marți 26 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8344 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne

Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne pentru că l-a definit drept partid „pro-rus”, „extremist” și „alcătuit din troli”: formațiunea condusă de George Simion a declanșat o cale excepțională de atac împotriva Ioanei Constantin, moderatoare la postul B1 TV, după ce a pierdut în primele două etape. Citește și: Judecătorii au decis că putem spune că AUR face propagandă pro-rusă: jurnalista Ioana Constantin a câștigat definitiv procesul cu partidul lui George Simion Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne AUR susține că ea i-a adus „grave daune de imagine” întrucât a susținut că formațiunea lui George Simion este „filo-rusă” și „anarhică”. „De asemenea, intimata invocă drept justificare a denigrărilor aduse Partidului și faptele unor terți, mai exact Călin Georgescu și Diana Iovanovici Șoșoacă”, se plânge AUR la judecător. Citește și: Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu, care întreba, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din 2 Mai. Și ea a dat statul în judecată pentru salariu mai mare În octombrie, instanța a decis că Ioana Constantin nu trebuie să fie sancționată pentru afirmațiile ei: „Instanța reține că afirmațiile făcute de către pârâtă (Ioana Constantin) se suprapun peste o bază factuală, respectiv declararea co președintelui AUR, George Simion, persoană indezirabilă și interdicția de a intra în Moldova (la acel moment) precum și propunerea acestui partid pentru funcția de prim ministru a lui Călin Georgescu, persoană de notorietate cunoscută cu afinități pro ruse, precum și promovarea/preluarea de articole de presă de către canalele media rusești. Instanța constantă că acestea sunt informații publice ce se găsesc disponibile la o simplă căutare în spațiul online, iar instanța le apreciază suficiente pentru a aprecia că pârâta a avut o bază factuală pentru afirmațiile sale, contrar susținerilor reclamantului”. „Domnule Ciolacu și domnule Ciucă, stați la rând cu lupta asta cu AUR. Voi singuri ziceți că aveți nevoie de 2 partide comasate să vă luptați cu AUR-ul lui Simion, eu l-am bătut de 2 ori în instanță de una singură. Și vrea și a treia oară, înțeleg. În România, zilnic, politicieni, jurnaliști, cetățeni simpli numesc AUR partid extremist și pro-rus. Pe ei nu i-a dat în judecată AUR, nu i-a dat în judecată Simion. De ce doar pe mine? Lungă istorie (politică). Poate o spun cândva”, a scris, azi, Ioana Constantin pe Facebook.

Ioana Constantin, Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne Foto: Facebook
Costurile nerușinate ale șoselei lui Flutur Foto: Inquam/Casian Mitu
Eveniment

Costurile nerușinate ale șoselei lui Flutur

Costurile nerușinate ale șoselei lui Gheorghe Flutur, centura Gura Humorului, comparate cu două tronsoane de autostradă prin munte: „investiția” Consiliului Județean (CJ) Suceava este incomparabil mai scumpă. Azi, un vicepreședinte al CJ Suceava, Vasile Tofan, a susținut că centura Gura Humorului costă astronomica sumă de 539 de milioane de euro fiindcă trece printr-o zonă muntoasă. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Flutur este din 2016 președinte al Consiliului Județean Suceava. Costurile nerușinate ale șoselei lui Flutur „Am întrebat și noi despre prețuri și ni s-a răspuns, cu privire la centura Gura Humorului, că este parte a Autostrăzii Nordului, pe 4 benzi, iar pe o porțiune de peste 5 km este prevăzută construirea unor viaducte sprijinite cu stâlpi de beton în albia râului Moldova”, a susținut Tofan, pentru Monitorul de Suceava. Însă în România sunt autostrăzi de aproximativ aceeași lungime, cu lucrări mult mai spectaculoase, care nu se apropie de costurile uriașe ale centurii Gura Humorului. O comparație: Centura Gura Humorului va avea 10,14 km și un cost de 539 de milioane de euro. În mai 2023, costul era de 314 milioane de euro, deci majorarea este de circa 75%, mult peste inflație. Tronsonul 1, Sibiu-Boița, de pe ruta Sibiu-Pitești,a fost finalizat de austriecii de la Porr cu doar 613 milioane de lei, fără TVA (circa 150 de milioane de euro, cu TVA). Tronsonul are 13,17 km și include 27 poduri și pasaje, 27 podețe, un viaduct 414,7m lungime, un viaduct de 651,4m lungime, două spații de servicii, un centru de întreținere și coordonare, două noduri rutiere. Viaductul de la Tălmaciu este cel mai spectaculos viaduct din România. Tronsonul 4, Tigveni-Curtea de Argeș, tot pe ruta Sibiu-Pitești, construit tot de Porr, are cu circa 280 de metri mai puțin decât centura Gura Humorului, respectiv 9,86 km. Este unul din cele mai dificile tronsoane de autostradă. Costul, majorat în septembrie 2023, este de circa două miliarde de lei. Însă acest tronson va include tunelul Momaia, care are 1,4 kilometri, fiind primul tunel (forat) în execuție pe o autostradă în România. Pe această secțiune vor fi realizate 13 lucrări de artă, dintre care 12 poduri, pasaje și viaducte, cel mai lung viaduct fiind de 630 de metri. Cuprinde și construcția unui nod rutier la Țigveni, unde va face conexiunea cu Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești. Viaductul de la Tălmaciu „Ne pare rău că orice demers de bună-credință ajunge să fie interpretat politic și cu multă răutate”, s-a plâns vicepreședintele CJ Suceava, Vasile Tofan, după ce a votat pentru costul uriaș al centurii Gura Humorului.

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu Foto: Facebook
Eveniment

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu, de la judecătoria din Mangalia, care striga, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din stațiunea 2 Mai: ea câștiga, în medie 12.500 de lei pe lună. Citește și: Afacerea lui Pablo, alpaca lui Godină, gâfâie: încasări de doar 33.000 de lei pe an și datorii de 69.000 de lei. În 2023, alpaca s-a apucat de turism: a deschis o pensiune în Brașov Potrivit relatărilor din presa centrală, judecătoarea Popoviciu a făcut prezența și a strigat numele lui Sebi Olariu, unul dintre cei doi tineri uciși în accident. “Când a întrebat dacă băiatul meu este în sală… Nu am văzut în viaţa mea un asemenea judecător. Îi voia buletinul”, a declarat tatăl adolescentului mort. Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu În declarația de avere din 2022, care se referăla anul fiscal 2021, ea consemnează un salariu anual net de 150.692 de lei, deci puțin peste 12.500 de lei. În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, ea declară 28.738 de lei de la judecătoria Ineu, alți 109554 lei de la judecătoria Mangalia și așa numite „diferențe salariale” și „dobândă diferențe salariale” în valoarea totală de 18.300 de lei. Aceste sume câștigate în instanță se plătesc însă în tranșe, în funcție de disponibilitățile ministerului de Finanțe, așa că este posibil ca în anii următori ea să beneficieze de plăți mult mai mari. Judecătoarea din Mangalia Ancuța Ioana Popoviciu a devenit celebră după ce a întrebat în sala de judecată dacă adolescentul mort în accidentul de la 2 Mai este prezent. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că va fi verificată de Inspecția Judiciară „cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unor eventuale abateri disciplinare”. Incidentul s-a petrecut la primul termen de la Judecătoria Mangalia al procesului în care este judecat Vlad Pascu, cel care s-a urcat drogat la volan pe 19 august 2023 și a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri, în stațiunea 2 Mai, din județul Constanța, ucigându-i pe doi dintre ei. Popoviciu a avut o carieră profesională modestă: a absolvit, în 2006, Dreptul la universitatea din Oradea, iar din 2011 este judecător. Ea a lucrat la judecătoria din Ineu până în 2022, când s-a mutat la Mangalia. Ea a mai fost sancționată cu avertisment pentru că nu judeca dosarele „cu celeritate”.

Șoșoacă Silvestru îi reproșează soției că nu ia bani de la ruși, ca Simion și Lulea
Politică

Șoșoacă Silvestru reproșează soției că nu ia bani de la ruși

Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, îi reproșează soției sale, Diana Șoșoacă, că nu ia bani de la ruși: Citește și: Soțul Dianei Șoșoacă sugerează că aceasta l-ar fi înșelat. Soții Șoșoacă sunt în plin război înainte de alegeri. Silvestru Șoșoacă spune despre soția sa că e „psihopată” „Simion și Lulea spală câte șase milioane pe an banii mafiei transnistrene, adică ai Rusiei, ce să mai, în România, și tu de duci ca proasta paravanul lor”. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Afirmațiile lui Șoșoacă Silvestru, care este certat cu soția sa, apar într-o înregistrare difuzată pe TikTok, pe contul „Dincolo de știri”, administrat de Realitatea TV. Silvestru Șoșoacă pare că discută, în această înregistrare, cu jurnalista Gabriela Calițescu, de la Nașul TV, căreia i se plânge, într-o conversație de circa 20 de minute, de relația proastă cu soția sa. În prima parte a înregistrării difuzate pe TikTok, la minutul 2.55, Silvestru Șoșoacă se laudă că soția sa a fugit în baie, ca să nu o „plesnească” pentru că se ducea la ambasada Rusiei. Cel de-al treilea soț al senatoarei îi reproșează această vizită, darsugerează că ea ar fi trebuit să ia bani de la Msocova, așa cum ar face liderii AUR. Înregistrare „Dincolo de știri” Șoșoacă Silvestru reproșează soției că nu ia bani de la ruși „Pe la cinci dimineața, pe la cinci jumate, noi urlam unul la altul. S-a băgat în baie să n-o plesnesc, de nenorocită cât e! I-am spus: eu nu vin cu tine la Ambasada Rusiei! Pe mine m-ai întrebat dacă vreau să merg? M-ai întrebat dacă e momentul oportun? Sau doar cu proștii tăi cu care vorbești în jur? Nu se ducea, diun punct de vedere al PR-ului, nu te mai duci la ruși, dă-te-n…cu rușii tăi cu tot, că mă scoți dracului din sărite! Îți dă vreun milion de euro careva de acolo că le-ai salvat onoarea? Îți dă un căcat! Simion și Lulea spală câte șase milioane pe an banii mafiei transnistrene, adică ai Rusiei, ce să mai, în România, și tu de duci ca proasta paravanul lor. Să-ți dea și ție măcar 600.000 din ei că tot ești paravan de prost sau ești paravan pe gratis? Și a doua zi am avut dreptate: dă ăia 51 de oameni afară, că s-a dus ea și pe Kuzmin l-a mâncat în cur să zică el că ne înțelegem bine cu românii și speră într-o relație…70% a fost declarația lui Kuzmin, 30% a fost prezența ei acolo. Îți dai seama în ce conflict diplomatic ai reușit să bagi România, nu?”, a perorat Șoșoacă.

PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL

PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL: edilul-șef din Deta (Timiș) a devenit social-democrat. Transferul a fost anunțat public de Alfred Simonis, președinte al Camerei Deputaților și unul dintre liderii social-democrați foarte apropiați de Marcel Ciolacu. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului A trecut, azi, la PNL și fostul primar liberal al comunei Sandra, suspendat din funcție de prefect până la finalizarea procesului privind acuzațiile de incompatibilitate, sesizate de ANI. PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL „Sunt doi oameni gospodari care nu au nevoie de prezentari. Sunt doi oameni performanti din administratia locala care vor candida in 2024 din partea PSD”, a spus Simonis,care este și liderul social-democratilor din Timis. Cei doi au explicat motivele pentru care au ales o alta cale politica. „In 9 iunie 2024 voi candida la functia de primar al Orasului Deta din partea PSD. Partidul Social Democrat este in momentul de fata un partid reformat. M-au convins cu rezolvarea unor probleme legate de administratia locala. Am avut in ultimul timp discutii cu Alfred Simonis si cu lideri la nivel national si judetean. Al doilea motiv pentru care am decis sa plec in echipa PSD… Am semnalat ca suntem nemultumiti de cum se impart banii pentru cofinantari. Nu am nimic cu fostii mei colegi din PNL, dar ce am cu acest tandem nociv care conduce filiala judeteana. Am intalnit aici oameni deosebiti cu care sunt convins ca voi lucra bine”, a declarat Petru Român, care conduce de 4 mandate Orasul Deta, citat de Opinia Timișoarei. „În 9 iunie voi candida din partea PSD. În ultimii 4 ani nu am fost susținut la nivel de Consiliu Județean, ni s-au tăiat din fondurile ce veneau de la guvern. Trebuie să fim în interesul cetățenilor, iar Consiliul Județean trebuie să vină în sprijinul locuitorilor”, a precizat Luchian Savu, primarul suspendat al comunei Sandra, ales încă din 2012. La 19 februarie a trecut la PSD și primarul Teodor Coste, din comuna Tinca, Bihor. El este primar în această localitate încă din 2008.

Bolojan răspunde propunerilor de a fi premier
Politică

Bolojan, amenințare voalată

„Voi explica în mai”, spune președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, despre votul său împotriva alianței PSD-PNL. Publicația locală Bihoreanul l-a chestionat pe Bolojan în legătură cu acest vot, însă acesta a refuzat să ofere alte explicații. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului „«Mai mult decât am spus în Biroul Politic Național nu pot spune acum. Nu dau alte declarații acum», a pus punct discuției președintele PNL Bihor”, scrie Bihoreanul. Bolojan, amenințare voalată În mai se vor depune candidaturile la alegerile locale, iar afirmația lui Bolojan ar putea fi interpretată ca o amenințare voalată la adresa PNL. Nici primarul din Oradea, Florin Birta, nu a vrut să dea declarații pe tema alianței PSD-PNL. Și el s-a opus acestei alianțe. „Este o eroare să facem liste comune la europarlamentare. Este un dezastru, ne pierdem identitatea și nu o să mai revină electoratul la viitoarele alegeri spre PNL”, ar fi spus Bolojan în ședința Biroului Permanent al PNL. La această ședință s-a decis cu 58 voturi pentru, 2 abțineri și 5 împotrivă atât comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe data de 9 iunie, cât și ca PNL să prezinte o listă comună cu PSD de candidați la Parlamentul European. Cei 5 lideri din PNL, care au votat împotriva comasării alegerilor și a listelor comune la europarlamentare cu PSD, sunt Ilie Bolojan, Florin Birta, Ioan Turc (primarul din Bistrița), Robert Sighiartău, Florin Cîțu și Cristian Buican. „La BPN -ul de azi am votat ÎMPOTRIVA listei comune PNL-PSD la alegerile pentru Parlamentul European. Niciodată nu voi vota un socialist/pesedist! Este o alianță toxică pentru români și pentru PNL”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Încă un spital de stat în faliment Foto: Brasov.net
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Firea, avalanșă de postări meditativ-melancolice Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Firea, avalanșă de postări meditativ-melancolice

Gabriela Firea, avalanșă de postări meditativ-melancolice după ce Ciolacu i-a retezat intenția de a candida la primăria Capitalei: „Răbdare, răbdare, răbdare”, a scris ea pe Facebook, citându-l pe părintele Ilie Cleopa. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Firea, avalanșă de postări meditativ-melancolice „Ce urât!”a fost reacția Gabrielei Firea când președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus că ea și Sebastian Burduja au șanse egale la primăria București. Surse politice din PSD și PNL susțin că, după comasarea alegerilor și decizia de candida pe liste comune la Parlamentul European, cele două partide caută un independent care să candideze la funcția de edil-șef al Capitalei. Într-o altă postare, care pare a se referi la atitudinea excesiv de politicoasă a lui Marcel Ciolacu față de ea, Firea o citează pe socialista Sofia Nădejde: „Sfârșiți odată cu tratamentul cel copilăresc ce ne dați...de a ne săruta mâinile și a ne compara cu îngerii, iar în absență a ne trata de paria”. „Sunt cuvinte care au consecințe și sunt tăceri care au motive” este un alt panseu postat de Firea, la 21 februarie. „Adevărul va prevala în cele din urmă acolo unde se depun eforturi pentru a-l scoate la lumina”, mai scrie ea, citându-l pe George Washington. „Sotia mea nu va mai fi candidat la Primaria Capitalei, eu ma simt extraordinar de bine ca va avea timp sa se ocupe de copii. În ultimele sondaje reale are peste 32%. Azi va fi un alt candidat.”, a spus Pandele, la postul de televiziune România TV. Întrebat dacă Firea vrea să candideze pentru un post de europarlamentar, Pandele a spus: „Nu stiu absolut nimic.”

Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului Foto: Facebook
Politică

Probabil cea mai scumpă șosea din România

Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului, care are circa 50 de kilometri. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei Orașul are circa 13.000 de locuitori. Centura va fi construită printr-un „parteneriat” în Consiliul Județean Suceava și CNAIR. Probabil cea mai scumpă șosea din România Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, ieri, indicatorii tehnico-economici pentru şoseaua de centură Gura Humorului, parte a Autostrăzii Nordului, costurile fiind estimate la circa 539 de milioane de euro, respectiv 2.698.840.811,24 lei (cu TVA), din care construcţii-montaj (C+M) 2.318.151.912,36 lei. Acest consiliu județean este condus de Gheorghe Flutur, prim-vicepreședinte al PNL. Pentru comparație, costurile porțiunii din nord al autostrăzii de centură a Capitalei sunt de circa 2,35 miliarde de lei, dar fără TVA. Însă aceasta este o autostradă de circa 50 de kilometri, iar costurile exproprierilor sunt mult mai mari în Ilfov. Vicepreședintele CJ Suceava Vasile Tofan a arătat că varianta de ocolire Gura Humorului este proiectată la profil de autostradă (profil de munte), cu o lungime de 10.142,04 m având o viteză de proiectare de 100 km/h, cu 2 benzi de circulație pe sens, cu benzi de încadrare și staționare de urgență, o zonă mediană, având o lățime totală a platformei de 23,50 m. Pentru comparație, lățimea platformei pe autostrada București este de 26 de metri, iar viteza cu care se va putea circula va fi de 140 km/h. CJ Suceava speră să obțină finanțare din surse europene, prin Programul Transport 2021-2027. Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, s-a abținut de la vot, arătând că are un teren pe traseul centurii. Pe rețelele sociale, sucevenii au protestat față de acest cost imens. „Este un cost uriaș”, a scris jurnalista Oana Șlemco, de la Intermedia TV. „Politic, Suceava e Italia anilor 80-90 când mafia domina toate instituțiile statului și singura diferență e că acum toți «lucrează» doar prin instituții cheie!”, a răspuns, la o postare a lui Șlemco, Vasile Bolohan.

România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

România a notificat NATO candidatura Iohannis secretar general

Corespondenta Bloomberg la Casa Albă, Jennifer Jacobs, anunță pe X/Twitter că România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general al alianței nord-atlantice. Ea apreciază că acest demers va „complica” eforturile altor aliați de a-l plasa pe fostul premier olandez Mark Rutte în acest post. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general „Scoop: România i-a notificat pe ceilalți membri NATO că intenționează să îl nominalizeze pe președintele său, Klaus Iohannis, drept candidat la funcția de secretar general al NATO, potrivit@nat_droz @PeterMartin_PCM Va complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a scris Jacobs. Scoop: Romania has notified other NATO members that it plans to nominate its president, Klaus Iohannis, as a candidate for NATO secretary general, per @nat_droz @PeterMartin_PCM. Will complicate other allies’ effort to install Mark Rutte as the next secretary general.— Jennifer Jacobs (@JenniferJJacobs) February 22, 2024 Natalia Drozdiak, @nat_droz, se ocupă de politica externă a NATO și UE, tot la agenția de presă Bloomberg. Peter Martin, @PeterMartin_PCM, este corespondentul Bloomberg pentru apărare și intelligence. Termenul folosit de Jacobs, „scoop”, presupune o exclusivitate, o știre publicată înaintea tuturor celorlalți. Regatul Unit a anunțat joi că îl susține pe premierul olandez Mark Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO. Politico a scris, ieri, că și președintele SUA, Joe Biden, l-ar susține pe fostul premier olandez. Ulterior, un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că „președintele Biden susține puternic candidatura premierului Rutte să fie următorul secretar general al NATO”.

România, cea mai scăzută pondere a persoanelor care au competenţe digitale Foto: Facebook
Eveniment

România, mai scăzută pondere persoanelor competenţe digitale

România este țara cu cea mai scăzută pondere a persoanelor din UE care au competenţe digitale de bază, arată Eurostat. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei România, cea mai scăzută pondere a persoanelor care au competenţe digitale Anul trecut, 55% din populaţia UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani avea cel puţin competenţe digitale de bază, existând decalaje semnificative în blocul comunitar, cu rate variind de la 83% în Ţările de Jos, la 28% în România, arată datele publicate joi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Nivelul educaţiei formale afectează nivelul competenţelor digitale ale persoanelor. În UE, decalajul de competenţe digitale de bază între persoanele cu nivel de educaţie ridicat (80%) şi cele cu educaţie formală scăzută sau fără (34%) este de 46 puncte procentuale (pp). Cel mai semnificativ decalaj a fost în Portugalia (66 pp), Grecia (63 pp) şi Malta (59 pp). În contrast, cel mai redus decalaj a fost în Estonia (12 pp), Finlanda (14 pp) şi Lituania (22 pp). Competenţe digitale mai scăzute sunt înregistrate în rândul categoriilor de vârste mai mari, atât la bărbaţi, cât şi la femei. De exemplu, la categoria de vârstă 65-74 ani, ponderea bărbaţilor care au cel puţin competenţe digitale de bază este redusă cu mai mult de jumătate comparativ cu cei în vârstă de 25-34 ani (69% comparativ cu 34%). Contrastul în rândul femeilor de categorii diferite de vârstă este chiar mai pronunţat: 71% din femeile cu vârsta între 25-34 ani au cel puţin competenţe digitale de bază, comparativ cu doar 25% la cele cu vârsta între 65-74 ani. La categoriile de vârstă 16-24, 25-34 şi 35-44, mai multe femei au cel puţin competenţe digitale de bază decât bărbaţii din grupe de vârstă similare. În rândul persoanelor de 45 sau mai mult, situaţia este inversă, ponderile sunt mai ridicate în rândul bărbaţilor, decalajul de gen adâncindu-se la categoriile de vârste mai mari. Indicatorul privind competenţele digitale este unul dintre indicatorii cheie de performanţă în contextul "Deceniului digital", care stabileşte viziunea UE pentru transformarea digitală. Ţinta pentru 2030 este ca 80% din cetăţenii UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani să aibă cel puţin competenţe digitale de bază.

Cum explicau liderii USL susținerea pentru Sorin Oprescu Foto: Gov.ro
Politică

Cum explicau liderii USL susținerea pentru Oprescu

Cum explicau, în 2012, liderii USL susținerea pentru „independentul” Sorin Oprescu: „Unul din proiectele reuşite, despre care se vorbeşte puţin, dar e o mare reuşită, până acum, este asocierea între noi, USL, şi primarul general”, spunea Crin Antonescu, în octombrie 2012, când acesta era președinte al PNL. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei În septembrie 2012, Oprescu, a fost pus sub urmărire penală pentru luare de mită și arestat preventiv pentru 30 de zile. Oprescu a fost prins primind 25.000 euro de la patru denunţători. În martie 2023, a fost condamnat la 128 de luni de închisoare, dar a fugit în Grecia. Cum explicau liderii USL susținerea pentru Sorin Oprescu Acum, surse politice susțin că PSD și PNL se pregătesc să susțină un independent la primăria Capitalei, numele cel mai vehiculat fiind al lui Cătălin Cîrstoiu, medic la spitalul universitar de urgență, la fel ca Oprescu. „USL îl sprijină pe Sorin Oprescu în calitate de candidat independent”, anunța, încă din august 2011, președintele Consiliului Național al PSD, Adrian Năstase. „Sunt convins că Sorin Oprescu, alături de un consiliu general care nu-l va bloca şi alături de un guvern care nu îl va sabota, ci ambele îl vor sprijini, va pune în practică toate proiectele pe care le are pentru Bucureşti”, spunea președintele PSD Victor Ponta, în 2012. Antonescu: „Un proiect care merge bine” „Mă bucur că, după ce Bucureştiul a avut doi primari care au furat, au minţit, au distrus Bucureştiul, alegerea, în 2008, a domnului Oprescu a reprezentat pentru noi o speranţă. Această speranţă s-a menţinut până în 2012, şi, acum, realegerea domniei sale ca primar general, dar într-o situaţie complet nouă, având alături de el un consiliu general care nu-l va bloca şi nu-l va sabota, ci îl va sprijini în continuare, şi având alături un guvern care nu îl va sabota, ci îl va sprijini în proiectele sale, sunt convins că toate acestea, strânse la un loc, reprezintă o oportunitate şi o şansă extraordinară pentru capitala ţării”, mai spunea Ponta, la acel moment și premier. „Unul din proiectele reuşite, despre care se vorbeşte puţin, dar e o mare reuşită, până acum, este asocierea între noi, USL, şi primarul general, pentru Primăria Capitalei, pentru că, repet, şi toata lumea o ştie, Sorin Oprescu a candidat ca independent la Primăria Capitalei, dar asociat într-un proiect care presupunea nu doar susţinerea electorală a USL, ci şi susţinerea, evident, în Consiliul General. Şi, iată, e un proiect care merge bine, aşa încât, chiar dacă unii doresc să moară de grija altora şi de grija noastră, noi nu avem, în privinţa aceasta, probleme”, arăta, în octombrie 2012, președintele PNL Crin Antonescu, într-o emisiune a Antenei 3, unde se afla alături de Ponta și Oprescu.

Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu Foto: Curentul
Eveniment

Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu

Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei: cei doi soți lucrează împreună la Spitalul Universitar de Urgență București și la Universitatea de Medicină și Farmaceutică , de unde au câștigat, în total, circa un milion de lei. Citește și: Reacția Gabrielei Firea când Ciolacu spune că ea și Burduja au șanse egale la primăria București. Liderul PSD i-a sugerat fostului primar al Capitalei să încerce la Bacău Însă, pe lângă banii de la stat, dividendele de la clinicile private deținute de cei doi le-au mai adus două milioane de lei, în anul fiscal 2022. Surse din PSD și PNL susțin că cele două partide vor să susțină un independent pentru primăria Capitalei, printre variante fiind medicul Cîrstoiu și omul de afaceri Dan Șucu. Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu Cătălin Cârstoiu, celebru pentru faptul că este fiul unui fost prefect de Argeș, ulterior deputat PD, și finul lui Traian Băsescu, este manager al Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB). Cîrstoiu este și decan al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie București,iar presa a scris că ar exista o incompatibilitate legală între funcțiile de manager de spital de stat și cea de decan. Medicul Cîrstoiu și familia Băsescu Foto: Kanal D Ce sume a câștigat, în anul fiscal 2022, familia de medici, plătiți de la buget, Cîrstoiu Cătălin și Cîrstoiu Monica Mihaela: 450.645 lei/2022 - salariul de manager al SUUB, Cătălin Cîrstoiu 224.575 lei/2022 - salariul de la UMF 195.130 lei/2022 - salariul de la SUUB al soției sale 126.208 lei/2022 - salariul de la UMF al soției sale Circa două milioane de lei, dividende de la trei clinici 3.000 de euro, bani din chirii În plus, soții Cîrstoiu au acordat împrumuturi către o persoană fiziă, Geană Veronica, în valoare de circa 1,1 milioane de lei. În diferite conturi bancare, cei doi dețin peste 500.000 de euro și declară bijuterii de 150.000 de euro.

Reacția Gabrielei Firea când Ciolacu spune că ea și Burduja au șanse egale Foto: Captură video
Politică

Reacția Firea când Ciolacu spune că ea și Burduja au șanse egale

„Ce urât!”: reacția Gabrielei Firea când președintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că ea și Sebastian Burduja au șanse egale la primăria București. Surse politice din PSD și PNL susțin că, după comasarea alegerilor și decizia de candida pe liste comune la Parlamentul European, cele două partide caută un independent care să candideze la funcția de edil-șef al Capitalei. Citește și: Profesoară de la un liceu de elită din București, reacție ironică după ce agentul Godină a scris: „Dragi fete, dragi femei, cu cine dracului vă întâlniți voi și mai ales unde” Actualul primar, Nicușor Dan, este și el independent, dar PSD și PNL ar dori să-l schimbe. Primarul PPUSL al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, și-a manifestat în repetate rânduri intenția de a candida. Reacția Gabrielei Firea când Ciolacu spune că ea și Burduja au șanse egale Potrivit unei relatări DCNews, Digi24 a transmis o filmare care o surprinde pe Gabriela Firea ca fiind singura din primul rând care nu se amuză de declarația lui Marcel Ciolacu în momentul în care premierul spune, uitându-se la Nicolae Ciucă, că Gabriela Firea și Sebastian Burduja au șanse egale să fie candidat la Primăria Municipiului București. Mai mult, ea se uită spre Paul Stănescu, aliatul ei în PSD, și îi spune: ”Ce urât!”. Discuția dintre Firea și Stănescu a continuat, dar nu se putea înțelege ce și-au spus. În plus, în cadrul acelorași declarații, Ciolacu i-a sugerat lui Firea să candideze la Bacău, orașulde unde provine. „Eu am fost viceprimar la Buzău, trebuie să ai ceva în tine să poți face această muncă. Cea mai mândră muncă e să fii ales la tine, în orașul tău, să muncești pentru locul în care te-ai născut”, a spus liderul PSD. „În Bucureşti se va lua o decizie zilele următoare. Important este ca ceea ce se întâmplă acum în Bucureşti să nu se mai repete, iar domnul primar actual să plece către o altă activitate, dar pentru asta trebuie să avem cel mai bun candidat din partea noastră. PSD Bucureşti face propuneri şi se iau decizii, dar pentru că Bucureştiul este capitala României a intrat în negocierea naţională, ceea ce nu este un lucru rău”, afirma, ieri, Gabriela Firea.

Val de ironii pe rețelele sociale, după decizia PSD-PNL privind comasarea Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Val de ironii, după decizia privind comasarea

Val de ironii pe rețelele sociale, imediat după decizia PSD-PNL privind comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European: „S-a negociat loc de veci pentru Iliescu, la Florica, lângă Brătieni”, este unul din mesaje. Citește și: GALERIE FOTO Liderii PSD și PNL, după ce au bătut palma: crispați și încercând să se convingă pe ei că au făcut o afacere bună Val de ironii, după decizia privind comasarea La ora 21.30, pe Facebook, 8.100 persoane discutau despre comasare. Negocierile pentru comasare. https://t.co/13RyLWB2bc— Viorel Ivanescu (@ViorelIvanescu) February 17, 2024 Ce comentarii au apărut la nici două ore de la conferința de presă comună a liderilor PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu: „Ciucălacu #comasare” „Comasare cu executare” „Sfanta treime e tot un fel de comasare” „Depinde ce înțelege lumea, că unii pot să înțeleagă prin «comasare» lipirea a două (sau mai multe) mese în cârciumă” „De câte ori aud de comasare, îmi doresc să îi văd pe Ciolacu și Ciucă mângâindu-se duios cu săpun Duru, într-o cabină de duș, în showroom la Dedeman” „Puteați să faceți o comasare: Dragobete, 44 de pahare si dilema covrigi vs. zeamă, drobul dacic și vacanta de 1 Mai. Orșicât, o să vă pun in discuție o tradiție neștiută de la munte: brâul cojocului. Contez pe imaginația colectivului până atunci” Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au anunțat miercuri într-o conferință de presă că PSD și PNL au convenit comasarea alegerilor locale cu europarlamentare și participarea pe liste comune la europarlamentare, dar pe liste separate la locale. Ciolacu a anunțat că ar exista un acord în coaliție pentru organizarea alegerilor prezidențiale în septembrie, dar Ciucă a spus că nu are un mandat de la PNL pentru a stabili această dată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră