luni 20 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8599 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul - surse

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul, afirmă surse care au participat la discuții. Ei au spus că doresc ca pensia lor specială să fie 65% din salariul brut, ceea ce ar fi mai mult decât salariul net. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” De altfel, încă de marți, un vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu a invocat acest procent, de 65%, peste ceea ce este acum, de 55%. Magistrații știu că Guvernul nu-și poate permite ca noul proiect de lege să fie atacat din nou la CCR, pentru că legea trebuie adoptată până la final de noiembrie pentru ca România să recupereze peste 200 de milioane de euro din PNRR, bani „suspendați” deocamdată.  Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net „Noi am dori ca pensiile magistraților să respecte standardul european de a fi apropiate de ultimul salariu în plată. Ce înseamnă acest «apropiat», într-adevăr, este o chestiune care trebuie discutată. Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist, dar acum este 55% din brut. Așa cum au militarii și alte categorii sociale, 65% ar fi rezonabil”, a susținut procurorul. În schimb, liderii coaliției de guvernare au propus ca pensia să fie 75% din salariul net, iar perioada de tranziție să fie de 10 până la 13 ani, maximul posibil fiind de 17 ani. Chiar și premierul Bolojan a acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani.  Diferența de pensie dintre varianta Guvernului și cea a magistraților este de câteva mii de lei. La un salariu net de 23.000 de lei, brutul este de 40.000 de lei. În varianta Guvernului (75% din net) pensia specială a unui magistrat ar fi de 17.250 de lei, net. În varianta magistraților, ea ar ajunge la 26.000 lei, net - deci cu peste 10% peste salariu.  Ministrul Muncii, Florin Manole, a dezvăluit, la 24 decembrie, că cea mai mare pensie de magistrat, în plată, este de 69.343 de lei (peste 13.800 de euro), care net înseamnă 56.700 lei (11.340 de euro). El a precizat că, pentru această pensie, din bugetul de asigurări sunt 21.000 de lei şi 48.200 lei din bugetul de stat.

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul - surse
Antena 3 anunță că, luni, ANAF va cere sechestru pe casa în care locuiesc soții Iohannis, la Sibiu
Politică

Antena 3 anunță că, luni, ANAF va cere sechestru pe casa în care locuiesc soții Iohannis, la Sibiu

Antena 3 anunță că, luni, ANAF va cere sechestru pe casa în care locuiesc soții Iohannis, la Sibiu. Fiscul începe astfel acțiunea de recuperare a banilor pe care fostul președinte i-a încasat pe chiriile de la un imobil recent recuperat de stat de la el.  Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Pe de altă parte, în calitate de fost președinte, Klaus Iohannis ar avea dreptul, printre altele, la o locuință de protocol asigurată de statul român.  Antena 3 anunță că, luni, ANAF va cere sechestru pe casa în care locuiesc soții Iohannis În februarie 2016, Klaus Iohannis, la acel moment președinte al României, a apărat postul Antena 3 când Fiscul dorea să preia imobilul din care acest post emitea, în contul prejudiciului din dosarul Dan Voiculescu/ICA. „Eu cred că aţi ajuns într-o situaţie neplăcută şi inutilă. Cred că libertatea de exprimare nu poate fi suprimată pentru banale motive administrative. Abordarea heirupista din partea ANAF mi se pare nepotrivită dacă nu discutabilă. Am constatat, din discuții pe care le-am avut, că există deschidere la factorii de decizie și prin discuții așezate și calme, se găsesc discuții convenabile”, a spus Iohannis, ceea ce i-a adus laudele angajaților acestui post.  „ANAF va începe luni, în instanță, acțiunea de recuperare a banilor datorați de soții Klaus și Carmen Iohannis pentru chiriile încasate pentru imobilul confiscat în Sibiu, au declarat surse bine informate pentru Antena 3 CNN.  Iohannis a refuzat să plătească prejudiciul de un milion de euro cerut de Fisc, după confiscarea imobilului din centrul Sibiului. Cei de la ANAF intenţionează să ceară magistraţilor instituirea sechestrului pe averea lui Klaus Iohannis, inclusiv pe vila din Sibiu în care locuieşte în prezent împreună cu soţia lui, Carmen. Suma de un milion de euro reprezintă chiria încasată de familia Iohannis, timp de 16 ani pentru spaţiul comercial pierdut în instanţă, cel de pe strada Nicole Bălescu din Sibiu, alături de dobânzile şi penalitătile calculate de un expert independent”, anunță acum Antena 3.  Postul controlat de Dan Voiculescu menționează că familia Iohannis nu avrut să predea cheia imobilului și l-a lăsat într-o stare foarte proastă, ceea ce va impune „reparații capitale”.   

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă”
Politică

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă”

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Sincer vă spun, chiar şi oamenii din ministere, din Guvern, funcţionarii chiar îşi doresc să facă treabă”, a spus vicepremierul, la conferinţa "RBL Capitalul românesc 360°.  Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Însă ea a sugerat că ritmul în care se lucrează lasă de dorit. Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă” „Pentru mine e o mare provocare, că sunt învăţată într-un alt ritm, dar există dorinţă şi oamenii chiar vor să facă. Cred că le trebuie exact un pic de leadership, sper să pun umărul la asta. Am simţit, cum ziceam, susţinere, n-am simţit obstacole şi refuz să mă gândesc la obstacole”, a arătat Gheorghiu. Vicepremierul a arătat, pe de altă parte, că nu este clar cum își va exercita mandatul.  „Nu vă ascund că încă n-am claritate completă pe ce urmează, pentru că am în portofoliu reforma companiilor de stat, debirocratizare, digitalizare. În reforma companiilor de stat multe dintre companiile care trebuie restructurate şi reorganizate sunt în portofoliile ministerelor de resort. Deci, trebuie să clarificăm cum colaborăm. Sunt altele care sunt la SGG şi sunt altele care îmi vor reveni. Suntem în curs de a clarifica rolurile, pentru că, din nou, dacă rolurile sunt duplicate, o să apară probleme. Ceea ce îmi doresc foarte mult este să eliminăm suprapunerea de roluri, dar să mărim impactul, că asta ne dorim", a explicat ea.  „Eu le-am propus unor oameni să-şi ia un an sabatic pentru ţară. Vă asigur că o să fie foarte provocator şi în acelaşi timp cred că la final, dacă simţi că ai pus o cărămidă cât de mică, dar una de-aia care nu mai poate fi dărâmată - că eu cu gândul ăsta am venit - cred că pleci de acolo şi cu mulţumire că ai reuşit să faci ceva", a mai spus Gheorghiu.

Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării
Politică

Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării

Corupția și evaziunea fiscală sunt noi riscuri și vulnerabilități identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării. Însă un risc cu totul nou identificat în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2025-2030 este „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate”. Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării Documentul prezentat azi de CSAT nu oferă detalii legate de rioscurile generate de „nivelul scăzut al gândirii critice”, arătând doar: „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională”.  În ceea ce privește corupția, documentul apreciază că: „Vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează  eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”.  „Cuvântul corupție era și în strategia anterioară dar în niște paragrafe. De-asta am ținut să fie capitol separat pentru că serviciile de informații funcționează după niște planuri. Alocarea lor de resurse este proporțională cu ceea ce doresc structurile statului inclusiv prin această strategie de la ele. Așa cum este în momentul de față, corupția este la ”și alte activități” care perturbă activitatea instituției. Când corupția este bine definită va ocupa un loc mai important”, a explicat, azi, într-o conferință de presă, președintele Nicușor Dan.  În ceea ce privește evaziunea, documentul apreciază drept vulnerabilitate/risc „politicile fiscale inadecvate, capacitatea redusă de combatere a evaziunii fiscale și colectarea deficitară a taxelor și impozitelor afectează capacitatea statului de a-și asigura resursele necesare funcționării”.  Șeful statului apelează la serviciile secrete pentru combaterea corupției Pentru combaterea evaziunii,  administrația prezidențială identifică următoarele direcții de acțiune: „abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale”.  Strategia avertizează și asupra riscului perturbării funcționării statului de drept urmare a discursului populist, extremist. „Perturbarea funcționării statului de drept ca urmare a polarizării socio-economice și a discursului populist, extremist, antidemocratic și antieuropean rămâne un pericol pentru România. Este previzibilă menținerea unui grad crescut de receptivitate la mesaje populiste a unei părți a populației, însoțite de fenomene de contestare a autorității și a statului de drept, ceea ce poate contribui la continuarea propagării dezinformării și a știrilor false”, afirmă documentul.   

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” - presa
Justiție

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” - presa

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe”, a precizat parchetul anticorupție pentru Stiri de Cluj.  Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Un director și un șef de serviciu din primărie ar fi fost „ridicați de acasă”.  DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc „Potrivit informațiilor obținute de Știri de Cluj din surse apropiate anchetei, biroul Direcției Tehnice din cadrul Primariei Cluj-Napoca a fost sigilat în jurul orei 4:00 dimineața, iar anchetatorii se află și la această oră în sediul primăriei. Conform acelorași surse, sunt vizați directorul Direcției Tehnice, Virgil Poruțiu, precum și Lucia Lupea, șefa Serviciului Achiziții, care ar fi fost ridicați la primele ore ale dimineții de acasă”, arată această publicație.  Primăria a confirmat această informație. „La solicitarea DNA Cluj, Primăria Cluj-Napoca în această dimineață a pus la dispoziția organelor de control documentele solicitate în cadrul demersului DNA. Activitatea primăriei se desfășoară normal și colaborează instituțional cu organele statului potrivit prevederilor legale”, a spus un purtător de cuvând al primăriei. În schimb, DNA a arătat că nu va furniza nici un fel de informații: „Sunt activitati procedurale. Nu o să facem nicio comunicare publică pe acestă temă, momentan. Căci, așa cum am spus, sunt activități procedurale într-un dosar de-al nostru. Suntem în faza de strângere de probe”. 

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului
Eveniment

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului: ea propune, în numele Înaltei Curți de Casație și Justiție, un așa numit „acord pentru justiție și stabilitate instituțională” în care solicită „măsuri de fidelizare” pentru magistrații aflați în activitate. Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului „Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor”, prevede acordul lui Savonea, la ultimul punct.  Acordul mai prevede o „proporție rezonabilă între salariu și pensia de serviciu”, dar nu precizează care ar fi această proporție.  „De asemenea, Înalta Curte solicită elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării oricăror modificări legislative privind pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit, protejând toți magistrații aflați în funcție — de la instanțele de prim grad până la Înalta Curte și parchetele corespunzătoare. Se impune asigurarea protecției statutului profesional și material pentru toți colegii din sistemul judiciar, în mod egal și corespunzător, indiferent de nivelul instanței sau al parchetului”, mai propune ÎCCJ.  Înalta Curte de Casație și Justiție mai cere Guvernului să accepte o minciună: „Clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene”. Aceasta ar însemna că Guvernul nu mai poate invoca PNRR și pierderea a peste 200 de milioane de euro ca motiv pentru modificarea legii privind pensiile speciale ale magistraților.  „Justiția își face datoria; solicităm aceeași responsabilitate din partea celorlalte puteri ale statului”, se afirmă în acordul lui Savonea.  Înalta Curte mai solicită abrogarea, de facto, a dreptului la libera exprimare: „Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept (...) Toate autoritățile statului își asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr, echilibru și respect instituțional, pentru a preveni denaturarea informațiilor, presiunile și politizarea actului de justiție”. 

Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special
Eveniment

Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special

O agenție cu activitatea suspendată de peste un an unde zeci de angajați iau salarii imense: așa-numita Autoritate Pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), care nu mai face nimic din vara anului 2024. În a doua jumătate a anului trecut, Sistemul Național Antigrindină a fost oprit, după ce a funcționat neîntrerupt 20 de ani, pentru că punctele de lansare nu sunt omologate.  Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Însă salariile a zeci de angajați continuă să fie plătite.  Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense Directorul general al agenției este Dragoș Manole, un CV al acestuia fiind de negăsit. Potrivit ultimei declarații de avere, el este pensionar special al ministerului Apărării. În anul fiscal 2023, salariul său net anual a fost de 135.730 de lei, iar pensia specială de 64.560 de lei.  În 2024, instituția avea 53 de angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 10,4 milioane de lei. Potrivit ultimei raportări, din septembrie 2025, directorul agenției avea un salariu brut de 20.060 de lei, plus 300 de lei pentru condiții de muncă vătămătoare. Aproape toate salariile erau peste media salariului brut din administrația publică, de 11.727 de lei. Un director în AASNACP avea peste 19.000 de lei, iar un consilier avea minimum 10.398 de lei și maximum 14.137 de lei.  În aprilie 2025, un control al Curții de Conturi critica dur această agenție, formulând 11 observații.  În aprilie 2025, Euronews România anunța: „România renunță la rachetele antigrindină. Sistemul e considerat depășit și ar urma să fie înlocuit cu generatoare terestre”. 

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse)
Justiție

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse)

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...”
Politică

Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...”

„Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar, în același timp, sper să aibă înțelepciunea de a asculta interesul legitim al organizației noastre”, a scris Carmen Uscatu pe Facebook, în această seară. Uscatu i-a cerut, azi, fostei ei colege de la Asociația Dăruiește Viața, să demisioneze și din adunarea generală, unde are drept de vot. Citește și: Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special Potrivit explicațiilor anterioare oferite de Uscatu, unii sponsori s-au retras fiindcă nu pot oferi bani unei structuri asociate cu membri ai Guvernului.  „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” „Tot ce am facut în Daruieste Viata a fost public. Acum, sunt supusă unor presiuni arbitrare de a nu vorbi în public despre momentul în care ne aflăm, deși mai mult ca oricând avem nevoie de curaj, claritate și transparență. Am promis un spital. L-am făcut. Am rămas mereu consecventă și loială acestei misiuni a Asociației Dăruiește Viață.   Acum suntem o organizație non-guvernamentală confruntată cu o situație fără precedent în România: o incompatibilitate de roluri pe care Oana le indeplineste simultan, ca membru în organizația non-guvernamentală Dăruieste Viață și membru în Guvernul Romaniei. Despre acest adevăr am vorbit transparent în ultimele zile, înfruntând ostilitatea din jurul nostru.   Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar, în același timp, sper să aibă înțelepciunea de a asculta interesul legitim al organizației noastre. Dăruiește Viată trebuie să rămână o asociație independentă și o voce legitimă în societatea civilă, o organizație complet decuplată de exercitarea puterii pe care ea a ales-o”, a scris Uscatu. 

Monica Macovei desființează în zece puncte așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților, care nu pot fi tăiate
Politică

Monica Macovei desființează în zece puncte așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților, care nu pot fi tăiate

Monica Macovei desființează în zece puncte așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților, care nu pot fi tăiate: „Guvernele si Parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot scădea salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, în mod justificat. Politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului”, a scris ea, pe Facebook.  Macovei a mai afirmat că „independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor”. Citește și: Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special „În România, statul de drept, respectiv egalitatea în fața legii, separația și echilibrul puterilor au fost zdruncinate prin miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii și-au dat unii altora sporuri, respectiv sume mari de bani care se reflectă în pensiile actuale. Procedând astfel, judecătorii care au dat asemenea hotărâri au stricat echilibrul democratic punându-se singuri deasupra guvernului și parlamentului, ca o putere absolută, ceea a dus la un dezechilibru constituțional”, a mai afirmat fostul ministru al Justiției.  Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților „Propun sa lămurim câteva chestiuni în dezbaterea privind pensiile „speciale” ale magistraților. 1. Intr-un stat de drept suntem cu toții egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de lege. Asta înseamnă că toate persoanele și instituțiile se supun legii. Constituția prevede ca „Cetățenii sunt egali in fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”(art. 16). Prin urmare, nici magistrații nu sunt si nu pot fi deasupra legii.   2. Nu exista teoria/principiul “drepturilor câștigate”. Expresia „drepturi câștigate” a fost inventată in 2005-2007 de câțiva membri CSM, atunci când, în magistratură, a început furia acordării de sporuri, unii altora, prin hotărâri judecătorești. S-a urmărit împiedicarea tăierii unor sporuri și scăderii salariilor si pensiilor în viitor. Nu se poate asta. Guvernele si Parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot scădea salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, în mod justificat. Politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului.   3. “Independența justiției” este dreptul nostru, al oamenilor, la o justiție independentă (de influență politică, de corupție etc) și nu este dreptul magistraților de a face orice. Iar independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor, ci de dimensiunea morală și etică a fiecăruia dintre ei. Independența este o stare de spirit. Sistemul judiciar este organizat și funcționează în interes public.   4. Argumentul CSM -magistrații nu pot efectua și alte activități în paralel- este aiuritor. Nici avocații sau notarii nu pot fi magistrați în același timp. Oricum, după pensionare, multi magistrați intră în avocatură, notariat etc și cumulează pensiile speciale cu salariile, dovedind ca nu sunt epuizați și extenuați după activitatea din magistratură. Nu este acceptabil nici cumulul pensiei cu salariul, cât timp ambele sunt plătite din bani publici.   5. In 2010, guvernul Boc a inițiat reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității, iar CCR a decis că legea este constituțională. Guvernele următoare au readus însă pensiile speciale.[1]   6. Întrebare către ministrul Justiției: câte acțiuni prin care magistrații au cerut colegilor judecători noi sume de bani cu titlu de sporuri sunt pe rolul instanțelor in prezent? Această informație este de mare interes public.   7. Scăderea pensiilor speciale ale magistraților nu ar trebui sa se întindă pe o perioadă de câțiva ani. Știm cu toții că legea va fi modificată de guverne viitoare, cum s-a mai întâmplat cu legea din 2010. Reformele dificile se fac rapid și dintr-o bucată. Mai mult, explicația pentru termenul lung de tranziție induce ideea că magistrații de astăzi ar fi devenit judecători si procurori pentru a se pensiona la 47-50 ani cu o pensie la valoarea de astăzi și nu din vreo pasiune pentru ideea de dreptate. Ei bine, există demisia pentru situațiile în care nu iți mai convin condițiile din instituția în care lucrezi.   8. Argumentul majorității CCR de admitere a sesizării ICCJ cu origine în CSM a fost lipsa avizului CSM și împrejurarea că Guvernul nu a așteptat împlinirea termenului de 30 zile. Or, legile sunt încălcate cu intenție de zeci sau sute de ori pe zi în toate domeniile si asta nu duce la încălcarea Constituției. Mai mult, tocmai CSM a cerut ICCJ sa sesizeze CCR, așa că argumentul CCR îmi pare o formă fără fond.   9. In 2016 judecătorii CCR au adoptat o decizie prin care si-au atribuit sporurile din magistratură.   10. Statul de drept este separația și echilibrul puterilor în stat. Controlul reciproc al celor trei puteri asigură echilibrul acestora. Salarizarea si condițiile de pensionare ale persoanelor care lucrează în sistemul public, inclusiv ale magistraților, sunt în competența guvernului și a parlamentului.   In România, statul de drept, respectiv egalitatea în fata legii, separația și echilibrul puterilor au fost zdruncinate prin miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii si-au dat unii altora sporuri, respectiv sume mari de bani care se reflectă în pensiile actuale. Procedând astfel, judecătorii care au dat asemenea hotărâri au stricat echilibrul democratic punându-se singuri deasupra guvernului și parlamentului, ca o putere absolută, ceea a dus la un dezechilibru constituțional”, a scris Monica Macovei.    

Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special
Politică

Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special

Cine ar fi dat-o pe Oana Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special cu trei mașini de lux, fost procuror în regimul comunist și benefiar a numeroase sinecuri. Este vorba de Fănel Mihalcea, care, la propunerea PSD, reprezintă societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special În comunicatul de luni al CSM nu se precizează cum s-a decis, în interiorul acestui consiliu, ca Oanei Gheorghiu să i se facă plângere penală. Comunicatul arată: „Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal”. Nu este clar dacă a fost un vot și cum s-a votat. Ministrul Justiției, de exemplu, care este membru de drept al CSM, a spus că s-a opus.  Cum a votat Fănel Mihalcea, procuror din 1975 în 2016 și vorbitor de rusă și franceză, nu se știe, dar presa nu consemenază vreo desolidarizare de decizia CSM, la ora redactării acestei știri. Fănel Mihalcea este tatăl Silviei Mihalcea, iubita vicepremierulu penal Marian Neacșu. Silvia Mihalcea a fost recent aleasă vicepreședinte al PSD. Ultima declarație de avere a lui Fănel Mihalcea arată că acesta primea: indemnizație de membru CSM - peste 406.000 lei, diurne - 107.732 de lei și pensie specială de 328.704 lei, net, în anul fiscal 2023. În total, peste 835.000 lei, net, anual, de la statul român, circa 14.000 de euro lunar. Doar diurnele sale sunt de aproape 9.000 de lei lunar.  În declarația de avere, el consemenază trei mașini de lux: Porsche, BMW 530D și Range Rover Evoque.  În 2022, Fănel Mihalcea a fost plasat în consiliul de administrație al Administrației Fluviale a Dunării de Jos - companie subordonată ministrului PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu. El a făcut parte și din consiliul de supraveghere al Transelectrica. 

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare
Politică

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare: Carmen Uscatu a insistat, la Digi 24, ca fosta ei colegă, acum vicepremier, să se retragă din adunarea generală a asociației. În replică, Oana Gheorghiu a afirmat că s-a autosuspendat, că s-a consultat cu avocații și a comunicat în interiorul asociației. Citește și: Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare Ce a spus Uscatu, potrivit transcrierii Digi 24: „Au fost sponsori care, după anunțul făcut de Oana, ne-au scris să ne întrebe dacă mai are drept de decizie în Asociația Dăruiește Viață. Și da, Oana are drept de decizie – Adunarea Generală este organul suprem de decizie al asociației. A trebuit să spun sponsorilor acest lucru. Nu e ilegal, dar e posibil ca sponsorii să nu mai sponsorizeze în viitor, din cauza riscului pe care și-l asumă. (...) Acest lucru nu e etic. Întotdeauna, când un membru al unui ONG devine membru al Guvernului, devine ministru, el se retrage. În societățile democratice, acest lucru se întâmplă implicit, pentru că e considerat un conflict de interese”.  Ce a spus Gheorghiu, potrivit transcrierii site-ului stiripesurse.ro: „Respect întru totul legislația. M-am autosuspendat înainte să preiau funcția de vicepremier. Am comunicat în interiorul asociației. Am transmis toate documentele înainte. Fiecare pas a fost făcut în consultare cu avocații. Am rămas doar membru fondator, care potrivit statutului oferă apartenența la forma generală, nu la chestiuni de conducere. Nu există intererență între activitatea mea de acum”. Despre remarcile lui Uscatu, Gheorghiu a afirmat: „Sunt surprinsă. Sper că e vorba de o neînțelegere”. 

Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat”
Politică

Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat”

„Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat — nu din răzbunare, ci pentru a reconstrui, de la zero, o instituție care să redea sensul cuvântului «justiție»”, a scris, pe Facebook, Ana Birchall, fost ministru PSD al Justiției.  Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Ea a arătat și că „se impune o reformă a modului în care sunt aleși membrii și conducerea CSM, cu participarea tuturor magistraților la alegeri”. Reacția lui Birchall vine după ce CSM a făcut plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu.  „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” „În 2025, un alt președinte al CSM, dna Elena Costache, își folosește funcția pentru a hărțui, cu plângeri penale, un vicepremier al României, doar pentru că acesta și-a exprimat o opinie ( care cu uşurință poate fi încadrată la opinie politică) despre sistemul de justiție și regimul privilegiilor din interiorul lui. CSM știe foarte bine că a critica derapaje sau a-ți exprima o opinie despre modul în care funcționează sistemul judiciar nu reprezintă o infracțiune.   Și totuși, de ce au sesizat Parchetul? De ce au decis să-i roage pe colegii lor procurori — pe care vor probabil sa îi și controleze — să deschidă o anchetă împotriva unui membru al Guvernului? Răspunsul e simplu și trist: se pare că pentru a presăra frică.   Este profund îngrijorător și regretabil că anumite persoane din conducerea instituțiilor din justiție au ajuns să se comporte ca niște instrumente de intimidare, semn clar al unui stat în regres, al unui sistem care a uitat sensul cuvântului independență.   Ceea ce vedem astăzi este mai degraba o imagine a unei justiții de castă, autoprotectivă, ruptă complet de cetățean, deși justiția este un serviciu public, nu? Un sistem care confundă independența cu impunitatea și respectul cu frica.   Dacă președinții CSM se folosesc de instituție pentru a hărțui demnitari, a intimida colegi magistrați și a înăbuși orice critică legitimă despre teme importante așteptate de societate , atunci da — poate a venit momentul să ne întrebăm dacă acest CSM mai trebuie să existe în formula actuală.   Evident că se impune o reformă a modului în care sunt aleși membrii și conducerea CSM, cu participarea tuturor magistraților la alegeri.   Dar când o instituție care trebuia să fie garantul independenței justiției pare să devină garantul abuzului, nu mai e loc de cosmetizări.   Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat — nu din răzbunare, ci pentru a reconstrui, de la zero, o instituție care să redea sensul cuvântului «justiție»”, a scris fostul ministru și candidat la președinția României.    Ea a mai afirmat că este nevoie de o „justiție care să recupereze fiecare leu furat statului român, nu să elibereze pe bandă rulantă condamnați pentru corupție, lăsându-i și cu banii furați”.

Uscatu, co-fondatoare "Dăruiește Viața", explică problemele după ce Gheorghiu a ajuns vicepremier: „Am semnat contracte în care am spus că nu avem membri în guvern”
Eveniment

Uscatu, co-fondatoare "Dăruiește Viața", explică problemele după ce Gheorghiu a ajuns vicepremier: „Am semnat contracte în care am spus că nu avem membri în guvern”

Carmen Uscatu, co-fondatoare Dăruiește Viața, explică problemele ONG-ului după ce Oana Gheorghiu a ajuns vicepremier: „Am semnat contracte de sponsorizare în care am spus că nu avem membri în guvern”, a arătat ea. Uscatu a spus că Gheorghiu a rămas între cei trei fondatori ai ONG-ului Dăruiște Viața, ceea ce generează probleme pentru unii sponsori, care nu au voie să finanțeze o organizație asociată unui membru al Executivului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Actualul vicepremier s-a autosuspendat doar din poziția de angajat al asociației şi de co-preşedinte al Consiliului Director, dar este în Adunarea Generală.  Uscatu, co-fondatoare Dăruiește Viața, explică problemele după ce Gheorghiu a ajuns vicepremier  „Ne sună pentru că nu își doresc să fie susceptibili că ar influența politicile guvernului printr-o sponsorizare pentru «Dăruiește Viață», având în vedere acest dublu rol pe care Oana îl are în acest moment”, a declarat Carmen Uscatu, într-un interviu pentru HotNews. În plus, Carmen Uscatu a arătat că plecarea lui Gheorghiu în Guvern a luat organizația prin surprindere.  „E regretabil pentru noi că s-a întâmplat acest lucru și că nu am știut din timp, am aflat și noi, la fel ca opinia publică, în același moment. Ne-a luat pe nepregătite. Dar vreau să-i asigur pe toți sponsorii și pe toţi donatorii că lucrăm la un plan prin care să separăm aceste roluri ale Oanei Gheorghiu, care în acest moment are drept de vot în Adunarea Generală a Asociaţiei «Dăruieşte Viaţă» şi are şi un rol în Guvernul României”, a explicat Uscatu.  Potrivit co-fondatoarei Dăruiește Viața, unii sponsori s-au retras în ziua anunţului.  Însă Uscatu a încurajat-o pe Gheorghiu: „Eu cred că Oana s-a dus să facă un bine mai mare țării decât binele pe care «Dăruiește Viață» a reușit și reușește să-l facă societății”.  În plus, ea a apărat-o pe fosta ei colegă de criticile privind salariul mare încasat de la Dăruiește Viața: „Salariile noastre sunt transparente! Noi avem un raport anual pe site în care declarăm că 3,4% din veniturile asociației sunt cheltuite pe salarii. Există de asemenea și un audit pe care noi îl facem anual cu o companie mare de audit. Există transparență, există trasabilitatea banilor pe care oamenii sau companiile ni-i donează”. 

O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu: „Discursul politic, fundamentul unei societăți democratice”
Justiție

O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu: „Discursul politic, fundamentul unei societăți democratice”

O fostă judecătoare la CEDO, Iulia Motoc, desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu: „Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice”, a scris ea pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie Motoc, care acum este judecătoare la Curtea Penală Internațională, nu a menționat vreodată CSM sau pe Oana Gheorghiu, în postarea ei, dar a scris: „Pentru ca am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria sa clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având in vedere ca toate cazurile pot ajunge potențial la CEDO”.  O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu „1) Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice. 2) Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați.   3 )Toleranța față de limbajul incisiv: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care «șochează, ofensează sau deranjează». Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit.   4) Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese.   Delimitările și Limitele Admisibile:   Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției: Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție”, a scris Motoc.   Ulterior, ea a precizat, într-un răspuns la un comentariu: „Cazurile CEDO se referă la ura rasiala, etnică, cazuri foarte grave”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră