luni 06 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7397 articole
Ramona Emilian

Internațional

Ucraina și Rusia pregătesc un nou schimb de prizonieri: 1.200 de persoane de fiecare parte

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri. Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat, pe 3 august, că Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri de război (POW), care ar implica câte 1.200 de persoane din fiecare tabără. Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri Declarația a fost făcută pe rețelele sociale, după o informare primită de la secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu „A fost convenit un schimb de 1.200 de persoane, iar lucrul la liste este în desfășurare”, a scris Zelenski. Deși nu a oferit un calendar precis, liderul ucrainean a subliniat că se depun eforturi și pentru „deblocarea revenirii civililor”, proces care implică verificarea individuală a fiecărui nume. Acordul, stabilit la Istanbul Acest nou schimb de prizonieri a fost convenit în cadrul celei de-a treia runde de negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul pe 23 iulie. Secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, a precizat că Ucraina a acceptat un schimb umanitar care vizează peste 1.200 de persoane. În cadrul negocierilor, Zelenski a reiterat prioritățile Kievului: întoarcerea copiilor ucraineni răpiți și obținerea unui armistițiu imediat. Totuși, în pofida presiunilor, Moscova a refuzat din nou oprirea ostilităților, acceptând doar un nou schimb de prizonieri. Schimburi succesive de prizonieri Acest al treilea acord urmează unei serii de schimburi efectuate în urma rundelor anterioare de negocieri. De la a doua rundă de discuții din 2 iunie, Ucraina și Rusia au efectuat nouă schimburi de prizonieri, în baza înțelegerilor stabilite atunci. Prima rundă de negocieri directe de la Istanbul, desfășurată pe 16 mai, a marcat reluarea dialogului oficial între cele două state, după o pauză îndelungată. Cu toate că nu s-a ajuns la un acord de pace, părțile au căzut de acord asupra unui schimb istoric: 1.000 de prizonieri pentru 1.000, cel mai amplu schimb din cadrul conflictului de până acum. Ucraina a repatriat aproape 6.000 de persoane Președintele Zelenski a declarat, într-o intervenție din 28 iulie, că de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, Ucraina a reușit să aducă acasă 5.857 de cetățeni prin intermediul schimburilor de prizonieri. Deși negocierile de pace nu au dus până acum la o oprire a conflictului, aceste schimburi umanitare reprezintă una dintre puținele realizări concrete ale dialogului dintre Kiev și Moscova.

Ucraina și Rusia pregătesc un nou schimb de prizonieri: 1.200 de persoane de fiecare parte
Apele Române, cheltuieli uriașe pentru sedii, în timp ce pierde fondurile europene pentru diguri și baraje, acuză ministrul Mediului
Eveniment

Apele Române, cheltuieli uriașe pentru sedii, în timp ce pierde fondurile europene pentru diguri și baraje, acuză ministrul Mediului

Bani pierduți din PNRR pentru diguri. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, critică dur conducerea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) pentru neaccesarea a peste 350 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor. Bani pierduți din PNRR pentru diguri „Pentru zona de Apele Române, avem peste 350 de milioane de euro care ar fi trebuit să fie alocaţi pe diguri, baraje, poldere. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Un singur polder este acum în etape finale, din 13. Inițial, în plan erau trecuți 510 kilometri de diguri. A fost scăzută ținta la 400 de kilometri, dar s-au făcut zero”, a declarat Buzoianu la Digi24. Ministrul a avertizat că banii sunt practic pierduți: „Comisia Europeană cu siguranţă nu va accepta să ne mai lase aceşti bani în program. Este o şansă istorică pe care România nu a valorificat-o.” Buzoianu cere demisia directorului ANAR Ministrul consideră că directorul Administrației „Apele Române” ar fi trebuit deja să-și asume responsabilitatea și să demisioneze. O decizie fermă privind demiterea acestuia va fi luată imediat ce va fi finalizat raportul Corpului de Control în cazul Praid. „Mi s-ar fi părut normal să-şi dea demisia de mult timp deja. Nu a făcut asta, dar nu este niciun fel de problemă. Vom avea zilele acestea raportul Corpului de Control și voi lua o decizie instantaneu”, a precizat ministrul. Cheltuieli uriașe pentru sedii Diana Buzoianu a mai atras atenția asupra cheltuielilor mari făcute de ANAR cu sediile instituției. Potrivit ministrului, ANAR plătește o chirie lunară de 54.000 de euro pentru sediul din București și intenționează să achiziționeze o clădire de 6.000 de metri pătrați pentru 270 de angajați, la un preț estimat de 75 de milioane de lei. „Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei, ca să cumpere un spaţiu. Le-am explicat că, într-un an în care nu au atras niciun euro din PNRR, să primească 75 de milioane de lei pentru sediu nu este un semnal bun”, a explicat Buzoianu. Ministrul a solicitat o listă completă a tuturor imobilelor administrate de instituțiile subordonate, pentru a evalua ce clădiri pot fi folosite eficient. Corpul de Control verifică activitatea ANAR Ministrul Mediului a anunțat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la ANAR pentru a analiza detalii esențiale privind funcționarea instituției. Sunt vizate schema de personal, modul în care au fost gestionate fondurile europene și eficiența controalelor în teren. „La Apele Române, fondurile europene nu au reuşit să fie atrase. Asta înseamnă că, în faţa comunităţilor afectate de inundaţii, trebuie să ne întrebăm de ce o instituţie cu peste 8.000 de angajaţi nu a reușit să prioritizeze și să implementeze proiecte”, a subliniat Diana Buzoianu.

Pensiile militarilor, reformă graduală: Ministrul Apărării avansează un termen de implementare de 10 ani
Eveniment

Pensiile militarilor, reformă graduală: Ministrul Apărării avansează un termen de implementare de 10 ani

Reforma pensiilor militare, până în 2035. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat într-o intervenție la Digi24 că susține o reformă etapizată a pensiilor militare, care să se desfășoare pe parcursul a 10 ani. Scopul declarat este evitarea depopulării sistemelor esențiale de apărare, ordine publică și siguranță națională. Deciziile, luate după consultări cu militarii Ionuț Moșteanu a precizat că orice modificare în sistemul de pensii militare va fi decisă doar în urma unor discuții cu beneficiarii direcți. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Deocamdată, nu există un plan concret de schimbare a modului de plată. „Este important ca oamenii să aibă o perspectivă foarte clară asupra a ceea ce urmează. Nu vom lua nicio decizie peste noapte”, a declarat ministrul Apărării. Dezechilibre între salarii și pensii în sistemele de apărare Ministrul a criticat abordarea politicienilor care, în trecut, au acordat condiții de pensionare foarte avantajoase militarilor și polițiștilor, menținând în același timp salarii reduse. „S-au dat salarii mici și s-a rostogolit obligația socială pentru următoarele generații. Trebuie să ne uităm la demografie și la sustenabilitatea sistemului”, a avertizat Moșteanu. Diferențe majore între pensiile militarilor și cele ale magistraților În sprijinul reformei, Moșteanu a comparat nivelul pensiilor din armată cu cel din alte domenii, subliniind discrepanțele uriașe. El a respins argumentele invocate de președinta CSM, Elena Costache, privind restricțiile profesionale similare între magistrați și militari. „Pensia în magistratură este în jur de 25.000 de lei, în sistemul militar aproximativ 5.300 de lei, iar în sistemul public general – circa 2.700 de lei. Sunt diferențe care nu reflectă realitățile României”, a spus Moșteanu. Menținerea cadrelor militare în sistem Ministrul Apărării consideră esențial ca noul sistem de pensii să ofere siguranță militarilor activi și să încurajeze cariere de lungă durată în armată. Moșteanu a subliniat riscul pierderii unor specialiști esențiali. „Lucrez cu oameni care au decizia de pensionare în buzunar, dar care continuă să muncească. Dacă ar pleca mâine, sistemul ar suferi o pierdere greu de acoperit. Experiența lor nu poate fi înlocuită de pe o zi pe alta”, a explicat Moșteanu. Reforma pensiilor militare, până în 2035 Ionuț Moșteanu a menționat anul 2035 ca termen final pentru finalizarea reformei pensiilor militare. Ministrul mizează pe înțelegerea din partea Comisiei Europene în privința etapizării acestui proces. Totodată, Moșteanu a pledat pentru posibilitatea unor deduceri de la vârsta standard de pensionare de 65 de ani, în funcție de specificul activității militarilor. „Avem nevoie de oameni, nu doar de echipamente” În încheiere, Moșteanu a subliniat importanța resursei umane în contextul dotării armatei cu tehnică modernă. „Degeaba achiziționăm rachete, tancuri, avioane, dacă nu avem oameni care să le folosească. Orice sistem de pensii poate fi reformat într-o perioadă de 10 ani. E nevoie de o reformă graduală, nu de decizii pripite”, a conchis ministrul Apărării.

Colegiul Medicilor începe ancheta în cazul de la Spitalul Floreasca: 81 de medici implicați
Eveniment

Colegiul Medicilor începe ancheta în cazul de la Spitalul Floreasca: 81 de medici implicați

Anchetă extinsă în cazul Spitalului Floreasca. Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) a anunțat că a intrat în posesia foilor de observație medicală pentru Lavinia Vlad și sora acesteia, Alina Alexandru, internate la Spitalul Floreasca. Documentele au fost transmise sâmbătă, 2 august, la solicitarea expresă a conducerii CMMB. Anchetă extinsă în cazul Spitalului Floreasca Conform documentelor primite, 63 de medici au fost implicați în tratarea Laviniei Vlad, iar 18 medici au acordat îngrijiri Alinei Alexandru. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Cazurile vor fi analizate în detaliu de către Comisia de Jurisdicție din cadrul Colegiului Medicilor. Etapele procedurii disciplinare demarate de CMMB CMMB a precizat că fiecare medic implicat va primi o solicitare oficială pentru a formula un punct de vedere. După centralizarea tuturor declarațiilor și analizarea documentelor, Comisia de Jurisdicție va întocmi un referat, care va fi transmis Comisiei de Disciplină. Președintele acesteia va desemna un complet format din trei membri care va emite o decizie. Detalii privind componența echipelor medicale În cazul Laviniei Vlad, au fost implicați: 29 de medici primari (inclusiv specialiști în chirurgie plastică, ATI, psihiatrie, radiologie, oftalmologie, ORL, boli infecțioase și medicină de urgență) 5 medici specialiști (chirurgie plastică și ATI) 28 de medici rezidenți 1 psiholog Pentru Alina Alexandru au fost implicați: 9 medici primari (chirurgie plastică, ATI, dermatologie, chirurgie generală) 1 medic specialist 7 medici rezidenți CMMB subliniază că, în astfel de cazuri, echipele de îngrijire includ și alte categorii de personal, precum asistenți medicali și infirmieri. Ministrul Sănătății cere demisia șefului Centrului de Arși Grav Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reacționat ferm, solicitând public demisia șefului Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca. Acesta a criticat „iresponsabilitatea crasă și nepăsarea” de care a dat dovadă șeful de secție, care se află în continuare în concediu, fără a oferi nicio explicație sau reacție publică. În urma controalelor efectuate săptămâna aceasta la Centrul de Arși de la Spitalul Floreasca, Ministerul Sănătății a identificat mai multe deficiențe, care au dus la aplicarea unor sancțiuni administrative și la impunerea de măsuri corective, atât în plan sanitar, cât și organizatoric.

Rogobete schimbă regulile în spitale: și șefii de secție vor fi trași la răspundere, nu doar managerii
Eveniment

Rogobete schimbă regulile în spitale: și șefii de secție vor fi trași la răspundere, nu doar managerii

Răspundere extinsă în tot sistemul medical. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat duminică măsuri ferme pentru creșterea responsabilității și transparenței în spitale, în contextul focarului de infecție cu Candida Auris de la Centrul de Arși grav din Spitalul Floreasca. Răspundere extinsă în tot sistemul medical „Să fii manager într-un spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate. Și una uriașă”, a declarat Alexandru Rogobete. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Ministrul a lăudat o parte dintre managerii care au reușit să construiască, să reformeze și să performeze în sistemul sanitar, dar a atras atenția că există și unități unde „managementul lipsește cu desăvârșire”. Rogobete a subliniat că este necesară o discuție serioasă și despre rolul șefilor de secție, pe care i-a numit „mici manageri în spitale”, deoarece aceștia coordonează echipe medicale, decid traseul pacientului și influențează direct calitatea actului medical. Evaluare obiectivă și criterii clare de responsabilitate „Astăzi, nu există o evaluare clară a performanței lor. Asta trebuie să se schimbe rapid”, a declarat Rogobete. El a anunțat că vor fi introduși indicatori de performanță nu doar pentru managerii de spital, ci și pentru șefii de secție, pe baza unor criterii clare, obiective și evaluabile. Fiecare lider medical trebuie să își asume rezultatele Ministrul a subliniat importanța asumării responsabilității în sistemul medical: „Fiecare lider medical trebuie să își asume responsabilitatea pentru echipa pe care o conduce și pentru rezultatele pe care le livrează.”

Ninsori record în estul Australiei: cel mai gros strat de zăpadă din ultimele decenii
Eveniment

Ninsori record în estul Australiei: cel mai gros strat de zăpadă din ultimele decenii

Zăpada și furtunile devastează estul Australiei. Estul Australiei a fost lovit în acest weekend de o vreme severă, care a adus cel mai gros strat de zăpadă înregistrat în ultimele decenii, provocând inundații, pene de curent și blocaje rutiere. Potrivit autorităților australiene, mai multe orașe din regiune au fost afectate de fenomene meteorologice extreme. Zăpada și furtunile devastează estul Australiei Un front de aer rece a generat sâmbătă ninsori abundente, cu un strat de zăpadă de până la 40 de centimetri în unele părți din nordul statului New South Wales. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Este cea mai mare cantitate de zăpadă înregistrată în această regiune de la mijlocul anilor 1980, a precizat meteorologul Miriam Bradbury, de la Biroul de Meteorologie din Australia. Zăpadă în Queensland pentru prima dată în ultimul deceniu Evenimentul a fost cu atât mai neobișnuit cu cât zăpada a căzut și în zone din statul Queensland, unde nu s-a mai înregistrat un fenomen similar de peste 10 ani. Potrivit meteorologilor, distribuția geografică extinsă a ninsorii accentuează caracterul excepțional al episodului de vreme rece. Vreme tot mai volatilă din cauza schimbărilor climatice Miriam Bradbury a subliniat că schimbările climatice contribuie la o volatilitate crescută a vremii în Australia. Totuși, ea a precizat că astfel de episoade au mai avut loc în trecut, conform arhivelor meteorologice. Deosebit în acest caz este volumul mare de zăpadă și întinderea teritorială a fenomenului. Inundații, intervenții de urgență, peste 100 de mașini blocate Serviciul de urgență din New South Wales a raportat peste 1.455 de solicitări de intervenție din cauza vremii extreme. Peste 100 de vehicule au fost blocate în zăpadă, iar furtunile au produs pagube clădirilor. De asemenea, autoritățile au emis mai multe avertizări de inundații majore pentru zonele afectate. Pene de curent pentru zeci de mii de locuințe Televiziunea de stat Australian Broadcasting Corp. a anunțat că zeci de mii de gospodării au rămas fără energie electrică în noaptea de sâmbătă spre duminică, în urma furtunilor și ninsorilor abundente. Un incident grav a fost raportat de Poliția din New South Wales, cel mai populat stat din Australia: o mașină a rămas blocată într-o zonă inundată sâmbătă seară, iar o pasageră de 20 de ani a fost luată de ape. Echipele de salvare au continuat căutările și duminică.

Natura se dezlănțuie în Rusia: vulcanul Krașeninnikov a erupt după aproape 500 de ani de inactivitate
Eveniment

Natura se dezlănțuie în Rusia: vulcanul Krașeninnikov a erupt după aproape 500 de ani de inactivitate

Vulcanul Krașeninnikov, din Rusia, a erupt. Vulcanul Krașeninnikov, situat în Peninsula Kamceatka din Rusia, a erupt pentru prima dată în aproape 500 de ani. Evenimentul a avut loc la doar câteva zile după un cutremur major care a zguduit regiunea din Extremul Orient rus, au anunțat autoritățile. Vulcanul Krașeninnikov, din Rusia, a erupt Vulcanul, cu o înălțime de peste 1.800 de metri, a aruncat în atmosferă o coloană de cenușă care a atins altitudinea de 6.000 de metri. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Potrivit filialei locale a Ministerului rus pentru Situații de Urgență, coloana de fum s-a deplasat spre est, în direcția Oceanului Pacific. Autoritățile au precizat că nicio localitate sau grup turistic nu se afla în calea norului de cenușă. Kamceatka, un teritoriu spectaculos, dar seismic activ Peninsula Kamceatka este una dintre cele mai seismice regiuni de pe glob, situată la intersecția dintre plăcile tectonice pacifică și nord-americană. Zona este slab populată, dar atrage turiști prin peisajele sale spectaculoase, vulcanii activi și fauna sălbatică, inclusiv urși și somoni. Prima erupție din 1550 Conform datelor Institutului Smithsonian, ultima erupție cunoscută a vulcanului Krașeninnikov a avut loc în anul 1550. În prezent, specialiștii observă apariția unei fisuri pe un versant și formarea unui dom de lavă, însoțite de emisii gazoase puternice, a precizat Guirina, coordonatoarea echipei pentru monitorizarea vulcanilor din Kamceatka (KVERT), pentru agenția RIA Novosti. Activitate geologică intensă după cutremurul de 8,8 Erupția survine la scurt timp după ce un seism cu magnitudinea 8,8 a avut loc miercuri în largul coastelor Peninsulei Kamceatka. Cutremurul a declanșat alerte de tsunami în regiunea Pacificului. Tot miercuri, cel mai înalt vulcan din peninsulă, Kliucevskaia Sopka (4.750 m), a erupt la rândul său. Peste 65 de replici seismice în doar câteva zile În urma seismului principal, autoritățile ruse au înregistrat până sâmbătă peste 65 de replici, dintre care 10 au fost resimțite și în orașul principal al regiunii, Petropavlovsk-Kamceatski. Duminică, Ministerul rus pentru Situații de Urgență a ridicat o avertizare de tsunami pentru Kamceatka, după ce un nou cutremur, cu magnitudinea de 7,0, a lovit Insulele Kurile. Deși înălțimea valurilor prognozate era redusă, populația a fost sfătuită să evite zona de coastă. Fără alertă de tsunami în sistemul internațional Sistemul internațional de avertizare pentru tsunami din Pacific nu a emis nicio alertă în urma cutremurului. U.S. Geological Survey a confirmat și el că seismul a avut magnitudinea 7, fără a prezenta riscuri majore.

Capsula Crew Dragon de la SpaceX s-a conectat cu Stația Spațială Internațională: patru astronauți, într-o misiune de șase luni
Eveniment

Capsula Crew Dragon de la SpaceX s-a conectat cu Stația Spațială Internațională: patru astronauți, într-o misiune de șase luni

Capsula Crew Dragon, andocată la ISS. Capsula Crew Dragon, operată de compania privată americană SpaceX, s-a conectat sâmbătă dimineață cu Stația Spațială Internațională (ISS), în cadrul unei noi misiuni spațiale ce va dura aproximativ șase luni. La bordul capsulei se află patru astronauți: doi americani, un rus și un japonez. Capsula Crew Dragon, andocată la ISS SpaceX a confirmat conectarea capsulei la ora 06:27 GMT, deasupra regiunii sud-estice a Oceanului Pacific. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Anunțul a fost făcut pe rețelele de socializare, însoțit de o înregistrare video care surprinde momentul atașării Crew Dragon la ISS. Echipaj internațional: SUA, Rusia și Japonia Misiunea Crew-11 este formată din astronauții americani Zena Cardman și Mike Fincke, japonezul Kimiya Yui și cosmonautul rus Oleg Platonov. Cei patru au fost lansați în spațiu vineri, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, la bordul unei rachete Falcon 9. Parte a programului NASA de colaborare cu sectorul privat Aceasta este cea de-a 11-a misiune de rotație a echipajului în cadrul programului Commercial Crew al NASA, conceput pentru a înlocui vechile navete spațiale cu vehicule dezvoltate de parteneri privați. Programul reprezintă un nou model de colaborare între agenția spațială americană și companii precum SpaceX. Primire călduroasă la bordul ISS Echipajul deja prezent pe ISS le-a transmis noilor veniți un mesaj amical: „Avem băuturi proaspete, mâncare caldă și vă așteptăm. Pe curând!” Mike Fincke a răspuns cu entuziasm: „Bună ziua ISS, Crew-11 este aici și suntem foarte bucuroși să ne alăturăm vouă”. Experimente pentru viitoarele misiuni lunare Pe durata misiunii, echipajul va simula scenarii de alunizare ce ar putea fi folosite în apropierea polului sudic lunar, în cadrul programului Artemis al NASA. De asemenea, vor fi testate efectele gravitației reduse asupra abilităților de pilotaj ale astronauților, în pregătirea viitoarelor module de coborâre pe Lună. Fructe în spațiu: rodii pentru experimente biologice Misiunea Crew-11 a transportat și un lot de rodii provenite din Armenia, care vor fi comparate cu un lot identic rămas pe Pământ. Cercetătorii vor analiza influența microgravitației asupra comportamentului culturilor agricole, în perspectiva viitoarelor misiuni de lungă durată în spațiu. ISS, laboratorul spațial locuit permanent din 2000 Stația Spațială Internațională, locuită permanent din anul 2000, este esențială pentru cercetările în domeniul explorării spațiului, inclusiv pentru planurile viitoare de trimitere a oamenilor pe Marte. A fost asamblată începând cu anul 1998 și este un simbol al cooperării internaționale între Statele Unite, Rusia, Europa și Japonia. Durata de viață a ISS, extinsă până în 2030 Inițial, ISS trebuia să fie retrasă din funcțiune în 2024. Totuși, NASA a reevaluat capacitatea tehnică a laboratorului orbital și estimează că acesta poate rămâne operațional cel puțin până în anul 2030.

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

Jack Smith, fost procuror în dosarele Trump, investigat pentru presupuse activități politice ilegale
Internațional

Jack Smith, fost procuror în dosarele Trump, investigat pentru presupuse activități politice ilegale

Fost procuror în dosarele Trump, investigat. Biroul Consilierului Special din SUA (OSC) a deschis o anchetă împotriva fostului procuror special Jack Smith, în urma acuzațiilor de interferență politică în alegerile prezidențiale din 2024. Fost procuror în dosarele Trump, investigat Oficialii federali investighează activitatea fostului procuror special Jack Smith, după ce mai mulți lideri republicani, inclusiv președintele Donald Trump, au susținut că acțiunile lui Smith în timpul anchetelor împotriva lui Trump ar fi fost motivate politic. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Biroul Consilierului Special (Office of Special Counsel – OSC), o agenție federală independentă, a confirmat pentru NBC News că a lansat o anchetă privind posibile încălcări ale Hatch Act – o lege care interzice anumite activități politice angajaților guvernamentali. Deși Trump și susținătorii săi nu au prezentat dovezi clare privind ilegalitățile comise de Smith, ancheta a fost declanșată oficial. Cine este Jack Smith și care a fost rolul său Jack Smith a fost numit procuror special de fostul procuror general Merrick Garland în noiembrie 2022, la doar trei zile după ce Donald Trump și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024. Smith a formulat două capete de acuzare penale împotriva lui Trump în 2023, însă a demisionat cu puțin timp înainte de inaugurarea prezidențială din ianuarie 2024, fără ca aceste dosare să ajungă în instanță. Senatorul Tom Cotton acuză interferență electorală Senatorul republican Tom Cotton a cerut miercuri OSC să investigheze presupusa „interferență fără precedent în alegerile din 2024” din partea lui Smith. Potrivit unei surse citate de NBC News, agenția a confirmat oficial că va continua ancheta ca răspuns la solicitarea lui Cotton. Cotton a scris pe rețeaua X că „acțiunile legale ale lui Jack Smith nu au fost decât un instrument al campaniilor Biden și Harris” și că acestea ar constitui o posibilă activitate ilegală de campanie din partea unui funcționar public. De asemenea, senatorul susține că Smith ar fi insistat pentru un „proces grăbit” împotriva lui Trump, dar nu a furnizat dovezi concrete în sprijinul acuzațiilor. Ce este Hatch Act și ce sancțiuni implică Hatch Act reglementează implicarea angajaților federali în activități politice. Deși OSC nu are autoritatea de a formula acuzații penale, poate recomanda măsuri disciplinare – inclusiv concedierea – sau poate trimite concluziile sale către Departamentul Justiției (DOJ). Totuși, în mod obișnuit, încălcările Hatch Act nu sunt deferite DOJ-ului. Un precedent notabil a avut loc în 2019, când OSC a recomandat ca președintele Trump să o concedieze pe consiliera Kellyanne Conway pentru încălcări ale aceleiași legi, însă cazul nu a fost preluat de DOJ.

De la junglă la internet: ce se întâmplă cu un trib izolat din pădurea amazoniană când descoperă lumea digitală
Eveniment

De la junglă la internet: ce se întâmplă cu un trib izolat din pădurea amazoniană când descoperă lumea digitală

Trib izolat, fascinat de lumea digitală. Odinioară complet izolați în pădurea amazoniană, membrii tribului Korubo din valea Javari, Brazilia, sunt astăzi conectați la internet, folosesc telefoane mobile și cumpără produse de la oraș. Trib izolat, fascinat de lumea digitală Tot mai mulți Korubo își doresc panouri solare și acces permanent la internet. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Vrem Starlink pentru a putea afla cum se simt rudele duse la spital”, spune Txitxopi, unul dintre liderii comunității. Două dintre cele patru sate Korubo au deja conexiune online permanentă, iar telefoanele mobile au devenit indispensabile. De la vase din lut la tigăi din metal Xuxu, un bărbat Korubo, își amintește cum înainte mâncarea era gătită în cazane de ceramică fabricate în pădure. Astăzi, tigăile din metal aduse de „oamenii albi” sunt mult mai dorite. La Tabatinga, orașul cel mai apropiat, vine frecvent pentru îngrijiri medicale și cumpărături. O comunitate în tranziție Comunitatea Korubo numără în prezent 127 de persoane stabilite în patru sate, după contactele oficiale din 1996, 2014 și 2015. Inițial, zona fusese ocupată de exploatatori de cauciuc și tăietori de lemne, iar Korubo au rezistat cu bastoane din lemn de palmier – unică formă de apărare în regiune, fără arcuri sau săgeți. Un trecut violent: atacuri reciproce și pierderi de vieți Între 1965 și 1997, Korubo au ucis 25 de intruși. La rândul lor, familiile indigene au fost urmărite și atacate în repetate rânduri. Funai, agenția națională pentru popoare indigene, a intervenit abia în anii ’90, stabilind primul contact pentru a preveni extincția grupului. Orașul atrage, dar aduce și boli Mulți Korubo ajung astăzi la Tabatinga chiar și pentru probleme medicale minore. Medicul Lucas Albertoni avertizează asupra pericolelor: gripa, pneumonia, diareea și deshidratarea au provocat moartea a patru bebeluși Korubo în ultimul an. „Ei nu sunt fragili biologic, dar nu au memorie imunologică pentru bolile noastre”, explică el. Intervenția statului, fără succes După contact, autoritățile au trimis produse de bază – baterii, săpun, macete, lanterne. Dar cererea s-a extins rapid. Cu ajutorul salariilor plătite de stat și a ajutoarelor, Korubo cumpără astăzi bărci, orez, paste, biscuiți și telefoane mobile. Banii sunt recunoscuți prin animalele ilustrate pe bancnote: „Jaguarul” de pe bancnota de 50 de reali e un reper uzual în tranzacții. Între păstrarea tradițiilor și atracția orașului Tinerii Korubo devin din ce în ce mai puțin interesați de vânătoare și agricultură. Luisa Suriani, profesoară în satele Korubo, respinge ideea că tribul a fost „poluat” de modernitate. „Viața lor este vibrantă”, spune ea. Femeile îngrijesc copiii cu gesturi pline de semnificație, bărbații râd și beau tatxi – băutură tradițională din scoarță de copac, iar uneori se plânge pierderea unui maimuțoi de companie ca pe un membru de familie. Dependență de cei care odinioară i-au vânat Sydney Possuelo, fost lider Funai, atrage atenția asupra dependenței periculoase care s-a creat: „Acum depind de cei care înainte i-au ucis, le-au luat pământul, le-au vânat femeile.” El avertizează că statul ar trebui să păstreze distanța față de grupurile încă necontactate.

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Jurnalistă Fox News, televiziunea preferată a președintelui Trump, numită procuror la Washington
Internațional

Jurnalistă Fox News, televiziunea preferată a președintelui Trump, numită procuror la Washington

Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului. Senatul Statelor Unite a confirmat numirea fostei judecătoare și vedete de televiziune Jeanine Pirro în funcția de procuror al districtului Columbia, una dintre cele mai importante poziții judiciare din țară. Pirro a fost votată cu 50 de voturi pentru și 45 împotrivă, în urma unei cereri ferme din partea președintelui Donald Trump. Trump grăbește numirile în funcții-cheie Președintele Trump a insistat ca Senatul, controlat de republicani, să lucreze inclusiv în weekend pentru a accelera numirile pe care le consideră strategice. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pirro fusese deja numită procuror interimar în mai, dar acum primește confirmarea oficială, într-un context politic tensionat. Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului Jeanine Pirro, în vârstă de 74 de ani, este cunoscută publicului larg ca realizatoare a emisiunii „Justice with Judge Jeanine”, difuzată timp de 11 ani pe Fox News, televiziunea preferată de conservatori. Trump a descris-o ca aparținând unei „clase aparte” și a elogiat stilul ei combativ. Pe lângă cariera sa juridică și mediatică, Pirro este și autoare a mai multor volume dedicate susținerii lui Donald Trump, consolidându-și astfel imaginea de loialistă în cercul apropiat al fostului președinte. Pirro se alătură altor foști prezentatori numiți în guvern Numirea ei întărește tendința administrației Trump de a aduce în funcții publice figuri cunoscute din mass-media conservatoare. Printre aceștia se numără Pete Hegseth, fost co-prezentator al „Fox & Friends Weekend”, acum secretar al Apărării, și Sean Duffy, fost co-prezentator la Fox Business, devenit secretar al Transporturilor. Critici dure din partea democraților Senatorul democrat Dick Durbin, membru influent al Comisiei Juridice, a criticat în termeni duri confirmarea lui Pirro. El a susținut că aceasta „nu ar trebui să fie niciodată procuror american permanent”, amintind de implicarea ei în promovarea teoriilor conspirației privind alegerile din 2020, pierdute de Trump în fața lui Joe Biden. Implicată într-un proces de defăimare cu miză uriașă Jeanine Pirro a fost unul dintre prezentatorii Fox News menționați în procesul intentat de Dominion Voting Systems, companie producătoare de echipamente electorale. Plângerea pentru defăimare s-a încheiat cu o înțelegere extrajudiciară în valoare de 787,5 milioane de dolari, achitată de Fox News.

Chiria uriașă plătită de Administrația Națională Apele Române pentru un sediu de lux în Capitală: 54.000 de euro pe lună
Eveniment

Chiria uriașă plătită de Administrația Națională Apele Române pentru un sediu de lux în Capitală: 54.000 de euro pe lună

Chirie uriașă pentru sediul Apele Române. Administraţia Naţională Apele Române are un sediu într-o zonă centrală din Bucureşti pentru care achită 54.000 de euro lunar, a dezvăluit ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-o intervenție televizată la Antena3 CNN. Aceasta a declarat că va cere instituției să găsească un nou spațiu, mai puțin costisitor. Chirie uriașă pentru sediul Apele Române Diana Buzoianu a afirmat că a aflat recent despre cheltuielile exorbitante ale instituției: Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Apele Române, în Bucureşti, au 270 de angajaţi care stau într-un sediu central. Costă 54.000 de euro pe lună. Am descoperit asta săptămâna trecută şi m-am crucit un pic”, a spus Buzoianu. Solicitare oficială pentru găsirea unui nou sediu Ministra Mediului a anunțat că va transmite o solicitare oficială către conducerea Apelor Române pentru a identifica un nou sediu, subliniind că suma actuală nu este justificată. „Săptămâna viitoare le trimit o cerere expresă să găsească un alt spațiu. Înțeleg că sunt la final de contract și nu pot rămâne acolo. 54.000 de euro este un preț fabulos”, a declarat oficialul. 75 de milioane de lei pentru achiziția unui sediu, nevalorificați Potrivit Dianei Buzoianu, instituția ar fi avut în trecut fondurile necesare pentru a cumpăra un sediu propriu: „Primiseră 75 de milioane de lei pentru achiziție, dar nu au apucat să-i folosească. Este aberant”, a mai spus ministra. Sediul aparține unui proprietar privat Întrebată cui aparține imobilul închiriat, Buzoianu a precizat: „Cred că este în proprietate privată, dar o să mă interesez mai departe.” Corpul de Control trimis la Apele Române Diana Buzoianu a anunțat și că a trimis Corpul de Control la Apele Române, declarându-se extrem de nemulțumită de activitatea instituției. Ministra Mediului a afirmat că, după adoptarea hotărârii de Guvern privind reforma Romsilva, Administrația Națională Apele Române va fi următoarea instituție vizată pentru reformă.

Sydney Sweeney, blondă și cu „gene” bune”: Scandalul campaniei publicitare a jeanșilor American Eagle
Eveniment

Sydney Sweeney, blondă și cu „gene” bune”: Scandalul campaniei publicitare a jeanșilor American Eagle

Campania American Eagle, acuzată de rasism. Brandul american de jeans American Eagle a stârnit o avalanșă de reacții pe rețelele sociale după lansarea unei campanii publicitare cu actrița Sydney Sweeney, cunoscută din serialele „Euphoria” și „The White Lotus”. Spotul, bazat pe un joc de cuvinte între „jeans” (blugi) și „genes” (gene), a fost perceput de unii ca având aluzie la idealuri estetice problematice, fiind acuzat de promovarea unor standarde care ar sugera superioritatea rasială. Campania American Eagle, acuzată de rasism Sloganul campaniei, „Sydney Sweeney Has Great Jeans”, funcționează ca un joc de cuvinte între „jeans” și „genes” – cuvinte omofone în limba engleză. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Într-un clip asociat campaniei, actrița spune: „Genele sunt transmise de la părinți și determină trăsături precum culoarea părului, personalitatea sau culoarea ochilor. Jeanșii mei sunt albaștri.” Această formulare, împreună cu imaginea unei femei blonde, cu ochi albaștri, a fost considerată de unii utilizatori ca aluzie inconștientă la eugenie – o ideologie pseudoscientifică legată de puritatea rasială. Apeluri la boicot și critici virulente în mediul online Pe rețelele sociale, mai mulți utilizatori au reacționat critic la clip: „Poate că sunt prea woke, dar să iei o femeie albă, blondă, cu ochi albaștri și să concentrezi campania pe ideea că are gene perfecte mi se pare cel puțin ciudat”, a scris un utilizator pe platforma X. Alt comentariu, de pe Instagram, avertiza: „Ideile astea (eugenice) nu sunt cool. Boicotați American Eagle.” American Eagle își susține campania: „Este vorba doar despre jeanși” În replică, American Eagle a postat pe Instagram un mesaj de susținere pentru campanie și actrița implicată: „Campania noastră a fost întotdeauna despre jeanși. Jeanșii ei. Povestea ei. Vom continua să celebrăm felul în care fiecare poartă jeanșii AE cu încredere. Jeanșii grozavi se potrivesc tuturor.” Reacții împărțite: de la critici la susținere și reacții politice Controversa nu a trecut neobservată la nivel politic. Steven Cheung, directorul de comunicare al Casei Albe, a intervenit pe platforma X și a criticat dur reacțiile negative: „Cultura woke a luat-o razna. Gândirea liberală răstălmăcită este motivul pentru care americanii au votat așa cum au votat în 2024. S-au săturat de aceste prostii.” În același timp, alți utilizatori și fani ai actriței au apărat campania și au acuzat exagerarea reacțiilor. Sydney Sweeney nu a reacționat public Până în prezent, Sydney Sweeney nu a oferit nicio reacție oficială legată de controversă. Actrița, aflată în plin succes la Hollywood, a fost anterior subiectul unor discuții în spațiul public legate de percepția imaginii feminine și de standardele de frumusețe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră