sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2013 articole
Alex Preda

Justiție

Cazurile de TBC, scădere în pandemie

Cazurile de TBC, scădere în pandemie. Potrivit statisticii realizate de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, cazurile de tuberculoză au scăzut de la 639 în 2018 la 421 în 2021, scădere de aproximativ 40%. Cazurile de TBC, scădere în pandemie Faţă de anul 2020 în schimb, în 2021 numărul de cazuri de TBC a crescut cu 5%. Incidenţa tuberculozei la copii a variat de la 21,95 la 100.000 în 2018 la 19,7 în 2021. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina De asemenea, mortalitatea prin tuberculoza a variat de la 3,17 la 100.000 în 2018 la 2,77 în 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cazurile de TBC, scădere în pandemie
Doctor șpăgar în serie, cu suspendare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Doctor șpăgar în serie, cu suspendare

Doctor șpăgar în serie, cu suspendare. Un caz care a şocat opinia publică prin cinismul cu care medicul îşi cerea "dreptul" de la pacienţii aflaţi în pragul morţii s-a finalizat. Doctor șpăgar în serie, cu suspendare Dar numai cu o pedeapsă simbolică. Pentru 11 cazuri demonstrate de luare de mită, chirurgul Eugen Bitere a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, aproape minimul stabilit de lege în cazul acestei infracţiuni. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina E aceeaşi pedeapsă pe care ar primi-o şi un "naş" dacă ar lua cinci lei de la un călător într-un tren de navetişti. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni în Mariupol (sursa: dailysabah.com)
Internațional

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni. Confruntarea de pe câmpul de luptă şi de la masa negocierilor în războiul declanşat de Rusia prin atacul din 24 februarie asupra Ucrainei a crescut luni în intensitate, în timp ce negocierile de pace dintre cele două părţi continuă fără să se întrevadă deocamdată vreo concluzie tangibilă, consemnează agenţia DPA. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Rusia susţine că a făcut unele progrese pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina afirmă că ambele tabere sunt oarecum pe aceleaşi poziţii, impresia de ansamblu fiind că ofensiva rusă este în continuare într-un punct mort şi barbaria de pe front nu duce nicăieri. Punctul cel mai fierbinte rămâne oraşul-port Mariupol, înconjurat şi asediat de trupele ruse, care au dat duminică ucrainenilor un ultimatum să-l predea până luni dimineaţă, ultimatum respins de Kiev. Citește și: Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Informaţiile de pe front sunt puţine şi greu sau imposibil de verificat. Rusia a susţinut luni că a ucis 80 de combatanţi ucraineni într-un atac asupra unei baze de antrenament în nord-vestul Ucrainei şi că a luat 60 de soldaţi ucraineni prizonieri lângă Kiev. În capitală, opt persoane au fost ucise într-un bombardament rusesc asupra unui centru comercial despre care Moscova afirmă că servea şi ca depozit de muniţii pentru lansatoarele multiple de rachete. Nimeni nu controlează cerul Ucrainei Confruntată cu rezistenţa ucraineană înverşunată ce i-a frânat înaintarea, Rusia şi-a intensificat operaţiunile navale şi aeriene, constată un responsabil al Pentagonului, potrivit AFP. Aviaţia rusă a "efectuat peste 300 de ieşiri în ultimele 24 de ore şi ucrainenii şi-au accelerat şi ei ritmul ieşirilor", dar aceste operaţiuni nu conduc la lupte aeriene, notează acel oficial. Armata rusă, explică el, de obicei lansează rachetele aer-sol asupra unor ţinte ucrainene acţionând din spaţiul aerian rus sau belarus, "nu se aventurează prea departe şi nici prea mult timp în spaţiul aerian ucrainean", pe care ucrainenii îl apără cu mare dexteritate, astfel că Rusia nu reuşeşte să obţină supremaţia aeriană. Cât despre atacurile cu rachete de înaltă precizie, cum ar fi racheta Kinjal, care, potrivit Moscovei, a fost folosită sâmbătă de Rusia în atacul de sâmbătă asupra unui depozit de armament din vestul Ucrainei, oficialul Pentagonului are semne de întrebare asupra existenţei unui stoc suficient de astfel de arme. Atacul asupra Odesei, incert Acelaşi responsabil al Pentagonului a vorbit şi despre o intensificare a activităţii navale ruse în nordul Mării Negre, dar deocamdată nu sunt indicii că un desant maritim în zona oraşului Odesa ar fi iminent. Respectiva zonă a fost minată de armata ucraineană, iar potrivit Rusiei cablurile de ancorare ale unor mine s-au rupt şi acestea plutesc în derivă pe mare, fiind un pericol pentru navigaţie. Citește și: Șeful RosCosmos: Ucraina lucra la un virus care i-ar fi făcut impotenți pe etnicii ruși (diplomat ucrainean) Pe ansamblu, concluzionează reprezentantul Pentagonului, "ceea ce vedem este o tentativă disperată a ruşilor de a-şi recăpăta elanul şi de a întoarce totul în favoarea lor", aceasta în timp ce în a 26-a zi a invaziei forţele ruse sunt în continuare blocate la 15 kilometri nord-vest şi la 30 de kilometri est de Kiev. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Pe câmpul de luptă, "dacă nu suntem deja într-un impas, ne apropiem rapid de el", rezumă la rândul său situaţia un oficial NATO, citat de CNN. Acesta remarcă faptul că un impas al ofensivei ruse este dintr-un anumit punct de vedere foarte periculos, întrucât armata rusă este tot mai mult înclinată să-şi folosească intens puterea de foc apelând la arme mai puţin precise şi mai devastatoare în zonele urbane, crescând victimele în rândul civililor. Niciuna dintre părţi nu dă înapoi, iar în ultimele zile trupele ruse au continuat să aducă întăriri şi să-şi remedieze disfuncţionalităţile logistice atât în jurul Kievului, cât şi pe direcţiile operaţiunilor ofensive din sud, notează acelaşi oficial al NATO. Evaluarea Alianţei, adaugă el, este că obiectivele Rusiei nu s-au schimbat, unul dintre acestea fiind capturarea capitalei Kiev. Putin refuză întâlnirea cu Zelenski În acest timp continuă negocierile, dar nu este clar ce discută părţile în conflict, care s-au întâlnit luni pentru încă o oră şi jumătate, după care au continuat tratativele în grupuri de lucru. Negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a estimat că negocierile s-ar putea prelungi încă vreo câteva săptămâni şi a apreciat că există semne ce arată că poziţia Moscovei devine "mai realistă" şi mai rezonabilă, fără a intra în detalii. Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a negocia direct cu el. Kremlinul se menţine însă pe poziţii şi transmite că o astfel de întâlnire nu se va face până când cele două părţi nu vor conveni asupra unui plan de pace detaliat şi cere mai mult "dinamism" din partea Kievului.

România TV, panicardă: blackout patru zile (sursa: România TV)
Eveniment

România TV, panicardă: blackout patru zile

România TV, panicardă: blackout patru zile. "Blackout în România. Scenariu sumbru pregătit de Raed Arafat: pană de curent simulată în toată ţara timp de patru zile. Ce se întâmplă cu spitalele" este titlul unui articol postat pe site-ul România TV luni. România TV, panicardă: blackout patru zile "Potrivit unor surse medicale citate de România Tv, Raed Arafat pregăteşte un scenariu de blackout în toată ţara. Şeful DSU vrea să vadă cum ar reacţiona spitalele şi populaţia dacă România ar rămâne fără curent electric timp de patru zile.", se spune în primul paragraf din articol. Citește și: BREAKING Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina În replică, Raed Arafat a dezmințit vehement "scenariul sumbru". "Ca urmare a unor informații false diseminate opiniei publice de către site-ul România Tv, conform cărora, instituția noastră ar pregăti un scenariu care vizează o pană de curent simulată pentru a vedea , precizăm că ne delimităm ferm de aceste informații date care pot crea panică în rândul populației. Asigurăm întreaga opinie publică că informațiile prezentate de site-ul televiziunii amintit anterior se înscriu în spectrul informațiilor false, de tip FAKE NEWS. Vă rugăm să vă informați din surse oficiale!", a comunicat Departamentul pentru Situații de Urgență.

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Eveniment

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) a confirmat luni că a primit din Bulgaria mai multe rapoarte privind acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE şi corupţie sistemică, cazuri în care sunt implicate oficialităţi de rang înalt, indică o declaraţie a EPPO publicată pe website-ul instituţiei. Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria "Sunt în desfăşurare investigaţii. Nu vor fi date alte detalii suplimentare pentru a nu periclita rezultatul investigaţiilor. Dacă vreo informaţie adiţională poate fi făcută publică, vom face acest lucru în mod proactiv", menţionează declaraţia citată. Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război EPPO este instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Boiko Borisov, reținut și eliberat Patru dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, în timp ce Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (AFSJ). Fiecare dintre cele 22 de ţări participante are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare stat participant are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Ex-premierul bulgar Boiko Borisov a fost reținut de autoritățile bulgare recent. Acesta a fost eliberat după nici 24 de ore. Procurorii nu au oferit prea multe detalii. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită

Trebuie să fie parc, nu buncăr (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Trebuie să fie parc, nu buncăr

Trebuie să fie parc, nu buncăr. Lucrările de amenajare a unui nou parc la Iaşi se desfăşoară în ritm de melc. Trebuie să fie parc, nu buncăr Parcul "eGreen", de pe bld. C.A. Rosetti, ar trebui finalizat în mai puţin de două luni. Însă, realitatea din teren este departe de a confirma acest termen de execuţie. O spune şi Primăria: gradul fizic al lucrărilor este de 40%. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik Chiar dacă proiectul nu este unul complex, la aproape doi ani de la debutul lucrărilor, peisajul este unul dezolant: movile imense de pământ acoperă terenul, iar cabluri şi materiale de construcţii sunt lăsate la voia întâmplării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion

Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion. Probabil unul dintre cazurile-şcoală atunci când vorbim despre operaţii eşuate, erori medicale şi malpraxis este al doctorului Naum Ciomu. Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion Acesta, în 2004, a secţionat în trei bucăţi penisul unui bărbat ce venise pentru o operaţie de extirpare a unui testicul malformat. Instanţa a dat dreptate pacientului, care a primit despăgubiri de peste 500.000 de euro şi care a fost nevoit să treacă prin zeci de alte proceduri pentru a-şi reconstrui organul amputat de medic. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik Nu toate cazurile seamănă cu celebru caz "Ciomu", dar au existat mai multe instanţe în care eroarea medicală părea clară, dar nici Colegiul Medicilor şi nici judecătorii nu au dat dreptate pacienţilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA. Acestea sunt aduse din interior la adresa unor procurori au ajuns pe masa judecătorilor. Acuzații grave la adresa procurorilor DNA Un comisar judiciarist abia ieşit la pensie dezvăluie manevre dubioase, unele chiar ilegale petrecute în cadrul Serviciului Teritorial al DNA. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik "Nici nu pot însă accepta ca o carieră apreciată ca ireproşabilă să fie umbrită de acţiunile unui procuror care «a vrut sânge». Până la urmă, e vorba de onoarea şi cariera mea", ne-a declarat comisarul Florin Costan. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill (sursa: danelis.ru)
Internațional

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill. Stilul de viață al patriarhului Kirill al Rusiei este departe de modestia și cumpătarea clamate de ortodoxismul creștin. Avere personală: patru miliarde de dolari Fost agent KGB, Kirill a subordonat Biserica Ortodoxă Rusă și mai mult Kremlinului decât aceasta era deja. Anti-occidental și loial până la slugărnicie lui Vladimir Putin, patriarhul rus trăiește ca un oligarh. O analiză a Forbes din 2009, când Kirill a fost instalat în fruntea Bisericii, arăta că averea personală a lui Kirill era, deja, în 2006, de patru miliarde de dolari. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kirill: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Îmbogățirea începuse în anii '90, când Biserica a primit dreptul de a vinde alcool și tutun fără taxe. Ceasurile pe care Kirill le poartă sunt de zeci de mii de euro. Un astfel de obiect, marca Breguet, de 30.000 de dolari, a fost decupat de Patriarhie dintr-o fotografie care înfățișa o întâlnire a lui Kirill cu unul din miniștrii de Justiție ai Rusiei. Episodul a stârnit un scandal public. Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill Un bun anume din colecția aflată la dispoziția lui Kirill, însă, are o poveste spectaculoasă. Este vorba despre un yacht evaluat la patru milioane de dolari numit "Pallada". Potrivit mai multor publicații rusești, yacht-ul a fost proprietatea Kremlinului, care l-a vândut companiei Lukoil. Iar aceasta din urmă l-a donat Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit presei ruse, Lukoil nu a dezvăluit niciodată costul tranzacției și nici motivul donației către Biserică. Yacht-ul are dotări de lux și poate găzdui până la opt pasageri în condiții care sunt asigurate cu costuri exorbitante.

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri (sursa: Facebook/Міністерство оборони України)
Internațional

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri. Aceștia şi-au părăsit locuinţele în Ucraina din cauza războiului "devastator" purtat de Rusia, a declarat duminică Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, transmite AFP. Zece milioane de ucraineni, pe drumuri "Războiul din Ucraina este atât de devastator, încât zece milioane de persoane au fugit, fie strămutate în interiorul ţării, fie refugiate în străinătate", a scris Grandi pe Twitter. Sâmbătă, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a precizat că 3,3 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul războiului, iar alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd "Oamenii continuă să fugă întrucât se tem de bombe, de lovituri aeriene şi de distrugeri", a declarat sâmbătă Filippo Grandi. Aproximativ 90% din refugiaţii ucraineni sunt femei şi copii. Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi au interdicţie de a ieşi din ţară. ONU a numărat 902 civili uciși, dar are acces limitat în teren Cel puţin 902 civili şi-au pierdut viaţa în războiul din Ucranina, de la începutul invaziei ruse în 24 februarie până sâmbătă la miezul nopţii, a informat duminică biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (OHCHR). Datele preluate de Reuters sunt însă probabil mult sub bilanţul real al conflictului, deoarece OHCHR precizează că nu a fost în măsură să preia sau să verifice rapoartele privind numărul victimelor în unele oraşe lovite, cum ar fi Mariupol. Conform structurii pentru refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele mai multe morţi în rândul populaţiei civile ucrainene au fost provocate de arme explozive, cum ar fi obuzele de artilerie grea, sistemele de rachete cu lansări multiple sau bombele şi rachetele de aviaţie.

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev. Casa Albă a dezminţit duminică speculaţiile privind o posibilă vizită a preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, în Ucraina, în cadrul turneului în Europa din următoarele zile, transmite dpa. Biden, la Bruxelles, nu la Kiev "Deplasarea se va concentra pe continuarea strângerii rândurilor întregii lumi în sprijinul poporului ucrainean şi împotriva invaziei lui Putin în Ucraina, dar nu există planuri de călătorie în Ucraina", a scris pe Twitter secretara de presă a preşedinţiei americane, Jen Psaki. În presa din SUA s-a speculat şi că Biden ar putea vizita Polonia după etapa de la Bruxelles. Psaki a comunicat că alte detalii vor fi anunţate ulterior. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat televiziunii CNN că nu este la curent cu vreo discuţie despre o vizită a preşedintelui în Ucraina. Ea a reamintit că guvernul de la Washington i-a avertizat pe cetăţenii SUA să nu se deplaseze în Ucraina, deoarece ţara este în război. Potrivit Casei Albe, Biden va participa joi, la Bruxelles, la summituri extraordinare ale NATO, Uniunii Europene şi G7. Va fi a treia vizită a preşedintelui în Europa de la preluarea mandatului, în ianuarie anul trecut.

Adjunctul flotei ruse - Marea Neagră, ucis (sursa: aa.com.tr)
Internațional

Adjunctul flotei ruse - Marea Neagră, ucis

Adjunctul flotei ruse - Marea Neagră, ucis. Căpitanul Andrei Pali, adjunct al comandantului flotei ruse din Marea Neagră, a fost ucis în războiul din Ucraina, a anunţat duminică guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaev, citat de Reuters. Adjunctul flotei ruse - Marea Neagră, ucis Pali a căzut în luptă în portul Mariupol din sud-estul Ucrainei, a anunţat Razvojaev printr-un mesaj pe Telegram. Marina militară rusă nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. Portul Sevastopol de la Marea Neagră este o bază importantă a forţelor navale ruse, în peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat de Rusia în 2014. Citește și: Încă un general rus, al cincilea, ucis în Ucraina, susține Statul Major General de la Kiev

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin. Jurnalista Marina Ovsiannikova, celebră de când a apărut cu o pancartă anti-război într-un jurnal de ştiri al televiziunii ruse Pervîi Kanal (Canalul Unu), le-a cerut duminică compatrioţilor ei să condamne atacul Rusiei asupra Ucrainei, transmite AFP. Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin Într-un dialog cu televiziunea americană ABC, Ovsiannikova a afirmat că "vremurile sunt foarte întunecate şi grele, iar fiecare persoană care are o opinie civică şi vrea să facă cunoscută această opinie trebuie să-şi facă auzită vocea. Este foarte important". Ea a susţinut că "poporul rus este de fapt împotriva războiului, este războiul lui Putin, nu războiul poporului rus". Citește și: Jurnalista anti-război din Rusia, apel către ruși: Sunteți transformați în zombi de propaganda Kremlinului. Nu o mai credeți Jurnalista a explicat pentru ABC gestul care a făcut-o celebră în întreaga lume: "Puteam vedea ce se întâmplă în realitate în Ucraina, iar ceea ce arătau programele canalului meu era foarte diferit". Ovsiannikova ar putea fi urmărită penal De aceea, spune ea, "am dorit să arăt restului lumii că ruşii sunt împotriva războiului, să scot la lumină propaganda, ca atare, şi poate să îi încurajez pe oameni să condamne războiul". "Speram ca acţiunea mea, într-un fel, să îi poată face pe oameni să îşi schimbe părerea". După ce a apărut cu o pancartă în spatele prezentatoarei ştirilor, Ovsiannikova a fost arestată şi condamnată rapid la o amendă, apoi eliberată. Ulterior, ea a demisionat de la canalul de televiziune respectiv şi - potrivit AFP - ar putea fi în continuare urmărită penal în conformitate cu legea privind "informaţiile false" despre armata rusă. Actul normativ respectiv, adoptat recent, prevede pedepse cu închisoarea pe termen lung.

Papa, atac la Putin: agresor abominabil (sursa: Facebook/Vatican News)
Eveniment

Papa, atac la Putin: agresor abominabil

Papa, atac la Putin: agresor abominabil. Suveranul Pontif a implorat comunitatea internaţională să se angajeze pentru a pune capăt războiului din Ucraina, pe care l-a calificat drept abject şi un masacru absurd, după rugăciunea Angelus rostită duminică în piaţa San Pietro, relatează EFE. Papa, atac la Putin: agresor abominabil "Nu se opreşte agresiunea violentă împotriva Ucrainei, un masacru absurd în care se repetă zilnic atrocităţi pentru care nu există nicio justificare. Îi implor pe actorii comunităţii internaţionale să se angajeze pentru a face să înceteze acest război abominabil", a spus papa. Suveranul Pontif a deplâns că săptămâna aceasta au fost lansate "rachete şi bombe împotriva bătrânilor, mamelor şi femeilor însărcinate" şi a amintit că sâmbătă a vizitat spitalul de copii Bambino Gesu unde sunt internaţi mai mulţi copii ucraineni, care au căzut victimă bombardamentelor şi a putut vedea cum unuia dintre ei i-a fost amputat un braţ iar altul era rănit la cap". Citește și: Noi atacuri cu rachete rusești. Depozite de carburant și un centru de antrenament, lovite cu Kalibr de croazieră și hipersonice Kinjal Papa a dorit să reamintească şi de milioanele de refugiaţi care fug din calea bombelor şi care au pierdut totul, exprimând-şi totodată durerea faţă de cei care nu a reuşit să plece. "Este o cruzime inumană, un sacrilegiu", a spus papa într-unul din apelurile sale cele mai dure de la începerea războiului, însă fără să citeze, din nou, Rusia. "Este o cruzime inumană şi un sacrilegiu" "Bătrâni, copii, persoane fragile care au rămas să moară sub bombe fără să primească ajutor şi fără protecţie, nici măcar un refugiu atiaerian", a spus papa. "Este o cruzime inumană şi un sacrilegiu", a reiterat Sfântul Părinte. Papa a insistat să "nu ne obişnuim cu violenţa şi cu războiul" şi nici cu primirea cu generozitate a refugiaţilor, pentru că există pericolul ca "în următoarele săptămâni sau luni să devină o rutină şi să uităm". Într-un nou şi stăruitor apel la pace în Ucraina, papa a făcut apel la "încetarea abominabilei agresiuni armate, înainte de a reduce oraşele la cimitire".

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski (sursa: the times.co.uk)
Internațional

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski. Ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, afirmă, într-un interviu publicat duminică, că Rusia şi Ucraina se apropie de un acord pe subiecte "critice". Çavuşoğlu și-a exprimat speranţa într-o încetare a focului dacă cele două părţi nu vor da înapoi de la progresele obţinute până acum, informează Reuters. Ministrul turc de Externe este optimist Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi cel ucrainean Dmitro Kuleba s-au întâlnit în această lună în Antalia (Turcia), pentru o discuţie la care a fost prezent şi Mevlüt Çavuşoğlu, dar care nu a produs rezultate concrete. Însă Çavuşoğlu, care s-a deplasat de asemenea în Rusia şi Ucraina săptămâna trecută pentru a se întâlni separat cu Lavrov şi Kuleba, afirmă, într-un interviu pentru cotidianul turc Hurriyet, că a existat "o apropiere a poziţiilor ambelor părţi pe subiecte importante, subiecte critice". Citește și: Noi atacuri cu rachete rusești. Depozite de carburant și un centru de antrenament, lovite cu Kalibr de croazieră și hipersonice Kinjal "Putem spune că avem speranţe pentru o încetare a focului dacă părţile nu fac un pas înapoi de la poziţiile actuale", a spus ministrul turc, fără a da alte explicaţii. La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, vorbind la televiziunea Al Jazeera, a afirmat că cele două părţi îşi apropie poziţiile în patru probleme cheie: cererea Rusiei ca Ucraina să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO, demilitarizarea Ucrainei, "denazificarea" la care se referă Rusia şi protejarea limbii ruse în Ucraina. Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski Kievul şi Moscova au vorbit despre unele progrese la negocierile de săptămâna trecută spre o formulă politică ce ar garanta securitatea Ucrainei, în condiţiile în care ţara ar rămâne în afara NATO, deşi părţile s-au acuzat reciproc de tărăgănarea discuţiilor. Potrivit lui Kalin, o încetare permanentă a focului nu poate veni decât în urma unei întâlniri între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kalin a spus însă că Putin simte că poziţiile în privinţa "subiectelor strategice" Donbas şi Crimeea nu sunt suficient de apropiate pentru a avea loc o astfel de întâlnire.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră