sâmbătă 05 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7592 articole
Ramona Emilian

Internațional

Ucraina, sprijinită masiv de statele UE din nordul și centrul Europei. Sudul însorit o lasă mai moale

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE. Italia și Spania au anunțat că nu sunt pregătite să susțină propunerea Kajei Kallas, șefa diplomației UE, privind alocarea unui ajutor militar european de până la 40 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2024. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii miniștrilor europeni de externe de la Bruxelles. Un plan ambițios, dar controversat Propunerea vizează dublarea ajutorului militar oferit Ucrainei față de anul trecut, când sprijinul european a fost de aproximativ 20 de miliarde de euro. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Planul prevede ca fiecare stat membru să contribuie financiar în funcție de ponderea sa economică în UE. Oficialii europeni argumentează că sprijinul este esențial, mai ales în contextul incertitudinilor legate de viitorul ajutorului american. Trump a anunțat deja că va purta o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a aborda situația din Ucraina. Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE După reuniunea de luni, Kaja Kallas a declarat că propunerea a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuțiile vor continua pe detalii. Țările din nordul și estul Europei susțin puternic acest plan. Estonia, Danemarca și Lituania au fost lideri în UE la capitolul sprijinului militar pentru Ucraina, oferind fiecare peste 2% din PIB-ul național între 2022 și 2024, conform Institutului Kiel pentru Economie Mondială. În schimb, statele din sud, inclusiv Italia, Spania, Slovenia, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt mai rezervate, contribuțiile lor până acum fiind sub 0,5% din PIB. Franța a solicitat clarificări suplimentare, înainte de a-și exprima o poziție fermă. Italia și Spania cer mai mult timp pentru analiză Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a precizat că Italia trebuie să-și analizeze prioritățile bugetare, având în vedere și necesitatea de a crește propriile cheltuieli de apărare. El a subliniat că țara sa așteaptă rezultatele discuției Trump-Putin pentru a evalua perspectivele unei încetări a focului. La rândul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania nu a luat încă o decizie finală și că va aștepta evoluția dezbaterilor. Totuși, Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în 2024. Ungaria și Slovacia, în afara planului de finanțare Slovacia a anunțat că nu va obstrucționa inițiativa, dar nici nu va contribui la ea. Ungaria, pe de altă parte, a exclus complet orice implicare. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ales o direcție care va duce la „ruinarea durabilă” a economiei și securității blocului comunitar. Acesta a criticat poziția majorității statelor membre, pe care le acuză că pledează „orbește” pentru aceste direcții, fără a lua în calcul riscurile pe termen lung pentru Europa. Propunerea de sprijin militar pentru Ucraina, „scandaloasă” Ministrul ungar a calificat drept „scandaloasă” propunerea șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Szijjarto a reafirmat că Ungaria nu va participa la această inițiativă, reiterând poziția guvernului Viktor Orban de susținere a unei soluții de pace cât mai rapide. În încheiere, Szijjarto a susținut că UE riscă să devină „complet izolată” în actualul context geopolitic, deoarece, în timp ce „restul lumii dorește pace acum”, Bruxellesul continuă să adopte o poziție „extrem de pro-război”.

Ucraina, sprijinită masiv de statele UE din nordul și centrul Europei. Sudul însorit o lasă mai moale
Ce soluție a găsit UE să sprijine Ucraina militar fără a se lovi de veto din partea Ungariei sau Slovaciei
Internațional

Ce soluție a găsit UE să sprijine Ucraina militar fără a se lovi de veto din partea Ungariei sau Slovaciei

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina. Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un consens privind un nou angajament de asistență militară pentru Ucraina, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la reuniunea miniștrilor de externe desfășurată la Bruxelles. Deși sprijinul politic este larg răspândit, sunt necesare negocieri suplimentare cu miniștrii apărării din statele membre pentru a finaliza detaliile acordului. Sprijinul militar al UE pentru Ucraina Potrivit unor diplomați europeni, este puțin probabil ca Uniunea Europeană să ia o decizie privind ajutorul militar pentru Ucraina înainte de Consiliul European programat pentru 20-21 martie. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele În cadrul negocierilor, Kaja Kallas a propus un pachet de sprijin cuprins între 20 și 40 de miliarde de euro pentru 2025, bazat pe contribuțiile statelor membre, calculate în funcție de puterea lor economică. Pentru a evita blocajele provocate de veto-uri naționale, participarea la acest mecanism ar urma să fie voluntară. Ungaria, principalul opozant al sprijinului pentru Kiev Premierul ungar Viktor Orban se opune ferm acordării unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina, susținând că astfel de ajutoare prelungesc războiul. Recent, Budapesta a blocat sancțiuni impuse unor oficiali ruși, consolidându-și poziția în interiorul UE ca unul dintre cei mai vocali critici ai sprijinului european pentru Kiev. UE aprobă o nouă tranșă de 3,5 miliarde de euro În timp ce negocierile pentru un nou pachet de sprijin militar continuă, Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni cea de-a treia tranșă de finanțare pentru Ucraina, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro. Fondurile provin din Mecanismul pentru Ucraina și includ atât granturi, cât și împrumuturi nerambursabile. Până în prezent, Ucraina a primit aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism, care a intrat în vigoare în urmă cu un an. Fondurile UE pentru Ucraina De la lansarea sa pe 1 martie 2024, Mecanismul pentru Ucraina a furnizat 6 miliarde de euro sub formă de finanțare punte, 1,89 miliarde de euro ca prefinanțare. De asemenea, și două tranșe de 4,2 miliarde de euro și 4,1 miliarde de euro.

Semne de faliment bugetar: angajații primăriei Roznov (Neamț), în concediu fără plată din cauza lipsei banilor de la Finanțe
Economie

Semne de faliment bugetar: angajații primăriei Roznov (Neamț), în concediu fără plată din cauza lipsei banilor de la Finanțe

Criză financiară la Primăria din Roznov. Angajații Primăriei orașului Roznov, județul Neamț, au acceptat să intre, prin rotație, într-o lună de concediu fără plată, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru cheltuielile de salarizare, potrivit Agerpres. Criză financiară la Primăria din Roznov Edilul Vasile Pavăl a explicat că alte variante analizate au fost disponibilizările sau reducerea salariilor, însă angajații au preferat concediul fără plată ca soluție temporară. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Potrivit primarului, Primăria Roznov a primit în acest an doar 800.000 de lei de la Ministerul Finanțelor Publice pentru cheltuielile de funcționare, în condițiile în care necesarul depășește două milioane de lei. „În 2020, bugetul pe care l-am primit era de șase milioane de lei. De atunci, tot a scăzut, iar anul acesta am primit 800.000 de lei. Cu acești bani abia putem plăti salariile celor de la Direcția de Evidență a Persoanei, dar mai avem și Căminul de bătrâni, Direcția de Asistență Socială și primăria. Le-am explicat angajaților situația și au acceptat să intre în concediu fără plată timp de o lună, prin rotație”, a declarat Vasile Pavăl pentru Agerpres. Primarul renunță la salariu, dar nu e suficient În încercarea de a reduce cheltuielile, primarul a anunțat că va intra și el în concediu fără plată timp de o lună. Acesta a precizat că, în anii anteriori, a renunțat deja la o parte din sporurile acordate pentru gestionarea proiectelor cu finanțare europeană, însă măsurile luate nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul bugetar. „Facem o economie de circa 600.000 de lei, dar tot mai avem nevoie de minim 800.000 de lei. Sper că va fi o rectificare pozitivă, pentru că altfel ne blocăm de tot. Ar trebui puțin mai multă atenție de la minister atunci când se face repartizarea bugetelor”, a subliniat edilul. Serviciile publice, afectate de lipsa finanțării Primăria Roznov are aproximativ 70 de angajați, incluzând personalul de la Căminul pentru bătrâni și Direcția de Evidență a Persoanei. Aceste instituții deservesc locuitorii din nouă comune învecinate, ceea ce face ca lipsa fondurilor să aibă un impact major asupra serviciilor publice din regiune. Dacă nu vor fi alocate fonduri suplimentare printr-o rectificare bugetară, activitatea administrației locale și a instituțiilor aflate în subordine riscă să fie grav afectată.  

Ieșirea SUA din OMS, catastrofală pentru țările sărace: programele de sănătate, stopate
Internațional

Ieșirea SUA din OMS, catastrofală pentru țările sărace: programele de sănătate, stopate

Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare. Afganistan, în pragul unei crize sanitare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că, fără surse alternative de finanțare, va fi nevoită să închidă până în iunie 80% dintre serviciile medicale esențiale pe care le sprijină în Afganistan. Sistemul de sănătate al țării depinde aproape exclusiv de sprijinul donatorilor internaționali, iar lipsa fondurilor ar putea avea consecințe dramatice. Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare Până la 4 martie, 167 de centre de sănătate au fost deja închise din lipsă de finanțare, afectând 1,6 milioane de afgani care nu mai au acces la îngrijiri medicale. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele OMS avertizează că situația se agravează rapid, în special în nordul, vestul și nord-estul țării, unde peste o treime dintre unitățile medicale au fost deja închise, alimentând temeri privind o criză umanitară iminentă. „Fără o intervenție urgentă, peste 220 de alte centre s-ar putea închide până în iunie, lăsând încă 1,8 milioane de oameni fără acces la servicii medicale”, a precizat OMS. Impactul retragerii SUA din OMS asupra sănătății globale Decizia fostului președinte american Donald Trump de a retrage Statele Unite din OMS a avut un impact direct asupra finanțării sistemului sanitar global. Încetarea plăților americane a pus în pericol inclusiv rețeaua globală de supraveghere a rujeolei, care depindea integral de finanțare americană. În Afganistan, această boală a făcut ravagii în 2025, OMS raportând 16.000 de cazuri suspecte și 111 decese în doar primele două luni ale anului. Talibanii contestă cifrele OMS, dar depind de ajutorul umanitar Deși autoritățile talibane, revenite la putere în 2021, contestă datele OMS, realitatea din teren arată un sistem sanitar fragil, care se bazează aproape exclusiv pe ONG-uri și organizații internaționale pentru a funcționa. Totuși, nerecunoscuți oficial de nicio țară, talibanii nu pot încheia parteneriate directe cu state străine, ceea ce complică și mai mult accesul la fonduri esențiale. Mame și copii, cei mai vulnerabili în criza sanitară Criza sanitară afectează în special femeile și copiii din Afganistan. Rata mortalității materne este una dintre cele mai ridicate din lume, cu 638 de decese la 100.000 de nașteri viabile, potrivit UNICEF. Întreruperea ajutorului internațional ar putea cauza alte 1.200 de decese materne până în 2028, avertizează ONU. De asemenea, țara se confruntă cu epidemii de malarie și febră denga, în timp ce vaccinarea împotriva poliomielitei rămâne o provocare majoră. Afganistan și Pakistan sunt singurele țări din lume în care această boală este încă endemică. Subnutriția agravează criza umanitară Pe lângă problemele sanitare, Afganistanul se confruntă și cu o criză alimentară severă. Potrivit ONU, 10% dintre copiii sub cinci ani suferă de malnutriție severă, iar 45% dintre copii au întârzieri de creștere din cauza lipsei alimentației adecvate După patru decenii de război, economia fragilă și schimbările climatice agravează și mai mult situația umanitară. ONG-urile, forțate să închidă centre medicale Pe fondul lipsei de finanțare, ONG-uri precum Save the Children au fost nevoite să își reducă activitatea. Recent, organizația a închis 18 centre de sănătate, iar restul unităților sale medicale mai au resurse pentru doar o lună. În ianuarie 2025, cele aproximativ 30 de clinici Save the Children tratau peste 134.000 de copii.

Lucrările de la Cazinoul din Constanța au fost, în sfârșit, terminate, clădirea va fi recepționată
Eveniment

Lucrările de la Cazinoul din Constanța au fost, în sfârșit, terminate, clădirea va fi recepționată

Restaurarea Cazinoului din Constanța e finalizată. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat luni că lucrările la Cazinoul din Constanța sunt finalizate, iar clădirea va fi predată oficial beneficiarului în următoarele zile. Restaurarea Cazinoului din Constanța e finalizată „A fost convocată comisia pentru închiderea recepției la terminarea lucrărilor la Cazinoul din Constanța pe 20 martie 2025", a declarat ministrul, într-o conferință de presă. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele "Asta înseamnă că în câteva zile predăm beneficiarului această clădire restaurată, bijuteria arhitecturală a României, de la malul mării”, a adăugat acesta. Un simbol arhitectural Ministrul Dezvoltării a subliniat că restaurarea Cazinoului din Constanța a fost un proces complex, vizând atât structura de rezistență, cât și elementele arhitecturale și artistice. Ministrul a amintit lucrările efectuate. Printre acestea, consolidarea fundației, refacerea completă a fațadelor și decorațiunilor, restaurarea vitraliilor și mozaicurilor și reabilitarea componentelor metalice Cazinoul din Constanța își recapătă strălucirea de altădată Lucrările de restaurare au urmărit atât păstrarea autentică a detaliilor originale, cât și integrarea unor soluții moderne pentru consolidare. „Astfel, Cazinoul din Constanța evidențiază atât măiestria constructorilor din trecut, cât și eforturile actuale de a păstra autenticitatea acestuia”, a precizat Cseke Attila. Această bijuterie arhitecturală de pe litoralul românesc urmează să fie redată circuitului public, readucând la viață unul dintre cele mai emblematice monumente din România.

Trump nu vrea să-l tragă pe Putin la răspundere pentru invadarea Ucrainei, a retras SUA din grupul țărilor care judecă delictele de agresiune
Internațional

Trump nu vrea să-l tragă pe Putin la răspundere pentru invadarea Ucrainei, a retras SUA din grupul țărilor care judecă delictele de agresiune

Trump nu vrea judecarea lui Putin. Statele Unite au notificat oficialii europeni că se retrag din Centrul Internațional pentru Judecarea Delictelor de Agresiune împotriva Ucrainei, un grup multinațional creat pentru a investiga liderii responsabili de invazia rusă, inclusiv pe Vladimir Putin, potrivit unei relatări a The New York Times. Această decizie marchează o schimbare semnificativă față de angajamentul administrației Joe Biden, care a sprijinit activ inițiativa în 2023. Trump nu vrea judecarea lui Putin Grupul de investigație, susținut de Eurojust – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală, includea reprezentanți din Ucraina, statele baltice și România. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Statele Unite erau singura țară non-europeană implicată, trimițând un procuror de rang înalt al Departamentului de Justiție pentru a colabora cu anchetatorii. În paralel, administrația Trump reduce activitatea echipei interne a SUA privind crimele de război, echipă creată în 2022 de fostul procuror general Merrick Garland. Rolul SUA în investigarea crimelor de război În perioada Biden, echipa americană cunoscută sub numele de WarCAT a oferit sprijin logistic, instruire și asistență directă procurorilor ucraineni, ajutându-i să documenteze și să aducă în instanță crimele de război comise de Rusia. Prin retragerea SUA, Ucraina și partenerii europeni pierd un sprijin esențial în anchetele internaționale privind agresiunile rusești. Motivul invocat: realocarea resurselor Administrația Donald Trump nu a oferit un motiv detaliat pentru retragerea din acest grup de anchetă, menționând doar necesitatea realocării resurselor. Această justificare este similară cu cea folosită pentru alte schimbări de politică externă implementate de Casa Albă în ultimele luni. Decizia semnalează o schimbare de strategie a SUA în ceea ce privește abordarea conflictului ruso-ucrainean și răspunderea liderilor implicați.

Așteptata discuție Trump-Putin despre Ucraina va avea loc marți, a anunțat președintele american
Internațional

Așteptata discuție Trump-Putin despre Ucraina va avea loc marți, a anunțat președintele american

Trump anunță discuții directe cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat duminică seara că va avea o convorbire oficială marți cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre posibilitatea încheierii războiului din Ucraina. Trump anunță discuții directe cu Putin Trump a anunțat că discuția cu liderul de la Kremlin va avea loc marți. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Președintele SUA a menționat că există deja schimburi de opinii între Moscova și Kiev, iar Washingtonul încearcă să faciliteze negocierile. O delegație americană condusă de Steve Witkoff, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, s-a întâlnit la Moscova pentru a discuta un armistițiu de 30 de zile, convenit anterior între Washington și Kiev în Arabia Saudită. Deși Putin s-a arătat deschis la această propunere, el a subliniat că există probleme legate de implementare și verificare și că dorește să discute direct cu Trump. În același timp, Kremlinul a transmis un mesaj oficial către Casa Albă privind această propunere. Presiunea internațională asupra Rusiei Liderii europeni continuă să caute soluții pentru încetarea conflictului, iar la un summit virtual organizat de Londra, aproximativ 30 de state și organizații au anunțat o strategie de presiune colectivă asupra Moscovei. În același timp, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron încearcă să creeze o coaliție de țări care să trimită trupe în Ucraina pentru a asigura stabilitatea după un posibil armistițiu, inițiativă la care Rusia s-a opus ferm. Zelenski: „Rusia vrea o poziție mai puternică” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit o echipă de negociatori și consideră că Rusia urmărește să obțină avantaj strategic pe front înainte de a accepta un acord. Zelenski a acuzat Kremlinul că exagerează dificultățile legate de o încetare a focului, afirmând că americanii au confirmat fezabilitatea unei astfel de măsuri. Pe de altă parte, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a declarat sprijinul pentru eforturile diplomatice ale lui Donald Trump, menționând că va susține negocierile pentru pace.

Tarifele lui Trump pun în pericol afaceri de 9.500 de miliarde de dolari, avertizează chiar companiile americane din AmCham
Economie

Tarifele lui Trump pun în pericol afaceri de 9.500 de miliarde de dolari, avertizează chiar companiile americane din AmCham

Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică. Camera de Comerț Americană din Uniunea Europeană (AmCham EU) avertizează că disputa tarifară dintre SUA și UE riscă să afecteze afaceri transatlantice în valoare de 9.500 de miliarde de dolari. Potrivit ultimului raport anual privind economia transatlantică, relațiile comerciale dintre cele două blocuri s-au intensificat în 2024, atingând un record de 2.000 de miliarde de dolari în schimburile de bunuri și servicii. Tarife vamale și amenințări reciproce Recent, Washingtonul a impus tarife suplimentare la oțel și aluminiu, iar Uniunea Europeană pregătește măsuri de retorsiune. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” În același timp, președintele Donald Trump a amenințat cu tarife de 200% asupra vinurilor și băuturilor spirtoase europene, invocând deficitul comercial al SUA în relația cu UE. Deși Statele Unite au un excedent comercial în sectorul serviciilor, conflictul amenință să escaladeze, afectând numeroase industrii. Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică AmCham EU subliniază că adevăratul motor al relației economice transatlantice sunt investițiile, nu doar schimburile comerciale. Spre deosebire de percepția generală, cele mai mari fluxuri de investiții americane și europene sunt reciproce, nu îndreptate către piețele emergente. De exemplu, vânzările filialelor companiilor americane din Europa sunt de patru ori mai mari decât exporturile directe ale SUA către UE, iar situația este similară în sens invers. Efecte secundare asupra industriilor și energiei Analistul Daniel Hamilton, principalul autor al raportului, avertizează că impactul economic al acestui conflict ar putea fi echivalent cu 90% din comerțul Irlandei sau 60% din cel al Germaniei. Mai mult, efectele s-ar putea propaga dincolo de tarifele vamale, afectând serviciile, transferul de date și comerțul cu energie, întrucât Europa este puternic dependentă de gazele lichefiate importate din SUA. Lanțurile de producție dintre companiile americane și europene sunt profund integrate, iar măsuri protecționiste ar putea reduce eficiența și competitivitatea globală. „Nu sunt sigur că vom avea investiții izolate, însă acest conflict va face lucrurile mult mai ineficiente”, avertizează Hamilton.

Au început concedierile la Vocea Americii, după ce postul de radio a fost desființat de Trump la pachet cu Europa Liberă și altele
Internațional

Au început concedierile la Vocea Americii, după ce postul de radio a fost desființat de Trump la pachet cu Europa Liberă și altele

Încep concedierile în rândul angajaților VOA. Angajați ai postului de radio Vocea Americii (Voice of America, VOA) au primit duminică notificări prin care erau informați că contractele lor se încheie pe 31 martie, potrivit BBC. Această decizie vine la doar o zi după anunțul administrației Trump, care a confirmat concedierea tuturor angajaților acestui post de radio. Încep concedierile în rândul angajaților VOA Decizia afectează și angajații de la Radio Free Asia și alte media finanțate de guvernul american, în cadrul tăierilor bugetare promise de Donald Trump. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Majoritatea personalului contractual VOA, în special cei care lucrează în serviciile non-anglofone, au fost anunțați că își vor pierde locurile de muncă la finalul lunii. Implicații asupra personalului străin din SUA Mulți dintre cei concediați nu sunt cetățeni americani, iar această situație le-ar putea afecta statutul legal de rezidență în Statele Unite. În schimb, angajații statutari ai Vocea Americii nu au primit încă notificări oficiale de concediere, dar au fost trimiși în concediu administrativ. Reacții și critici privind libertatea presei Jurnalistul Liam Scott, unul dintre cei concediați, a declarat pe platforma X că această măsură face parte dintr-un efort mai larg al administrației Trump de a destructura guvernul și de a limita libertatea presei. El a subliniat că nu a mai văzut niciodată o situație comparabilă în SUA. Istoria și rolul posturilor afectate Postul Vocea Americii a fost fondat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar Radio Free Europe și Radio Free Asia au fost create ulterior pentru a furniza informații în statele autoritare. Printr-un decret semnat vineri, Donald Trump a inclus agenția care administrează aceste posturi, USAGM, printre structurile „inutile” ale birocrației federale, punând astfel sub semnul întrebării viitorul acestor instituții media.

Internele au nevoie de mai mulți agenți de Poliție, se deschide o nouă școală de subofițeri
Eveniment

Internele au nevoie de mai mulți agenți de Poliție, se deschide o nouă școală de subofițeri

Școală de subofițeri, înființată la Iași. Școala de agenți de poliție din Iași ar putea fi deschisă în acest an și va funcționa în clădirile fostului Liceu CUG, având o capacitate de până la 250 de cursanți. Școală de subofițeri, înființată la Iași Subiectul a fost discutat în cadrul conferinței de presă susținute de primarul Mihai Chirica și liderii majorității din Consiliul Local. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Așa cum „Ziarul de Iași” a relatat anterior, noua instituție va ocupa un spațiu care nu mai era utilizat de mult timp. Consilierii locali au aprobat în noiembrie 2024 cedarea fostului Liceu CUG către stat, în timp ce Liceul de Mecatronică și Automatizări „Dimitrie Mangeron” a fost mutat în clădirea fostului Liceu Nicolina. Continuarea, în Ziarul de Iași

Licitațiile pentru un loc de parcare la Iași, mai complicate decât examenul la Medicină
Eveniment

Licitațiile pentru un loc de parcare la Iași, mai complicate decât examenul la Medicină

Birocrația obținerii unui loc de parcare. Un document care certifică bonitatea participanților la licitațiile pentru parcări ar putea fi eliminat din dosarul de înscriere, însă acest lucru necesită modificarea unei hotărâri de Consiliu Local. Birocrația obținerii unui loc de parcare Procesul birocratic din jurul obținerii unui loc de parcare este complicat, iar „Ziarul de Iași” prezintă pas cu pas această luptă. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Licitațiile organizate de Primăria Iași devin adesea ocazii pentru locatari să discute problemele asociației, întrucât la ședințele de bloc prezența este, de regulă, redusă. Totuși, chiar dacă mai multe locuri scoase la mezat atrag mai mulți participanți, acest lucru nu garantează soluții pentru asociațiile de proprietari și nici tarife mai accesibile pentru locurile de parcare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Țeapa dezvoltatorilor imobiliari care intră în insolvență: prețul unui apartament deja plătit crește cu 50%
Eveniment

Țeapa dezvoltatorilor imobiliari care intră în insolvență: prețul unui apartament deja plătit crește cu 50%

Țepele dezvoltatorilor imobiliari intrați în insolvență. Dezvoltatorul CROSSGATE SRL, cunoscut pentru ansamblurile Solumnia și Viliera, a reușit să finalizeze și să intabuleze, în insolvență, blocul de 12 etaje și 121 de apartamente de pe strada Aurel Vlaicu. Țepele dezvoltatorilor imobiliari intrați în insolvență Totuși, cumpărătorii s-au trezit cu o surpriză neplăcută: deși inițial au cumpărat locuințele la 1.000 euro/m² în 2019-2020, acum trebuie să plătească 1.500 euro/m² în doar 60 de zile, dacă mai vor apartamentele pentru care au așteptat șase ani. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” „Ziarul de Iași” a discutat cu avocații clienților, cu persoanele afectate și cu dezvoltatorul, în contextul unui nou scandal imobiliar ce amintește de cazul „NORDIS DE IAȘI”. Publicația a tras un semnal de alarmă încă din februarie 2024, când avocații unor clienți au avertizat că această situație seamănă cu alte scheme similare, care au creat probleme majore în piața imobiliară. Continuarea, în Ziarul de Iași

George Simion sau Anamaria Gavrilă ar câștiga primul tur al prezidențialelor, dar ar pierde în fața lui Nicușor Dan în turul al doilea (sondaj)
Politică

George Simion sau Anamaria Gavrilă ar câștiga primul tur al prezidențialelor, dar ar pierde în fața lui Nicușor Dan în turul al doilea (sondaj)

Câștigătorul primului tur al prezidențialelor, sondaj. Un sondaj realizat de AtlasIntel în perioada 13-15 martie 2025, obținut de Hotnews, arată că George Simion sau Anamaria Gavrilă, candidații mișcării suveraniste, ar ieși pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale. Sondajul, desfășurat prin metoda recrutare digitală aleatorie, a fost realizat pe un eșantion de 2.381 de respondenți și are o marjă de eroare de ±2%, la un nivel de încredere de 95%. Câștigătorul primului tur al prezidențialelor, sondaj Dacă George Simion ar fi candidatul suveraniștilor, acesta ar obține 30.4% din voturi. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Ar urma Nicușor Dan – 26%, Crin Antonescu (candidatul comun PSD-PNL-UDMR) – 17.9%, Victor Ponta (independent) – 9% și Elena Lasconi (USR) – 3.9% În cazul în care Anamaria Gavrilă ar fi candidata suveraniștilor, aceasta ar obține un scor similar, de 30.2%, urmată de: Nicușor Dan – 25.3%, Crin Antonescu – 17.7%, Victor Ponta – 9.2%, Elena Lasconi – 3.9%, un alt candidat – 3.4%, Daniel Funeriu (independent) – 2.5% Cum s-ar redistribui voturile? Datele sondajului arată că 79.3% dintre votanții lui Călin Georgescu ar merge către George Simion, în timp ce 5.7% ar opta pentru Victor Ponta. Restul fie nu votează, fie nu sunt hotărâți. Ce se întâmplă în turul doi? Dacă în primul tur candidatul suveranist se află pe primul loc, situația se răstoarnă în turul doi. Potrivit AtlasIntel, indiferent de cine ar fi adversarul, Nicușor Dan ar câștiga alegerile prezidențiale. Singurele variabile care se schimbă sunt diferența de voturi și numărul celor care aleg să nu voteze, să își anuleze votul sau să rămână indeciși. Astfel, deși primul tur este dominat de candidatul suveranist, în turul al doilea, trendul favorabil se inversează, iar Nicușor Dan ar deveni noul președinte al României.

Lasconi susține că ea crește în sondaje și Nicușor Dan scade, dar nu prezintă nici o dovadă
Politică

Lasconi susține că ea crește în sondaje și Nicușor Dan scade, dar nu prezintă nici o dovadă

Lasconi se laudă cu sondaje secrete. Candidata USR la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, a declarat duminică că nu ia în calcul retragerea din cursă, subliniind că stă mai bine în sondaje decât Nicușor Dan, candidatul independent și primarul Capitalei. Lasconi se laudă cu sondaje secrete Întrebată dacă ar putea renunța la candidatură pentru a-l susține pe Nicușor Dan, președinta USR a respins această posibilitate. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Ea a susținut că sondajele arată că o eventuală retragere a sa nu l-ar ajuta pe primarul Capitalei, ci ar redistribui voturile către alți candidați. „Dacă mâine m-aș retrage, distanța dintre el și ceilalți contracandidați nu scade, ci crește. Pentru că pe mine m-au votat oameni care nu l-ar vota niciodată pe el”, a afirmat Lasconi. Cu toate acestea, nu a prezentat public datele sondajelor la care a făcut referire. Obiectiv clar: câștigarea alegerilor prezidențiale Elena Lasconi a declarat că nu este interesată de adversarii săi politici, ci doar de obiectivul final: câștigarea alegerilor prezidențiale. „Eu nu am intrat într-o cursă ca să mă uit la cei care sunt în jurul meu. Poate să vină Trump să candideze. Pe mine nu mă interesează, eu mi-am pus în minte că trebuie să câștig prezidențialele. Și asta voi face”, a spus Lasconi. Răspuns la criticile din interiorul USR În cadrul aceleiași declarații, lidera USR a răspuns criticilor venite din interiorul partidului, vizându-l direct pe Allen Coliban, vicepreședinte al formațiunii. Acesta i-a cerut public să se retragă din cursă, chiar în ziua în care și-a depus candidatura. „A fost foarte urât din partea unui coleg să facă lucrul ăsta. Allen Coliban nu reprezintă USR și face declarații ca să se afle în treabă”, a afirmat Lasconi.

Zelenski a numit un nou șef de stat major general al armatei, trupele vor fi reorganizate
Internațional

Zelenski a numit un nou șef de stat major general al armatei, trupele vor fi reorganizate

Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit duminică pe generalul de divizie Andrii Hnatov în funcția de șef al Statului Major General al armatei. Acesta îl înlocuiește pe general-locotenentul Anatoli Barhilevici, conform unui decret publicat pe site-ul administrației prezidențiale. Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene Ministrul Apărării, Rustem Umerov, a explicat că schimbarea vine în contextul unei transformări continue a forțelor armate ucrainene. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut „Modificăm sistemul de gestionare și introducem standarde clare pentru a crește eficiența armatei noastre”, a declarat Umerov într-un comunicat oficial. Cine este generalul Andrii Hnatov? Generalul Hnatov are o experiență de 27 de ani în armată,. A avansat de la comanda unei brigăzi de pușcași marini până la coordonarea trupelor ucrainene în regiunea Donețk, unde se duc lupte intense împotriva forțelor ruse. Fostul șef al Statului Major, inspector general al armatei Generalul Anatoli Barhilevici, înlocuit din funcția de șef al Statului Major, va ocupa de acum înainte postul de inspector general al armatei. În noul său rol, el va superviza standardele militare și va întări disciplina în rândul forțelor armate, a precizat ministrul Apărării. Restructurarea armatei pentru a face față avansului rusesc În cel de-al patrulea an de război cu Rusia, Ucraina trece printr-o perioadă dificilă pe câmpul de luptă. Trupele sale se retrag din regiunea Kursk și resimt o presiune tot mai mare în Donețk, unde forțele ruse înaintează de luni de zile. Pentru a îmbunătăți coordonarea și reacția la atacurile inamicului, Ucraina implementează o restructurare majoră a armatei. De la brigăzi la „corpuri de armată”: un nou model militar La începutul anului, oficialii militari ucraineni au anunțat că armata va renunța la sistemul de brigăzi, trecând la un model bazat pe „corpuri de armată”. Această schimbare are scopul de a îmbunătăți coordonarea pe frontul extins de peste 1.000 km și de a accelera procesul decizional. Brigada a 3-a de asalt separată, una dintre cele mai importante unități de luptă ucrainene, a confirmat vineri că a început deja procesul de reorganizare în conformitate cu noua strategie. Ucraina vrea să preia inițiativa pe front Comandantul Andrii Bilețki a declarat într-o postare video că Ucraina își propune să modifice fundamental principiile și metodele de luptă. „Aceasta înseamnă schimbarea cursului războiului în favoarea Ucrainei”, a subliniat el, subliniind importanța adaptării militare în fața unui inamic redutabil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră