vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7545 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Justiție

Judecătoare amânat sute de dosare, pedepsită de CSM

O judecătoare din Suceava, Marian Raluca Elena, care a amânat pronunțarea în sute de dosare civile, uneori aproape un an a fost pedepsită dur de CSM: i-au dat un avertisment, cea mai blândă sancțiune posibilă. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Judecătoarea a câștigat, în 2022, circa 10.500 de lei pe lună, dar are o avere uriașă. Printre altele, ea are o vilă de 286 mp, construită împreună cu soțul ei, și patru apartamente, în Suceava, moștenite sau obținute prin donație. În plus, a moștenit circa 3,7 hectare de teren agricol și are trei autoturisme. O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Inspecția Judiciară, care a reacționat la o plângere împotriva acestei judecătoare, arăta cum tergiversează ea soluționarea dosarelor: „Acțiune disciplinară MĂRIAN RALUCA ELENA judecător în cadrul Judecătoriei Suceava pentru faptele sale, concretizate în amânarea succesivă a pronunțării, într-un număr de 255 cauze civile, pe perioade îndelungate de timp, cuprinse între 17 și 332 zile, și în neredactarea în termenul legal a unui număr de 182 dosare, cu o întârziere cuprinsă între 18 și 681 zile, de natură să afecteze grav drepturile persoanelor implicate în procedurile judiciare referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrunesc elementele constitutive ale abaterilor disciplinare prevăzute de art. art. 271 lit. q) teza I și art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”. Însă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), secția pentru judecători, n-a considerat aceste fapte ca fiind foarte grave. „Admite acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava. În baza art.273 alin.(1) lit.a) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, aplică paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava – sancțiunea disciplinară constând în 'avertisment' pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit. g) teza I și art.271 lit.q) teză I din același act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pusă la dispoziția părților prin intermediul Grefei, astăzi 27.09.2023”, au decis judecătorii din CSM la 27 septembrie.

O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Foto: ICCJ
Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, spune Corina Crețu către Boloș și Ciolacu Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Nu există pericolul suspendării fondurilor europene

Fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar Pro România, îi face mincinoși pe Ciolacu și Boloș: „Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează”, a declarat ea pentru Agerpres. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Afirmația ei vine în flagrantă contradicție cu declarațiile premierului Marcel Ciolacu și a ministrului de Finanțe Marcel Boloș, care au spus că dacă România nu crește taxele și impozitele pentru a reduce deficitul bugetar va pierde fonduri UE de zeci de miliarde de euro. Ciolacu sperie electoratul cu „blocarea fondurilor europene” „România va ajunge la un deficit mai mare decât deficitul de anul trecut, de peste 6,2% dacă România nu ia măsuri. Automat va duce la blocarea fondurilor europene, la costuri mult mai mari de împrumut pentru acoperirea deficitului și, cum e și normal, va duce mult mai devreme decât alegerile din 2024, la instabilitate politică”, afirma Ciolacu, în 7 august 2023. „Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, a arătat și Boloș, în septembrie 2023, susținând că s-ar suspenda sume în valoare totală de 75 de miliarde de euro. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Acum, Corina Crețu explică de ce această amenințare este falsă. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene „În privinţa posibilităţii suspendării fondurilor structurale, prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează", a declarat Corina Creţu. Europarlamentarul a spus că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru un deficit bugetar mai mare faţă de România, ca urmare a sprijinului oferit Ucrainei de la începerea războiului. „România a arătat solidaritate faţă de Ucraina, de la declanşarea războiului, iar după estimările făcute, ajutorul oferit Ucrainei depăşeşte 3,5% din deficitul bugetar. De asemenea, exportul de grâne din Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate care dă acces produselor ucrainene la piaţa internă fără respectarea standardelor europene au grevat fermierii români şi a adus prejudicii sectorului agricol român. Comisia Europeană a arătat flexibilitate pentru alegerea măsurilor de atingere a obiectivelor fiscale de către România, îngrijorarea CE fiind determinată de gradul excesiv de îndatorare care a depăşit 50% din PIB", a susţinut Creţu. Parlamentarul european a subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea modului de colectare a taxelor având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, potrivit Eurostat.

Medicii de la Urgențe nu și-au dat seama că o fetiță are mâna ruptă Foto: Facebook
Eveniment

Medicii nu și-au dat seama că o fetiță are mâna ruptă

Medicii de la Urgențe din Alba Iulia nu și-au dat seama că o fetiță de cinci ani are mâna ruptă și i-au recomandat un unguent, pentru o banală contuzie, relatează Alba24.ro. După ce copilul a ajuns la Sibiu, unde au identificat zona fracturată și au pus mâna în ghips, medicii din Alba Iulia au dat vina pe minoar de cinci ani, care le-ar fi spus că are dureri în cot. Publicația din Alba Iulia prezintă pe site-ul ei documente care confirmă relatarea mamei copilului. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Între Alba Iulia și Sibiu sunt circa 75 de kilometri, atât a trebuit familia copilului să parcurgă pentru mână ruptă. Medicii de la Urgențe nu și-au dat seama că o fetiță are mâna ruptă „După ce au consultat-o și i-au făcut o radiografie, au concluzionat că fata are doar o contuzie și i-au recomandat părinților să folosească un unguent pentru dureri. Însă durerile fetiței au continuat, așa că părinții au mers cu ea la Spitalul de Pediatrie din Sibiu, unde medicii de acolo au văzut că minora avea mâna fracturată și i-au pus-o în ghips”, scrie Alba24.ro. Potrivit mamei copilului, medicul din Alba Iulia i-ar fi spus că dacă problema persistă să meargă la Sibiu, deoarece la Alba Iulia nu ar exista un medic pediatru ortoped. La spitalul din Sibiu a mai făcut o radiografie, iar diagnosticul a fost fractură metafiză distală radius drept. Drept urmare, i-au pus mâna în ghips pentru trei săptămâni. În august, presa relata că un medic de la spitalul din Urlaţi a cusut în piciorul unui tânăr mânerul de frână de la bicicletă, fără să observe corpul străin, apoi l-a trimis acasă. Mânerul a fost extras de un medic din Olanda. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Spitalul din Alba: „S-a efectuat o radiografie la cot, întrucât durerile semnalate se manifestau în acea zonă” „În urma unui incident nefericit, o pacientă în vârstă de 5 ani a ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, însoțită de părinți, acuzând dureri la cot. La Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, pacientei i s-a efectuat o radiografie la cot, întrucât durerile semnalate se manifestau în acea zonă. Radiografia efectuată la SJU Alba Iulia nu a cuprins zona fracturată, care se află în partea inferioară a antebrațului, mai exact între antebraț și palmă, la încheietura mâinii. În schimb, la Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, s-a efectuat o radiografie la antebraț, care a inclus și zona fracturată, respectiv încheietura mâinii. Interpretarea radiografiei efectuate la Spitalul din Alba Iulia este corectă. Radiografia s-a realizat la cot, deoarece acolo au fost semnalate durerile și nu în zona inferioară a antebrațului. Radiografia efectuată la cot nu poate evidenția o fractură metafiză distală a radiusului deoarece zona investigată nu include partea inferioară a antebrațului. La Sibiu a fost supusă investigațiilor imagistice altă zonă a membrului superior, respectiv antebrațul, iar aceasta a cuprins zona fracturată, respectiv încheietura mâinii. Facem precizarea că radiografia se efectuează în zona în care este semnalată afecțiunea medicală și nu se extinde asupra altei părți din corp pentru a nu expune riscului asupra iradierii, mai ales în acest caz particular, unde a fost vorba de o pacientă cu vârstă fragedă”, a declarat pentru alba24.ro, Alexandra Roșu, responsabilul de relații cu presa al Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia.

Magistrații își măresc salariile retroactiv, arata un ordin emis de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv

În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile retroactiv. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), controversata Alina Corbu, a emis, la 27 septembrie 2023, un ordin prin care stabilește recalcularea salariilor judecătorilor de la toate instanțele - judecătorii, tribunale, curți de apel - precum și a asistenților judiciari în funcție de o așa-numită „valoare de referință sectorială” majorată, de 605,225 lei. Noile salarii se vor calcula însă retroactiv, începând cu 2022. Din 2018 până acum, Alina Corbu a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv Presa arăta, în primăvară, că doar salariile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să primească salarii majorate cu 25%, recalculate retroactiv, pe ultimii cinci ani, adică din 2018. Această măsură avea la bază creșterea așa-numitei „valori de referință sectorială” la 605,225 lei, față de circa 484 de lei. Ordinul emis, azi, de Alina Corbu se referă la judecătorii și asistenții judiciari de la instanțele inferioare ÎCCJ. Noile salarii se stabilesc retroactiv, de la 30 decembrie 2021. Ordinul prevede că: „Sumele care reprezintă diferența dintre drepturile salariale stabilite potrivit prezentului ordin și drepturile salariale aflate în plată începând cu 30 decembrie 2021, conform Ordinului ministrului justiției 6245//C din 30 decembrie 2021, se actualizează cu indicele de inflație, la acesta adăugându-se dobândă legală penalizatoare”. În expunerea de motive la acest ordin, Alina Corbu invocă, printre altele, o sentință a Tribunalului Dâmbovița. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău O interpelare parlamentară din mai 2023, formulată de deputata PSD Mirela Adomincăi, arăta că, în baza acestei majorări retroactive, magistrații pensionari cer acum recalcularea pensiilor. „Magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției.

Robert Negoiță, erou la Antena 3, după ce a pompat milioane în postul lui Dan Voiculescu Foto: Captură video
Eveniment

Negoiță, erou la Antena 3, după ce a pompat milioane

Primarul Robert Negoiță este prezentat ca un adevărat erou la Antena 3, după ce primăria Sector 3 a pompat milioane de lei în postul controlat de Dan Voiculescu. În plus, toate atacurile sale la adresa lui Nicușor Dan, primarul Capitalei, sunt intens mediatizate. Actualul edil-șef al Bucureștiului este atacat constant, el fiind mediatizat în știri cu titluri precum: „Sondaj dezastruos pentru Nicuşor Dan” sau „Nicușor Dan a fost certat de un bucureștean supărat: «Să ne dea apă caldă»”. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Primăria Sectorului 3 își cumpără cel puțin din 2019 spațiu de promovare la Antena 3. Doar în acest an, G4Media a prezentat un acord de un milion de lei, între primăria lui Negoiță și postul lui Dan Voiculescu, încheiat printr-un intermediar. În 2022, presa a descoperit un contract de „peste” 350.000 de lei. În 2019 și 2020, Antena 3 a beneficiat de 2,1 milioane de lei - arăta Buletin de București. Robert Negoiță, erou la Antena 3, după ce a pompat milioane în postul lui Dan Voiculescu Iată cum arată propaganda pro-Negoiță și anti-Nicușor Dan, reflectată în titlurile de pe site-urile posturilor contrlate de Dan Voiculescu: „Ce smulge Nicuşor Dan, Robert Negoiţă replantează a doua zi. Primarul Sectorului 3 are planuri mari: «Vă invit să gustaţi fructe de kumquat»” - ObservatorNews. „Elevii de top din Sectorul 3 au fost premiați pentru rezultatele excelente” - Antena 3 „Primarul Robert Negoiță, apel către primarul Capitalei Nicușor Dan: «Să se trezească și să acționeze!»” - Antena 3 „Premieră în București: Blocurile din Sectorul 3 vor avea panouri fotovoltaice și pompe de căldură” știre difuzată de două ori, la 16 decembrie 2022 și la 30 ianuarie 2023, la Antena 3, fără a fi marcată ca fiind publicitară. „Grădiniţă nouă, inaugurată în Sectorul 3 din Bucureşti” - știre difuzată de două ori în vara lui 2022, fără a fi marcată ca publicitate. În iunie 2022, Antena 3 anunța: „Robert Negoiţă anunţă ce grădiniţe de vară vor fi deschise în sectorul 3”. „Terenuri de sport gratuite, amenajate în sectorul 3 al Capitalei. Robert Negoiţă: «Ne gândim la un sistem informatic pentru programare»” - Antena 3, iulie 2022. Pe site-ul Antenei 3 nu apare, în 2023, nici o știre privind numeroasele probleme penale ale lui Robert Negoiță. Nici acuzațiile privind uciderea din culpă - după ce doi muncitori care lucrau la un șantier deschis ilegal de o firmă a primăriei au murit, striviți sub un val de pământ - nu apar pe site-ul acestui post, asociat CNN.

Contabila de la Femeia, Manuela Pătrășcoiu, conduce cea mai mare companie de construcții a statului Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Contabila de la Femeia conduce companie de construcții

Contabila de la revista "Femeia", fără nici o calificare în managementul companiilor din construcții, Manuela Pătrășcoiu, conduce cea mai mare companie de construcții a statului, Compania Națională de Investiții (CNI), subordonată ministerului Dezvoltării. Bugetul CNI pe 2023 este de 377 de milioane de lei. În înregistrările DNA din dosarul Nicolae Bădălău, acesta se lăuda că ar deține controlul asupra lui Pătrășcoiu. Citește și: Cum construiește statul român un spital nou: la Botoșani, lifturile nu aveau sisteme de siguranță, iar căldura nu ajungea în toată clădirea Contabila de la Femeia conduce cea mai mare companie de construcții Compania are doar 390 de angajați și tot ce face este să subcontracteze către firme de construcții diferite lucrări finanțate de stat, prin ministerul Dezvoltării. Însă, pentru această procedură de intermediere, salariile din CNI sunt uriașe: 22.712 lei/lună/salariat, potrivit proiectului de buget pe 2023. În 2022, „câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială” era de doar 17.722 de lei/lună/persoană. Într-un an, creșterea salarială a fost de aproape 27%. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Manuela Pătrășconiu a absolvit contabilitatea la ASE în 1994, a fost apoi contabilă la mai multe reviste, recum Flacăra, Femeia și Rebus. În 2001 a ajuns consilier în ministerul Transporturilor, iar de aici a ajuns, în 2002, direct în funcția de director economic al CNI. În 2013, când Dragnea era ministru al Dezvoltării, a fost promovată director al CNI, funcție din care nu a mai fost schimbată. În schimb, sub conducerea ei, CNI a investit în stadioane în fiefurile PSD: La Turnu Măgurele - unde juca echipa de fotbal controlată de fiul lui Dragnea - și la Alexandria, printre altele. De la Dragnea la Bădălău În 2019, europarlamentarul Clotilde Armand a arătat că, de Crăciun, CNI a achiziționat 560 de ''Cozonaci cu nucă, cacao și stafide'' și 220 sticle de vin ''Fetească Neagră'', în valoare de aproximativ 10.000 euro. Presa relata, în 2022, cum se lăuda pesedistul Nicolae Bădălău că ar deține controlul asupra lui Pătrășcoiu. „I-am luat sala de sport de la CNI, la OINACU, la Fabian (Fabian Țîrcă – secretarul general al PNL Giurgiu și primar în comuna Oinacu – n.r.). Fii atent aici! Face licitație, se duce la Manuela. O chem pe Manuela și îi spun: ”Fă, mânca-mi-ai …(cuvânt obscen)…dacă nu te calc în picioare, dacă nu îmi dai sala de sport”, îi spune Bădălău fostului parlamentar Dan Pasat, denunțător în acest dosar. Ultima declarație de avere în care Pătrășcoiu și-a trecut salariul este din 2019, când avea 290.000 de lei pe an, plus alți 38.000 de lei - „venituri gestionare și administrare proiecte”. Dacă luăm în considerare ritmul în care au crescut salariile în CNI - care s-au dublat în acest interval de timp - este posibil ca ea să primească circa 50-60.000 de lei pe lună, net. Potrivit declarației de avere, Pătrășcoiu deține două case și un apartament, un Volkswagen Touareg și un BMW X5.

Cum construiește statul român un spital nou Foto: Botosaneanul
Eveniment

Cum construiește statul român un spital nou

Cum construiește statul român un spital nou: la Botoșani, lifturile nu aveau sisteme de siguranță, iar căldura nu ajungea în toată clădirea. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Aceste probleme la noua clădire din cadrul Spitalului de Recuperare „Sfântul Gheorghe” au fost descoperite acum, fiindcă inițial se constatase că ușile sunt prea mici și nu permit manevrarea facilă a paturilor, iar pereții nu au compoziția prevăzută în proiect. La spital se lucrează din 2019. Oficial, procedura de recepție a început în august 2022. Investiția este de circa 16 milioane de lei. Cum construiește statul român un spital nou Compania Națională de Investiții (CNI) gestionează acest proiect, iar firma care repară problemele lăsate de precedentul constructor nu reușește să obțină de la CNI banii necesari, arată Botoșaneanul. „Printre altele, a ieșit la iveală faptul că ușile sunt prea mici și nu permit manevrarea facilă a paturilor, iar pereții nu au compoziția prevăzută în proiect. CNI ar fi trebuit să execute practic garanția bancară și să refacă lucrarea cu firma care a câștigat licitația, numai că agentul economic respectiv a dat faliment. În aceste condiții, CNI a organizat o nouă achiziție publică pentru desemnarea unei alte societăți comerciale care să efectueze intervențiile necesare. La prima licitație nu s-a înscris nimeni, la a doua s-a declarat un câștigător. Problemele nu s-au oprit însă aici. Firma, care a intrat pe șantier în luna mai a acestui an, a refăcut respectivele neconformități, dar a descoperit altele. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân Iar aceste ultime nereguli nu erau prevăzute în caietul de sarcini și implică deci costuri suplimentare”, scrie Botoșaneanul. „Lifturile sunt, dar nu aveau, cred, toate sistemele de siguranță instalate. Mai aveau la sistemul de termoficare o problemă, știu că la o parte din spital nu ajungea agentul termic și trebuiau să schimbe ceva. Nu era ceva mult de făcut, undeva nu era făcută o îmbinare corect”, a afirmat Cătălin Dăscălescu, manager Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe".

Averile nu se pot impozita cu 70%, explică Horia Georgescu Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Averile nu se pot impozita cu 70

Un fost președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, scrie, pe Facebook, despre pachetul Ciolacu, respectiv prevederea privind impozitarea cu 70% a veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită: „«Averile» nu se pot impozita cu 70%. Este echivalent cu o confiscare”. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Horia Georgescu amintește că în Constituție este prevăzută prezumția privind caracterul licit al averii. Averile nu se pot impozita cu 70% „«Averile» nu se pot impozita cu 70%. Este echivalent cu o confiscare, iar asta are cu totul alt regim.Se pot citi câteva decizii ale Curții Constituționale și jurisprudența este clară. Cu «ilicitul» e și mai complicat . Tot în Constituție avem prezumția de dobândire licită (legală) a averii. Ar trebui inversată sarcina probei că să poți aplică noile prevederi și multe alte modificări legislative. Deci se schimbă Constituția așa înțeleg . Ultima observație…pentru «illicitul» ăsta de 70% toți cetățenii României, fie că lucrează în privat sau la stat, ar trebui să depună declarații de avere sau patrimoniu pentru a avea un T 0. Altfel nu se poate. Succes pe la instanțe și la CCR băieți ! ”, a scris Horia Georgescu. „Legea fiscală dispune doar pentru viitor. În text se vorbește despre «venituri», iar nu despre «avere», deci, pentru a impozita cu 70%, trebuie să se stabilească mai întâi momentul realizării respectivelor venituri”, l-a completat avocata Elenina Nicuț, într-un comentariu la postarea sa. „Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor”, prevede proiectul de lege pentru care Guvernul își va asuma răspunderea. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, se arartă în articolul 44 din Constituția României.

„Subiectul” naționalizării Pilonului II de pensii s-a discutat în coaliția de guvernare, spune Marcel Boloș (sursa: Antena 3)
Politică

„Subiectul” naționalizării Pilonului pensii guvernare

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, recunoaște, într-o emisiune a Antenei 3, că „subiectul” naționalizării Pilonului II de pensii s-a discutat acum o lună în coaliția de guvernare. Ministrul de Finanțe a refuzat însă să explice cine a făcut propunerea - el a spus doar că acea persoană n-ar face parte din structurile politice - și cum a ajuns ea la Parlament. Aparent, el l-a contrazis pe premierul Ciolacu, care a susținut că subiectul n-a fost discutat „Subiectul” naționalizării Pilonului II de pensii s-a discutat în coaliția de guvernare PNL a acuzat PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii și să dubleze impozitul pe cifra de afaceri a băncilor. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu Deputatul PNL Florin Roman a declarat marţi, despre articolul privind naţionalizarea ”mascată” a Pilonului 2 de Pensii, care a apărut în lista amendamentelor depuse de coaliţie la proiectul de asumare a răspunderii Guvernului, că propunerea a venit de la secretarul de stat al PSD, Daniela Pescaru, şi doar vigilenţa parlamentarilor PNL a făcut să observe acest lucru. Mai exact, în cadrul amendamentului 7 se dă contribuabililor posibilitatea de a cotiza sau nu la acest sistem de pensii. „Subiectul a fost discutat acum o lună în coaliția de guvernare, s-a ajuns la o formă de respingere a acestei idei”, a declarat ministrul de Finanțe. Însă premierul Marcel Ciolacu a declarat că subiectul desființării pensiilor private nu a fost discutat în Coaliție și că nu există pe lista de subiecte luate în calcul de Guvern. Boloș nu crede că subalterna sa a „acționat întâmplător” La Antena 3, Boloș și-a apărat subalterna, secretarul de stat Daniela Pescariu, apreciind că ea este un profesionist de mare valoare și nu crede că „a acționat întâmplător”. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân „Nu cred în această formă, este soră cu nebunia şi acele active nete care sunt ale oamenilor acolo rămân. În fondul de pensii private sunt 103 miliare de lei care sunt şi discutăm de un număr de 8.2 milioane de oameni”, a afirmat ministrul de Finanțe despre intenția de naționalizare a Pilonului II de pensie. Potrivit news.ro, liderii coaliţiei s-au reunit marţi, la Palatul Victoria, înainte de şedinţa de Guvern, pentru a stabili ce amendamente aprobă în proiectul de lege privind asumarea răspunderii Guvernului pe măsurile fiscale. Apariţia unui articol nou, care practic prevede o naţionalizare a Pilonului doi de pensii, potrivit unor surse politice, a provocat scandal în interiorul şedinţei, liberalii nefiind de acord cu acesta.

PNL acuză PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

PNL acuză PSD că vrea naționalizeze Pilonul II pensii

PNL acuză PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii și să dubleze impozitul pe cifra de afaceri a băncilor. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu Deputatul PNL Florin Roman a declarat marţi, despre articolul privind naţionalizarea ”mascată” a Pilonului 2 de Pensii, care a apărut în lista amendamentelor depuse de coaliţie la proiectul de asumare a răspunderii Guvernului, că propunerea a venit de la secretarul de stat al PSD, Daniela Pescaru, şi doar vigilenţa parlamentarilor PNL a făcut să observe acest lucru. Daniela Pescaru a mai fost secretar de stat la Finanțe și pe vremea când ministru era Eugen Teodorovici. Daniela Pescaru Foto: Inquam/ Octav Ganea Adjuncții lui Boloș trec peste deciziile șefului lor „Acest lucru s-a mai discutat pe la colţuri, nimic asumat, tocmai de asta astăzi am fost vigilenţi pentru că ne aşteptam ca o asemenea surpriză, în ghilimele, să apară”, a arătat Florin Roman. Întrebat cum este posibil ca ministrul de Finanţe să nu fi ştiut de acest articol, Roman a spus: „Eu nu am spus că domnul Boloş ştie sau nu ştie, vă spun că autorul acestui amendament este doamna secretar de stat. Asta trebuie să lămurim şi cu dânsul. Ca să fie un amendament transformat în lege trebuie să fie asumat de un parlamentar”. „Autorul acestui material trimis la Parlament este doamna Pescaru”, a mai arătat Roman. Deputatul PNL a fost întrebat dacă premierul Ciolacu ştia de acest amendament. ”Nu ştiu dacă domnul Ciolacu ştia dar nici nu cred că era străin de acest subiect, dar nu vreau să fac acuzaţii fără acoperire”, a răspuns el. PNL acuză PSD că vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii Potrivit news.ro, liderii coaliţiei s-au reunit marţi, la Palatul Victoria, înainte de şedinţa de Guvern, pentru a stabili ce amendamente aprobă în proiectul de lege privind asumarea răspunderii Guvernului pe măsurile fiscale. Apariţia unui articol nou, care practic prevede o naţionalizare a Pilonului doi de pensii, potrivit unor surse politice, a provocat scandal în interiorul şedinţei, liberalii nefiind de acord cu acesta. În plus, taxarea băncilor se modifică în sensul în care acestea ar trebui să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, dublu faţă de prevederea iniţială de 1%. Articolul nou apărut prevede că ”persoanele care până la data de 1 ianuarie 2024 au aderat la un fond de pensii pot opta individual, în scris, pentru a rămâne participant la fondul de pensii unde figurează în evidenţe până cel târziu la data de 31 martie 2024. În plus, persoanele prevăzute la alin.(1) şi (2) ale art. 30 în vigoare la data de 31 decembrie 2023, care nu îşi exprimă opţiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidenţe rămân asigurate în sistemul public de pensii”. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân O altă nouă prevedere se referă la taxarea băncilor, care ar trebui să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025. În varianta iniţială a proiectului de asumare, impozitul pentru bănci era de 1%.

Românii care își fac vacanța în străinătate să plătească o suprataxă, cer patronii din turismul românesc
Eveniment

Românii vacanța în străinătate să plătească o suprataxă

Patronatele din turism vor ca românii care își fac vacanța în străinătate să plătească o suprataxă, a arătat, la Digi 24, Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc. El a spus că banii ar putea fi plătiți inclusiv de cei care călătoresc în străinătate cu avionul. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu Răducan a susținut că în Turcia ar exista o astfel de taxă, iar ea ar fi de 12 euro. Românii care își fac vacanța în străinătate să plătească o suprataxă „În România nu avem bani să ne promovăm pe destinații externe, cei care vin vin întâmplător. Am pornit de la modelul de succes al Turciei care are buget de promovare de 225 milioane de euro până în 2028, în timp ce România are anul acesta buget de 3 milioane de euro. Ne-am gândit ca fiecare turist român care pleacă din țară să participe la promovarea României. A fost un model de succes acum 30 de ani când din TVA, 3% se ducea în promovarea turismului. Avem mai multe variante, una e să se plătească suplimentar o taxă modică. În Turcia se plătesc 12 euro de persoană. Noi am vrea ca aceste sume să fie deduse dintr-un impozit al agenției respective, să plătească mai puțin TVA, dar banii să aibă destinație precisă, nu să se ducă undeva unde să nu știe nimeni de ei. Ne gândim la un euro. Încercăm să găsim o modalitate ca să fie echitabil pentru toată lumea. Ne gândim ca acești bani să fie colectați de site-uri de rezervări online, de companii aeriene. Așteptăm să treacă această furtună financiar-fiscală care e în Parlament ca apoi să venim și noi cu această propunere care să fie implementată într-un act normativ, nu vrem să afecteze bugetele turiștilor. Nu s-a purtat o discuție oficială la nivel de minister. Au fost contacte neoficiale cu Ministerul de Finanțe, al Economiei, cu colegi din țară, urmează să discutăm cu agențiile de turism care, bineînțeles că nu sunt de acord cu această măsură pe care vrem să o implementăm", a declarat Dragoș Răducan. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân

Fostă casieră de la Autobaza București, plasată de Grindeanu să conducă un spital Foto: Facebook
Eveniment

Fostă casieră Autobaza București plasată conducă spital

O fostă casieră de la Autobaza București, Florina Ignea, cu facultate făcută după 30 de ani, este susținută de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi, Witting, și buget de zeci de milioane de lei. O fotografie a managerului acestui spital subordonat ministerului Transporturilor nu poate fi găsită în spațiul public, ea nu există nici măcar pe site-ul spitalului. Datele publice de pe site-ul acestui spital - lista de salarii pentru luna februarie - au două intrări pentru poziția de manager: într-una din ele figurează un salariu brut total de 64.689 de lei și în alta doar 2.813 lei. În august 2022, managerul avea un salariu brut de peste 22.000 de lei. Fostă casieră de la Autobaza București, plasată de Grindeanu să conducă un spital În CV-ul publicat pe site-ul spitalului Witting nu se spune când s-a născut Florina Ignea și nici când și unde a absolvit liceul Însă, ea scrie că între 1984 și 1991 a desfășurat „activitate economică financiară” la Autobaza București din cadrul București (Întreprinderea de Utilaj Greu pentru Construcții) - este exact locul unde muncea și fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea. Abia în 2000 ea și-ar fi luat licența în economie la Universitatea Româno-Americană. Dacă estimăm că ea lucra de la 18 ani, adică din 1984, ea a terminat facultatea la 34 de ani, probabil. Din 1993 ea a fost „consilier superior” la ministerul Transporturilor, deși nu avea studii superioare. În CV nu se precizează când a ajuns manager la Witting, dar, pe site-ul ANI, se poate observa că prima declarație de avere depusă în această calitate este din martie 2023. Însă Ignea a fost abonată la posturi în consiliile de administrație ale spitalelor subordonate ministerului Transporturilor, deși CV-ul ei arată că nu avea nici o calificare în management spitalicesc. În 2021, ea făcea parte din consiliile de administrație ale spitalelor Căilor Ferate Witting - București, Iași și Constanța. În plus, ea fusese plasată în consiliul de administrație al autorității de investigații și analiză pentru siguranța aviației civile. În calitate de consilier la ministerul Transporturilor a câștigat circa 5.500 de lei pe lună, în anul fiscal 2022.

Obreja, secretară și amantă a lui Buzatu, ar controla adevărata avere a baronului Grupaj foto: Realitatea
Eveniment

Obreja, amantă, controla adevărata avere a baronului

Anuța Obreja, secretară și amantă a lui Buzatu, ar controla adevărata avere a baronului PSD de Vaslui, scrie, azi, presa locală. Vremea Nouă arată că averea afișată de familia Buzatu ar fi mult mai mare decât cea din declarațiile de avere depuse anual. În plus, Anuța Obreja - pe numele ei oficial Ana Maria Obreja - ar fi achiziționat diverse afaceri locale, precum și terenuri agricole sau forestiere. Însă Obreja, care are oficial funcția de „consilieră” a președintelui Consiliului Județean, nu este obligată să depună declarații de avere. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân Obreja, secretară și amantă a lui Buzatu, ar controla adevărata avere a baronului Vremea Nouă indică o serie de afaceri în care ar fi implicată amanta cu 30 de ani mai tânără a baronului PSD de Vaslui: La Pașcani, pe lângă Ruginoasa, Buzatu s-a înțeles cu un fermier să cumpere 70 hectare de teren, de care acum se ocupă Ana Obreja. La Acip Perla SRL, unde Buzatu este acționar 100%, iar Obreja administrator, crește porci, printr-un interpus, Ionuț Sava. Porcii i-ar apaține lui Sava, teoretic, iar Buzatu i-a pus ferma la dispoziție. Acest personaj a cumpărat cel mai important hotel din Vaslui, iar Vremea Nouă apreciază că ar fi făcut-o cu bani împrumutați de la Buzatu. „La Pașcani, pe lângă pădurile și terenurile agricole pe care Buzatu le are trecute conștiincios pe declarația de avere, mai sunt ceva terenuri arvunite de Buzatu, dar cumpărare de Ana Obreja. Suprafața e una mare, de circa 70 ha, dar valoare, ca la Pascani”, scrie Vremea Nouă. Publicația locală anunță că va prezenta și afacerile imobiliare în care a fost implică iubita lui Buzatu. Colaj foto: Vremea Nouă Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Fiul lui Buzatu, Tudor, se plimba prin localitate cu mașini Mercedes sau Porsche Cayenne puse la dispoziție de partenerii de afaceri ai familiei. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice În plus, acesta s-ar pregăti să acceseze fonduri europene prin firma sa Sungreenpark - folosindu-se de prezența sa în conducerea companiei SMART, care se ocupă de mentenanța rețelei Transelectrica.

Manea pe ritmuri pop închinată fostului premier Tudose Foto: Puterea
Politică

Manea pe ritmuri pop închinată fostului premier Tudose

Manea pe ritmuri pop închinată fostului premier Mihai Tudose de formația Azur, din Brăila: „La podul lui Tudose să venim/ Haideți să facem poze, să zâmbim”. Melodia, distribuită acum trei zile, n-a avut un mare succes: avea doar 16.000 de vizualizări pe YouTube. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Formația Azur este cunoscută de dinainte de 1989 pentru melodiile simpliste, cu versuri de tipul celor din manele, dar cântate pe un ritm pop. Manea pe ritmuri pop închinată fostului premier Tudose „La podul lui Tudose să venim / Haideți să facem poze, să zâmbim / Să ai o amintire în viața ta cu podul de la Brăila”, cântă Nelu Vlad, de la Azur. Acesta elogiază curajul actualului europarlamentar Tudose pentru că faptul că a semnat decizia de construire a podului. „Curajos peste măsură / Doar cu o simplă semnătură / A semnat ca un bărbat și avem podul cel mai înalt”. În sfârșit, piesa îndeamnă românii să-și ia nevestele și să viziteze podul. „S-a deschis podul la Brăila / Mă duc să îmi iau mașina / Să o iau pe nevastă mea și să trecem Dunărea (...) Prieteni din toată țara / Din Brașov sau Timișoara / Sus pe pod când vă aflați / Brăila să n-o uitați”. Podul de la Brăila, cea mai mare lucrare de infrastructură din România de 30 de ani încoace, are deja probleme semnalate de cei care trec acest pod, deşi a fost inaugurat recent. Iniţial, au fost filmate zone extinse cu asfalt denivelat, iar autorităţile au dat vina pe şoferi pentru că n-ar fi respectat limitele de tonaj în condiţii de caniculă. Ulterior, un trecător a descoperit şuruburi slăbite la parapetul lateral al podului, unele din ele putând fi scoase cu mâna, fără a fi fixate deloc. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice Autorităţile au făcut verificări pe pod, iar CNAIR a anunţat că a descoperit 401 şuruburi slăbite pe întreg podul, din 100.000. „Doar 0,4% din totalul acestor elemente”, mai arăta CNAIR.

Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea Foto: Captură video
Eveniment

Ciolacu, avalanșă gafe minciuni în emisunea lui Gâdea

Marcel Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisiunea lui Mihai Gâdea, la Antena 3: premierul și moderatorul au încurcat în mod repetat inflația cu TVA, iar șeful Executivului a oferit informații cu totul eronate despre șomajul din România. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat În emisiune, Gâdea l-a presat pe premier să spună cu cât cresc pensiile, dar a evitat să discute despre pensiile speciale. Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea, la Antena 3 „Am reușit să aduc TVA-ul la o singură cifră”, a spus premierul PSD de două ori, în emisiune. De fapt, el se referea la inflație, întrucât TVA-ul la majoritatea produselor este 19%. Însă Gâdea nu a sesizat gafa, nu l-a corectat, ci dimpotrivă, a întărit: „Deci mențineți TVA-ul la o singură cifră!”. O altă gafă a premierului a fost să afirme că șomajul în România este de 1-2%. În realitate, datele Eurostat arată că șomajul din România era, în iulie 2023, la 5,5%. Aceste date sunt conirmate de Institutul de Statistică. În emisiune, moderatorul l-a întrebat de două ori pe premier cât se va colecta de la „multinaționale și bănci” prin impunerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri. Marcel Ciolacu a evitat răspunsul. O minciună flagrantă repetată de liderul PSD a fost că doar România și Rusia mai au cota unică de impozitare. DeFapt.ro a arătat din mai 2023 că este fals: în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România, Bulgaria, Estonia și Ungaria. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia – care are cotă unică de impozitare de 20% – ocupă primul loc. În emisiune, Ciolacu a susținut că România va avea din nou cotă progresivă, după ce ANAF va fi informatizat. Fără să fie contrazis de moderator, liderul social-democrat a afirmat: „Eu nu am introdus taxe noi, am scos din excepţii”. În realitate, impozitul de 1% pe cifra de afaceri și cel de 0,3% pe imobile a căror valoare depășește 500.000 de euro și pe mașini peste 75.000 de euro sunt inventate de Executivul său. O altă minciună spusă de premier a fost că Austria, țară neutră, are cheltuieli zero pentru apărare. În realitate, Austria a alocat 0,8% din PIB pentri Apărare, în 2022, respectiv 3,65 miliarde de dolari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră