declaraţii, iar votul, numărul de voturi o să fie un lucru total diferit, dacă nu se concentrează toată lumea pe ce are de făcut şi vine doar cu mesaje politice", a afirmat parlamentarul.

Instituirea stării de alertă în Galați (sursa: Facebook/Andreea Anamaria Naggar)
Eveniment

Instituirea stării de alertă în Galați

Instituirea stării de alertă în Galați. Prefectul judeţului Galaţi, Andreea-Anamaria Naggar, a solicitat ministrului Afacerilor Interne avizul pentru declararea stării de alertă la nivelul judeţului ca urmare a inundaţiilor din ultimele zile. Instituirea stării de alertă în Galați "Solicitarea declarării stării de alertă a fost formulată în baza centralizatoarelor efectuate la nivelul Instituţiei Prefectului, din care reiese faptul că aproximativ 6.000 de gospodării din 26 de localităţi din judeţul Galaţi au fost afectate de inundaţii", se precizează într-un comunicat transmis, luni, de Prefectura Galaţi. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Conform sursei citate, datele arată şi că pe mai multe porţiuni de drumuri din judeţ sunt probleme de infrastructură. Astfel: DN 25 între Vameş şi Piscu (infrastructură afectată), DN 26 între Rogojeni şi Găneşti (infrastructură afectată), DJ 251 între Slobozia Conachi şi Pechea (drum blocat), DJ 253 între Cudalbi şi Băleni (drum blocat), DJ 242 între Umbrăreşti şi Târgu Bujor (infrastructură afectată), DJ 242B între Băneasa şi Moscu (infrastructură afectată) DJ 242H între Suceveni şi Rogojeni (infrastructură afectată), DJ 251 între localităţile Târgu Bujor - Jorăşti, (infrastructură afectată), DJ 251A între Corod - Drăguşeni şi Nicopole, Brătuleşti (infrastructură afectată), DJ 251H între Corod şi Valea Mărului (infrastructură afectată), DJ 253 între Culdabi - Băleni şi Băleni - Viile (infrastructură afectată), DJ 254 între Iveşti - Costache Negri (infrastructură afectată), DJ 255 între Pechea - Suhurlui şi între Fârţăneşti şi Chiraftei (infrastructură afectată). De asemenea, Drumul Naţional 25 este închis circulaţiei rutiere între Vameş şi Tudor Vladimirescu din cauza apei de pe carosabil. Evaluarea pagubelor "Pentru evaluarea pagubelor de pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale, dar şi din gospodăriile afectate, au fost formate 18 comisii, care s-au deplasat în judeţ încă de la primele ore ale zilei de 16 septembrie. Alte două echipe au fost în teren şi în data de 15 septembrie, acestea evaluând infrastructura rutieră afectată", mai menţionează comunicatul citat. Potrivit acestuia, în zilele de 15 şi 16 septembrie, s-au recepţionat şi distribuit către autorităţile locale apă potabilă şi alimente neperisabile, trimise în teritoriu de la Rezervele de Stat şi au fost recepţionate şi distribuite 46 de construcţii uşoare din elemente modulate pentru cazare: 16 la Piscu, 18 la Cudalbi, 4 la Costache Negri, 5 la Băneasa şi 3 la Valea Mărului, precum şi cazarmament: paturi, saltele, pături, perne, cearşafuri pat şi saci de dormit. Totodată, prefectul judeţului Galaţi a solicitat sprijin la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru a fi întreprinse măsurile necesare în vederea restabilirii, în regim de urgenţă, a sistemelor de telecomunicaţii în localităţile afectate de inundaţii. Încă o persoană a fost găsită decedată, luni, pe raza localităţii Griviţa din judeţul Galaţi, numărul total al persoanelor decedate în urma inundaţiilor de zilele trecute ajungând la şapte, a anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Protest organizat de pensionarii cu dizabilități (sursa: Facebook/Daniela Tontsch)
Eveniment

Protest organizat de pensionarii cu dizabilități

Protest organizat de pensionarii cu dizabilități. Pensionarii cu dizabilităţi participă luni, în Piaţa Victoriei, între orele 10,00 - 14,00, la un protest organizat de Federaţia Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, fiind nemulţumiţi de "diminuarea pensiilor" cu procente "cuprinse între 40 şi 80%". Protest organizat de pensionarii cu dizabilități "S-au anunţat persoane din toată ţara", a declarat pentru AGERPRES Daniela Tontsch, preşedintele Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat Aceasta a adăugat: "Fac menţiunea că cei care protestează sunt persoane cu handicap, persoane cu afecţiuni grave, cu boli cronice, persoane imobilizate care expun unui risc din punct de vedere al sănătăţii. Prin urmare, nu ne putem aştepta la o prezenţă masivă. Dar şi o singură persoană dacă este obligată să iasă în stradă şi să protesteze arată o mare problemă - persoanele cu dizabilităţi care au lucrat în condiţii de handicap şi care au îndeplinit stadiul de cotizare contributiv prevăzut de lege se confruntă acum cu anularea recunoaşterii acestui drept din Legea 360, iar pensiile recalculate ale acestor persoane sunt diminuate cu procente între 40 şi 80%". Guvernul, "incoerent" Potrivit acesteia, pensionarilor cu dizabilităţi li se "amputează un drept", întrucât pensia reprezintă "un drept de proprietate". "Astăzi practic li se amputează un drept. Pensia este un drept de proprietate pe care aceşti domni guvernanţi vor să îl înlocuiască cu un ajutor social", a spus Tontsch. În opinia sa Guvernul este "incoerent" în ceea ce face şi ceea ce comunică. "Iniţial, premierul a anunţat elaborarea unei legi distincte pentru îndreptarea aceste inechităţi. După care s-a înfiinţat grupul de lucru la nivelul Ministerului Muncii. Între timp a ieşit premierul cu declaraţia că va discuta cu Comisia Europeană şi va îndrepta această inechitate faţă de persoanele cu dizabilităţi, mineri şi alte categorii afectate. Iar vineri noi am primit din partea Ministerului Muncii propuneri de modificare a Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Vor să ne anuleze un drept câştigat şi să ne ofere un ajutor social. (...) Legea 448 este cu totul altă lege. Legea pensiilor este o lege care prevede un drept câştigat. Nu putem să acceptăm un ajutor social în locul unui drept câştigat", a mai afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România. Noile modificări legislative Reprezentanţii consiliului consideră că noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 "anulează recunoaşterea" unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilităţi. "Această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ţine cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilităţi grave şi accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane. La fel de grav este că persoanele cu dizabilităţi care se vor pensiona în baza Legii 360/2023 şi vor beneficia de stagiul redus de cotizare, vor avea pensii mai mici ca indemnizaţia socială de 1.200 lei", se arată într-un comunicat remis presei.

Japonia este afectată de criza demografică (sursa: Facebook/Japan - The Government of Japan)
Internațional

Japonia este afectată de criza demografică

Japonia este afectată de criza demografică. Aproximativ 36,25 milioane de japonezi au vârsta de 65 de ani sau peste, ceea ce reprezintă 29,3% din totalul populaţiei şi un nou procent record, relevă datele publicate de Ministerul Afacerilor Interne şi Comunicaţiilor. Japonia este afectată de criza demografică Cu acest procent, Japonia ocupă primul loc pe o listă de 200 de ţări şi regiuni, fiind urmată de insula franceză Martinica (25,3% din populaţie), de Puerto Rico (24,7%) şi de Italia (24,6%), a precizat ministerul duminică. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat În 2023, populaţia Japoniei s-a redus cu 595.000 de locuitori în raport cu 2022, ajungând la 124 milioane, potrivit celor mai recente cifre. Criza demografică are implicaţii importante, creşterea numărului de persoane vârstnice antrenând o majorare a costurilor medicale şi sociale, simultan cu o diminuare a numărului de lucrători cotizanţi. Un alt record este cel al numărului de vârstnici care lucrează - 9,14 milioane în 2023, adică 13,5% din total şi una din şapte persoane active.

Nicușor Dan dorește guvernare de dreapta (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nicușor Dan dorește guvernare de dreapta

Nicușor Dan dorește guvernare de dreapta. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat, duminică seara, că "în mare parte" ştie cu cine va vota la alegerile prezidenţiale, având conturată o opinie şi a reiterat preferinţa pentru candidaţi de dreapta şi pentru un guvern din acest spectru politic după scrutinul din toamnă. Nicușor Dan dorește guvernare de dreapta "În mare parte da. Mă consider un om destul de bine informat ca să am o opinie", a spus Nicuşor Dan, într-o emisiune la Digi 24. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat Edilul Capitalei a subliniat că îşi doreşte o guvernare de dreapta. "Eu mi-am dorit şi îmi doresc în continuare o guvernare de dreapta naţională. Îmi doresc una locală de Bucureşti, sunt foarte optimist că o să o avem, îmi doresc o guvernare naţională de dreapta. Am fost un pic dezamăgit că nu s-au făcut nişte alianţe care să permită să se atragă şi votul pentru partidele mai mici de pe spectrul de dreapta. Cu cât alegerile parlamentare sunt, practic, cuplate cu cele prezidenţiale, cele prezidenţiale sunt mai emoţionale. Evident, candidatul partidului, în funcţie de scorul lui este şi scorul partidului şi atunci e logic să îmi doresc să susţin candidaţi de dreapta, care să tragă după ei partide de dreapta în Parlament cu cât mai multe voturi", a arătat edilul general. Cu cine va vota primarul? Întrebat dacă va merge în campanie alături de cei doi candidaţi pe care îi susţine - Nicolae Ciucă şi Elena Lasconi -, primarul general Nicuşor Dan a răspuns: "Să vedem cine mai apare. Sunt nişte partide care nu au intrat în aceste alianţe şi mă aştept să propună nişte candidaţi şi ele. Cum este REPER ş.a.m.d". El a precizat însă că se mai gândeşte dacă va semna şi pentru susţinerea candidaturii lui Mircea Geoană la preşedinţie. "Aşa, ca un om care a suferit mult ca să strângă semnături acum 12 ani, acum 8 ani, consider că numărul ăsta - 200.000 - e mult prea mare, că 1% la toate tipurile de alegeri e mult prea mare... Mă mai gândesc. Dar nu e un candidat de dreapta. Asta-i cert. E fostul preşedinte al PSD", a spus Nicuşor Dan. Întâlniri cu toți candidații Primarul Capitalei a anunţat că va avea întâlniri cu toţi candidaţii la preşedinţie, cărora le va comunica o serie de solicitări de rezolvarea cărora depinde buna administrare a Bucureştiului. "Am spus încă din seara de 9 iunie, după alegerile locale, că eu am un set de lucruri pe care le solicit candidaţilor şi majoritatea sunt şefi de partide, deci discut cu o singură persoană. Şi, în perioada imediat următoare, o să ies cu aceste liste de aşteptări şi o să le comunic public, după care o să am o discuţie cu şefii partidelor pe aceste solicitări, care ţin de modul în care se împarte bugetul Capitalei, adică taxele şi impozitele oamenilor, între Primăria Capitalei şi primăriile de sector, cum ne putem împrumuta, Legea spaţiilor verzi şi multe alte lucruri, în fine, nu foarte multe, dar destul de consistent. După ce prezint acest material public, o să am o discuţie cu toţi candidaţii, indiferent de culoarea politică, şi după aceea o să prezint rezultatul acestor discuţii", a spus Nicuşor Dan. Primarul a precizat însă că rezultatul nu va însemna susţinerea pentru vreunul dintre candidaţi. "Nu. Sunt nişte oameni care mi-au dat încrederea să administrez Bucureştiul încă patru ani. Eu îi reprezint pe oamenii ăştia şi consider că am nevoie în a administra Bucureştiul mai departe de nişte instrumente. Şi mă duc la oamenii care sunt în campanie acum şi le cer aceste instrumente. Şi modul în care ei răspund la ce le cer eu, în mod evident pe toţi oamenii ăştia care şi-au pus speranţele în mine le va influenţa votul. (...) Eu doar o să spun public ce au spus fiecare din oamenii ăştia despre ce doresc eu. Fără să fie o negociere", a precizat Nicuşor Dan.

Prezentarea noii echipe a Comisiei Europene (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

Prezentarea noii echipe a Comisiei Europene

Prezentarea noii echipe a Comisiei Europene. Parlamentul European se reuneşte, la Strasbourg, în perioada 16-19 septembrie 2024, într-o nouă sesiune plenară, principalul subiect pe agendă fiind prezentarea, de către Ursula Von der Leyen, a noii echipe de comisari - 17 septembrie. Prezentarea noii echipe a Comisiei Europene La solicitarea Comisiei Europene, discuţia privind structura viitorului executiv comunitar, prevăzută iniţial pentru 11 septembrie, va avea loc în 17 septembrie, la Strasbourg, conform anunţului purtătoarei de cuvânt adjuncte a Parlamentului European, Delphine Colard, făcut la 10 septembrie 2024 pe platforma X. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat În conformitate cu procedura de nominalizare a Comisiei (Tratatul UE, art. 17), Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen preşedintă a Comisiei Europene, pentru al doilea mandat, printr-un vot secret, la 18 iulie 2024. În context, preşedinta CE le-a cerut ţărilor membre să propună fiecare candidaţi până la data de 30 august 2024. Conform Regulamentului de procedură al PE, preşedintele PE, după consultarea preşedintelui ales al Comisiei, invită candidaţii propuşi de preşedintele ales al Comisiei şi de Consiliu pentru diferitele posturi de comisar să se prezinte la audieri în faţa diferitelor comisii sau organisme ale PE, în funcţie de domeniul lor de activitate (art. 129 din Regulamentul de procedură al PE 2024-2029). În cadrul audierilor, comisarilor le vor fi testate cunoştinţele, priorităţile în viitoarea legislatură, CV-urile, precum şi eventualele incompatibilităţi. Audierile de confirmare sunt organizate de comisiile de specialitate ale PE. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum O audiere de confirmare se poate desfăşura în mod excepţional într-un alt format, în cazul în care un comisar desemnat are responsabilităţi în primul rând orizontale, cu condiţia ca o astfel de audiere de confirmare să implice comisiile competente. Audierile de confirmare sunt publice. Comisarul desemnat este invitat de comisia sau de comisiile competente din PE să facă o declaraţie şi să răspundă la întrebări. Audierile de confirmare sunt organizate într-un mod care să le permită comisarilor desemnaţi să divulge Parlamentului toate informaţiile relevante. Audierile de confirmare sunt transmise audio/video în direct, publicul având acces gratuit la acestea. O înregistrare numerotată a audierilor de confirmare este pusă la dispoziţia publicului în termen de 24 de ore. (art. 130 din Regulamentul de procedură al PE). Comisia ca întreg trebuie să primească un nou vot de aprobare în PE. Lista comisarilor propuși Lista de comisari propuşi de către statele membre, conform politico.eu, şi https://www.euractiv.com/: * Austria - ministrul actual de finanţe, Magnus Brunner; * Belgia - ministrul actual al afacerilor externe, Hadja Lahbib; * Bulgaria - actuală parlamentară în Parlamentului bulgar, Ekaterina Zaharieva; * Cehia - ministrul ceh al industriei şi comerţului, Jozef Sikela; * Cipru - fostul ministru al sănătăţii, Costas Kadis; * Croaţia - actual comisar european pentru democraţie şi demografie, Dubravka Suica; * Danemarca - ministru pentru cooperare şi politici climatice globale, Dan Jorgensen; * Estonia - nou-aleasă pentru poziţia de Înalt Reprezentant al UE, Kaja Kallas; * Finlanda - actuală europarlamentară finlandeză, Henna Virkkunen; * Franţa - actual comisar european pentru piaţă internă şi servicii, Thierry Breton; * Germania - preşedinta realeasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen; * Grecia - guvernatorul Macedoniei centrale, Apostolos Tzitzikostas; * Italia - ministrul italian al afacerilor europene, Raffaele Fitto; * Irlanda - ministrul irlandez de finanţe, Michael McGrath; * Letonia - actual vicepreşedinte executiv al CE pentru o economie în serviciul cetăţenilor, Valdis Dombrovskis; * Lituania - actual europarlamentar, Andrius Kubilius; * Luxemburg - actual europarlamentar, Christophe Hansen; * Malta - consilier prezidenţial, Glenn Micallef; * Polonia - ambasadorul Varşoviei la UE, Piotr Serafin; * Portugalia - fostă ministră a finanţelor, Maria Luis Albuquerque; * România - actuală europarlamentară, Roxana Mânzatu; * Olanda - actual comisar european pentru acţiune climatică, Wopke Hoekstra; * Slovacia - actual vicepreşedinte executiv al CE pentru Pactul verde european, Maros Sefcovic; * Slovenia - fostă ambasadoare în Germania şi Elveţia, Marta Kos; * Spania - actuală ministră spaniolă a energiei şi mediului, Teresa Ribera; * Suedia - actuală ministră pentru afaceri europene, Jessika Roswall; * Ungaria - actual comisar european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi. Întrunirea Parlamentului European Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni. Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu. Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu. Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului.

Cine este americanul Ryan Wesley Routh (sursa: CNN)
Internațional

Cine este americanul Ryan Wesley Routh?

Cine este americanul Ryan Wesley Routh? Mass-media americane l-au identificat pe Ryan Wesley Routh drept autor al tentativei prezumtive de asasinat asupra lui Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţiale din Statele Unite, scrie luni AFP, care precizează că l-a intervievat pe Routh în 2022 la Kiev, unde acesta se deplasase în sprijinul ucrainenilor. Cine este americanul Ryan Wesley Routh? Un bărbat înarmat a încercat să îl asasineze pe candidatul prezidenţial republican Donald Trump duminică pe terenul de golf al acestuia din Palm Beach, Florida, au anunţat autorităţile. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat CNN, Fox News şi The New York Times, citând responsabili din agenţiile de securitate cărora le păstrează anonimatul, l-au identificat pe suspect în persoana lui Ryan Wesley Routh, în vârstă de 58 de ani, din Hawaii. Potrivit media americane, Routh a fost arestat după ce agenţi ai serviciilor secrete americane 'au deschis focul asupra unui bărbat înarmat' cu o puşcă de tip AK-47 în apropierea terenului de golf al lui Trump, unde fostul preşedinte se afla duminică. Suspectul a scăpat mai întâi în nişte arbuşti, unde s-a ascuns, apoi a fugit cu o maşină neagră, după care a fost prins de autorităţi. Atentatorul are cazier Posturile CNN şi CBS au relatat că Routh este un constructor independent de locuinţe în Hawaii, are un cazier judiciar întins pe câteva decenii şi publică regulat articole pe teme de politică şi actualitate, criticându-l uneori pe Trump. Routh a fost un susţinător vehement al Ucrainei după invazia rusă. "Sunt pregătit să iau avionul spre Cracovia şi să mă duc la frontiera cu Ucraina ca să mă înrolez voluntar, să mă bat şi să mor ... Pot fi eu exemplul că trebuie să câştigăm?", a scris el într-o postare pe Twitter (platforma devenită ulterior X) în martie 2022. AFP precizează că i-a luat un interviu lui Routh la Kiev la sfârşitul lui aprilie 2022, pe când americanul participa la o manifestaţie de sprijin pentru ucrainenii blocaţi în oraşul portuar Mariupol. Un vehement contestatar al lui Putin "Putin este un terorist şi trebuie terminat cu el. Avem nevoie, deci, ca toată lumea, din întreaga lume, să se oprească din ce face şi să vină aici acum", a declarat el atunci pentru AFP. New York Times a scris că l-a intervievat pe Routh în 2023 pentru un articol despre americani care s-au oferit voluntari pentru a susţine efortul de război al Ucrainei. Routh a spus pentru NYT că fusese în Ucraina, petrecuse câteva luni acolo în 2022 şi încerca să recruteze soldaţi afgani, care fugiseră de talibani, pentru a lupta în Ucraina. SUA susţin ferm Ucraina în războiul cu Rusia. Preşedintele Joe Biden va fi succedat în ianuarie fie de vicepreşedinta sa, Kamala Harris, care a indicat că îi va continua politica de sprijin pentru Ucraina, fie de Donald Trump, care, în dezbaterea cu contracandidata sa, a evitat să răspundă dacă doreşte victoria Kievului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră