marți 25 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7557 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Studenții vor nota de trecere, nu performanță academică. Profesorii explică schimbarea de mentalitate

Rectorul UAIC Iași, Liviu-George Maha, a vorbit despre transformările profunde prin care trece educația universitară din România, de la schimbarea mentalității studenților până la impactul inteligenței artificiale asupra sistemului academic. Nota de trecere, nu performanță academică În cadrul unei discuții despre relația dintre universitate și societate, acesta a abordat și problemele din învățământul preuniversitar, dar și dificultățile legate de finanțarea universităților. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit rectorului, tot mai mulți studenți nu mai urmăresc excelența academică și nota 10, ci își propun doar să promoveze examenele cu note precum 7 sau 8. „Din păcate, tot dinspre societate vine și faptul că tot mai puțini studenți țintesc nota 10”, a declarat Liviu Maha, subliniind schimbarea de atitudine a noilor generații față de performanța universitară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Studenții vor nota de trecere, nu performanță academică. Profesorii explică schimbarea de mentalitate
Reactorul de la Doicești: România mizează pe o tehnologie care nu funcționează încă în Occident
Economie

Reactorul de la Doicești: România mizează pe o tehnologie care nu funcționează încă în Occident

Proiectul reactorului modular de la Doicești, prezentat de autorități drept unul dintre cele mai importante pariuri energetice ale României, se află tot mai mult în centrul unei dispute politice și economice. Recent, premierul interimar Ilie Bolojan a criticat dur investiția, avertizând că România riscă să rămână „cu un teren și niște hârtii”, după cheltuirea a sute de milioane de dolari pe studii și etape preliminare. Controversa este amplificată de faptul că tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) nu funcționează încă nicăieri în Occident, iar la nivel mondial există doar două proiecte civile active, în Rusia și China. În plus, compania americană NuScale, partenerul ales pentru proiectul de la Doicești, și-a anulat în 2023 proiectul-pilot din Utah. Ce este tehnologia SMR Reactoarele modulare mici, cunoscute sub denumirea SMR (Small Modular Reactors), reprezintă o nouă generație de centrale nucleare concepute pentru a fi construite modular, în fabrici, și asamblate ulterior direct pe amplasamentul beneficiarului. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți Spre deosebire de reactoarele nucleare clasice, de mari dimensiuni, un SMR are o capacitate mai redusă și promite costuri inițiale mai mici, timpi de construcție mai scurți și un nivel sporit de siguranță. La nivel mondial sunt dezvoltate zeci de variante tehnologice, de la reactoare răcite cu apă sau gaz până la modele cu metal lichid ori săruri topite, fiecare încercând să ofere soluții mai eficiente și mai sigure pentru producerea energiei nucleare. Susținătorii tehnologiei afirmă că principalul avantaj al SMR-urilor este sistemul de siguranță pasivă, care permite răcirea reactorului prin gravitație și convecție naturală, fără intervenție umană sau alimentare externă cu electricitate în caz de avarie. În prezent, companii precum NuScale din SUA, GE Hitachi, Rolls-Royce sau institute de cercetare din China dezvoltă astfel de proiecte, însă doar foarte puține reactoare SMR funcționează deja comercial la nivel mondial. Cum a devenit Doiceștiul proiect nuclear strategic Istoria energetică a localității Doicești începe în 1953, odată cu punerea în funcțiune a termocentralei pe cărbune proiectate de arhitectul Aurel Doicescu și inginerul Costin Moțoiu. Timp de decenii, centrala a reprezentat unul dintre pilonii industriali ai zonei, funcționând pe bază de lignit extras din bazinele miniere locale. Odată cu noile politici climatice europene și cu presiunea reducerii emisiilor de carbon, termocentrala și-a pierdut însă relevanța economică. În anii 2010, activitatea a fost redusă treptat, iar ulterior centrala a fost închisă definitiv. Paradoxal, tocmai această infrastructură veche a făcut ca situl să devină atractiv pentru reconversie energetică. Existența conexiunilor la rețeaua națională și tradiția industrială a zonei au fost considerate avantaje strategice pentru dezvoltarea unui proiect nuclear modern. Momentul decisiv a venit în mai 2022, când amplasamentul fostei termocentrale a fost selectat oficial pentru dezvoltarea primului reactor modular mic din România și din Europa. Proiectul este dezvoltat prin compania RoPower Nuclear SA, un joint-venture deținut în mod egal de compania de stat Nuclearelectrica și compania privată Nova Power & Gas, iar tehnologia nucleară este furnizată de compania americană NuScale Power. Tehnologia SMR aplicată la Doicești În cazul Doiceștiului, România va utiliza tehnologia americană NuScale VOYGR, o centrală compusă din șase module individuale de câte 77 MWe fiecare, cu o capacitate totală de 462 MWe. Tehnologia utilizată la Doicești se bazează pe reactoare răcite cu apă ușoară sub presiune, un principiu deja utilizat la sute de reactoare nucleare din lume. Diferența majoră constă însă în dimensiunea redusă și în sistemele de siguranță pasivă. Potrivit promotorilor proiectului, principalul avantaj al modelului NuScale este faptul că reactorul se poate răci singur în caz de avarie gravă, fără intervenție umană și fără surse externe de electricitate. Sistemul utilizează gravitația și convecția naturală pentru a evita supraîncălzirea. Susținătorii proiectului afirmă că aceste caracteristici reduc semnificativ riscul unor accidente similare celor de la Fukushima sau Cernobîl. De ce mizează SUA și România pe proiectul de la Doicești Proiectul Doicești nu este doar unul energetic, ci și geopolitic. România a devenit unul dintre principalii aliați europeni ai Statelor Unite în promovarea tehnologiei SMR. În octombrie 2020, Bucureștiul a semnat un acord interguvernamental cu SUA privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile. Un an mai târziu, la conferința climatică COP26 de la Glasgow, Nuclearelectrica și NuScale au semnat acordul pentru implementarea tehnologiei SMR în România. În iunie 2022, administrația americană a anunțat un grant de 14 milioane de dolari pentru etapa preliminară de proiectare și inginerie (FEED 1). În paralel, instituții financiare americane precum US Exim Bank și DFC și-au exprimat disponibilitatea de a susține proiectul cu finanțări care pot depăși 7 miliarde de dolari. Pentru Washington, România poate deveni vitrina europeană a tehnologiei NuScale și un model de reconversie energetică pentru fostele regiuni industriale bazate pe cărbune. De ce a fost ales situl de la Doicești Amplasamentul nu a fost ales întâmplător, ci pentru că reprezintă un model de tranziție energetică echitabă. Centrala SMR va înlocui fosta termocentrală pe cărbune de la Doicești. Se folosește conexiunea deja existentă la rețeaua electrică națională, rețeaua de apă și facilitățile logistice. Prin trecerea de la cărbune la nuclear, centrala va ajuta la evitarea a aproximativ 4 milioane de tone de CO₂ pe an. Parteneriatul NuScale-Nuclearelectrica Parteneriatul dintre compania americană NuScale Power și Nuclearelectrica, derulat prin societatea mixtă RoPower Nuclear combină componente tehnologice, financiare și strategice. În timp ce NuScale furnizează tehnologia reactoarelor modulare VOYGR, know-how-ul tehnic și modulele nucleare fabricate în SUA, partea română, prin Nuclearelectrica și Nova Power & Gas, gestionează infrastructura locală, lucrările civile și procesul de autorizare în fața autorităților române. Proiectul beneficiază și de un sprijin financiar masiv din partea Statelor Unite, prin granturi, împrumuturi și scrisori de intenție care depășesc 7 miliarde de dolari, susținute de instituții precum US Ex-Im Bank și DFC. Etapa critică: de la studii la decizia finală de investiție Între 2023 și 2025, proiectul a intrat într-o etapă tehnică intensă. Au fost realizate studii geotehnice, analize privind emanațiile de gaze din zonă, evaluări de impact asupra mediului și fazele avansate de proiectare inginerească. În paralel, proiectul a obținut avize preliminare din partea CNCAN, autoritatea română de reglementare nucleară. Momentul decisiv a venit în februarie 2026, când acționarii Nuclearelectrica au aprobat oficial Decizia Finală de Investiție (FID), ceea ce a permis intrarea în etapa de pre-construcție și achiziția echipamentelor critice. Ministerul Energiei a anunțat atunci că proiectul intră oficial în cea de-a treia etapă de dezvoltare: Ținta estimată pentru punerea în funcțiune a primelor module este perioada 2029–2030. Proiecte SMR active La nivel mondial, există doar două proiecte SMR civile aflate în exploatare comercială activă, ambele fiind dezvoltate în estul îndepărtat: Rusia și China. Este vorba despre centrala nucleară plutitoare Akademik Lomonosov, din Rusia, folosită pentru alimentarea unei regiuni izolate din Arctica, și centrala HTR-PM de la Shidaowan, din China, conectată la rețeaua națională. Restul proiectelor SMR, inclusiv cele din Statele Unite și Europa, se află încă în etape de proiectare, autorizare sau construcție. Umbra eșecului din Statele Unite Entuziasmul autorităților române a fost însă puternic afectat de ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite în noiembrie 2023. Atunci, NuScale a anulat proiectul Carbon Free Power Project din Utah, considerat proiectul-fanion al companiei. Costurile estimate crescuseră de la aproximativ 5,3 miliarde la peste 9 miliarde de dolari, iar multe dintre municipalitățile implicate s-au retras din contract. Reuters explica atunci că problema nu a fost neapărat tehnologia în sine, ci explozia costurilor și lipsa cumpărătorilor pentru energia produsă. Pentru criticii proiectului românesc, anularea proiectului din SUA a schimbat complet perspectiva asupra SMR-urilor. Procese, litigii și probleme de credibilitate Problemele NuScale nu s-au limitat la anularea proiectului din Utah. În SUA, compania s-a confruntat și cu procese colective intentate de investitori, care au acuzat conducerea firmei că ar fi indus piața în eroare privind existența unor clienți interesați să cumpere energia produsă de viitoarele reactoare. Aceste litigii au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea financiară și credibilitatea partenerului tehnologic ales de România. În paralel, o serie de analize economice internaționale au pus sub semnul întrebării principalul argument comercial al SMR-urilor: costurile reduse. În practică, proiectele dezvoltate până acum au demonstrat exact contrariul, cu bugete în continuă creștere. Costurile uriașe și criticile lui Ilie Bolojan În prezent, estimările privind costul total al proiectului de la Doicești depășesc 7 miliarde de dolari. În acest context, declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan au provocat un val puternic de reacții. Acesta a afirmat că România a cheltuit deja peste 240 de milioane de dolari fără ca lucrările efective de construcție să înceapă. El a avertizat că statul riscă să rămână doar „cu un teren și niște hârtii”, în timp ce costurile devin din ce în ce mai greu de justificat. Bolojan a sugerat că România ar trebui să prioritizeze alte investiții nucleare considerate mai sigure și mai predictibile, precum retehnologizarea Unității 1 și extinderea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Replica investitorilor: „Doicești are valoare strategică” Partenerii implicați în proiect au respins criticile și au apărat investiția. Reprezentanții Nova Power & Gas au afirmat că amplasamentul de la Doicești are o valoare strategică majoră pentru sistemul energetic românesc și că infrastructura existentă reprezintă un avantaj esențial. Susținătorii proiectului avertizează că abandonarea investiției în această etapă ar afecta credibilitatea României în relația strategică cu Statele Unite și ar însemna pierderea unor investiții deja realizate. Criticile organizațiilor de mediu Proiectul se confruntă și cu opoziția organizațiilor de mediu, în special Greenpeace, care contestă atât tehnologia SMR, cât și alegerea amplasamentului. Una dintre principalele critici vizează problema deșeurilor radioactive. Activiștii susțin că reactoarele modulare mici nu rezolvă problema depozitării deșeurilor nucleare și că România nu dispune încă de un depozit geologic definitiv. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare privind siguranța sitului. În documentele tehnice ale Nuclearelectrica sunt menționate inclusiv riscuri legate de emanațiile istorice de gaze și necesitatea unor lucrări geotehnice complexe.

Greva generală din Educație, respinsă la vot: doar 19,2% dintre profesori au susținut protestul
Eveniment

Greva generală din Educație, respinsă la vot: doar 19,2% dintre profesori au susținut protestul

Greva generală anunțată în învățământul preuniversitar pentru data de 25 mai 2026 a fost amânată, după ce doar 19,2% dintre cadrele didactice din România au votat în favoarea protestului. Greva din Educație, respinsă de profesori Federațiile sindicale din educație au anunțat că procentul este insuficient pentru declanșarea grevei generale, în urma referendumului organizat la nivel național. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți În județul Iași, susținerea pentru protest a fost și mai redusă, doar 13,71% dintre profesori exprimându-se pentru grevă, potrivit datelor centralizate de USLIP Iași. Rezultatele votului au fost analizate de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația „Spiru Haret”, care au concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru declanșarea protestului generalizat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Iașiul, potențial cultural uriaș, promovare insuficientă: orașul reatează topul marilor destinații turistice
Eveniment

Iașiul, potențial cultural uriaș, promovare insuficientă: orașul reatează topul marilor destinații turistice

Iașiul a lipsit complet de pe podiumul Galei Destinația Anului 2026, deși este considerat unul dintre cele mai importante centre culturale și religioase din România. Iașiul ratează topul destinațiilor turistice În timp ce orașe precum Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu sau Oradea au dominat clasamentele turistice, Capitala Moldovei nu a reușit să se impună în nicio categorie majoră a competiției. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți Fostul vicepremier și antreprenor în turism Dragoș Anastasiu susține că principala problemă a Iașiului este lipsa promovării, afirmând că ar fi nevoie de „cel puțin 5 milioane de euro” pentru a transforma orașul într-o destinație de top. Deși are repere importante precum Palatul Culturii, Mitropolia Moldovei și Bucovinei sau Teatrul Național, Iașiul pierde teren în competiția turistică națională în fața unor orașe care investesc constant în imagine și marketing. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosarul Flux ajunge în apel: Mihai Chirica, vizat de acuzații de complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual
Eveniment

Dosarul Flux ajunge în apel: Mihai Chirica, vizat de acuzații de complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual

Dosarul Flux intră în faza de apel la Curtea de Apel Iași, primul termen fiind programat pentru 17 iunie, după ce mai mulți inculpați și DNA au contestat decizia pronunțată pe fond în aprilie. Mihai Chirica, acuzații în dosarul Flux În dosar sunt inculpați, printre alții, primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, fosta arhitectă-șefă Anca Nora Brândușescu și administratorul firmei Flux, Tudor Cheșcu, acuzațiile incluzând abuz în serviciu și fals intelectual. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Cazul a generat o situație rară în instanță, unde nu doar judecătoarele desemnate au formulat cereri de abținere, ci și alți magistrați care trebuiau să soluționeze aceste solicitări. Ancheta DNA, deschisă în urma unei investigații jurnalistice, vizează presupusa intabulare ilegală a unui imobil construit de firma Flux în cartierul Tătărași, cu încălcarea autorizației și a Planului Urbanistic Zonal. Continuarea, în Ziarul de Iași

Au apărut primele cireșe în piețe: cât costă delicatesele de primăvară
Eveniment

Au apărut primele cireșe în piețe: cât costă delicatesele de primăvară

Primele cireșe ale sezonului au apărut deja în piețele din Iași, unde ieșenii s-au grăbit să guste fructele de primăvară, în ciuda prețurilor ridicate. Cât costă un kilogram de cireșe În piețele Alexandru și Nicolina, un kilogram de cireșe se vinde în această perioadă cu sume cuprinse între 25 și 50 de lei, în funcție de proveniență și aspect. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Comercianții spun că cererea este mare încă de la primele ore ale dimineții, mai ales în weekend, când numărul cumpărătorilor crește considerabil. Odată cu interesul crescut pentru primele fructe ale sezonului, și prețurile tind să urce de la o zi la alta. Continuarea, în Ziarul de Iași

Centura Podu Iloaiei, în licitație: Costel Alexe acuză conducerea DRDP Iași că a blocat proiectul ani întregi
Eveniment

Centura Podu Iloaiei, în licitație: Costel Alexe acuză conducerea DRDP Iași că a blocat proiectul ani întregi

Consiliul Județean Iași anunță lansarea licitației pentru proiectarea și execuția centurii Podu Iloaiei, un proiect rutier de peste 141 de milioane de lei considerat esențial pentru descongestionarea traficului din zonă. Costel Alexe acuză conducerea DRDP de blocaj Președintele CJ, Costel Alexe, a criticat dur conducerea DRDP Iași, acuzând întârzieri majore și lipsă de implicare în derularea proiectului blocat ani la rând. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Șeful CJ a declarat că studiul de fezabilitate, început în 2023, a fost predat instituției abia în martie 2026, după o perioadă îndelungată de stagnare la nivelul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri. Varianta de ocolire Podu Iloaiei va avea o lungime de aproximativ 4,3 kilometri și este văzută drept una dintre cele mai urgente investiții rutiere din județul Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Harta colectării taxelor locale: Moldova, în topul regiunilor cu cele mai slabe încasări
Economie

Harta colectării taxelor locale: Moldova, în topul regiunilor cu cele mai slabe încasări

Gradul de colectare a impozitelor locale diferă dramatic de la o comună la alta în județul Iași, potrivit unui raport al Ministerul Finanțelor pentru anul 2024. Moldova, codașă la colectarea impozitelor Comuna Tătăruși se apropie de o rată de colectare de 90%, în timp ce la Grajduri procentul abia depășește 2%, iar orașul Podu Iloaiei figurează cu doar 9,38% încasări din taxe și impozite locale. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Unii primari recunosc dificultățile majore privind recuperarea datoriilor și spun că au apelat inclusiv la executări silite, însă edilul din Podu Iloaiei contestă cifrele oficiale și susține că situația reală este diferită. Raportul Ministerului Finanțelor arată că regiunea Moldovei concentrează numeroase UAT-uri cu un nivel redus de colectare, pe fondul sărăciei, veniturilor mici și lipsei unor centre urbane dezvoltate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Portarul naționalei României se căsătorește: cine e Loredana, viitoarea soție a lui Ștefan Târnovanu
Eveniment

Portarul naționalei României se căsătorește: cine e Loredana, viitoarea soție a lui Ștefan Târnovanu

Ștefan Târnovanu, portarul naționalei României și unul dintre cele mai importante produse ale Politehnica Iași, se va căsători la Iași pe 7 iunie, cu partenera sa, Loredana Țurcanu. Portarul naționalei României se căsătorește Născut la Iași, goalkeeperul care a evoluat constant în loturile de juniori, tineret și seniori ale României își va oficializa relația începută în perioada în care juca la Poli Iași. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Viitoarea soție, Loredana Țurcanu, în vârstă de 26 de ani, a absolvit Medicina Veterinară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Cei doi s-au mutat împreună la București în vara anului 2020, după transferul lui Târnovanu la FCSB. Continuarea, în Ziarul de Iași

Focar de toxiinfecție alimentară la o nuntă în Iași: printre invitați s-au aflat și șefi din Poliție
Eveniment

Focar de toxiinfecție alimentară la o nuntă în Iași: printre invitați s-au aflat și șefi din Poliție

Un posibil focar de toxiinfecție alimentară a fost semnalat la Iași, după ce aproape 50 de persoane au acuzat stări de rău în urma participării la o nuntă organizată la Hotel Capitol. Șefi ai Poliției, printre invitați Potrivit informațiilor, zece invitați au avut nevoie de internare, iar Direcția de Sănătate Publică Iași a declanșat o anchetă și a prelevat probe din alimente, apă și teste de sanitație pentru analize de laborator. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Evenimentul ar fi fost organizat cu ocazia nunții fiului comisarului-șef Adrian Stoian, iar printre invitați s-ar fi aflat și șeful Inspectoratul de Poliție Județean Iași, Costel Gîtlan, alături de soția sa. Contactat de presă, Costel Gîtlan a confirmat prezența la eveniment, precizând însă că nici el și nici soția sa nu au prezentat simptome specifice unei toxiinfecții alimentare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Summitul B9, de la „clubul anxioșilor din Est” la unul dintre cele mai influente grupuri din NATO
Eveniment

Summitul B9, de la „clubul anxioșilor din Est” la unul dintre cele mai influente grupuri din NATO

În urmă cu aproape un deceniu, statele din formatul București 9 avertizau că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității europene, într-un moment în care multe capitale occidentale încă mizau pe dialog cu Moscova. Considerat inițial de unii analiști drept „clubul anxioșilor din Est”, B9 a devenit între timp una dintre cele mai influente voic ale flancului estic din NATO. Summitul organizat în aceste zile la București are loc într-un context în care multe dintre avertismentele formulate de statele est-europene au devenit parte a strategiei oficiale a Alianței. Cum a apărut formatul București 9 Formatul București 9, cunoscut și ca B9, a fost lansat oficial în noiembrie 2015, la inițiativa României și Poloniei, prin președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Apariția sa a fost direct legată de deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și de războiul din estul Ucrainei. Cele nouă state membre – România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania – au încercat astfel să creeze o platformă comună de consultare pentru statele NATO aflate pe flancul estic, între Marea Baltică și Marea Neagră. De la coordonare regională la voce a flancului estic La început, B9 a funcționat mai ales ca un mecanism de armonizare a pozițiilor înaintea marilor reuniuni NATO. Prima declarație comună, adoptată la București în 2015, a pregătit terenul pentru summitul NATO de la Varșovia din 2016, unde consolidarea flancului estic a devenit una dintre temele majore ale Alianței. Din acest punct de vedere, B9 nu a fost gândit ca o structură militară separată, ci ca un instrument politic prin care statele est-europene să transmită mai coerent propriile preocupări de securitate. Principalele ediții ale summitului B9 După reuniunea fondatoare de la București, formatul a avut întâlniri succesive la nivel de șefi de stat. În 2018, summitul de la Varșovia a reconfirmat rolul B9 ca platformă de consultare și dialog înaintea deciziilor NATO. În 2019, reuniunea a avut loc la Košice, în Slovacia, într-un context în care statele estice insistau deja asupra unei prezențe aliate mai consistente. În 2021, summitul s-a desfășurat în format mixt, la București, cu participarea președintelui american Joe Biden și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, semn că formatul căpătase vizibilitate transatlantică. Momentul 2022: războiul din Ucraina schimbă greutatea formatului Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a schimbat radical importanța B9. Statele de pe flancul estic au trecut de la rolul de avertizori regionali la cel de actori aflați în prima linie a redefinirii politicii de descurajare a NATO. În februarie 2022, liderii B9 s-au reunit la Varșovia, iar în iunie 2022, la București, au pregătit pozițiile comune înaintea summitului NATO de la Madrid, cerând consolidarea apărării aliate pe întreg flancul estic. Participarea SUA și a NATO Un moment important a fost summitul din februarie 2023 de la Varșovia, unde au participat Joe Biden și Jens Stoltenberg. Prezența președintelui american a transmis un mesaj politic puternic: statele B9 erau tratate ca linia de contact strategică a NATO cu amenințarea rusă. La reuniunea de la Bratislava, din iunie 2023, secretarul general al NATO a participat din nou, discuțiile fiind orientate spre pregătirea summitului de la Vilnius și spre sprijinirea Ucrainei. Extinderea dialogului spre țările nordice În 2024 și 2025, B9 a început să fie conectat tot mai vizibil cu statele nordice, mai ales după aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Summitul de la Riga, din 2024, a fost marcat și de dificultăți de consens, Ungaria nefiind reprezentată la nivel prezidențial, ceea ce a împiedicat adoptarea unei declarații comune a tuturor celor nouă state. În 2025, reuniunea de la Vilnius a inclus și țările nordice, iar liderii au discutat despre creșterea cheltuielilor de apărare și despre întărirea capacității NATO de a răspunde amenințărilor dinspre Rusia. Summitul de la București și noua miză regională Ediția din 2026, găzduită la București, marchează o nouă etapă: formatul B9 este asociat explicit cu țările nordice, iar printre participanți se numără secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Tema anunțată, „Delivering More for Transatlantic Security”, indică o mutare de accent de la simple consultări regionale la o agendă mai largă privind securitatea transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare. Între scepticism și critici Încă de la apariția sa, formatul București 9 (B9) a fost privit cu scepticism de o parte a experților în politică externă și securitate, care au pus sub semnul întrebării eficiența și influența reală a acestei platforme regionale. Deși B9 este considerat un instrument util de coordonare politică între statele flancului estic, criticii au subliniat că grupul rămâne un for consultativ, fără structuri militare proprii, fără buget independent și fără capacitatea de a lua decizii strategice autonome, acestea fiind stabilite exclusiv în interiorul NATO. Unii analiști au remarcat că întâlnirile B9 riscă uneori să multiplice canalele diplomatice fără a produce rezultate militare concrete dincolo de consensul deja existent în cadrul Alianței. O altă sursă de scepticism a fost lipsa unei coeziuni totale între statele membre, în special în relația cu Rusia și în privința sprijinului acordat Ucrainei. În timp ce Polonia și statele baltice au susținut constant măsuri ferme de descurajare și consolidare militară, Ungaria, iar în anumite perioade și Slovacia, au adoptat poziții mai prudente sau mai rezervate. Diferențele de priorități regionale au alimentat, la rândul lor, criticile: statele din nordul flancului estic sunt preocupate în principal de amenințările terestre și hibride din zona baltică, în timp ce România și Bulgaria insistă asupra importanței strategice a Mării Negre. Comentatorii de politică externă au atras atenția și asupra riscului ca summiturile B9 să se transforme în reuniuni dominate de declarații politice repetitive, fără măsuri practice imediate. Altă critică a fost că, deși statele membre solicitau frecvent o prezență militară aliată sporită, sisteme integrate de apărare sau garanții suplimentare de securitate, implementarea efectivă a acestor măsuri depinde în cele din urmă de deciziile marilor puteri din NATO și de disponibilitatea financiară a acestora, nu de consensul exprimat la București sau Varșovia. În acest context, unele voci din mediul analitic au avertizat și asupra riscului extinderii formatului B9 către alți actori regionali, argumentând că o structură mai largă ar putea dilua obiectivele inițiale și ar complica obținerea unui consens intern. Ce rezultate concrete a avut Summitul B9 Deși Summitul B9 nu are structuri militare proprii și nu poate lua decizii autonome în interiorul NATO, mai mulți analiști de securitate au considerat că a avut un rol important în consolidarea flancului estic al Alianței. Principalul său efect a fost acela de a transforma preocupările de securitate ale statelor din Europa Centrală și de Est într-o agendă comună susținută constant înaintea marilor summituri NATO. Consolidarea prezenței NATO pe flancul estic Una dintre cele mai importante evoluții asociate indirect cu presiunile și pozițiile comune promovate de statele B9 a fost întărirea prezenței NATO în estul Europei după summitul de la Varșovia din 2016. Alianța a decis atunci crearea grupurilor de luptă multinaționale din Polonia și statele baltice, precum și dezvoltarea unei „prezențe înaintate adaptate” pentru sud-estul flancului estic, inclusiv în România și Bulgaria. În România a fost creat Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, iar prezența militară aliată în regiune a crescut gradual în anii următori. Creșterea cheltuielilor de apărare Analiștii care studiază evoluția B9 observă și faptul că majoritatea statelor membre și-au accelerat investițiile în apărare după 2015, pe fondul deteriorării relațiilor cu Rusia și al presiunilor pentru întărirea capacităților NATO în regiune. Polonia și statele baltice au devenit printre cei mai activi susținători ai creșterii bugetelor militare, iar România și-a majorat la rândul său cheltuielile pentru apărare și programele de modernizare militară. Potrivit unor studii academice dedicate formatului B9, aceste state au contribuit la schimbarea priorităților strategice ale NATO și la accelerarea investițiilor în infrastructura militară de pe flancul estic. Schimbarea perspectivei NATO asupra Rusiei Mai mulți experți consideră că una dintre cele mai importante reușite politice ale B9 a fost capacitatea de a menține constant pe agenda NATO tema amenințării reprezentate de Rusia. Statele membre ale formatului au avertizat încă din 2015 asupra riscurilor generate de anexarea Crimeei și de militarizarea regiunii Mării Negre, într-un moment în care multe capitale occidentale mizau încă pe dialog și cooperare economică cu Moscova. După invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022, o mare parte dintre evaluările formulate anterior de statele B9 au devenit parte a consensului strategic occidental. Marea Neagră, adusă în centrul discuțiilor strategice România a utilizat constant formatul B9 pentru a atrage atenția asupra importanței strategice a Mării Negre, o regiune considerată mult timp secundară în comparație cu zona baltică. În ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării activității militare ruse în regiune, securitatea Mării Negre a devenit una dintre temele centrale ale reuniunilor B9 și ale discuțiilor NATO privind flancul estic. Experții în securitate remarcă faptul că România a reușit astfel să își consolideze profilul strategic în interiorul Alianței. Relația cu SUA și extinderea cooperării regionale Formatul B9 a câștigat treptat și o relevanță politică mai mare în relația cu Statele Unite. Participarea președintelui american Joe Biden la summitul din 2021 și la reuniunea de la Varșovia din 2023 a fost interpretată drept un semnal al importanței crescânde acordate flancului estic. În ultimii ani, formatul a început să colaboreze tot mai strâns și cu statele nordice, pe fondul aderării Finlandei și Suediei la NATO și al interesului comun pentru securitatea regiunii dintre Marea Baltică și Marea Neagră.

Daniel Dăianu, semnal de alarmă privind economia: „Corecția bugetară a României va dura ani de zile”
Economie

Daniel Dăianu, semnal de alarmă privind economia: „Corecția bugetară a României va dura ani de zile”

Daniel Dăianu a lansat marți, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, volumul „Crizele și tentația autoritaristă”, dedicat transformărilor geopolitice și economice care schimbă echilibrul global. Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu Economistul a analizat în cadrul evenimentului ascensiunea protecționismului, revenirea politicilor industriale și creșterea influenței regimurilor iliberale, pe care le consideră efecte ale unei modificări profunde a raporturilor de putere mondiale. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Daniel Dăianu a vorbit și despre situația economică dificilă a României, avertizând că procesul de corecție bugetară va continua în următorii ani. Volumul lansat la Iași propune o amplă analiză asupra crizelor contemporane și a riscurilor generate de tentația autoritaristă în context internațional. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dezvoltator imobiliar, vizat într-un dosar Antifraudă: prejudiciu de peste 13 milioane de lei
Eveniment

Dezvoltator imobiliar, vizat într-un dosar Antifraudă: prejudiciu de peste 13 milioane de lei

Inspectorii Antifraudă din cadrul ANAF au identificat un prejudiciu de peste 13 milioane de lei într-un dosar care vizează un dezvoltator imobiliar din Iași, suspectat de evaziune fiscală. Dosar Antifraudă pentru dezvoltator din Iași Potrivit anchetatorilor, firma controlată de dezvoltatorul Cristinel Daniel Niculiță ar fi amânat înregistrarea veniturilor și ar fi folosit evidențe contabile considerate nereale pentru a evita plata impozitului pe profit. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP ANAF susține că societatea a construit și vândut opt blocuri de apartamente, utilizând un mecanism repetitiv de amânare nejustificată a veniturilor. Dezvoltatorul respinge acuzațiile și afirmă că este vorba despre o interpretare eronată a situației fiscale, anunțând că va contesta măsurile în instanță. Continuarea, în Ziarul de Iași

Hidrocentrala de la Pașcani, începută în perioada comunistă, blocată din nou după o contestație
Eveniment

Hidrocentrala de la Pașcani, începută în perioada comunistă, blocată din nou după o contestație

Una dintre cele mai mari investiții publice din județul Iași, hidrocentrala de pe Siret de la Pașcani, începută în perioada lui Nicolae Ceaușescu, este blocată după admiterea unei contestații în licitația pentru echiparea barajului. Hidrocentrala de la Pașcani, nou blocaj Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a decis reluarea evaluării ofertelor depuse pentru proiectul gestionat de Hidroelectrica, la aproape opt luni de la desemnarea câștigătorului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Contestația a fost depusă în septembrie 2025, cu puțin timp înainte ca investiția să primească acordul de mediu anunțat de Diana Buzoianu, prezentă atunci la Pașcani pentru a verifica stadiul lucrărilor. Rămâne de văzut dacă proiectul hidrocentralei de la Pașcani va putea intra în faza de execuție după reluarea procedurii de evaluare. Continuarea, în Ziarul de Iași

ANALIZĂ Electrocentrale Craiova și prețul clientelismului politic: colapsul unei companii strategice
Eveniment

ANALIZĂ Electrocentrale Craiova și prețul clientelismului politic: colapsul unei companii strategice

Electrocentrale Craiova a devenit un exemplu al modului în care companiile strategice ale statului român sunt împinse spre colaps printr-un amestec toxic de numiri politice, amânări cronice, birocrație și lipsă de viziune. În doar câțiva ani, societatea a pierdut o finanțare europeană de sute de milioane de euro destinată modernizării, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în pragul prăbușirii financiare, în timp ce infrastructura veche de peste patru decenii continua să lase zeci de mii de oameni fără căldură și să polueze masiv. Cazul Electrocentrale Craiova a revenit în atenția publică după o postare publicată de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a acuzat prăbușirea financiară a societății pe fondul managementului politic și al întârzierii reformelor. Clientelism politic și indolență administrativă Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat modul în care a fost administrată compania Electrocentrale Craiova, susținând că România a pierdut o finanțare europeană nerambursabilă de 162 de milioane de euro destinată construirii unei noi centrale pe gaz prin PNRR. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Potrivit acesteia, proiectul nu a mai fost implementat după anularea licitațiilor necesare, deși autoritățile și compania ar fi trebuit să respecte termenele asumate pentru realizarea investiției. Vicepremierul a afirmat că, între timp, situația financiară a societății s-a degradat puternic, datoriile crescând de la aproximativ 250 de milioane de lei la aproape un miliard de lei într-un singur an, în timp ce pierderile au ajuns la 433 de milioane de lei. Oana Gheorghiu a legat aceste probleme și de degradarea infrastructurii vechi de peste 40 de ani, amintind dificultățile întâmpinate de populație în sezonul rece trecut, când zeci de mii de persoane ar fi rămas fără căldură. În același mesaj, vicepremierul a criticat conducerea companiei, despre care spune că a fost numită politic și nu avea experiență tehnică în domeniul energetic, susținând totodată că statul român a primit penalități de aproape 600 de milioane de lei din cauza neachiziționării la timp a certificatelor de emisii. În final, aceasta a afirmat că situația de la Electrocentrale Craiova ar demonstra necesitatea reformării și depolitizării companiilor de stat. Lorena Voican, între competență și numire politică În centrul criticilor formulate de vicepremierul Oana Gheorghiu se află Lorena Voican, cea care a preluat conducerea Electrocentrale Craiova în 2024, când Ministerul Energiei era controlat de PSD, prin Bogdan Iovan. Potrivit CV-ului publicat de societate, Lorena Voican are experiență în domeniul juridic și administrativ, activând anterior în cadrul RA Termoficare Craiova, Termo Craiova și Termo Urban Craiova, unde a ocupat funcții de jurist, director adjunct și administrator. Criticile formulate în spațiul public au vizat însă faptul că aceasta nu avea experiență tehnică directă în exploatarea centralelor energetice, într-un moment în care compania se confrunta cu una dintre cele mai dificile perioade din existența sa. Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. La începutul anului 2026, după cum relata Defapt.ro, Lorena Voican a fost numită și administrator special după intrarea companiei în insolvență, cu cu susținerea politică venită din zona administrației locale PSD. Traseul Electrocentrale Craiova Electrocentrale Craiova a fost desprinsă din cadrul Complexul Energetic Oltenia în urma unui proces de reorganizare a sectorului energetic și a obligațiilor asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Separarea de CE Oltenia trebuia să permită restructurarea și modernizarea activității. În practică, noua entitate a preluat nu doar active energetice vechi, ci și datorii istorice de peste 520 de milioane de lei. Compania a rămas dependentă de infrastructura pe cărbune și a intrat rapid într-o spirală a declinului financiar și operațional care avea să o împingă spre insolvență în doar câțiva ani. Ce arată raportul Corpului de Control al Guvernului Raportul Corpului de Control al Guvernului arată că insolvența Electrocentrale Craiova nu a fost provocată de o singură decizie greșită, ci de suprapunerea mai multor probleme financiare, administrative și structurale care s-au agravat de la an la an. Practic, compania a ajuns prinsă într-un cerc vicios: producea energie electrică și termică la costuri mai mari decât prețurile la care putea vinde energia, ceea ce a generat pierderi constante încă din primii ani de funcționare după desprinderea de CE Oltenia. În paralel, societatea a acumulat obligații uriașe legate de certificatele de emisii de carbon, devenite extrem de costisitoare pentru centralele pe cărbune. Pentru a putea continua activitatea, Electrocentrale Craiova a împrumutat de la CE Oltenia 960.000 de certificate de emisii, iar pentru garantarea acestui împrumut a contractat un credit de peste 331 de milioane de lei de la Exim Banca Românească, în numele și contul statului. Problema a fost că societatea nu a mai avut capacitatea financiară să ramburseze integral creditul, iar între timp valoarea certificatelor a crescut. Astfel, suma returnată către CE Oltenia a devenit cu peste 51 de milioane de lei mai mare decât valoarea inițială a împrumutului. Proiectul PNRR care trebuia să salveze compania În paralel cu degradarea situației financiare, autoritățile au încercat salvarea companiei printr-un proiect major finanțat prin PNRR: construirea unei noi centrale pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficiență. Contractul de finanțare, în valoare totală de peste 250 de milioane de euro, dintre care aproximativ 165 de milioane de euro fonduri nerambursabile, a fost anunțat pe 29 iunie 2023. La acel moment, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și directorul general al companiei, Dan Vasile, prezentau investiția drept una dintre cele mai importante modernizări energetice din sudul României. Noua centrală, cu o capacitate de 295 MW, urma să înlocuiască grupurile energetice pe cărbune și să reducă semnificativ emisiile de CO₂ și poluarea din Craiova. Proiectul avea o valoare totală de peste 1,28 miliarde de lei fără TVA, dintre care aproximativ 826 de milioane de lei reprezentau finanțare europeană nerambursabilă. Autoritățile susțineau atunci că investiția va asigura stabilitatea sistemului de termoficare și va contribui la atingerea obiectivelor asumate de România prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021–2030. Punerea în funcțiune a centralei era programată pentru anul 2026. De ce au eșuat licitațiile Optimismul din vara lui 2023 s-a lovit însă rapid de realitatea termenelor extrem de restrictive impuse prin PNRR. Deși finanțarea fusese aprobată și prezentată ca un proiect strategic pentru tranziția energetică a Craiovei, compania nu a reușit să finalizeze procedurile de achiziție pentru construirea centralei. Două licitații consecutive au eșuat, iar explicația oficială oferită ulterior de Electrocentrale Craiova a fost că niciun constructor nu a depus o ofertă admisibilă, deoarece proiectul nu mai putea fi realizat în timpul rămas până la termenul-limită impus de PNRR, respectiv mijlocul anului 2026. Raportul Corpului de Control al Guvernului arată însă că principalele probleme au fost subevaluarea bugetului și termenul de execuție considerat nerealist pentru o investiție energetică de asemenea dimensiuni. Practic, marile companii din domeniu au considerat că proiectarea, execuția, testarea și punerea în funcțiune a unei centrale de aproape 300 MW nu puteau fi finalizate realist în intervalul disponibil. În lipsa posibilității de a majora bugetul și de a prelungi termenul de implementare, proiectul a devenit neatractiv pentru operatorii economici. Contractul de finanțare a fost reziliat în februarie 2026, iar proiectul care trebuia să modernizeze compania a fost abandonat. Poluare, infrastructură veche și pierderi tot mai mari În timp ce proiectul noii centrale stagna, situația tehnică și financiară a Electrocentrale Craiova continua să se degradeze. Infrastructura energetică veche de peste 40 de ani a rămas în funcțiune, iar problemele de mediu s-au accentuat. Locuitorii din apropierea CET II au reclamat în repetate rânduri poluarea cu cenușă și avariile frecvente, iar Garda de Mediu a aplicat mai multe sancțiuni companiei. În paralel, costurile uriașe generate de certificatele de emisii CO₂ și pierderile financiare tot mai mari au împins societatea într-o situație critică. Potrivit raportului Corpului de Control, Electrocentrale Craiova a înregistrat doar în 2024 pierderi de peste 433 de milioane de lei, iar datoriile totale au depășit 1,29 miliarde de lei. Situația s-a agravat și mai mult după ce Administrația Fondului pentru Mediu a aplicat penalități de aproape 600 de milioane de lei pentru certificate de emisii care nu au fost returnate la timp. În aceste condiții, planul Guvernului de a salva compania printr-o majorare de capital de aproximativ 300 de milioane de euro nu s-a mai concretizat. Compania a rămas fără resurse financiare, fără investiția europeană care trebuia să îi modernizeze activitatea și fără posibilitatea de a obține noi finanțări, întrucât activele sale erau deja gajate pentru creditele existente. În plus, un alt proiect important, modernizarea rețelei de termoficare, a pierdut șansa finanțării europene din motive birocratice și juridice, deoarece Electrocentrale Craiova nu deținea licența necesară pentru transportul și distribuția agentului termic către populație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră