miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8575 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”

Cu ce amenzi sadice îl amenință Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pe premierul Ilie Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță: acestea vor fi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, personal, dacă vor mai fi membri ai Guvernului la data când ÎCCJ va câștiga.  În plus, Guvernul va plăti dobânzi penalizatoare cămătărești de 2% pe zi. Pentru comparație, dobânda la titlurile de stat Tezaur, cu termen de scadență la cinci ani, este de doar 7%. Inflația în România este de circa 9,8%.  Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați Azi, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnătura Liei Savonea, a dat în judecată Guvernul și Ministerul de Finanțe cerând ca, prin bugetul de stat pe acest an, să i se pună la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. La presiunea PSD, guvernul Bolojan a tăiat cheltuielile de personal alocate ICCJ prin bugetul pe 2026 și a redirijat banii către diverse proiecte sociale.  Procesul se va judeca la Curtea de Apel București, celebră pentru conferința de presă în timpul căreia a sunat Lia Savonea, ca să le spună vorbitoarelor ce să comunice în legătură cu Cătălin Predoiu. „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, i-a spus judecătoarea Ionela Tudor președintei Curții, Liana Arsenie.  Amenzile și dobânzile pe care le cere ICCJ în caz că  va câștiga procesul depășesc visele cămătarilor: „stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare” „aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere”  Anexele care arată cât are Guvernul de plătit către judecătorii care au dat statul în judecată pentru a-și mări salariile nu sunt publice, dar se estimeaază că ar fi vorba de circa două miliarde de euro. 

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”
Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina
Internațional

Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina

Președintele Ucrainei, Vladimir Zlensky, îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, Armin Papperger, după ce acesta a ironizat Ucraina și a susținut că casnicele ucrainence produsc acasă drone cu printere 3D. „Acestea sunt gospodine ucrainene. Au imprimante 3D în bucătărie și produc piese pentru drone. Aceasta nu este inovație”, a spus Papperger, acum câteva zile, pentru The Atlantic. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Declarația sa a fost interpretată ca fiind menită să minimizeze ecosistemul descentralizat de producție a dronelor din Ucraina.  Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Când Papperger a comparat marii producători ucraineni de drone cu „gospodinele” care lucrează cu imprimante 3D în bucătăriile lor, el a sugerat că producția lor este mai degrabă un hobby sau o bricolaj improvizat decât o inovație industrială serioasă. El a respins acest model ca fiind nefiind o inovație și a sugerat că progresul real vine de la companii mari, tradiționale, de apărare, precum Rheinmetall, mai degrabă decât de la producția la scară mică, la nivel local. Însă, după o largă dezbatere furioasă în Ucraina, Zelensky i-a dat replica. „Dacă fiecare gospodină ucraineană poate produce drone, atunci oricare dintre ele ar putea deveni CEO al Rheinmetall”, a spus președintele Ucrainei.  Rheinmetall și-a cerut scuze după declarația lui Papperger. „Avem cel mai mare respect pentru eforturile imense ale poporului ucrainean de a se apăra împotriva atacului rusesc (...) Fiecare femeie și fiecare bărbat din Ucraina aduce o contribuție incomensurabilă. Este meritul special al Ucrainei faptul că luptă extrem de eficient chiar și cu resurse limitate. Forța inovatoare și spiritul de luptă al poporului ucrainean sunt o inspirație pentru noi. Suntem recunoscători că putem sprijini Ucraina cu resursele de care dispunem”, a scris Rheinmetall pe X.  Armin Papperger are 63 de ani, lucrează din 1990 la Rheinmetall, iar din 2013 conduce compania. Vânzările grupului Rheinmetall au crescut de la aproximativ 5-6 miliarde de euro anual la începutul anilor 2010 la aproximativ 9,9 miliarde de euro în 2025, compania îndreptându-se spre peste 14 miliarde de euro în 2026, ceea ce implică o aproape dublare (sau mai mult) a vânzărilor într-o perioadă foarte scurtă. Profitul operațional de bază a crescut la aproximativ 1,8 miliarde de euro în 2025, cu o marjă operațională de aproximativ 18-19%, iar compania vizează o marjă de 20% din vânzările de 40-50 de miliarde de euro până în 2030. Papperger a împins Rheinmetall dincolo de baza sa tradițională de tancuri și artilerie, către drone, război electronic, apărare aeriană și componente spațiale, poziționând-o ca un „ghișeu unic” pentru nevoile de apărare europene.  

Delir vitriolat al angajatului lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, împotriva lui Bolojan: „Răutate bolnăvicioasă”. CNA, fără reacție până acum
Politică

Delir vitriolat al angajatului lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, împotriva lui Bolojan: „Răutate bolnăvicioasă”. CNA, fără reacție până acum

Delir vitriolat al angajatului lui Sebastian Ghiță, Victor Ciutacu, împotriva lui Ilie Bolojan: „Are o răutate bolnăvicioasă în ochi, o lipsă de compasiune patologică și o satisfacție nebună să facă rău”, a perorat moderatorul RTV în deschiderea unei emisiuni. Până acum, CNA nu pare să fi avut vreo reacție. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Delir vitriolat al angajatului lui Ghiță, Ciutacu, împotriva lui Bolojan: „Răutate bolnăvicioasă” „Părea că se năruiește republica dacă nu acceptă el, rugat frumos, o dregătorie mare, premier, președinte, orice. Așa a ajuns, în timp record, să ocupe consecutiv funcțiile de șef al Senatului, președinte interimar și prim-ministru. Unde a arătat ce poate. Să pustiască locul. Altceva nu e în stare. Complexat și vindicativ, nu știe decât să taxeze, să taie venituri și să dea oameni afară. Are o răutate bolnăvicioasă în ochi, o lipsă de compasiune patologică și o satisfacție nebună să facă rău. Imobil în decizii ca un șifonier, fixist în gândire, blocat în ideile sale fixe, e un dezastru ca premier. România arată ca un teren pârjolit după mai puțin de un de guvernare a satrapului. Toate măsurile economice pe care le-a luat de când s-a instalat la Palatul Victoria, cu justificarea că vor stabiliza situația financiară, au îngropat și mai mult România. O țară care, până să se procopsească cu veșnic încruntatul, chiar începuse să arate, vorba obsesivului cântec devenit slogan, ca afară. Chiar și secătuită de obligativitatea impusă de ajuta Ucraina și Moldova de peste Prut, România mergea înainte. Cu autostrăzi și alte mari lucrări de infrastructură care să ne aducă în secolul în care trăim, cu oameni plătiți atât de decent cât putea să ofere o economie care creștea, cu o stabilitate de invidiat a vieții de zi cu zi. Și, mare atenție, aproape fără șomaj. Era o tara de trait. Azi e de fugit. Totul e invers decât ieri. Iar greaua moștenire, vânturată de o propagandă plătită regește tot din banii românilor, nu ține nici de foame, nici de sete, nu achită nici curentul, nici gazele, nici benzina la pompă”, a perorat Ciutacu, potrivit unei transcrieri de pe site-ul ecopolitic. Angajatul RTV nu a ținut astfel de discursuri când premier era Marcel Ciolacu. 

BREAKING În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou - Ministerul de Finanțe
Eveniment

BREAKING În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou - Ministerul de Finanțe

În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Creșterea nu este mare, față de decembrie 2025, dar întrerupe trendul descrescător din primele șase luni ale guvernării Bolojan. Citește și: Crin Antonescu explică de ce PSD nu va ajunge să dea jos guvernul Bolojan În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou - ministerul de Finanțe Astfel, potrivit ministerului de Finanțe, în ianuarie 2026, erau 1.280.305 bugetari, dintre care 601.747 în administrația centrală în instituții finanțate integral de la bugetul de stat și 277.636 în administrația locală. În decembrie erau doar: 1.278.795 de bugetari, dintre care 599.572 în administrația centrală în instituții finanțate integral de la bugetul de stat și 279.058 în administrația locală.  Totuși, în iunie 2025, când a fost instalat guvernul Bolojan, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de puțin sub 1.306.000, deci oricum situația actuală este mai bună.  În august, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerile de personal sunt, probabil, rezultatul plecărilor din sistem, în primul rând a pensionărilor, și a tentativei de blocare a angajărilor - ceea ce se pare că nu a reușit pe deplin.  Execuția bugetară pe ianuarie 2026 arată o scădere a cheltuielilor de personal cu 3,5% față de ianuarie 2025. 

Crin Antonescu explică de ce PSD nu va ajunge să dea jos guvernul Bolojan
Politică

Crin Antonescu explică de ce PSD nu va ajunge să dea jos guvernul Bolojan

Crin Antonescu explică de ce PSD nu va ajunge să dea jos guvernul Bolojan: „A început să le placă, să le convină”, a spus fostul candidat la prezidențiale, la Antena 3. El a desființat și posibilitatea declanșării anticipatelor, cu cu care Sorin Grindeanu a amenințat de mai multe ori. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Crin Antonescu explică de ce PSD nu va ajunge să dea jos guvernul Bolojan „Cei din PSD, poate ar trebui să se gândească un pic retrospectiv de ce au acceptat prezența USR într-un guvern în care, aritmetic, nu era absolut necesar. Și pe mai departe, eu cred că guvernul va rămâne. Da, și cu USR, și cu Bolojan, și cu PSD, pentru că am impresia, vorba unor glume, că a început să le placă, să le convină. Domnul Bolojan își consolidează statutul de luptător, tenor principal în lupta împotriva PSD-ului, domnul Nicușor dovedind ceva șovăială în fața suporterilor săi anti-pesediști. PSD-ul are un cap al răutăților, anume Bolojan, pe care îl poate indica și împotriva căruia luptă eroic, dar fiind în același guvern și cred că lucrurile acestea se pot prelungi, adică putem fi condamnați la reformă nu chiar pe viață, dar pe durată lungă. Reformă cu ghilimele”, a teoretizat Antonescu. În ceea ce privește anticipatele, fostul lider PNL a susținut că nici AUR nu și le dorește.  „Mai mai puțin, mai puțin probabil, având în vedere sistemul nostru și faptul că orice formulă pentru alegeri anticipate trebuie să treacă prin votul parlamentarilor în exercițiu. Și sincer, așa cum se știe de multă vreme, nu prea îi văd nici pe cei din AUR, în primul rând, poate pe cei din AUR, așa în opoziție cum sunt.  Așa, da, teoretic, sigur. Noi vorbim practic, deci nu prea văd. Sigur, nu pot să exclud așa ceva. Dar, repet, e păcat că într-un context în care am ajuns să mă îngrijoreze mai mult ce spune și ce nu spune Donald Trump mai mult decât ceea ce spune domnul Bolojan sau domnul Grindeanu. Totuși, câțiva oameni, pentru că inclusiv acest guvern are câțiva oameni, în opinia mea, care au anvergura, orizontul, capacitatea necesară să guverneze o țară în timp de criză. N-aș vrea să dau nume, dar există nume și de la PNL și de la PSD. Nu reușesc ei să se concentreze pe chestiunea asta. Nu cred că vor fi alegeri anticipate, nu cred într-o schimbare apropiată de guvern, cred că o vor ține așa, nu știu cât. Sper să rezistăm, să putem vedea”, a mai afirmat Antonescu. 

ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier
Opinii

ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier

Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier: PNL să întoarcă armele, să-l abandoneze pe actualul lider al partidului și să revină alături de PSD. Speranța sa nu este complet nerealistă. PNL a mai trecut prin astfel de momente. Bolojan are acum pâinea și cuțitul, de aceea opoziția internă este atât de slabă. Dar când nu le va mai avea... PNL nu este un partid de liberali, ci în prea mare măsură de afaceriști care căpușează bugetul și deci depind de prezența formațiunii lor la guvernare.  Totuși, s-ar putea ca de data aceasta scenariul lui Grindeanu să nu funcționeze. PNL are o lungă istorie de trădări, lideri ai săi rupând partidul ca să fie alături de comuniști sau de urmașii acestora. A început în 1944 cu Gheorghe Tătărescu, numit viceprim-ministru și ministru de externe în guvernul Petru Groza. În 1990, PNL-Aripa Tânără (Patriciu, Horia Rusu, Tăriceanu) s-au aliat cu FSN-ul și au primit posturi în cabinetul Roman. În 2014, Călin Popescu Tăriceanu a divizat partidul, a format ALDE și a fost răsplătit cu postul de președinte al Senatului.  Și știți de ce aceste trădări au toate șansele să continue? Fiindcă PNL nu i-a sancționat niciodată pe trădători. Mulți dintre cei care în 2014 au dezertat alături de Tăriceanu pentru un os oferit de Ponta au revenit în PNL și au posturi de conducere în partid sau în administrația publică, oferite de premierul Bolojan.  Ce șanse sunt ca scenariul Grindeanu să nu funcționeze? Nu există nici un lider puternic în PNL care să-i ia locul lui Bolojan și să gireze o alianță cu PSD. În 2021, după înlăturarea lui Ludovic Orban, asta s-a putut întâmpla fiindcă Iohannis putea controla partidul, toți se temeau de el. Bolojan, acum, și-a construit o rețea de putere cu oameni fideli: președintele Senatului, șeful Cancelariei, vicepremierul Gheorghiu, ministrul Fondurilor Europene... poate și primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, deși acesta este șantajat cu votul consilierilor locali. Nu se va preda ușor, este evident că se pregătește de luptă din opoziție.  Însă principalul adversar al lui Grindeanu va fi economia. Trebuia să îl mai lase pe Bolojan câteva luni, ca să stabilizeze situația, dar lăcomia și disperarea sunt mari. Iar cu noile evoluții, conflictul din Iran, posibila criză a carburanților... pur și simplu o guvernare dominată de PSD-Grindeanu nu va avea capacitatea intelectuală să o gestioneze.  Uitați-vă ce dur au eșuat PSD și PNL în 2024, când mai aveau de unde să se împrumute și pur și simplu au aruncat bani din elicopter ca să câștige alegerile. Deci, singurul element pozitiv într-un scenariu în care PSD îl alungă pe Bolojan este că va urma un faliment atât de brutal încât PSD și orice partid asociat vor deveni irelevante, în 2028. 

Fizicianul Cristian Presură a rugat AI-ul să-i scrie trei fraze despre fizică în stilul Călin Georgescu
Politică

Fizicianul Cristian Presură a rugat AI-ul să-i scrie trei fraze despre fizică în stilul Călin Georgescu

Fizicianul Cristian Presură scrie pe Facebook a rugat AI-ul să-i scrie trei fraze despre fizică în stilul Călin Georgescu și, la finalul acestui experiment, a apreciat că „AI-ul i-a recunoscut stilul!”. Presură și-a luat doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, și a publicat mai multe cărți la Editura Humanitas, printre care Fizica povestită (Humanitas, 2014), O călătorie prin univers (Humanitas, 2019), Care e diferența dintre un copil și un laptop? (Humanitas, 2020). Citește și: Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori Cristian Presură a rugat AI-ul să-i scrie trei fraze despre fizică în stilul Călin Georgescu Presură nu a precizat ce AI a folosit.  „I-am zis lui AI: "fa-mi 3 fraze despre fizica in stilul lui calin georgescu". Si mi-a dat asta : - Energia care mișcă stelele este aceeași care ne cheamă pe noi să ne regăsim locul în acest întreg viu. - Fizica nu este doar o știință a particulelor, ci o chemare la înțelegerea armoniei universului în care trăim.. - Atunci când descifrăm natura, nu cucerim lumea, ci ne apropiem de sensul ei adevărat.   AI-ul i-a recunoscut stilul!”, a scris Presură pe Facebook.  Însă un comentator, Pan Bonobo, susține că AI-ul Google, Gemini, i-a oferit alte variante: „«Gravitația nu e o forță, e o rugăciune a pământului» ​«Entropia este doar oboseala sufletului neamului» «Atomul e o sferă de tăcere dacică» «Viteza luminii e doar pasul mătăsos al străbunului» ​«Magnetismul e dorul pământului de sine însuși» ​«Gaura neagră e gura de rai a universului»”.   

Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori
Politică

Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori

Neînfricata Diana Șoșoacă, președintele SOS România, se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” solicitată de Parchetul General. Ea este acuzată de nu mai puțin de 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, cultul persoanelor vinovate de genocid, lipsire de libertate sau ultraj.  Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ Parlamentul European urmează să voteze dacă i se ridică sau nu imunitatea.  Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” Șoșoacă a fost invitată luni, la ora 10 dimineața, la Parchetul General, inclusiv pentru a preciza dacă este sau nu de acord cu această expertiză psihiatrică. „Potrivit actelor comunicate, sunt invocate fapte abracadabrante legate de afirmații făcute în spațiul public inclusiv pe teme istorice, politice și de interes național, iar în același timp mi se solicită exprimarea acordului pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, cu privire la declarațiile și opiniile politice, procedură pe care o consider extrem de gravă și profund abuzivă, bolșevică și fascistă. Această citație vine după demersurile făcute de Parchetul General pentru ridicarea imunității mele europarlamentare și după audierea din 24 martie, desfășurată într-un climat pe care îl consider ostil și abuziv.”, a transmis președintele SOS România într-un comunicat. Ea a mai afirmat că „astfel de metode amintesc de practici pe care credeam că România le-a abandonat, metode bazate pe intimidare, pe presiune psihică și pe încercarea de a testa rezistența psihică a celui care refuză să se supună ordinelor unui regim dictatorial,până la epuizarea acestuia, exact ca în anii ’50”. 

PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ
Politică

PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ

PSD a înființat grupul intern de whatsapp „Jos Guvernul”, dar președintele partidului, Sorin Grindeanu, se jenează să spună dacă e activ pe această platformă. Întrebat despre existenţa grupului intern de whatsapp al PSD "Jos Guvernul", el a răspuns că este interesat de „grupul mare, al românilor". Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul” „Eu fac parte din multe grupuri, în general grupurile cu români şi despre români. E un grup care mă interesează pe mine, e un grup mare al românilor. Nu ăstea de dialog intern", a răspuns Grindeanu, într-o conferinţă de presă.  PSD Dâmboviţa a votat, sâmbătă, împotriva continuării participării la guvernare "în actuala coaliţie, cu actualul premier".Propunerea a fost făcută de liderul PSD Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, la Conferinţa Judeţeană a Ligii Aleşilor Locali PSD, la care au fost prezenţi preşedintele partidului, Sorin Grindeanu, şi mai mulţi miniştri social-democraţi. „Eu aş vrea astăzi, aici, la Târgovişte, să supun la vot colegilor mei din PSD Dâmboviţa dacă sunt de acord sau nu să continuăm în această coaliţie, cu actualul prim-ministru, cu partide toxice şi, bineînţeles, aşa cum suntem astăzi. Stimaţi colegi, sunteţi de acord să mergem mai departe în actuala coaliţie? Cine este pentru? Nimeni. Împotrivă? Deci toată lumea a votat pentru a schimba regula în coaliţie", a spus preşedintele PSD Dâmboviţa, Corneliu Ştefan.  Preşedintele Ligii Aleşilor Locali PSD Dâmboviţa, primarul comunei Şotânga, Constantin Stroe, a declarat, sâmbătă, că guvernarea este acum ca o horă mare, "doi paşi înainte, doi înapoi", dar "vine USR şi fură mireasa". „Vizavi de mândra noastră guvernare, domnule preşedinte, suntem ca la nuntă. În sensul că e un fel de horă mare, doi paşi în spate, doi paşi în faţă, doi în spate. Când e bine, e o periniţă, ne pupăm cu toată lumea. Dar, conform tradiţiei, vine USR şi fură mireasa. Acum problema se pune de maniera următoare: ce facem cu pocânzeii, cu mesenii? Mai luăm darul sau nu îl mai luăm? Şi aici - ori ginerele se supără ca măgarul pe sat şi ne vedem de treaba noastră, ori o înghiţim şi pe asta, aducem mireasa înapoi, negociem", a spus primarul PSD Constantin Stroe. 

Cum fentează penelistul Boc reorganizarea cerută de premierul liberal Bolojan
Politică

Cum fentează penelistul Boc reorganizarea cerută de premierul liberal Bolojan

Cum fentează penelistul Boc reorganizarea cerută de premierul liberal Bolojan: mută angajații într-o nou entitate, Centrul de Cultură Urbană, arată Actual de Cluj. Această publicație locală explică faptul că direcțiile culturale nu pot fi restructurate. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România Cum fentează penelistul Boc reorganizarea cerută de premierul liberal Bolojan „Noua entitate ar urma să aibă 55 de posturi și să preia activitatea actualei Direcții de Cultură Urbană, dar și atribuții din alte servicii ale primăriei cum ar fi cel de administare a Bazelor Sportive, compartimente care au în prezent 27 de posturi (2 vacante și 3 tremporar vacante), repectiv 11 posturi (toate ocupate), dacă se iau în calcul datele publice de pe site-ul instituției (...) Schimbarea vine în contextul în care Primăria trebuie să se încadreze în noile limite de personal impuse de legislația națională. Pentru anul 2025, numărul maxim de posturi în aparatul propriu este de 720, iar după reducerea de 30% ar trebui să ajungă la 504. Pentru a respecta aceste praguri, instituția ar trebui să desființeze 62 de posturi vacante și 126 de posturi ocupate, dacă se iau în calcul simulările făcute de Prefectura Cluj (...) În acest context, înființarea Centrului de Cultură Urbană apare ca o soluție de reorganizare și redistribuire a personalului pentur a nu da oameni afară din Primărie, mai ales că stucturile culturale nu sunt afectate de reforma administrației locale din ordonanța 7/2006 inițiată de premierul Ilie Bolojan”, arată Actual de Cluj.  În februarie, Bihoreanul arăta cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: își transferă angajații la Asociația Comunelor din România (ACoR), un ONG, și apoi încheie contracte de prestare servicii cu această organizație.

ANALIZĂ Eternul Raed Arafat: de când conduce DSU, de ce scandaluri a scăpat și care sunt noile acuzații. Deși respinge orice suspiciune, procurorii i-au luat telefonul
Politică

ANALIZĂ Eternul Raed Arafat: de când conduce DSU, de ce scandaluri a scăpat și care sunt noile acuzații. Deși respinge orice suspiciune, procurorii i-au luat telefonul

Eternul Raed Arafat conduce Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) din 2014, din guvernarea Ponta, și în decurs de 13 ani a scăpat de nenumărate scandaluri, de la modul în care s-a intervenit la Colectiv la achizițiile din perioada pandemiei, a căror ilegalitate a fost constatată chiar de Curtea de Conturi.  Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Acum, DSU este suspectat că salariza medici angajați și la spitale de stat - Floreasca și Gerota, din București - care nu dădeau pe la serviciu. Situația ar data din octombrie 2021. Deși șeful DSU respinge orice suspiciune, procurorii i-au luat telefonul lui Arafat. Antena 1 susține că cei care erau salarizați fără să facă nimic sunt „medici de top”. Mai sunt vizate de anchetă două spitale din ţară, în Mureş şi Bihor, suspiciunile fiind aceleași. Ieri, procurorii militari au ridicat de la Spitalul Floreasca contractele individuale de muncă ale celor doi medici, fişe de post, pontaje care să facă dovadă că aceştia au fost la locul muncă, arată Antena 1. Eternul Arafat: de când conduce DSU, de ce scandaluri a scăpat  Raed Arafat, născut la 24 mai 1964, la Damasc, în Siria, este de origine palestiniană. S-a stabilit în România în 1981, a studiat medicina la Cluj, în 1991 a creat ONG-ul SMURD, iar în 1998 a primit cetățenia română.  Din 2007, când a fost numit subsecretar de stat în ministerul Sănătății, conduce de facto sistemul intervențiilor de urgență. În ianuarie 2014, premierul Ponta a creat, special pentru Arafat, Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul ministerului de Interne, în cadrul căruia sunt coordonate toate serviciile de urgență, inclusiv pompierii și salvarea, protecția civilă, răspunsul medical de urgență prespitalicesc, salvarea aeriană și departamentele de urgență. De ce scandaluri majore a scăpat Arafat: Dosarul Colectiv, unde există un document oficial, respectiv raportul Corpului de Control, care aduce acuzații serioase. Raportul a concluzionat că intervenția de urgență de la Colectiv a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație, cauzată în principal de lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și bază materială deficitară. Modul de acțiune al instituțiilor implicate a fost apreciat ca fiind unul sub medie. În 2019, Libertatea a prezentat un film cu imagini cu Arafat vorbind la telefon printre victimele incendiului de la Colectiv, care aveau nevoie de ajutor, cu echipe dezorganizate și neglijente în noaptea tragediei. Filmul nu fusese predat procurorilor fiindcă aceștia nu l-ar fi cerut.  Raed Arafat și Nicolae Bănicioiu au fost acuzați că au întârziat transferul răniților din Colectiv în afara țării și au susținut că „avem de toate" pentru a-i trata, chiar dacă România nu avea condiții pentru a îngriji astfel de pacienți. Multora dintre ei, întârzierea transferului în afara țării le-a fost fatală. După șase zile de la tragedie, autoritățile au admis în cele din urmă că au nevoie de ajutor din afară și au început să transfere pacienți. Numărul de paturi pentru mari arși s-a dovedit insuficient. În plus, medicii din străinătate au arătat că răniții au ajuns în spitalele lor cu bacterii periculoase. În raportul special privind gestionarea resurselor publice în timpul stării de urgență, Curtea de Conturi a României a identificat nereguli financiare semnificative, evaluate la aproape 700 de milioane de lei. Deși raportul vizează multiple instituții, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) au fost în centrul unor acuzații legate de modul în care au fost realizate achizițiile de echipamente medicale. Curtea a identificat cazuri în care IGSU (aflat sub coordonarea DSU) a efectuat plăți către furnizori care nu au respectat termenele de livrare sau nu au livrat deloc produsele contractate, fără a aplica penalități sau a recupera sumele - una din numeroasele acuzații. Din cauza gravității neregulilor (inclusiv suspiciuni de abuz în serviciu și fals), Curtea de Conturi a sesizat oficial DNA în 2021 pentru achizițiile derulate prin IGSU în perioada stării de urgență. Presa a scris și despre alte achiziții dubioase derulate de DSU, dar Arafat a respins acuzațiile, iar procurorii nu au deschis anchete.

Grindeanu, noi mitocănii către premier: „Ilie, este despre economie, nu este despre sărăcie”
Politică

Grindeanu, noi mitocănii către premier: „Ilie, este despre economie, nu este despre sărăcie”

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, lansează noi mitocănii către premier: „Ilie, este despre economie, nu este despre sărăcie”, a spus el la o reuniune PSD de la Slatina. Grindeanu a prezentat cele trei variante pe care le are PSD după 20 aprilie: schimbarea premierului și a unor ministere, retragerea în opoziție sau continuarea în formula actuală. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus „Eu am prezentat azi cele 3 scenarii, ca acum, cu Bolojan, să trecem în opoziție sau să existe o reconfigurare în interiorul acestei coaliții proeuropene”, a spus liderul PSD. Grindeanu, noi mitocănii către premier: „Ilie, este despre economie, nu este despre sărăcie” „Asta e o întrebare legată de stabilitate pe care văd că o pun mai ales cei care îşi doresc să nu se întâmple nimic. (...) Stabilitatea este bună atunci când îţi aduce prosperitate. Ştiţi că avem stabilitate şi în Belarus, avem stabilitate şi în Coreea de Nord. Dar asta nu înseamnă că e prosperitate. Şi chiar şi în Rusia e stabilitate. Stabilitatea este bună atâta timp cât duce la o viaţă mai bună, în cazul nostru, pentru români, deci dacă duce la prosperitate. Atâta timp cât te înscrii în regulile constituţionale şi democratice, nu văd de ce trebuie să fugim de anumite acţiuni care poată să ducă la un act de guvernare mai bun, mai coerent, la politici publice mai bune pentru cetăţenii pe care îi guvernezi, să spunem, la un dialog mai bun în interiorul coaliţiei de guvernare. Nu vă supăraţi pe mine, dar nu consider necesar că trebuie să continui doar de dragul stabilităţii, care nu duce la prosperitate, dovadă ceea ce vă spuneam la început, o coaliţie care funcţionează prost şi vedem cu toţii asta în fiecare zi”, a mai spus liderul PSD.  În cazul în care PSD sau AUR vor depune o moțiune de cenzură, Bolojan a spus că nu își va da demisia înainte de vot. „Nu se pune problema unei demisii, dată fiind situaţia în care suntem şi responsabilitatea pe care am angajat-o atunci când am acceptat să fiu premier”, a anunţat Bolojan.

Savonea vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale. Însă ICCJ a ascuns anexa care arăta cât are Guvernul de plătit
Politică

Savonea vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale. Însă ICCJ a ascuns anexa care arăta cât are Guvernul de plătit

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale: ICCJ a transmis Executivului o așa-numită „plângere prealabilă” „împotriva refuzului nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanţelorde a asigura şi pune la dispoziția reclamantei toate fondurile necesare pentru platadrepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionaleîndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, conform anexelor laprezenta”.  Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Însă ICCJ nu a publicat exact anexele. Acestea ar arăta exact ce sume au câștigat judecătorii dând statul în judecată pentru a-și mări astfel salariile.  Savonea vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale Inițial, Guvernul Bolojan prevăzuse 4,5 miliarde de lei pentru salariile judecătorilor, dar ulterior a tăiat peste 1,4 miliarde de lei din această sumă.  Acum, ÎCCJ vrea ca Guvernul să rectifice bugetul și să-i dea banii înapoi. „În caz de nesoluționare favorabilă a prezentei plângeri prealabile, ne rezervăm dreptulde a sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul Legii nr. 554/2004.Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspundereaautorităților publice sesizate, ci şi, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care aucontribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanțeiobligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentruprejudiciul cauzat prin întârziere. În plus, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi despăgubiri pentru neexecutarea obligației”, amenință ICCJ. 

Grindeanu desființează „stabilitatea”, după ce la Bruxelles, i s-a recomandat să o mențină: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus”
Politică

Grindeanu desființează „stabilitatea”, după ce la Bruxelles, i s-a recomandat să o mențină: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus”, a spus el, la Antena 3. Președinta Parlamentului European, Robert Metsola, în scurta postare de pe Twitter unde consemna întâlnirea cu Grindeanu, a scris că a „subliniat nevoia de stabilitate”. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Grindeanu desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus” „Dacă vezi și ajungi la concluzia că lucrurile nu merg în direcția bună, eu cred că e de datoria ta să încerci să le schimbi, să le faci să funcționeze, să meargă în direcția bună. Fiindcă altfel, dacă continuăm doar de dragul unei stabilități care poate fi, cum să spun, reinstaurată într-o perioadă foarte scurtă, s-ar putea să aduci mult mai mult daune întregului context, decât să iei o decizie poate dureroasă, poate care într-o săptămână aduce neclaritate, dar după aceea să mergi într-o direcție mai bună. Eu nu cred că trebuie să punem tot timpul această, să zicem, stabilitate – care e importantă; și nu vreau să fiu înțeles greșit, că nu contează. Contează, efectiv contează. Asta am discutat și cu doamna președinte Metsola despre acest lucru. Dar mai pică guverne. Se mai întâmplă lucruri în Europa. În Danemarca au fost alegeri anticipate în plină criză legată de Groenlanda. Lucrurile țin atâta timp cât sunt în cadrul democratic. Cât sunt în limitele constituționale, sunt absolut în regulă. Și atâta timp cât se păstrează o linie pro-europeană într-o coaliție de partide pro-europene. Dacă în interiorul acestei coaliții încerci să faci rearanjări, eu cred că e un lucru bun, ca să faci lucrurile să funcționeze mai bine”, a declarat Grindeanu.   

Suveranistul Ponta a ascuns tricoul echipei Turciei sub cel al României în filmarea de pe Facebook
Politică

Suveranistul Ponta a ascuns tricoul echipei Turciei sub cel al României în filmarea de pe Facebook

Suveranistul Victor Ponta a ascuns tricoul echipei de fotbal a Turciei sub cel al României în filmarea de pe Facebook în care s-a lăudat că este prezent la meci. Ponta are un apartament la Istanbul, a început să învețe turca, în 2021, și este cunoscut pentru apropierea sa de președintele Turciei, Recep Tayip Erdogan. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Suveranistul Ponta a ascuns tricoul echipei Turciei sub cel al României în filmarea de pe Facebook Într-o filmare postată pe Facebook, Ponta arată că îi este greu să se decidă dacă va îmbrăca tricoul Turciei sau al României. El spune: „Ai, ai, ai...greu, greu, greu, greu...Bu akșam cok cok cok zor!”, după care pupă ambele tricouri. „Dar, totuși, în seara asta...Bu akșam...haidi”, mai anunță el, și îmbracă tricoul României.  Însă un jurnalist de la Pro TV, Paul Anghelescu, remarcă faptul că, într-o filmare de pe stadion, Ponta avea tricoul Turciei sub cel al României. „Victor Ponta, suveranist și fost prim-ministru al României, prezent pe stadion la meciul Turcia–România, purtând un tricou al Turciei pe sub cel al Naționalei României :))”, a arătat Anghelescu.  „Pe sub cel al Turciei purta unul al Chinei”, comentează Liviu Florea. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră