vineri 24 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7455 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Guvernul dă 26 de milioane de lei pe două clădiri (una la Roma, alta la Paris) care să fie folosite de Biserica Ortodoxă Română

Guvernul cumpără două clădiri pentru BOR. Executivul a suplimentat bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte cu 26,2 milioane de lei pentru achiziţionarea a două imobile necesare unităţilor de cult ortodoxe româneşti din Franţa şi Italia, care vor avea destinaţie social-filantropică. Guvernul cumpără două clădiri pentru BOR "Bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte se suplimentează cu 26,2 milioane de lei pentru achiziţionarea a două imobile necesare unităţilor de cult româneşti din Franţa şi Italia, dar în vederea desfăşurării de activităţi social-filantropice, culturale şi educaţionale. Este vorba despre două clădiri, din Paris şi din Roma", a declarat Mihai Constantin. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant El a detaliat şi cu privire la destinaţia fondurilor alocate pentru o parohie ortodoxă de la Paris. "18,2 milioane de lei vor fi alocaţi parohiei Sfânta Parascheva şi Sfânta Genoveva din Paris, din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale pentru achiziţionarea şi transformarea unui imobil într-un complex educaţional care va cuprinde o şcoală pentru mai multe cicluri de învăţământ, o sală multifuncţională, o capelă, pentru sprijini activităţile sociale şi educaţionale ale comunităţii româneşti din Franţa. De asemenea colegiul românesc va găzdui un Centru de excelenţă în discipline precum limba română, matematică şi informatică, şi un spaţiu multifuncţional pentru beneficiul tinerilor şi elevilor români care trăiesc la Paris ", a declarat Constantin. Parohia din Italia, 8 milioane de lei Acesta a menţionat că pentru parohia din Italia au fost alocaţi 8 milioane de lei. "Cealaltă parte a sumei totale comunicate, respectiv aproximativ opt milioane de lei, va fi alocată de Centrul Eparhial a al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei pentru achiziţionarea unui imobil în Roma, pentru a organiza un centru social în care să fie găzduiţi atât copiii români bolnavi care vin la tratament de specialitate la spitale de profil pediatric din Roma, cât şi pe aparţinătorii acestora", a declarat Constantin.

Guvernul dă 26 de milioane de lei pe două clădiri (una la Roma, alta la Paris) care să fie folosite de Biserica Ortodoxă Română
Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate de Moscova în moduri ingenioase cu ajutorul unor terțe țări care ajută mașina de război rusească
Internațional

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate de Moscova în moduri ingenioase cu ajutorul unor terțe țări care ajută mașina de război rusească

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios. Uniunea Europeană a lansat deja 14 "pachete" de sancţiuni împotriva Rusiei de la invazia acesteia în Ucraina în 2022, dar aceste măsuri destinate să slăbească "maşina de război" a Kremlinului nu au dat rezultatele scontate, întrucât Moscova le ocoleşte recurgând la un întreg arsenal de tertipuri, consemnează miercuri France Presse într-o analiză pe această temă. Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios Creşterea economică a Rusiei este cu siguranţă în scădere, dar în continuare peste 4%, dovadă, potrivit Kremlinului, că sancţiunile occidentale nu funcţionează. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Guvernul rus a anunţat luni o creştere cu 30% a bugetului apărării pentru anul viitor. "Sancţiunile sunt eficiente doar atunci când coaliţia aflată la originea lor este suficient de mare", explică Guntram Wolff, cercetător la Institutul Bruegel şi profesor de economie la Universite liberă din Bruxelles. Or, suntem departe de aşa ceva. Cu China, India sau alte ţări din aşa-numitul "Sud global" în afara ecuaţiei, devine "foarte dificil" să fie luate sancţiuni eficiente, subliniază expertul citat într-un interviu pentru AFP. Ţările occidentale au decis să interzică exporturile către Rusia de produse tehnologice care ar putea fi utilizate la fabricarea de arme, cum ar fi microprocesoarele. Complicitatea țărilor terțe Dar aceste sancţiuni au fost eludate de Moscova foarte rapid datorită complicităţii unor ţări terţe precum China, Turcia, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi mai multe foste republici sovietice din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstanul. "Ingeniozitatea" ruşilor pentru a se aproviziona este "considerabilă", recunoştea recent David O'Sullivan, emisarul special al UE pentru sancţiuni. Exporturile europene către Turcia au crescut, de exemplu, cu 38% între al treilea trimestru din 2021 şi al treilea trimestru din 2023, potrivit unui studiu al Institutului Jacques Delors (cu sediul la Paris) privind eficacitatea sancţiunilor UE. Mai important, exporturile Turciei către Rusia s-au majorat cu 72% în aceeaşi perioadă. Uniunea Europeană a refuzat până acum să "pedepsească" ţările vinovate, preferând să acţioneze prin canale diplomatice. "Trebuie să spun că prefer întotdeauna ca ţările terţe cu care avem relaţii să găsească o soluţie proprie", a explicat O'Sullivan. "Mă tem că uneori diplomaţia nu este suficientă, trebuie luate şi măsuri mai stricte", a replicat săptămâna trecută la Bruxelles Vladislav Vlasiuk, consilierul preşedintelui ucrainean pentru sancţiuni. El a profitat de ocazie pentru a prezenta responsabililor europeni şi publicului larg câteva exemple de tehnologii "made in Europe" găsite în fragmente de obuze sau de rachete ruseşti pe câmpul de luptă. Soluțiile Europei Europenii caută soluţii, impunând o serie de constrângeri întreprinderilor europene care fabrică produse sensibile sau susceptibile să fie utile industriei ruse de armament. A fost impusă bunăoară o clauză care interzice orice reexportare către Rusia a "know-how-ului" companiei. Dar punerea în aplicare a acestor măsuri nu este o sarcină deloc simplă, constată AFP. "La un moment dat, pierzi controlul asupra produsului pe care îl vinzi. Este vorba de natura însăşi a modului în care funcţionează o întreprindere şi trebuie să acceptăm aceasta", a recunoscut Sullivan. Interzicerea reexporturilor către Rusia Europenii vor să extindă la filiale clauza care interzice toate reexporturile către Rusia, dar "să fim sinceri, există rezistenţă" din partea companiilor, a recunoscut oficialul citat. "Întreprinderile europene s-au angajat să pună în aplicare sancţiunile şi să combată eludarea lor. Dar pentru a face acest lucru ele au nevoie de direcţii clare şi adecvate", a remarcat BusinessEurope, lobby-ul întreprinderilor de la Bruxelles, intervievat de AFP. Or, aceasta trece prin ameninţarea clară cu sancţiuni financiare dacă întreprinderile nu joacă după reguli, afirmă Guntram Wolff, coautor al raportului Institutului Bruegel asupra modalităţilor de îmbunătăţire a eficienţei sancţiunilor împotriva Rusiei. El sugerează de asemenea ca responsabilii de la Bruxelles să se inspire din "legislaţia foarte strictă impusă sistemului financiar pentru a combate spălarea banilor sau terorismul". Sistemul financiar internaţional a fost constrâns să pună în aplicare proceduri eficiente de monitorizare şi control care au "redus într-o anumită măsură" această infracţiune, susţine Guntram Wolff. Sancţiunile nu sunt cu siguranţă 100% eficiente, dar au cel puţin meritul de a face "mai dificilă, mai lungă şi mai costisitoare" pentru Rusia achiziţionarea produselor de care are nevoie pentru industria sa de armament, concluzionează David O'Sullivan, citat de AFP.

Energia este mai scumpă în Europa de est decât în vest, reclamă ministrul Burduja, care cere UE mecanisme de corecție
Economie

Energia este mai scumpă în Europa de est decât în vest, reclamă ministrul Burduja, care cere UE mecanisme de corecție

Burduja reclamă prețul mare al energiei. Nu este normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni, şi de aceea am solicitat Comisiei Europene (CE) un tratament corect şi o uniunea energetică funcţională, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Burduja reclamă prețul mare al energiei "Aşa cum am promis pe 12 septembrie, am cerut oficial Comisiei Europene, alături de omologii din Grecia şi Bulgaria, un tratament corect şi o uniune energetică funcţională", a precizat Burduja. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat recurent în ultimele luni. Sunt două cauze: lipsa interconexiunilor din centrul Europei (mai ales Austria şi Slovacia), ceea ce face ca energia ieftină produsă în Vest să se oprească, practic, în Austria şi Slovacia; şi cererea suplimentară de energie din Republica Moldova şi Ucraina, care pune o presiune adiţională pe preţurile din regiunea noastră. Am spus-o şi ieri la Varşovia, clar şi răspicat: respectăm obligaţiile europene comune ale pieţei unice, dar cerem drepturi egale. Fără energie sigură şi accesibilă nu poate exista dezvoltare. De preţul energiei depind bunăstarea cetăţenilor noştri şi competitivitatea economiei, salariile şi locurile de muncă. De aceea ne-am străduit în ultimii ani să menţinem preţurile plafonate pentru consumatori, cu toate eforturile, dar nici nu putem tolera inechităţile de pe piaţa europeană a energiei", a adăugat Burduja. Potrivit oficialului, la solicitarea României, Greciei şi Bulgariei, care a fost deja acceptată de Comisia Europeană, "vom prezenta situaţia şi vom cere măsuri la următoarea reuniune a miniştrilor Energiei, care va avea loc la Luxemburg, pe 15 octombrie", pentru că "adevărul trebuie spus, iar România nu va tăcea în faţa nedreptăţilor".

Prima femeie aleasă președinte în Mexic a depus jurământul. Claudia Sheinbaum este de formație fizician și a fost primar al Ciudad de Mexico
Internațional

Prima femeie aleasă președinte în Mexic a depus jurământul. Claudia Sheinbaum este de formație fizician și a fost primar al Ciudad de Mexico

Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului. Claudia Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului, cea mai mare ţară hispanofonă din lume, a depus marţi jurământul pentru un mandat de şase ani în care fosta primăriţă a capitalei Ciudad de Mexico va trebui să se confrunte cu flagelul violenţei legate de droguri. Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului "Sunt mamă, bunică, om de ştiinţă şi credincioasă iar, de astăzi, prin voinţa poporului mexican, preşedintă", a declarat Claudia Sheinbaum, în vârstă de 62 de ani, devenind astfel preşedinta unei ţări cu o populaţie de 129 de milioane de locuitori. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Nu am reuşit eu singură, noi toate am reuşit", a adăugat nouă preşedintă, de formaţie fizician, într-un omagiu adus femeilor celebre sau anonime ale Mexicului la depunerea jurământului în faţa deputaţilor şi senatorilor adunaţi în Congres. În luna iunie, Claudia Sheinbaum a câştigat alegerile prezidenţiale cu aproape 60% din voturi sub umbrela partidului de stânga aflat la guvernare, Mişcarea de Regenerare Naţională (MORENA) şi a aliaţilor săi. Cu aproape 36 de milioane de voturi, ea a obţinut cel mai bun vot din istoria ţării, susţinută de popularitatea preşedintelui în exerciţiu. MORENA şi aliaţii săi au o majoritate calificată în Parlament, care le permite să modifice Constituţia fără opoziţie. "Săracii mai întâi" sau chiar "austeritatea republicană", preşedinta Sheinbaum şi-a împărţit programul în zece principii, bazate pe bilanţul predecesorului ei. Lupta contra drogurilor În discursul pronunţat cu ocazia învestiturii, ea a repetat metoda pe care o consideră eficientă în gestionarea problemei explozive a securităţii şi a luptei împotriva violenţei legate de droguri: mai multe informaţii şi investigaţii, "întărirea Gărzii Naţionale", mai multă coordonare între autorităţi, zero impunitate. În Mexic s-au înregistrat peste 400.000 de morţi şi aproximativ 100.000 de dispăruţi de când fostul preşedinte Felipe Calderon a implicat armata în combaterea cartelurilor de droguri în decembrie 2006, ce a avut drept efect înmulţirea numărului grupărilor mafiote armate. Garda Naţională va trece sub controlul Ministerului Apărării, potrivit unei legi promulgate luni de preşedintele în exerciţiu. "Suntem îngrijoraţi de rolul tot mai mare al armatei în securitatea publică", a declarat Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului într-un comunicat. "Autorităţile ar trebui să îşi dubleze cu adevărat eforturile pentru a aborda problema celor dispăruţi în Mexic", adaugă organismul ONU, salutând alegerea unei femei în fruntea Mexicului. "Guvernul nostru va garanta toate libertăţile", a asigurat Claudia Sheinbaum, adăugând că "mint cei care spun că va fi autoritarism". "Aveţi certitudinea că investiţiile acţionarilor naţionali şi străini vor fi în siguranţă în ţara noastră", a insistat ea. Reforma judiciară, supusă controverselor Claudia Sheinbaum preia puterea în mijlocul unei controverse provocate de o reformă a puterii judiciare aprobată şi promulgată de predecesorul său. Caz aproape unic în lume, această reformă prevede alegerea judecătorilor prin vot popular începând din iunie 2025. În acest context, Statele Unite sunt preocupate de securitatea juridică a investiţiilor sale private. Mexicul şi SUA "împărtăşesc legături politice, economice şi culturale profunde", a subliniat preşedintele american Joe Biden într-un mesaj transmis cu ocazia învestirii Claudei Sheinbaum. Relațiile cu SUA SUA "s-au angajat să continue să lucreze cu Mexicul", a adăugat liderul de la Casa Albă, salutând faptul că soţia sa, Jill Biden, se află în fruntea delegaţiei americane prezente în Mexic la ceremonia de învestitură. După discursul în faţa Congresului, preşedinta Sheinaum şi-a primit oaspeţii la prânz la Palatul Naţional, sediul preşedinţiei. Printre oaspeţi s-au numărat preşedintele brazilian Luis Inacio Lula da Silva, preşedintele columbian Gustavo Petro şi preşedintele chilian Gabriel Boric. Într-un al doilea discurs pronunţat în aceeaşi zi, Claudia Sheinbaum şi-a prezentat programul în 100 de puncte. Fosta primăriţă preia ştafeta preşedinţiei de de la mentorul său, Andres Manuel Lopez Obrador, care părăseşte puterea cu o popularitate de peste 70%. Uragane, securitate, economie, relaţia cu SUA sunt problemele fierbinţi care o aşteaptă imediat după festivităţi. Claudia Sheinbaum se va deplasa miercuri la Acapulco pentru a "face o evaluare" a pagubelor cauzate de uraganul John, care a lăsat în urmă 15 morţi în ţară, a amintit ea în discursul de învestitură.

Ponta și Piedone vor fi pe listele PSD pentru parlamentare, cel mai probabil, lasă să se înțeleagă Ciolacu
Politică

Ponta și Piedone vor fi pe listele PSD pentru parlamentare, cel mai probabil, lasă să se înțeleagă Ciolacu

Ponta, Piedone, candidați PSD pentru parlamentare. Prim-ministrul Marcel Ciolacu, preşedinte PSD, a declarat că o decizie privind o candidatură a lui Victor Ponta pe listele social-democraţilor la alegerile parlamentare urmează să fie decisă în forurile de conducere ale partidului, subliniind că acesta "nu a fost un premier slab". Ponta, Piedone, candidați PSD pentru parlamentare "E o propunere venită de la organizaţia de la Dâmboviţa şi vom vedea ce decizie vom lua în biroul permanent al partidului", a declarat Ciolacu, marţi seară, la Digi 24. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Victor Ponta să ştiţi că nu a fost un premier slab. Victor Ponta a pierdut nişte alegeri, din punctul meu de vedere, din cauza imaturităţii politice pe care o avea în acel moment şi a felului său de a fi mai arogant decât acceptă români. Victor Ponta n-a fost un premier prost", a adăugat acesta. Întrebat dacă este de acord cu o afirmaţie făcută de fostul premier, potrivit căreia preşedintele Klaus Iohannis "a fost pus pentru a respecta cerinţele unora din exterior, nu interesele României", Marcel Ciolacu a răspuns că Ponta este responsabil pentru propriile declaraţii. "Pe mine mă interesează Victor Ponta dacă a făcut de râs România şi n-a făcut-o. Dacă guvernul condus de el a dăunat României şi n-a dăunat şi dacă e un om de stânga. În rest, declaraţiile sale politice, e responsabil ", a declarat Ciolacu. Piedone nu e "interlop", ci "om de stângă" Pe de altă parte, în legătură cu posibilitatea ca lista PSD Giurgiu pentru Senat să fie deschisă de Cristian Popescu Piedone, liderul social-democrat a punctat că Piedone este "un om de stânga", nu "vreun interlop", dar nu a fost luată încă o decizie. "Adunaţi toate voturile doamnei Gabriela Firea, domnului Piedone, candidatului PNL şi veţi vedea că n-ar fi ajuns să-l bată pe Nicuşor Dan. Asta ca şi o constatare, aşa, contabilicească. Cristian Popescu Piedone este un om de stânga. Eu n-am auzit, nu-i vreun interlop, e un om mai colorat. Nu am luat o decizie încă în ceea ce priveşte candidatura sa. Vom lua o decizie. Nu candidează, după cum aţi spus şi dumneavoastră. Dacă e să luăm decizia, este dacă va candida la Giurgiu sau nu. Deci nu va candida în Bucureşti ", a declarat Ciolacu.

Ciolacu, laude pentru Ion Iliescu: O să vorbesc cu el în perioada următoare, este foarte ancorat în realitate, și-a făcut datoria față de țară
Eveniment

Ciolacu, laude pentru Ion Iliescu: O să vorbesc cu el în perioada următoare, este foarte ancorat în realitate, și-a făcut datoria față de țară

Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu. Premierul Marcel Ciolacu, a declarat că va vorbi, "în perioada următoare" cu fostul preşedinte Ion Iliescu, despre care a spus că este "foarte ancorat în realitate" şi pe care îl respectă. Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu "N-am vorbit în ultima perioadă (cu Ion Iliescu - n.r.), dar o să vorbesc în perioada următoare", a declarat Marcel Ciolacu, marţi seară, la Digi 24. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Un preşedinte pe care eu îl respect, mai ales după interviul dat în care, să mă ierte, la 93 de ani, a punctat şi a făcut o prezentare, un tablou foarte concret şi ce reprezintă funcţia de preşedinte şi ce ar trebui să reprezinte instituţia prezidenţială. Mi s-a părut foarte ancorat în realitate ", a adăugat premierul. Întrebat dacă fostul preşedinte i-a dat vreodată vreun sfat, Ciolacu a spus că nu a mai discutat cu Iliescu de multă vreme. "Discuţiile cu domnia sa - n-am avut de o perioadă lungă, spre ruşinea mea - nu s-au rezumat la sfaturi. E un om de stânga care, repet, şi-a făcut şi el datoria faţă de ţară".

Xi, nou mesaj tandru către Putin: China este "pregătită" să dezvolte constant relația cu Rusia
Internațional

Xi, nou mesaj tandru către Putin: China este "pregătită" să dezvolte constant relația cu Rusia

China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia. Preşedintele chinez, Xi Jinping, i-a declarat miercuri omologul său rus, Vladimir Putin, în schimbul de felicitări cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a stabilirii relaţiilor diplomatice bilaterale, că este pregătit să "dezvolte" cooperarea dintre Moscova şi Beijing, potrivit agenţiei Xinhua. China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia Xi a subliniat că China este "pregătită să i se alăture lui Putin pentru a dezvolta constant cooperarea pragmatică mondială dintre două ţări" (ale noastre), a scris Xinhua. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE China se prezintă drept neutră în conflictul din Ucraina şi asigură că nu va livra arme niciunei părţi. Dar americanii şi europenii o acuză în mod regulat că oferă Rusiei, vizată de importante sancţiuni occidentale, un sprijin economic crucial pentru efortul său de război. Comerț puternic între China și Rusia În 2023, comerţul dintre China şi Rusia a atins un nivel record. Moscova şi Beijingul susţin că se opun "hegemoniei occidentale", în special la ceea ce consideră a fi dominaţia americană asupra afacerilor mondiale. Numărul unu chinez urmează să participe în octombrie la summitul BRICS la Kazan, în vestul Rusiei, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele rus. Cu patru membri (Brazilia, China, India şi Rusia) la crearea sa în 2009, blocului BRICS i s-a alăturat Africa de Sud în 2010 şi s-a extins în acest an pentru a include mai multe ţări emergente, printre care Egipt şi Iran.

Pensiile minerilor, reduse și cu 50% prin noua lege a pensiilor. Protest al Federației Naționale Mine Energie în fața Guvernului
Eveniment

Pensiile minerilor, reduse și cu 50% prin noua lege a pensiilor. Protest al Federației Naționale Mine Energie în fața Guvernului

Minerii protestează, nemulțumiți de Legea pensiilor. Federaţia Naţională Mine Energie, afiliată la CNS Cartel ALFA, organizează miercuri un miting de protest în faţa Guvernului Romaniei, în intervalul orar 11:00 – 13:00, pe fondul nemulţumirilor faţă de noua Lege a pensiilor. Minerii protestează, nemulțumiți de Legea pensiilor "Minerii vor protesta faţă de noua lege a pensiilor publice, care a afectat în mod negativ cele mai vulnerabile categorii de pensionari", se arată într-un comunicat al sindicaliştilor. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Aceştia vor atrage atenţia asupra pierderilor financiare semnificative suferite de cei care au muncit în condiţii grele şi periculoase, ca urmare a unor indexări insuficiente şi a eliminării beneficiilor pentru cei care au contribuit suplimentar. Noua lege a pensiilor a determinat o scădere a veniturilor pentru cei care au lucrat în condiţii speciale, mulţi dintre aceştia confruntându-se cu pensii reduse drastic, în unele cazuri cu până la 50%", se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, minerii, energeticienii şi alte categorii profesionale afectate au cerut Guvernului în repetate rânduri să ia măsuri urgente pentru corectarea acestor inechităţi şi pentru a proteja drepturile celor care au muncit în condiţii dificile.

Noi mesaje RO-Alert în noaptea de marți spre miercuri au anunțat posibile incidente cu drone rusești pe teritoriul românesc
Eveniment

Noi mesaje RO-Alert în noaptea de marți spre miercuri au anunțat posibile incidente cu drone rusești pe teritoriul românesc

Noi atacuri cu drone lângă România. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) transmite că patru aeronave de luptă, două F-16 şi două F-18, au monitorizat, în noaptea de marţi spre miercuri, spaţiul aerian românesc, în contextul unor noi atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de la graniţă. Noi atacuri cu drone lângă România MApN precizează că două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole din serviciul de luptă Poliţie Aeriană Extinsă au decolat, în jurul orei 00,50, din Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE De asemenea, în jurul orei 02,40, din Baza 86 Aeriană Borcea au decolat şi două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române. Aeronavele spaniole şi-au încheiat misiunea în jurul orei 03,00, iar cele ale Forţelor Aeriene Române, în jurul orei 05,00. Ca urmare a detectării unor grupuri de drone care se îndreptau către spaţiul aerian al Ucrainei, în apropierea spaţiului aerian al României, Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Galaţi, fiind transmise, la ora 02,41, mesaje RO-ALERT. Informațiile MApN Pe parcursul acestui interval orar, sistemul de supraveghere radar al României nu a detectat pătrunderea în spaţiul aerian naţional a dronelor implicate în atacul asupra obiectivelor ucrainene. MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional.

Iranul susține că și-a încheiat atacul asupra Israelului și nu va continua decât dacă vor exista noi motive
Internațional

Iranul susține că și-a încheiat atacul asupra Israelului și nu va continua decât dacă vor exista noi motive

Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului. Iranul a exercitat "autoapărarea" împotriva Israelului şi acţiunea sa este încheiată, cu excepţia cazului în care "regimul israelian decide să ia noi măsuri de retorsiune", a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araqchi într-o postare pe platforma de socializare X miercuri dimineaţă. Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului Teheranul a lansat marţi o salvă de rachete împotriva Israelului ca represalii pentru uciderea mai multor lideri ai unor grupări armate aliate cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Araqchi a declarat că Teheranul a cerut Washingtonului să nu intervină în urma atacului său asupra Israelului. "Schimburile de mesaje nu înseamnă coordonare. Nu a fost trimis niciun mesaj înainte de răspunsul nostru (către Israel). După acest răspuns, un avertisment a fost transmis prin Elveţia, spunându-le americanilor că a fost dreptul nostru la autoapărare şi că nu intenţionăm să continuăm (atacul)", a declarat Araqchi, potrivit agenţiei de presă semioficiale iraniene Tasnim. Declarația ministrului Ministrul iranian de externe a declarat că acţiunea Iranului împotriva Israelului a venit după ce a exercitat o reţinere enormă pentru a oferi spaţiu pentru o încetare a focului în Gaza. "Acţiunea noastră este încheiată, cu excepţia cazului în care regimul israelian decide să invite la noi represalii. În acest scenariu, răspunsul nostru va fi mai ferm şi mai puternic", a adăugat Araqchi. Ministerul iranian de Externe a cerut anterior Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia măsuri semnificative pentru a preveni ameninţările la adresa păcii şi securităţii în regiune.

Atac la Zürich: un chinez a atacat mai mulți copii. Trei dintre aceștia au fost răniți, unul grav
Eveniment

Atac la Zürich: un chinez a atacat mai mulți copii. Trei dintre aceștia au fost răniți, unul grav

Atac cu armă albă la Zürich. Un chinez de 23 de ani a atacat marţi, la Zurich, cu o armă albă, mai mulţi copii care mergeau la o creşă, rănind trei dintre ei, dintre care unul grav, a anunţat poliţia municipală. Atac cu armă albă la Zürich Un băiat de 5 ani "grav rănit" şi doi băieţi de aceeaşi vârstă "mai puţin grav răniţi" au beneficiat de primele îngrijiri la faţa locului, apoi au fost transportaţi la spital, precizează poliţia într-un comunicat, adăugând că "un chinez de 23 de ani a fost arestat". Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Motivaţia atacatorului nu este cunoscută pentru moment. Nicio altă persoană nu a fost rănită, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei municipale, Pascal Siegenthaler. Potrivit primelor elemente ale anchetei, alături de copiii atacaţi "cu o armă albă" se afla o angajată a creşei. Angajata creşei a reuşit să-l imobilizeze pe agresor cu ajutorul unui bărbat care se afla la faţa locului. Cei doi l-au reţinut pe chinezul de 23 de ani până la sosirea forţelor de ordine. Poliţia a precizat că nu mai există niciun pericol pentru public după arestarea suspectului

Americanii trimit în regim de urgență mii de soldați și avioane de luptă în Orientul Mijlociu ca răspuns la atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului
Internațional

Americanii trimit în regim de urgență mii de soldați și avioane de luptă în Orientul Mijlociu ca răspuns la atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu. SUA îşi întăresc prezenţa în Orientul Mijlociu prin desfăşurarea "câtorva mii" de militari suplimentari, ca răspuns la escaladarea tensiunior în regiune, a anunţat marţi Pentagonul. Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu "Un anumit număr de unităţi deja desfăşurate în Orientul Mijlociu (...) vor fi majorate", a declarat o responsabilă a Pentagonului, Sabrina Singh, precizând că "forţele ce urmează să fie desfăşurate în teatrul de operaţiuni pentru a le înlocui vor veni mai degrabă pentru a întări" aceste unităţi. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line "Câteva mii" de militari americani suplimentari vor fi astfel desfăşuraţi în regiune, a precizat ea. Efectivele şi mijloacele suplimentare desfăşurate includ de asemenea "avioane de luptă F-16, F-15E, A-10, F-22" şi personalul aferent. Temerile unui conflict generalizat Această întărire survine într-un moment în care sporesc temerile privind un conflict generalizat în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Iranul a început marţi să lanseze rachete asupra Israelului, aliat al Washingtonului. Această nouă escaladare a urmat anunţării de către Israel a unei ofensive terestre în sudul Libanului împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah, după o săptămână de bombardamente intense care au făcut sute de morţi în Liban. Miniştrii apărării american şi israelian au discutat marţi despre ameninţarea "iminentă" a unui atac iranian, anunţaseră înainte de aceasta autorităţile israeliene

Autostrada A8, încă un pas spre realizarea secțiunii montane de 116 km (Sărățeni - Pipirig): au fost lansate licitațiile de proiectare și execuție
Eveniment

Autostrada A8, încă un pas spre realizarea secțiunii montane de 116 km (Sărățeni - Pipirig): au fost lansate licitațiile de proiectare și execuție

Autostrada A8, licitații de proiectare, execuție. Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) a aprobat, marţi, lansarea licitaţiilor pentru proiectarea şi execuţia celor patru loturi montane ale Autostrăzii Unirii (A8), secţiunea Sărăţeni - Pipirig, cu o lungime totală de 116 kilometri. Autostrada A8, licitații de proiectare, execuție Potrivit unui anunţ al CNIR publicat pe pagina sa de Facebook, cele patru loturi sunt: lotul 1C Sărăţeni - Joseni (32,4 km), lotul 1D Joseni - Ditrău (14,4 km), lotul 2A Dirău - Grinţieş (37,9 km) şi lotul 2B Grinţieş - Pipirig (31,5 km). Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Pe traseul celor patru loturi din judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ sunt prevăzute 38 de tuneluri şi 183 de poduri, pasaje şi viaducte. Termenele de realizare sunt: 54 de luni (14 luni proiectare şi 40 luni execuţie) pentru loturile 1C, 2A şi 2B, iar pentru lotul 1D de 34 de luni (10 luni proiectare şi 24 execuţie). Finanţarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, Programul Transport (2021-2027).

Nici măcar deținuții ruși nu mai vor pe front în Ucraina, se încearcă recrutarea a 20.000 de arestați preventiv
Internațional

Nici măcar deținuții ruși nu mai vor pe front în Ucraina, se încearcă recrutarea a 20.000 de arestați preventiv

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv. Ministerul rus al Apărării intenţionează să recruteze în lunile următoare pentru războiul din Ucraina circa 20.000 de soldaţi selectaţi din rândul deţinuţilor aflaţi în arest preventiv, scrie marţi portalul rus de investigaţii "Istorii Importante". Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv În prezent sunt deţinuţi în închisorile ruseşti în aşteptarea procesului aproximativ 60.000 de bărbaţi acuzaţi pentru diferite fapte, afirmă pentru sursa citată o sursă din sectorul apărării. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Un grup de militari însărcinaţi cu recrutarea soldaţilor profesionişti vor trebui să-i selecteze din rândul acestor inculpaţi pe aceia care sunt apţi pentru a fi trimişi pe front şi dispuşi să semneze cu Ministerul Apărării contracte pentru a lupta în Ucraina. Acelaşi portal mai afirmă că doi avocaţi i-au confirmat că administraţiile centrelor de arest preventiv au primit permisiunea "să rupă lanţurile" celor puşi sub acuzare pentru a fi trimişi pe front. În Rusia există 210 astfel de centre, dintre care fiecare ar putea furniza aproximativ o sută de combatanţi. Pe de altă parte, selectarea de soldaţi din rândul celor aflaţi în arest preventiv sugerează epuizarea unor astfel de recrutări din rândul deţinuţilor condamnaţi, după ce zeci de mii de deţinuţi ruşi s-au oferit voluntari să lupte în Ucraina, profitând de o graţiere pe care preşedintele Vladimir Putin le-a oferit-o celor care acceptă să se alăture armatei pe front. Recrutarea din închisori, inițiată de Wagner Recrutarea de deţinuţi din închisori a fost iniţiată de gruparea paramilitară Wagner, care până la rebeliunea eşuată condusă în iunie anul trecut de liderul ei Evgheni Prigojin (decedat în august acelaşi an într-un misterios accident aviatic) a avut un rol central pe frontul din Ucraina. Acest model al transformării deţinuţilor în soldaţi a fost preluat între timp şi de Ucraina, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat în mai o lege care permite eliberarea condiţionată a deţinuţilor dispuşi să meargă pe front pentru a lupta în războiul cu Rusia. Preşedintele rus a dispus în septembrie 2022 mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucât cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susţinând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Numărul doritorilor a scăzut Însă în prima jumătate a acestui an numărul celor care s-au arătat dispuşi să semneze contracte cu armata rusă a scăzut dramatic, înregistrând totuşi o creştere după ce Ucraina a atacat în august provincia rusă Kursk. Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de completat. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

Schengen primește o nouă lovitură: și Franța vrea să reinstituie controale la granițele terestre, pe modelul Germaniei, pentru a reduce imigrația ilegală
Internațional

Schengen primește o nouă lovitură: și Franța vrea să reinstituie controale la granițele terestre, pe modelul Germaniei, pentru a reduce imigrația ilegală

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre. Politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite "de o manieră satisfăcătoare", a afirmat marţi prim-ministrul francez Michel Barnier în timpul discursului său de politică generală, anunţând o înăsprire a măsurilor asupra migraţiei, după modelul altor ţări europene. Înăsprirea măsurilor privind migrația Pentru a remedia acest lucru, el intenţionează să pună în aplicare un "tratament mai eficace" al cererilor de azil sau să faciliteze "prelungirea excepţională a reţinerii de cetăţeni străini în situaţie ilegală, pentru a pune mai bine în practică Obligaţia de a părăsi teritoriul francez (OQTF)". Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Barnier nu exclude nici reducerea numărului de vize eliberate pentru imigranţii din ţări care au reticenţe în a-şi reprimi cetăţenii. "Vrem să ne controlăm mai bine frontierele", a adăugat şeful guvernului francez, îndemnând la punerea în aplicare "fără întârziere" a Pactului european asupra migraţiei şi dreptului de azil adoptat în luna mai, menit să întărească lupta împotriva imigraţiei ilegale în Uniunea Europeană. Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre De asemenea, a atenţionat Barnier, "Franţa va continua, cât timp va fi necesar, acţiunile pentru restabilirea controalelor la propriile sale frontiere", după cum prevăd unele derogări la reglementările europene şi cum a făcut şi Germania la mijlocul lui septembrie. "Trebuie să fim nemiloşi cu traficanţii ce exploatează sărăcia şi disperarea cu preţul vieţii a mii de migranţi în Mediterana sau în Canalul Mânecii", unde naufragiile criminale s-au înmulţit în ultimii ani, a adăugat premierul francez. O altă înăsprire prevede ca guvernul francez "să nu-şi interzică să condiţioneze mai mult eliberarea de vize de obţinerea unor permise consulare necesare pentru expulzările la frontieră" către ţările lor de origine a persoanelor care se află sub incidenţa unei OQTF. Acorduri bilaterale Barnier a evocat de asemenea posibilitatea de a negocia "cu ţările vizate de acorduri bilaterale încheiate de multă vreme atunci când acestea nu corespund realităţilor de astăzi". Aceste declaraţii se fac ecoul celor ale ministrului francez de interne Bruno Retailleau, care s-a declarat favorabil ideii ca Franţa să revină asupra unor acorduri încheiate cu Algeria şi care facilitau venirea de cetăţeni algerieni. Abia numit în funcţie, ministrul de interne, provenit la fel ca Barnier din partidul de dreapta Republicanii, a generat mai multe polemici până în rândurile guvernului după ce afirmase că "imigraţia nu este un noroc" şi îşi exprimase regretul că nu poate organiza un referendum asupra acestui subiect în Franţa. Fie că este vorba de a restabili controalele la frontiere, de a construi tabere sau de expulzări în creştere, numeroase alte ţări europene şi-au înmulţit în ultimele luni măsurile pentru a frâna imigraţia şi a restrânge dreptul de azil, aliniindu-se poziţiilor mişcărilor de extremă dreapta care câştigă tot mai mult teren în alegeri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră