duminică 06 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7592 articole
Ramona Emilian

Justiție

Ce are în comun ministrul Justiției, Radu Marinescu, cu Laura Vicol: ambii au fost susținuți politic de Lia Olguța Vasilescu. Marinescu neagă implicațiile politice ale cazului Nordis

Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că nu poate comenta responsabilitățile individuale ale celor implicați în dosarul Nordis, dar a subliniat că justiția trebuie să-și urmeze cursul și că „fiecare persoană care are o culpă trebuie să răspundă în fața instanței”. Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice În cadrul unei declarații susținute la Parlament, ministrul Justiției a reafirmat angajamentul său față de independența sistemului judiciar și a evitat să comenteze cazul concret al Laurei Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice a Camerei Deputaților, implicată în acest dosar. Citește și: Cum explică Ciolacu succesul lui Călin Georgescu: „Dacă Georgescu violează o găină, va zice toată lumea că găina trebuia violată” Ca ministru al Justiției, am obligația de a mă asigura că actul de justiție rămâne independent, imparțial și obiectiv. Nu pot comenta responsabilitățile juridice ale unei persoane anume”, a declarat Marinescu. Întrebat dacă implicarea Laurei Vicol în dosarul Nordis afectează credibilitatea Parlamentului, Marinescu a evitat să se pronunțe, precizând că ancheta este în desfășurare și că nu are informații despre activitatea sa politică. „Autoritățile judiciare trebuie să facă această investigație cu promptitudine și corectitudine. În ceea ce privește activitatea politică a doamnei Vicol, nu am ce să comentez în acest moment”. „Societatea are nevoie de politicieni corecți” Ministrul a subliniat importanța unei clase politice integre, dar a evitat să comenteze procesul de selecție al Laurei Vicol pentru funcțiile ocupate. „Cu siguranță, societatea românească are nevoie de oameni competenți, valoroși și integri în funcții publice”, a spus Marinescu. „Nu mă voi amesteca niciodată într-o anchetă” În final, ministrul Justiției a reiterat că nu se va implica în nicio investigație penală și că deciziile trebuie lăsate în seama instituțiilor abilitate. „Într-o societate democratică, orice persoană care a greșit trebuie să răspundă în fața legii, dar acest lucru trebuie să se întâmple fără interferențe politice”.

Ce are în comun ministrul Justiției, Radu Marinescu, cu Laura Vicol: ambii au fost susținuți politic de Lia Olguța Vasilescu. Marinescu neagă implicațiile politice ale cazului Nordis
Mesaj-șoc al lui Trump: SUA vor prelua Fâșia Gaza, palestinienii trebuie relocați, totul trebuie reconstruit sub control american
Internațional

Mesaj-șoc al lui Trump: SUA vor prelua Fâșia Gaza, palestinienii trebuie relocați, totul trebuie reconstruit sub control american

SUA preia controlul în Fâșia Gaza. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că SUA sunt pregătite să reconstruiască Fâșia Gaza, la scurt timp după ce fostul președinte Donald Trump a sugerat ca Statele Unite să preia controlul enclavei palestiniene, dar fără locuitorii săi palestinieni. Această propunere a generat controverse internaționale, în condițiile în care ar putea pune capăt conceptului de stat palestinian. SUA preia controlul în Fâșia Gaza Flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, Donald Trump a declarat marți că viziunea sa pentru Gaza este transformarea enclavei într-o destinație de lux, similară Rivierei franceze. Citește și: Cum explică Ciolacu succesul lui Călin Georgescu: „Dacă Georgescu violează o găină, va zice toată lumea că găina trebuia violată” Planul său include relocarea definitivă a palestinienilor care trăiesc în această zonă, o mișcare ce ar schimba fundamental geopolitica regiunii. Palestinienii și dreptul la un stat propriu Fâșia Gaza este revendicată de palestinieni ca parte a unui viitor stat palestinian, alături de Cisiordania și Ierusalimul de Est. Strămutarea celor două milioane de locuitori ar pune sub semnul întrebării soluția cu două state, susținută de SUA timp de decenii. Întrebat despre acest aspect, Donald Trump a evitat să-și exprime sprijinul pentru soluția cu două state, reafirmând că palestinienii din Gaza ar trebui să fie relocați în alte țări. Arabia Saudită și Australia se opun Până în prezent, doar două guverne și-au exprimat o poziție clară față de propunerea lui Trump, în afară de Israel. Arabia Saudită și Australia s-au pronunțat împotrivă, criticând planul ca fiind nerealist și destabilizator. Israelul nu a oferit un răspuns oficial, dar premierul Netanyahu a fost prezent în timpul declarațiilor lui Trump la Casa Albă.

Atacul armat de la școala din Suedia s-a soldat cu 11 morți. Printre ei, și ucigașul, care s-a sinucis cu propria armă
Internațional

Atacul armat de la școala din Suedia s-a soldat cu 11 morți. Printre ei, și ucigașul, care s-a sinucis cu propria armă

Suedia, atac soldat cu 11 morți. Un atac armat devastator la un centru de educație pentru adulți din Orebro, Suedia, a dus la moartea a 11 persoane, inclusiv atacatorul, conform informațiilor oferite de poliție miercuri. Autoritățile suedeze au exclus orice motivație ideologică, confirmând că atacatorul a acționat singur. Suedia, atac soldat cu 11 morți Printre cei 11 morți, s-a numărat și atacatorul. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă Potrivit BBC, acesta și-a pus capăt zilelor cu propria armă după atac. Poliția nu a dezvăluit încă motivul exact al atacului, dar a avertizat asupra dezinformării de pe rețelele sociale legate de acest incident. Bilanțul final necunoscut Autoritățile regionale au confirmat că șase persoane au fost spitalizate cu răni cauzate de gloanțe, dar poliția nu a oferit încă detalii despre numărul exact al răniților și starea acestora. Martorii au descris scene de coșmar "Era sânge peste tot, oamenii erau panicați și plângeau, părinții erau îngrijorați (...) Era haos.", a declarat o elevă de 16 ani. „O Zi Dureroasă” Prim-ministrul Ulf Kristersson a declarat că este vorba despre cel mai grav atac armat în masă din istoria Suediei, numind-o „o zi dureroasă”. De asemenea, regele Carl al XVI-lea Gustav a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Suedia, confruntată cu o creștere a violenței Deși atacurile în școli sunt rare, Suedia se confruntă cu o creștere alarmantă a violenței armate, fiind țara cu cea mai mare rată a criminalității cu arme pe cap de locuitor din UE. Violențele sunt în mare parte atribuite criminalității organizate și războaielor dintre bandele de infractori. Între 2010 și 2022, doar 10 persoane au fost ucise în șapte incidente violente în școlile suedeze, conform Consiliului Național pentru Prevenirea Criminalității din Suedia.

Organizatorii grand slam-urilor, reacții emoționante la retragerea Simonei Halep. Roland Garros și Wimbledon au pomenit victoriile sportivei
Eveniment

Organizatorii grand slam-urilor, reacții emoționante la retragerea Simonei Halep. Roland Garros și Wimbledon au pomenit victoriile sportivei

Retragerea Simonei Halep, lumea tenisului reacționează. Marți seara, la Transylvania Open, Simona Halep a anunțat că se retrage din tenisul profesionist, marcând finalul unei cariere impresionante. După eliminarea în prima rundă a turneului de la Cluj-Napoca, reacțiile din lumea tenisului nu au întârziat să apară, mari competiții precum Roland Garros, Wimbledon, US Open și Australian Open transmițând mesaje de apreciere pentru campioana română. Retragerea Simonei Halep, lumea tenisului reacționează Organizatorii turneului de la Roland Garros, competiție pe care Halep a câștigat-o în 2018, au transmis un mesaj emoționant pe platforma X: Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă "Campioana noastră din 2018, Simona Halep, și-a anunțat retragerea. Îți urăm toate cele bune pentru următorul capitol din viața ta, Simona." Simona Halep a mai disputat două finale la Paris, în 2014 (învinsă de Maria Șarapova) și 2017 (învinsă de Jelena Ostapenko). Wimbledon și US Open îi mulțumesc Simonei Turneul de la Wimbledon, unde Halep a triumfat în 2019, a postat un mesaj de apreciere: "Campioana noastră la simplu din 2019, @Simona_Halep, a pus capăt carierei sale profesioniste în tenis – îi urăm toate cele bune după retragere." La rândul său, contul de X al turneului US Open a transmis un mesaj similar: "Simona Halep și-a anunțat retragerea. Toate urările de bine pentru noul capitol, @Simona_Halep." Australian Open: „A fost tot ce mi-am dorit” Organizatorii turneului Australian Open, unde Halep a fost finalistă în 2018, au reacționat inițial cu un mesaj scurt: "Mulțumim, @Simona_Halep. Îți urăm toate cele bune după retragere." Ulterior, aceștia au revenit cu un mesaj care o citează pe Halep: "A fost frumos. Am fost numărul unu mondial, am câștigat turnee de Grand Slam, a fost tot ce mi-am dorit." Sorana Cîrstea, mesaj emoționant Printre mesajele de susținere, cel mai personal a venit din partea Soranei Cîrstea, colega sa din circuitul WTA: "În seara aceasta am plâns, pentru că o parte din mine s-a retras cu tine. 27 de ani de amintiri. Îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut pentru sportul nostru, pentru România și pentru noi. Îți doresc tot binele din lume în acest nou capitol al vieții … ne vedem în curând pe partea cealaltă." Palmaresul Impresionant al Simonei Halep Simona Halep (33 ani) încheie o carieră de excepție, în care a fost numărul 1 mondial timp de 64 de săptămâni, câștigând 2 titluri de Grand Slam: Roland Garros 2018 și Wimbledon 2019 și 24 de titluri WTA la simplu și 1 titlu la dublu A fost finalistă în 3 turnee majore: Roland Garros 2014, 2017 și Australian Open 2018 A jucat în 18 finale WTA la simplu și 1 finală la dublu Suspendarea și revenirea în circuit După un test antidoping pozitiv la US Open 2022, Halep a fost suspendată provizoriu și nu a jucat niciun meci oficial timp de aproape doi ani. Inițial, a primit o suspendare de 4 ani, dar Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne a redus sancțiunea la 9 luni, considerând că a fost vorba despre contaminarea unui supliment alimentar. Halep și-a marcat revenirea în circuit pe 19 martie 2024, însă a decis să își încheie cariera la scurt timp după acest moment.

Trump crede că merită un Premiu Nobel pentru Pace, dar că nu-l va primi
Internațional

Trump crede că merită un Premiu Nobel pentru Pace, dar că nu-l va primi

Trump vrea premiul Nobel pentru pace. Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a declarat marți că, deși consideră că ar merita Premiul Nobel pentru Pace, nu crede că i se va acorda vreodată această distincție. Trump vrea premiul Nobel pentru pace Declarația a fost făcută în Biroul Oval, înainte de întâlnirea sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă În 2021, parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde l-a propus pe Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, datorită rolului său în negocierile Acordurilor Avraam. Aceste acorduri au facilitat normalizarea relațiilor dintre Emiratele Arabe Unite și Israel, un pas considerat istoric în diplomația Orientului Mijlociu. Cine a câștigat Premiul Nobel în 2021? În acel an, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat jurnaliștilor Maria Ressa (Filipine) și Dmitri Muratov (Rusia). Premiul a fost decernat în semn de recunoaștere pentru lupta lor pentru libertatea presei în fața regimurilor autoritare.

Un tribunal special al UE va judeca "delictul de agresiune" al Rusiei împotriva Ucrainei. Procesul, pas necesar pentru cercetarea crimelor de război
Internațional

Un tribunal special al UE va judeca "delictul de agresiune" al Rusiei împotriva Ucrainei. Procesul, pas necesar pentru cercetarea crimelor de război

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei. Ucraina, Comisia Europeană și Consiliul Europei au anunțat marți progrese substanțiale în negocierile pentru înființarea unui tribunal special care să judece delictul de agresiune al Rusiei. Acest pas decisiv vine după acordul asupra Statutului Schuman, care va reglementa funcționarea instanței. Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Rusia a comis una dintre cele mai grave încălcări ale dreptului internațional, trecând granițele Ucrainei cu tancurile sale și încălcând Carta ONU. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă "Acum se va face dreptate. Am pus bazele juridice pentru un Tribunal Special." Pas esențial pentru justiția internațională Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a explicat că acest tribunal este esențial pentru tragerea la răspundere a Rusiei, întrucât fără judecarea delictului de agresiune, nu ar exista nici crime de război investigate de Curtea Penală Internațională. "Avem o distincție clară între crimele de război și delictele de agresiune", a declarat aceasta. Aprobarea rapidă a Statutului Schuman Comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, Michael McGrath, a dat asigurări că nu există obstacole insurmontabile pentru adoptarea Statutului Schuman. Acesta ar putea fi aprobat într-un timp foarte scurt, având în vedere ritmul negocierilor. „Așteptarea nu este o opțiune” Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj clar celor 37 de țări care negociază tribunalul special, subliniind urgența situației: "Așteptarea nu este o opțiune. Trebuie să acționăm cât mai repede posibil." Ucraina: „Nu vom face compromisuri în materie de justiție” Ministrul adjunct al Justiției din Ucraina, Irina Mudra, a avertizat că lipsa unui tribunal ar crea un precedent periculos, încurajând alte regimuri autoritare să recurgă la violență fără consecințe. "Dacă nu reușim să înființăm acest tribunal, vom transmite mesajul: 'Faceți ce vreți, când vreți, bombardați spitale, ucideți prizonieri de război, redesenați frontiere!'"

Plata pensiei poate înceta în anumite condiții. Care sunt acestea, potrivit noii legi a pensiilor
Eveniment

Plata pensiei poate înceta în anumite condiții. Care sunt acestea, potrivit noii legi a pensiilor

Situații legale pentru încetarea plății pensiei. Potrivit Legii nr. 360/2023, art. 100, există mai multe situații în care plata pensiei încetează, începând cu luna următoare producerii acestora. Situații legale pentru încetarea plății pensiei Pensia se oprește automat în cazul decesului, dar și dacă pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale, cum ar fi redobândirea capacității de muncă în cazul pensionarilor de invaliditate. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă De asemenea, pensionarii de invaliditate și beneficiarii pensiei de urmaș pot pierde acest drept dacă nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie timp de 12 luni sau refuză investigațiile necesare. Nerespectarea programelor de recuperare medicală impuse de lege poate duce, de asemenea, la suspendarea sau încetarea pensiei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eternele țepe românești cu mașini la mâna a doua: a cumpărat un Volvo care avea doar caroseria mărcii
Eveniment

Eternele țepe românești cu mașini la mâna a doua: a cumpărat un Volvo care avea doar caroseria mărcii

Țeapa cumpărării unei mașini Volvo second-hand. Un cumpărător de Volvo second-hand a ajuns să plătească aproape încă o dată valoarea mașinii pentru reparații, descoperind că motorul nu era original. Țeapa cumpărării unei mașini Volvo second-hand Cazul a ajuns în instanță, iar expertul auto a concluzionat că vehiculul putea fi orice, dar nu un Volvo autentic. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă Mai grav, judecătorii au constatat că mașina trecuse ITP-ul chiar la service-ul vânzătorului, ridicând suspiciuni asupra validității inspecției tehnice. Acum, cumpărătorul cere returnarea banilor, iar cazul scoate la iveală riscurile achiziției de mașini second-hand fără verificări amănunțite. Continuarea, în Ziarul de Iași

Creditorii Nordis solicită peste 910 milioane de lei de la companie. Cel mai probabil, nimeni nu va primi nimic
Eveniment

Creditorii Nordis solicită peste 910 milioane de lei de la companie. Cel mai probabil, nimeni nu va primi nimic

Insolvența Nordis, sume solicitate de creditori. Nordis Management SRL se confruntă cu peste 1.200 de credite neachitate, iar creditorii solicită aproape 910 milioane de lei. Insolvența Nordis, sume solicitate de creditori Din această sumă, zeci de milioane de lei sunt datorii către companii din Iași, Bacău și Vaslui, cu cea mai mare expunere pentru Multiactive Finance SRL – firmă controlată de Bogdan Gheorghiu, Caterina și Cristian Delcea, care are de recuperat peste 42 de milioane de lei. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă În funcție de capacitatea Nordis de a-și achita datoriile, firmele implicate ar putea recupera doar o parte din aceste sume. Insolvența dezvoltatorului pune în pericol investiții majore, blocând capitalul unor companii locale și afectând economia regională. Continuarea, în Ziarul de Iași

Disperare în Santorini: peste 11.000 de persoane au părăsit insula din cauza cutremurelor
Internațional

Disperare în Santorini: peste 11.000 de persoane au părăsit insula din cauza cutremurelor

Mii de oameni au părăsit Santorini. Insula, una dintre cele mai populare destinații turistice din Grecia, se confruntă cu o serie de seisme neobișnuit de intense, care au determinat mii de oameni să plece. Autoritățile au impus măsuri de precauție, iar seismologii avertizează că activitatea seismică ar putea continua timp de săptămâni. Mii de oameni au părăsit Santorini Potrivit presei elene, începând de duminică, peste 11 mii de persoane au părăsit insula, pe calea aerului și maritimă. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Mai exact, 7.000 de oameni și 1.2000 de vehicule au plecat cu vaporul, în timp ce peste 4.000 de oameni au plecat cu avionul din insula din Ciclade. Exodul a fost declanșat de sute de cutremure care continuă să zguduie regiunea. Peste 750 de cutremure în doar 10 zile Activitatea seismică a început vinerea trecută și a atins un nivel alarmant. Într-o zonă de aproximativ 1.000 km² din jurul Santorini, s-au înregistrat 750 de cutremure între 24 ianuarie și 4 februarie. Peste jumătate dintre cutremure au depășit magnitudinea 3 Un seism de magnitudine 4,7 a fost înregistrat marți dimineață de Centrul Seismologic Euro-Mediteraneean (EMSC); Autoritățile au decis închiderea școlilor în Santorini și pe insulele învecinate Ios, Amorgos și Anafi până vineri. Prognoza seismologilor Seismologii nu pot estima cu exactitate când se va calma activitatea tectonică, însă avertizează că cutremurele ar putea continua zile sau chiar săptămâni. În acest context, localnicii și turiștii au fost sfătuiți șă evite zonele de coastă, din cauza riscului de alunecări de teren. De asemenea au fost avertizați să nu participe la adunări în spații închise, unde structurile ar putea fi afectate de cutremure. Grecia, una dintre cele mai active seismic țări din Europa Grecia este situată la intersecția plăcilor tectonice africană și eurasiatică, ceea ce o face una dintre cele mai predispuse țări europene la cutremure. Santorini, formată în urma uneia dintre cele mai puternice erupții vulcanice din istorie (aproximativ 1600 î.Hr.), a mai trecut printr-o erupție recentă în 1950. Insula are în prezent aproximativ 15.500 de locuitori, la care se adaugă numeroși muncitori sezonieri din industria ospitalității.

Ucraina transferă 50.000 de soldați din alte structuri ale armatei către infanterie pe fondul deficitului de trupe
Internațional

Ucraina transferă 50.000 de soldați din alte structuri ale armatei către infanterie pe fondul deficitului de trupe

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei. Armata ucraineană își va consolida efectivele prin realocarea a 50.000 de soldați din alte structuri ale sistemului de apărare către forțele terestre. Măsura vine în contextul unui deficit de personal și al unei situații tot mai dificile pe linia frontului, conform unor surse apropiate Statului Major citate de Ukrainska Pravda. Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a semnat pe 11 ianuarie un ordin prin care dispune transferul a aproximativ 50.000 de militari din diverse structuri ale armatei către forțele terestre. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Această componentă a armatei este cea mai numeroasă și joacă un rol esențial în menținerea frontului împotriva trupelor ruse. Estimările arată că acest transfer reprezintă aproximativ 20% din efectivele actuale dislocate pe linia frontului. În prezent, armata ucraineană are în jur de 800.000 de militari activi, conform președintelui Volodimir Zelenski. Deficit de trupe Deficitul de soldați este o problemă recunoscută de oficialii ucraineni. Generalul Sîrski a explicat că necesitatea suplimentării trupelor este determinată de pierderile înregistrate și de faptul că mobilizarea nu acoperă în totalitate nevoile de pe front. "Trebuie să creștem numărul brigăzilor mecanizate, dar capacitatea de mobilizare nu este suficientă pentru a acoperi această nevoie," a declarat acesta. În acest context, militari din domenii precum logistică, aprovizionare și mentenanță vor fi redistribuiți în prima linie pentru a umple golurile și a forma noi unități de luptă. Dezertări și recrutări forțate Războiul prelungit cu Rusia a generat un val de dezertări și un climat tensionat în ceea ce privește recrutarea de noi soldați. În 2024, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat, printre care și 1.700 de militari antrenați în Franța, care au părăsit unitatea înainte de a ajunge pe front. În încercarea de a combate acest fenomen, președintele Zelenski a promulgat în mai 2023 un pachet legislativ care simplifică procedurile de mobilizare și înăsprește pedepsele pentru cei care încearcă să se sustragă recrutării. Tot atunci, vârsta minimă pentru mobilizare a fost redusă de la 27 la 25 de ani. Presiuni internaționale Administrația fostului președinte american Joe Biden a cerut Kievului să scadă vârsta de mobilizare la 18 ani, o solicitare reiterată și de noul secretar de stat american, Marco Rubio. Acesta a declarat recent că problema principală a Ucrainei nu este lipsa fondurilor, ci lipsa resursei umane. Cu toate acestea, Zelenski a refuzat să reducă și mai mult vârsta de recrutare, temându-se că o astfel de măsură ar adânci criza demografică a Ucrainei și ar spori nemulțumirile interne. Președintele ucrainean continuă să insiste că țara are nevoie mai mult de arme și echipamente decât de noi recruți.

Simona Halep, cântec de lebădă la Transylvania Open: învinsă sec, cu 6-1, 6-1, în chiar primul meci
Eveniment

Simona Halep, cântec de lebădă la Transylvania Open: învinsă sec, cu 6-1, 6-1, în chiar primul meci

Simona Halep, eliminată din Transylvania Open. Simona Halep a fost învinsă fără drept de apel de Lucia Bronzetti (Italia), scor 6-1, 6-1, în prima rundă a turneului Transylvania Open (WTA 250), competiție cu premii totale de 275.094 de dolari. Meciul a durat doar 59 de minute, iar Halep nu a reușit să își găsească ritmul în fața unei adversare mai bine clasate. Simona Halep, eliminată din Transylvania Open Acesta a fost primul meci de simplu al Simonei Halep în acest an, după revenirea în circuit în urma suspendării pentru dopaj. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă Fostul lider mondial, ajuns acum pe locul 870 WTA, a avut o prestație ezitantă și a fost dominată clar de Lucia Bronzetti, ocupanta locului 72 WTA. Halep a debutat la Transylvania Open și în proba de dublu, alături de Ana Bogdan, însă a fost eliminată și acolo din primul tur. România, cu o singură reprezentantă în optimi Transylvania Open nu a fost un turneu favorabil pentru jucătoarele române, Ana Bogdan fiind singura care a reușit să se califice în optimile de finală. Eliminate în primul tur au fost Simona Halep, Sorana Cîrstea, Gabriela Ruse și Irina Begu Simona Halep, finalistă la prima ediție a turneului din 2021, nu a reușit să reediteze performanța de atunci și va trebui să își regăsească forma pentru competițiile viitoare.

Promovarea afacerii Nordis a costat peste opt milioane de lei, pe toate canalele posibile (Facebook, Google, Federația Română de Fotbal)
Eveniment

Promovarea afacerii Nordis a costat peste opt milioane de lei, pe toate canalele posibile (Facebook, Google, Federația Română de Fotbal)

Nordis, sume uriașe cheltuite pentru promovare. Procurorii DIICOT susțin că membrii rețelei Nordis au pus la punct o campanie agresivă de marketing, utilizând toate canalele de comunicare posibile pentru a câștiga încrederea potențialilor clienți. Strategia a inclus publicitate masivă în media, sponsorizări și campanii online, având scopul de a crea iluzia unui business de succes. Nordis, sume uriașe cheltuite pentru promovare În referatul trimis în instanță, procurorii detaliază modul în care Nordis a investit peste 8,3 milioane de lei în publicitate, folosind fondurile colectate de la clienți. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi 5.114.040 lei – cheltuiți prin instituții media private; 1.672.706 lei – direcționați către Facebook Ads; 1.593.609 lei – investiți în Google Ads; 4.286.462 lei – sponsorizări, inclusiv către Federația Română de Fotbal. "Așa cum s-a precizat în debutul situației de fapt, pentru câștigarea încrederii potențialilor clienți și crearea imaginii unui business de succes, s-a pus la punct un program de marketing agresiv, care a vizat toate canalele de comunicare posibile, sens în care 8.380.355 lei au fost cheltuiți pentru publicitate (...)", arată procurorii. Sponsorizările, paravan pentru publicitate mascată Din suma totală investită în promovare, peste 4,2 milioane de lei au fost alocate sponsorizărilor, dintre care cea mai importantă a fost direcționată către Federația Română de Fotbal. "În aceeași paradigmă se regăsesc și sponsorizări în valoare de 4.286.462 lei, din care cea mai importantă este cea acordată Federației Române de Fotbal, în fapt tot un mijloc de publicitate", explică procurorii. Această strategie a avut rolul de a crește vizibilitatea brandului Nordis, mascând în același timp utilizarea frauduloasă a banilor proveniți de la clienții care au investit în proiecte imobiliare. Arestări în dosarul Nordis În urma anchetei, procurorii DIICOT au solicitat arestarea preventivă a 11 inculpați, printre care Laura Vicol – avocat și fost parlamentar; Vladimir Ciorbă – acționar principal la Nordis Group, Gheorghe Poștoacă – acționar principal la Nordis Group. Curtea de Apel București urmează să decidă asupra cererii de arestare preventivă, în contextul în care investigația DIICOT scoate la iveală o schemă complexă de fraudă, în care marketingul agresiv a fost folosit pentru a atrage fonduri de la clienți, în timp ce banii erau deturnați spre cheltuieli de lux.

Soții Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au cheltuit, din banii clienților Nordis, cinci milioane de euro pe mașini de lux și aproape două milioane de euro pe zboruri private și vacanțe
Eveniment

Soții Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au cheltuit, din banii clienților Nordis, cinci milioane de euro pe mașini de lux și aproape două milioane de euro pe zboruri private și vacanțe

Scandalul Nordis, lux pe banii păgubiților. Procurorii DIICOT susțin că Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au cheltuit milioane de euro pe zboruri private, vacanțe de lux și autoturisme exclusiviste, folosind fondurile companiei Nordis, bani proveniți de la clienții păgubiți. Ancheta scoate la iveală un mecanism complex de delapidare, prin care banii destinați construcțiilor imobiliare erau redirecționați către cheltuieli personale extravagante. Scandalul Nordis, lux pe banii păgubiților Conform referatului trimis în instanță, Nordis Management achiziționa servicii de la Nordis Travel, iar aceasta, la rândul ei, închiria avioane private de la diverse companii aeriene. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Zborurile nu aveau nicio legătură cu activitatea economică a grupului Nordis, fiind destinate exclusiv vacanțelor și evenimentelor private ale celor doi. Printre destinațiile preferate se numără Nisa, Mykonos, Madrid, Paris și Delta Dunării. Potrivit facturilor analizate de procurori, sumele achitate pentru aceste zboruri sunt exorbitante. Câteva exemple relevante: București – Mykonos – București (iunie 2021): 19.500 euro București – Nisa – București (august 2022): 31.500 euro București – Nisa – Paris – Nisa – București (mai 2022): 42.700 euro București – Madrid – București (mai 2022): 34.900 euro București – Timișoara – Madrid – Timișoara – București (martie 2022): 38.700 euro București – Londra – București – Nisa – București (mai 2021): 52.900 euro București – Delta Dunării – București (aprilie 2021): 55.294 lei În total, 1.511.208 euro și 805.984 lei au fost cheltuiți doar pe zboruri comerciale și private, dintre care 857.796 euro și 691.948 lei exclusiv pentru avioane și elicoptere private. Ferrari, Bentley și Rolls Royce Pe lângă vacanțele extravagante, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au investit 19.336.134 lei și 965.391 euro în autoturisme de lux. Lista achizițiilor include Ferrari, Bentley și Rolls Royce, unele dintre cele mai exclusiviste mărci de pe piață. După finalizarea contractelor de leasing, o parte din aceste mașini au fost vândute, recuperându-se doar 6.022.440 lei, ceea ce înseamnă că aproape 5 milioane de euro au fost cheltuiți fără justificare economică. Procurorii: „Un dispreț total față de clienți” Anchetatorii subliniază că, în timp ce fondurile companiei erau folosite pentru lux personal, gruparea invoca dificultăți financiare în fața clienților, justificând întârzierile în livrarea unităților locative prin scumpirea materialelor de construcții. "Membrii grupării, în mod cinic și în dispreț față de clienți, invocau probleme financiare, în timp ce se lansau în cheltuieli de lux și plăcere, fără nicio legătură cu activitatea economică a companiei," se arată în referatul DIICOT.

Moldova primește un ajutor vital de 250 de milioane de euro de la UE pentru a rezista în fața "șantajului energetic" al Rusiei
Internațional

Moldova primește un ajutor vital de 250 de milioane de euro de la UE pentru a rezista în fața "șantajului energetic" al Rusiei

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova. Uniunea Europeană a alocat un nou pachet financiar de 250 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă față presiunilor energetice impuse de Moscova. Decizia vine după oprirea livrărilor de gaz rusesc către Transnistria și face parte dintr-un plan mai amplu de integrare energetică a Chișinăului în piața UE. UE, sprijin fără precedent pentru Moldova Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită oficială la Chișinău, a anunțat măsura marți, declarând pe rețeaua X că Uniunea Europeană ajută Moldova să-și recapete controlul asupra sectorului energetic. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat tacticile Rusiei, promițând o integrare completă a Republicii Moldova în piața energetică europeană, pentru a reduce dependența de Moscova. Criza energetică din Transnistria și Moldova După expirarea contractului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, livrările de gaz către regiunea separatistă Transnistria au fost oprite, Kremlinul refuzând să folosească alte rute din cauza unor dispute financiare privind datoriile. În consecință, Transnistria s-a confruntat, începând din ianuarie, cu întreruperi de căldură, apă caldă și electricitate. Într-o primă reacție, Bruxellesul a acordat 30 de milioane de euro pentru a permite Chișinăului să livreze gaz european către regiunea separatistă. Marți, UE a anunțat o nouă tranșă de 60 de milioane de euro pentru a susține nevoile energetice ale Transnistriei până la mijlocul lunii aprilie. Acest sprijin financiar este însă condiționat de respectarea drepturilor omului și a libertăților în regiune, conform guvernului de la Chișinău. Moldova avansează pe drumul integrării europene Președinta Maia Sandu a salutat ajutorul Uniunii Europene, subliniind că Bruxellesul a fost un partener de încredere în momentele dificile. În cadrul unei întrevederi între premierul moldovean Dorin Recean și comisarul european Marta Kos, s-au discutat progresele în procesul de integrare europeană și măsurile pentru sporirea rezilienței energetice. Guvernul de la Chișinău a reafirmat angajamentul pentru reforme și creștere economică, priorități cheie fiind asigurarea securității și păcii, reforma justiției și combaterea corupției, atragerea investitorilor străini și consolidarea economiei și accelerarea integrării europene. Investiții de 1,8 miliarde de euro În următoarele săptămâni, instituțiile europene urmează să aprobe Planul de Creștere pentru Moldova (Growth Plan), un proiect de 1,8 miliarde de euro, menit să stimuleze economia și să sprijine reformele. Republica Moldova finalizează Agenda de Reforme și lista domeniilor prioritare pentru investiții, primele fonduri urmând să fie deblocate până în vară. Beneficii pentru cetățeni Pe lângă sprijinul financiar, Republica Moldova urmează să devină parte a Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA), facilitând transferurile bancare între Moldova și statele UE. Un alt obiectiv major este eliminarea taxelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, ceea ce va îmbunătăți comunicarea și va reduce costurile pentru cetățenii moldoveni care lucrează sau călătoresc în Europa. Negocieri de aderare Pe plan politic, Moldova și UE își propun să deschidă primele capitole de negociere privind aderarea în primăvara acestui an, cu obiectivul de finalizare a negocierilor până la sfârșitul actualului mandat al Comisiei Europene. Comisarul european Marta Kos a asigurat Chișinăul de sprijinul UE în acest proces: "Republica Moldova este un exemplu de ambiție și determinare. Vom rămâne alături de voi, iar țara voastră nu va fi niciodată singură pe drumul spre Uniunea Europeană."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră