miercuri 25 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Eveniment

Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde

Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde. SUA vor reacţiona în cazul în care Rusia va utiliza arme chimice în timpul invaziei sale în Ucraina, a dat asigurări joi preşedintele american Joe Biden, după ce a participat, la Bruxelles, la un summit extraordinar al NATO şi la un summit al G7, relatează Reuters. Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde "Vom răspunde, vom răspunde dacă el (Putin - n.r.) utilizează (arme chimice). Natura răspunsului va depinde de natura utilizării", a spus Biden într-o conferinţă de presă la sediul NATO de la Bruxelles. Liderul american a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin "miza pe o divizare a NATO" la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, dar că Alianţa Nord-Atlantică "nu a fost niciodată mai unită ca azi". Citește și: MAE rus, reacție vitriolantă după reuniunea NATO: Ședinţă pentru propria sa spălare pe creier Vladimir Putin "nu se gândea că am putea menţine această coeziune. NATO nu a fost niciodată, niciodată mai unită decât este ea astăzi. Putin obţine exact opusul a ceea ce a dorit prin invadarea Ucrainei", a subliniat liderul de la Casa Albă. El a insistat că sancţiunile susţinute contra Rusiei şi menţinerea unităţii Occidentului vor face diferenţa în războiul din Ucraina. Biden cere excluderea Rusiei din G20 Potrivit lui Biden, Rusia ar trebui să fie exclusă din G20, grup ce reuneşte cele mai industrializate 20 de ţări din lume. Joe Biden a spus că liderii occidentali au discutat această posibilitate joi, dar nu este clar dacă există unanimitate în legătură cu această măsură. El a adăugat că Ucrainei ar trebui să i se permită să participe la reuniunile G20. Pe de altă parte, liderul american a dat asigurări că Beijingul înţelege că viitorul său economic este mai strâns legat de Occident decât de Rusia, după ce China a fost avertizată de SUA că va suporta consecinţele dacă va ajuta Moscova în războiul din Ucraina. "Nu am făcut nicio ameninţare, dar i-am spus clar - m-am asigurat că înţelege consecinţele unui ajutor dat Rusiei", a afirmat liderul american în legătură cu o convorbire telefonică recentă avută cu preşedintele chinez Xi Jinping. NATO va oferi Ucrainei protecție anti-chimică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat joi că Alianţa Nord-Atlantică va furniza Ucrainei echipamente de protecţie împotriva ameninţărilor chimice, biologice şi nucleare şi îşi va proteja şi forţele desfăşurate pe flancul estic împotriva acestor ameninţări. Aliaţii sunt "preocupaţi" de posibilitatea utilizării unor astfel de arme în Ucraina după invazia rusă şi "au convenit să furnizeze echipamente pentru a ajuta Ucraina să se protejeze împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare", a explicat Stoltenberg la finalul unui summit extraordinar al liderilor Alianţei. El a reafirmat că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru utilizarea de arme chimice în Ucraina, acuzând SUA şi pe aliaţii lor că pregătesc un astfel de atac.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei(sursa: Inquam Photos/George Călin)
Rusia atacă NATO: spălare pe creier (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia atacă NATO: spălare pe creier

Rusia atacă NATO: spălare pe creier. Rusia a denunţat joi seară decizia NATO de a crea patru noi grupuri de luptă în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, Moscova susţinând că organizaţia îşi confirmă astfel poziţia antirusă, transmite dpa. Opt grupuri de luptă NATO de la Baltică la Marea Neagră "Militarizarea Europei se accelerează ca urmare a eforturilor alianţei", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Prin promisiunea că va furniza arme suplimentare Ucrainei, "alianţa confirmă interesul său de continuare a ostilităţilor", a adăugat ea. Citește și: Preşedintele SUA vorbește despre deficitul alimentar: Va fi ceva real Liderii statelor membre NATO, reuniţi joi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria. "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Rusia atacă NATO: spălare pe creier Reprezentanta diplomaţiei ruse a acuzat NATO că urmează orbeşte interesul Statelor Unite de a ţine sub control Rusia. "Isteria antirusă a fost promovată pentru a spori costurile achiziţiilor de arme, de pe urma cărora SUA au profitat financiar, mai presus de toate", a continuat Maria Zaharova. Ea a descris summitul extraordinar al NATO, desfăşurat joi la Bruxelles, drept nimic altceva decât o "şedinţă pentru propria sa spălare pe creier". SUA sunt incapabile să tolereze faptul că Rusia este o ţară care ia propriile decizii suverane şi care îşi poate urma o politică independentă, a mai spus reprezentanta MAE rus.

Șoigu este încă viu, spune Peskov (sursa: Facebook/mil.ru)
Internațional

Șoigu este încă viu, spune Peskov

Șoigu este încă viu, spune Peskov. Kremlinul a susţinut joi că ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, care nu mai fusese văzut în public de aproape două săptămâni, nu are probleme de sănătate, transmite dpa. Presa de stat din Rusia, preluată de Reuters, a difuzat în acceaşi zi un scurt fragment dintr-o înregistrare video cu Şoigu, într-un cadru separat, pe o parte din ecran unde apăreau şi alţi oficiali de rang înalt de la Moscova, la o şedinţă cu Vladimir Putin. Șoigu este încă viu, spune Peskov Potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, preşedintele a participat la o videoconferinţă a Consiliului de Securitate al Rusiei, în cadrul căreia Şoigu i-a prezentat situaţia "operaţiunii speciale" din Ucraina - denumirea oficială folosită la Moscova pentru invazia ţării vecine. Citește și: Șoigu, ministrul rus al Apărării, dispărut fără urmă. Rușii indică „pe surse” că ar avea probleme cardiace Agenţiile de presă citate şi mass media din întreaga lume consemnau miercuri că Şoigu, în vârstă de 66 de ani, nu mai apăruse în public din 11 martie, ceea ce a provocat speculaţii privind situaţia sa. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a dezminţit joi zvonurile respective, afirmând că ministrul apărării este foarte ocupat şi de aceea nu are timp pentru presă. El i-a îndrumat pe jurnalişti să se adreseze direct ministerului respectiv.

Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Eveniment

Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte

Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte. "Petrov" a colaborat cu Securitatea, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție, dar Traian Băsescu nu pierde drepturile cuvenite unui fost șef de stat. Cel puțin în interpretarea avocatei Elenina Nicuț. Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte Potrivit unei postări pe Facebook a acesteia, două ar fi argumentele în favoarea acestei teze. "Ref la consecintele juridice ale hotararii definitive prin care lui Basescu i s a constatat calitatea de colaborator al securitatii: Citește și: Curtea Supremă a decis: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea 1. Nu, nu va pierde drepturile prevazute de L. 406/2001, astfel cum a fost modificata in 2021. E vorba despre aplicarea in timp a legii civile, despre care povesteste pe larg Inalta intr o decizie din 2019 privind pensiile magistratilor condamnati pentru coruptie etc. In plus, in materia CNSAS, justitia este una non retributiva, in sensul ca nu stabileste vinovatii, pedepse, interdictii, ci doar o calitate. 2. Nu, nu va fi anchetat penal pentru fals in declaratii. Asta pentru ca falsul in declaratii presupune ca declaratia sa produca prin chiar continutul ei consecinte juridice. Or, in legislatia privind alegerile de orice fel, nu exista nicio interdictie de a candida pentru fosti colaboratori ai securitatii. In al doilea rand, formularul tip al declaratiei in cauza face referire la calitatea de lucrator/colaborator al securitatii in sensul definitiei legale. Or, aceasta calitate se stabileste doar de catre instanta." Care sunt privilegiile unui fost președinte Potrivit legii 406/2001, "Persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi: a) folosinţă gratuita a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţa, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar; b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu; c) paza şi protecţie, precum şi folosinţă gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Paza, potrivit reglementărilor în vigoare." Avocata Elenina Nicuț a câștigat la Curtea de Apel București un proces în care a chemat în judecată Curtea Constițutională. Instanța a decis anularea unei hotărâri date de Plenul CCR privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente. Anterior, Nicuț mai câștigase un proces împotriva CCR.

Primarul Chirica, turism penal la Vaslui (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica, turism penal la Vaslui

Primarul Chirica, turism penal la Vaslui. Edilul de Iași va fi judecat în judeţul vecin. Primarul Chirica, turism penal la Vaslui Curtea de Apel a admis ieri cererea înaintată de apărătorii lui Chirica vizând strămutarea dosarului "Skoda" la o altă judecătorie. Curtea de Apel a decis ca aceasta să fie Judecătoria Bârlad. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Toate actele premergătoare efectuate până acum în faţa Judecătoriei ieşene își păstrează valabilitatea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, mii de incendii de vegetaţie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România, mii de incendii de vegetaţie

România, mii de incendii de vegetaţie. Nu mai puţin de 313 incendii de vegetaţie uscată s-au înregistrat în judeţul Iași, de exemplu, de la începutul anului. România, mii de incendii de vegetaţie Patru pe zi, dacă e să facem o medie. În primul trimestru al anului trecut au fost semnalate doar 18 evenimente similare. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Atunci, suprafaţa afectată a fost de 31 de hectare. Anul acesta, flăcările s-au întins pe 2.676 de hectare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Refugiații ucraineni cu bani caută lux (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Refugiații ucraineni cu bani caută lux

Refugiații ucraineni cu bani caută lux. Serviciile căutate de ucrainenii refugiaţi la Iaşi se împart, aparent, ca după un titlu de film: "Om bogat, om sărac". Refugiații ucraineni cu bani caută lux În prima categorie, cerinţele pornesc de la taxiuri rezervate pentru deplasarea în alte colţuri ale Europei, până la închirieri de apartamente la tarife exorbitante sau înscrierea copiilor direct în învăţământul privat. Pentru ceilalţi, un acoperiş sigur, curat, o mâncare caldă şi un eventual un job, oricare, în pofida supercalificării, este suficient. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Anna, refugiat ucrainean din Odesa şi psiholog voluntar în Vama Sculeni, spune că, până acum, au intrat în România, prin Iaşi, trei categorii de conaţionali. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Războiul va continua mult timp (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, dilemă nucleară: câștigă sau pierde?

Putin, dilemă nucleară: câștigă sau pierde? Întrebarea revine cu regularitate de la începutul invaziei ruse în Ucraina: îşi poate utiliza Moscova armele nucleare tactice într-o zonă foarte limitată? Precedentul ar fi extrem de periculos şi ar încălca un tabu care rezistă din 1945, relatează AFP. Ipoteza a revenit pe tapet la puţin timp după declanşarea ostilităţilor, atunci când Vladimir Putin a declarat că a ordonat generalilor săi "să plaseze forţele de disuasiune ale armatei ruse în regim special de alertă de luptă". Putin, dilemă nucleară: câștigă sau pierde? Ea rămâne pe lista nenumăratelor scenarii de război, în special a posibilităţilor de ieşire pe plus pentru armata rusă, care are nevoie de câştiguri pentru a negocia dar care rămâne în dificultate pe teren din cauza rezistenţei tenace a forţelor ucrainene de o lună de zile. O armă nucleară tactică, cu o încărcătură explozivă mai mică decât arma nucleară strategică, este în teorie destinată câmpului de luptă şi transportată de un vector cu o rază de acţiune mai mică de 5.500 km. Citește și: Rușii morți în Ucraina, identificați cu sisteme de recunoaștere facială de autoritățile de la Kiev. Familiile decedaților primesc apeluri automate cu vestea "La nivel vertical, există cu adevărat un risc. Ei au nevoie disperată de a o obţine victorii militare pentru a le transforma într-o pârghie politică", a explicat Mathieu Boulegue, din cadrul centrului de reflecţie britanic Chatham House. "Arma chimică nu ar schimba faţa războiului. O armă tactică nucleară care ar rade de pe faţa pământului un oraş ucrainean, da. Este improbabil, dar nu este imposibil. Iar în acel moment s-ar prăbuşi 70 de ani de teorie privind disuasiunea nucleară", a adăugat el. De la risc la realitate, pasul rămâne imens, scrie France Presse. Moscova ar apăsa prima pe trăgaci Doctrina rusă este subiect de dezbatere. Anumiţi experţi şi responsabili militari, în special la Washington, afirmă că Moscova a renunţat la doctrina sovietică de a nu utiliza arma supremă în primă instanţă. Moscova ar avea acum printre opţiuni teoria "escaladării pentru dezescaladare": utilizarea armei în proporţii limitate pentru a forţa NATO să dea înapoi. Însă recentele declaraţii ruse au pus sub semnul îndoielii această interpretare. Moscova nu va utiliza arma nucleară în Ucraina decât în caz de "ameninţare existenţială" pentru Rusia, a dat asigurări marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe canalul CNN, citând unul dintre punctele doctrinei oficiale ruse. "Nu am văzut nimic care să ne facă să ajungem la concluzia că trebuie să ne schimbăm postura strategică de disuasiune", a reacţionat omologul său de la Pentagon, John Kirby. Rusia deține 2.500 de focoase nucleare Din punct de vedere tehnic, Moscova are dotările necesare. Potrivit publicaţiei foarte respectate Bulletin of the Atomic Scientists, "1.588 de ogive nucleare sunt desfăşurate", dintre care 812 pe rachete instalate la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere. Alte ceva mai puţin de 1.000 de focoase sunt stocate. Din punctul de vedere al lui Pavel Luzin, analist al grupului de reflecţie Riddle cu sediul la Moscova, Rusia ar putea utiliza o armă nucleară tactică "pentru a demoraliza un adversar, pentru a împiedica duşmanul să continue să se lupte". Obiectivul este mai întâi "demonstrativ", a declarat el pentru AFP. "Dar dacă adversarul vrea în continuare să se lupte, ea poate fi utilizată de manieră mai directă", a spus el. "În caz de tergiversare sau de umilire, se poate imagina o escaladare verticală. Asta face parte din cultura strategică rusă de a merge la intimidare şi escaladare pentru a obţine dezescaladare", a reamintit un înalt gradat francez sub acoperirea anonimatului. "Putin nu a intrat în acest război pentru a pierde", a adăugat el. Alţii vor să creadă că acest tabu absolut rămâne. Dacă Vladimir Putin ar decide să distrugă până şi un sat ucrainean pentru a-şi arăta determinarea, zona ar fi potenţial exclusă pentru orice viaţă umană timp de decenii. Nuclear = izolat complet "Costul politic ar fi monstruos. Ar pierde şi puţinul de susţinere care îi rămâne. Indienii ar da înapoi, la fel şi chinezii", dă asigurări William Alberque, din cadrul International Institute for Strategic Studies (IISS). "Nu cred că Putin o va face". În afara dosarului ucrainean, Rusia nu s-ar bucura astăzi de o asemenea statură fără arma nucleară. Ea nu ar constitui o ameninţare de o astfel de amploare numai cu forţele sale convenţionale, care stau mărturie de o lună nu numai pentru o imensă capacitate de distrugere, ci şi pentru reale slăbiciuni tactice, operaţionale şi logistice. În cancelariile occidentale, certitudinile nu mai există. "Nu avem niciun motiv să gândim că Putin nu are intenţia de a merge până la capăt şi că nu va utiliza toate mijloacele pentru a-şi atinge scopul (...), eventual prin utilizarea de arme interzise", estimează un diplomat occidental, evocând armele chimice. "Rubiconul a fost trecut" la momentul invadării Ucrainei, "nu mai există cu adevărat limite", recunoaşte el. Dar speră că "acest tabu care durează din 9 august 1945" şi de la bomba de la Nagasaki va rezista.

Elicopter militar, survol al Ambasadei Rusiei (sursa: flightradar24.com)
Eveniment

Elicopter militar, survol al Ambasadei Rusiei

Elicopter militar, survol al Ambasadei Rusiei. Un aparat Puma al MApN a survolat miercuri seară, în jurul orei 21.00, ambasada Rusiei la București, potrivit flightradar24.com. Informația și traseul aparatului de zbor au fost făcute publice de către jurnalistul Lucian Mândruță. Elicopter militar, survol al Ambasadei Rusiei "In urma cu o ora si-un pic, un elicopter Puma al armatei a decolat de pe Baneasa si-a facut un zbor de antrenament. Ceva banal, pana aici. Doar ca o bucata din zborul asta a fost complet neobisnuita. Elicopterul a zburat peste Bucuresti (unde e nevoie de permisiune speciala) si a facut cateva cercuri pe deasupra... Ambasadei Rusiei. Modelul Puma modernizat are in fata un sistem avansat de navigatie, care include si senzori pentru vederea pe timp de noapte. Atat am vrut sa zic, nu stiu cum sa interpretez treaba asta, dar m-am gandit sa nu o tin pentru mine.", a scris Mândruță puțin după ora 22.00. Citește și: Rușii morți în Ucraina, identificați cu sisteme de recunoaștere facială de autoritățile de la Kiev. Familiile decedaților primesc apeluri automate cu vestea

Ucraina: jurnalistă rusă, ucisă de ruși (sursa: Facebook/Oksana Baulina)
Internațional

Ucraina: jurnalistă rusă, ucisă de ruși

Ucraina: jurnalistă rusă, ucisă de ruși. O jurnalistă rusă a fost ucisă miercuri într-un bombardament asupra Kievului, a anunţat publicaţia online pentru care lucra, The Insider, relatează AFP. Ucraina: jurnalistă rusă, ucisă de ruși Oksana Baulina a fost ucisă de o rachetă în timp ce filma pagubele provocate de un atac asupra unui centru comercial din cartierul Podil, în nord-vestul capitalei Ucrainei, potrivit unui comunicat al publicaţiei. The Insider dezvăluie care sunt fake news-urile din presa rusă apropiată de putere și a lucrat în trecut cu Bellingcat și BBC. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare

Rușii morți, identificați de inteligența artificială (sursa: Facebook/Генеральний штаб ЗСУ/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

Rușii morți, identificați de inteligența artificială

Rușii morți, identificați de inteligența artificială. Ucraina a decis să se doteze cu un "sistem de apeluri automate către Rusia" utilizând recunoaşterea facială pentru a le dezvălui ruşilor amploarea pierderilor lor militare, a anunţat miercuri vicepremierul ucrainean Mihailo Fedorov, relatează AFP. Rușii morți, identificați de inteligența artificială "Astăzi, folosim inteligenţa artificială pentru a căuta pe reţelele de socializare profiluri ale soldaţilor ruşi pe baza (imaginilor) trupurilor lor, pentru a semnala moartea acestora prietenilor şi rudelor", a explicat Fedorov pe Facebook. "Punem la punct un sistem de apeluri automate către Rusia pentru a spune adevărul despre asasinii ruşi", a spus el, adăugând: "Am început să facem lucruri pe care nici nu puteam să ni le imaginăm acum o lună". Obiectivul, a explicat vicepremierul ucrainean, este de a "risipi mitul unei la care şi în care ". Rusia a numit oficial invazia din 24 februarie o "operaţiune militară specială". Folosirea cuvântului "război" în această ţară pentru a descrie această intervenţie este pasibilă de urmărire penală. Tineri trimiși drept carne de tun în Ucraina Moscova a recunoscut pentru prima dată la 9 martie prezenţa recruţilor în Ucraina şi a admis că un anumit număr dintre ei au fost luaţi prizonieri, după ce a afirmat că în această ţară luptau doar soldaţi profesionişti. Preşedintele Vladimir Putin a dat asigurări în acest sens, înainte de această dată, că nu va trimite recruţi sau rezervişti în Ucraina, precizând că doar "profesioniştii" au misiunea de a îndeplini "obiectivele stabilite". Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Încă din primele zile ale atacului asupra Ucrainei, mass-media şi ONG-urile au raportat că tineri ruşi cu vârsta adecvată pentru a-şi efectua serviciul militar participau la operaţiuni militare. În plus, pe reţelele de socializare s-au înmulţit apelurile de la mame fără veşti despre fiii lor trimişi în Ucraina.

NATO trimite trupe permanente în România (sursa: NATO)
Eveniment

NATO trimite trupe permanente în România

NATO trimite trupe permanente în România. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat miercuri în avanpremiera summit-ului NATO, că alianța nord-atlantică va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. NATO trimite trupe permanente în România În cazul României, a fost agreată în urmă cu o lună crearea unui grup de luptă, condus de Franța. Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari și au rolul de a ajuta statele-gazdă să își pregătească defensiva. Un grup de luptă reprezintă o prezență solidă, cvasi-permanentă a NATO. În acest moment, singurele state est-europene care beneficiază de prezența unor grupuri tactice de luptă multinaţionale NATO sunt Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Prezența unui grup de luptă pe teritoriul țării-gazdă nu este condiționată în timp, spre deosebire de prezența trupelor aflate în țara respectivă pe bază de rotație. Declarații ale lui Stoltenberg "Vom discuta rolul Chinei în această criză. Beijing a furnizat susținere politică Rusiei, aliații sunt îngrijorați că Beijingul ar putea furniza ajutor militar Rusiei. Vom cere Belarus să nu mai suțină războiul Rusiei. Nu putem lua pacea drept garantată, așa că aliații NATO trebuie să crească investițiile militare. Putin trebui să încheie acest război și să se angajeze în diplomație reală. Aliații NATO au răspuns la criză cu o susținere puternică pentru Ucraina și impunerea de costuri fără precedent pentru Rusia. Mă aștept ca liderii NATO să majoreze semnificativ prezența în țările din Est cu trupe pe uscat, pe mare și în spațiul aerian. La summit-ul de joi, vom discuta despre susținere pentru Georgia și Bosnia-Herțegovina. O eventuală utilizare a armelor chimice de către Rusia va avea consecințe majore. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Mă aștept ca liderii NATO să discute despre întărirea susținerii pentru Ucraina. Aderarea Ucrainei la NATO nu este pe agendă. Trebuie să facem tot posibilul ca războiul să nu escaladeze dincolo de granițele Ucrainei. Rusia nu poate câștiga un război nuclear. Retorica nucleară contrazice flagrant acordurile internaționale pe care Rusia le-a semnat. Am furnizat Ucrainei echipamente de protecție împotriva armelor chimice și biologice, aliații vor discuta mâine cum să majoreze această susținere. Rusia a mai folosit agenți chimici împotriva unor oponenți ai regimului în Anglia, dar și în Siria. NATO are planuri deja pentru a-și proteja populația în cazul oricărui tip de atac și amenințare."

Rușii au folosit bombe cu fosfor în Ucraina (sursa: Telegram/Oleksandr Marcușin)
Internațional

Rușii au folosit bombe cu fosfor

Rușii au folosit bombe cu fosfor în Ucraina. Primarul din Irpin, Oleksandr Markușin, acuză forțele ruse că au atacat marți seara suburbia Kievului și mai multe localități din nord-vestul capitalei ucrainene folosind bombe cu fosfor. Rușii au folosit bombe cu fosfor „Ieri, 22 martie, seara târziu, ocupanții ruși au folosit muniții interzise cu fosfor asupra periferiei de nord-vest a Kievului. ‼ Zona afectată aproximativă – Gostomel-Irpin. Folosirea unor astfel de arme de către trupele inamice împotriva civililor este o crimă împotriva umanității și o încălcare a Convențiilor de la Geneva din 1949”, a scris primarul Markușin, într-o postare pe Telegram. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Un atac cu arme chimice al Rusiei în Ucraine este o "amenințare credibilă", a avertizat miercuri președintele Joe Biden, la plecarea de la Casa Albă spre Bruxelles, potrivit Le Figaro. Președintele american efectuează un maraton diplomatic în Europe, unde va participa joi la trei summituri: NATO, G7 și cel al Uniunii Europene. Ulterior, acesta va vizita Polonia.

Rusia va ținti nuclear Europa, SUA (sursa: impact.ro)
Internațional

Rusia va ținti nuclear Europa, SUA

Rusia va ținti nuclear Europa, SUA. SUA vor să umilească, să divizeze şi într-un final să distrugă Rusia, a declarat miercuri Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, în prezent adjunct al secretarului Consiliului Securităţii Rusiei, promiţând că ţara sa nu va permite niciodată să se întâmple aşa ceva, relatează Reuters. Rusia va ținti nuclear Europa, SUA Dmitri Medvedev - care a ocupat funcţia de preşedinte din 2008 până în 2012 - a spus că un astfel de plan, dacă va fi realizat vreodată, ar putea avea rezultate catastrofale pentru lume. Citește și: BREAKING Kremlinul, prima referire la arme nucleare: Dacă existența țării noastre este amenințată, armele nucleare vor fi folosite "Să ne imaginăm că America a reuşit să-şi realizeze obiectivele în această rundă de confruntare. Strategi mărginiţi de la Casa Albă au provocat o criză politică şi economică în Rusia. Au slăbit şi au dus la scindarea unei ţări imense, unei ţări complicate. Şi iată rezultatul: o putere mare nucleară cu un regim politic instabil, cu o conducere slabă, cu o economie prăbuşită şi cu un număr maxim de focoase nucleare care vizează ţinte în SUA şi Europa. Sau, ca rezultat, cinci sau şase în locul Rusiei, aşa cum au visat peste Ocean în anii 1990, iar fiecare astfel de are propria sa armă strategică", avertizează Medvedev în mesajul său de pe aplicaţia Telegram. Invadarea Ucrainei, "omisă" de Medvedev "Rusia nu va permite sub nicio formă o astfel de evoluţie", afirmă Medvedev. Citește și: Rusia se izolează extrem. Medvedev: Nu mai avem nevoie de relații diplomatice cu Occidentul. E timpul să se pună lacătul pe ambasade Acesta a "uitat" să spună că noile sancţiuni impuse de Occident, în special de SUA, împotriva Rusiei intervin ca urmare a invadării Ucrainei, ţară suverană, a cărei independenţă şi integritate teritorială Rusia s-a obligat să o garanteze prin angajamentele asumate conform Memorandumului de la Budapesta (1994).

Cât costă cursul festiv și banchetul de final de gimnaziu sau liceu? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cât costă cursul festiv și banchetul

Cât costă cursul festiv și banchetul? Pregătirile pentru cursul festiv şi banchetul de final de an au început deja la majoritatea şcolilor. Cât costă cursul festiv și banchetul: minimum 500 de lei de elev Părinţii pun bani deoparte încă de la începutul anului şcolar, anticipând cheltuielile care, în funcţie de caz, pot ajunge şi la câteva mii de lei. Practic, un pachet standard pentru cursul festiv, poate ajunge la 250 de lei. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Iar dacă se adaugă şi banchetul, atunci, cheltuielile se dublează cel puţin. Toate acestea fără a lua în considerare vestimentaţia pentru aceste evenimente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră