duminică 17 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2062 articole
Alex Preda

Internațional

Video din teatrul bombardat din Mariupol

Video din teatrul bombardat din Mariupol. Primăria oraşului Mariupol estimează, pe baza unor relatări ale martorilor, că aproximativ 300 de persoane au murit în clădirea teatrului local, bombardată de aviaţia rusă la 16 martie în timp ce sute de persoane se adăposteau înăuntru. Video din teatrul bombardat din Mariupol "Unii martori au informaţii conform cărora circa 300 de persoane au murit în Teatrul Dramatic din Mariupol în urma unui bombardament al unui avion rus. Încă nu ne vine să credem. Încă vrem să credem că toată lumea a reuşit să scape. Însă mărturiile celor care se aflau înăuntrul clădirii în momentul acestui act terorist spun contrariul", a scris vineri primăria din Mariupol pe contul său de Telegram. https://www.youtube.com/watch?v=al8ytOOOC6Q Clădirea era folosită ca unul din principalele adăposturi din oraşul asediat Mariupol, dar a fost lovită de un atac aerian al Rusiei la 16 martie. Estimările privind numărul de persoane care se adăposteau în teatru variază între 800 şi 1.300. Rușii știau că bombardează copii Fotografii aeriene făcute înainte de atac au arătat că în faţa şi în spatele clădirii teatrului, pe pământ, era scris cu litere mari cuvântul "copii" în rusă. "Ocupantul ştia ce atacă. Ştia care ar putea fi consecinţele, dar cu toate acestea peste acest loc au căzut bombe", a mai precizat primăria. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Mariupol, oraş din sud-estul Ucrainei care înainte de război avea circa 450.000 de locuitori, se află sub un atac aproape permanent al forţelor ruse de la începutul lunii martie, imaginile din satelit arătând distrugeri semnificative în zonele rezidenţiale.

Video din teatrul bombardat din Mariupol (sursa: The Telegraph)
Vorbești de Rusia, intri la închisoare (sursa: Agerpres)
Internațional

Vorbești de Rusia, intri la închisoare

Vorbești de Rusia, intri la închisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru "informaţii false" privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, relatează AFP. Vorbești de Rusia, intri la închisoare Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte "difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile" despre "activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus". Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă "informaţiile false" au "antrenat consecinţe grave". Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de "informaţii false" despre armata rusă.

Comandament aviatic ucrainean, lovit de rachete (sursa: Facebook/Командування Повітряних Сил ЗСУ/Air Force Command of UA Armed Forces)
Internațional

Comandament aviatic ucrainean, lovit de rachete

Comandament aviatic ucrainean, lovit de rachete. Rachete ruse de croazieră au lovit vineri centrul de comandă al forţelor aeriene ucrainene de la Viniţa, în centrul Ucrainei, a anunţat comandamentul respectiv, citat de AFP. Comandament aviatic ucrainean, lovit de rachete "Ruşii au tras şase rachete de croazieră. Câteva au fost doborâte de apărarea antiaeriană. Celelalte au lovit mai multe clădiri, provocând pagube semnificative", a comunicat pe Telegram comandamentul aviaţiei militare a Ucrainei. "Consecinţele acestei lovituri cu rachete din partea ocupanţilor sunt în curs de evaluare", mai arată mesajul, care este însoţit şi de o fotografie în care se vede partea afectată a unei clădiri din cărămidă. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Aviaţia şi apărarea antiaeriană ucrainene au rezistat până acum încercărilor ruşilor de a controla complet spaţiul aerian al Ucrainei. Luni, un înalt oficial din Departamentul Apărării SUA aprecia chiar că piloţii ucraineni dau dovadă de "o mare dexteritate". Confruntată cu rezistenţa forţelor ucrainene, Rusia şi-a intensificat operaţiunile aeriene şi navale, arăta acelaşi reprezentant al Pentagonului, precizând că nu este vorba de lupte aeriene şi că aviaţia militară rusă preferă să lanseze rachete aer-sol asupra ţintelor, în timpul unor evoluţii în spaţiul aerian rus sau belarus.

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene (sursa: eppo.europa.eu)
Eveniment

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) anchetează nouă companii bulgare care sunt suspectate de comiterea de fraude pentru a obţine fonduri europene, a anunţat vineri EPPO într-un comunicat. Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene Manageri, proprietari şi reprezentanţi ai companiilor care au solicitat şi au obţinut fonduri europene în cadrul programului operaţional Inovaţii şi Competitivitate fac obiectul anchetelor. Ei sunt bănuiţi de participare la o grupare infracţională organizată şi de prezentare de documente şi declaraţii false pentru a obţine fondurile respective. Citește și: Kovesi reacționează la eliberarea fostului premier bulgar Boiko Borisov: Am primit rapoarte care conțin acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE La 25 martie, Directoratul general pentru combaterea criminalităţii organizate din Bulgaria a efectuat 25 de percheziţii la locuinţe, birouri, depozite şi vehicule deţinute de acest companii, în Sofia şi alte oraşe din regiunile Sofia, Pernik şi Montana. Au fost confiscate un număr mare de documente şi suporturi de stocare electronică, precum şi echipamente de construcţii, inclusiv excavatoare, care fuseseră cumpărate din suma de 6 milioane de euro primită în cadrul programului operaţional. Zece suspecţi au fost chestionaţi, potrivit comunicatului EPPO. Ce face Parchetul European Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Rusia, semne de retragere din Ucraina (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia, semne de retragere din Ucraina

Rusia, semne de retragere din Ucraina. Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, relatează Reuters. Rusia, semne de retragere din Ucraina "Principalele obiective ale primei faze a operaţiunii au fost în general îndeplinite. Potenţialul de luptă al Forţelor Armate ale Ucrainei a fost diminuat considerabil, ceea ce, subliniez încă o dată, face posibil să ne concentrăm pe principalele eforturi de îndeplinire a obiectivului de bază, eliberarea Donbasului", a declarat în faţa presei generalul Serghei Ruţkoi, adjunctul şefului Statului Major rus. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Anunţul acestuia pare să indice că Rusia şi-ar putea diminua obiectivele invaziei asupra Ucrainei după ce în prima lună de război s-a lovit de rezistenţa acerbă a trupelor ucrainene. Generalul rus a mai spus că operaţiunea militară în Ucraina va continua până când forţele ruse îşi vor îndeplini misiunile încredinţate, fără a alte precizări. Cele "două faze" ale invaziei El a susţinut că separatiştii proruşi controlează în prezent 93% din provincia Lugansk şi 54% din Doneţk. Pe de altă parte, generalul rus a transmis că Rusia nu exclude posibilitatea luării cu asalt a oraşelor ucrainene blocate de trupele ruse şi că va reacţiona imediat oricărei încercări de impunere a unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, solicitată de Kiev, dar refuzată de NATO. Potrivit generalului citat, armata rusă a avut iniţial în vedere două scenarii operaţionale, primul fiind o operaţiune limitată la Donnas şi al doilea una care să cuprindă toată Ucraina, optând în final pentru cea din urmă şi astfel a declanşat ofensiva pe 24 februarie. De atunci, trupele ruse încă încearcă să realizeze o încercuire a Kievului, dar fără succes în faţa rezistenţei înverşunate a armatei ucrainene. Mai mult, potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali, în urma contraatacurilor ucrainene în ultimele zile trupele ruse au fost nevoite să se replieze din unele sectoare din jurul capitalei şi să ia poziţii defensive. Câte decese admite Rusia în propria tabără "În timpul operaţiunii militare speciale, 1.351 de militari au fost ucişi şi 3.825 răniţi", a declarat de asemenea generalul Serghei Rudskoi. Potrivit ONU, circa 13 milioane de persoane sunt blocate în zonele din Ucraina unde se desfăşoară lupte, iar căile rutiere distruse sunt un alt obstacol în evacuarea lor. De asemenea, numărul ridicat al victimelor civile şi amploarea distrugerilor infrastructurii indică încălcări ale dreptului umanitar internaţional şi comiterea unor crime de război, a declarat, potrivit agenţiei EFE, reprezentanta ONU pentru drepturile omului în Ucraina, Matilda Bogner. Peste 3,5 milioane de persoane s-au refugiat în afara Ucrainei de când Rusia a atacat această ţară pe 24 februarie, alte peste 6,5 milioane de persoane fiind strămutate pe plan intern, conform organizaţiilor internaţionale.

Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Eveniment

Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral

Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral. Fostul președinte ar fi fost internat de urgență în această dimineață într-un spital din Paris, după ce ar fi suferit un AVC. Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral Fostul președinte a fost dus în capitala Franței cu un avion privat, în urma unui accident vascular cerebral, susțin surse apropiate familiei, citate de Antena 3. "Este posibil ca Băsescu să fi suferit un AVC pe fondul stresului provocat de decizia de ieri, când Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că fostul președinte a colaborat cu Securitatea. Politicianul și-ar fi pierdut brusc auzul, acesta fiind semnul care a alertat familia. Citește și: Băsescu rămâne cu toate drepturile unui fost președinte și nici nu va fi anchetat pentru fals în declarații, potrivit avocatei Elenina Nicuț, care a bătut CCR în instanță Întrucât au apărut complicații la plămâni, medicii români au decis transferarea lui urgentă în străinătate. Săptămânile trecute, fostul președinte ar fi fost internat într-un spital din România", a mai arătat Antena 3. Potrivit altor surse, informația este falsă. "Traian Băsescu era în această dimineață la Bruxelles. Nu e internat la Paris, iar Inpolitic e un site infect și atît. Aproape în fiecare an apărea o știre că T.B e bolnav, că e foarte grav, etc. Anul ăsta, jegul suprem, e internat la Paris și are AVC. Și da, nu e în spital, e sănătos!", a scris, pe Facebook, consultantul politic Cristian Hrițuc.

Studenții din Ucraina nu sunt ucraineni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Studenții din Ucraina nu sunt ucraineni

Studenții din Ucraina nu sunt ucraineni. Există o deschidere aparentă a Ministerului Educaţiei Naţionale de a primi studenţii ucraineni la studii în universităţile din România. Studenții din Ucraina nu sunt ucraineni Procesul, însă, este unul complicat şi favorizează mai degrabă studenţi din ţări non-UE care frecventau cursurile instituţiilor de învăţământ superior din ţara aflată sub asediul Rusiei. Sorin Cîmpeanu a emis un ordin de ministru la începutul lunii martie. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Acesta explică și detaliază felul în care studenţii din Ucraina pot să fie primiţi la studiu de universităţile din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Banii culturii, pe găleata cu mop (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Banii culturii, pe găleata cu mop

Banii culturii, pe găleata cu mop. În urma unor sesizări de la începutul anului trecut, Curtea de Conturi a verificat achiziţii ale Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Iași privind servicii de curăţenie, contabilitate şi servicii software. Banii culturii, pe găleata cu mop În toate cazurile, inspectorii au descoperit nereguli, iar raportul a dus la returnarea unor sume de bani către bugetul instituţiei. Dar DJC a recuperat bani plătiţi nelegal şi a luat măsuri de remediere a situaţiilor în timp controlului. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Iar asta i-a determinat pe inspectori doar să formuleze un avertisment la adresa instituţiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăria se atacă singură în instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primăria se atacă singură în instanță

Primăria se atacă singură în instanță. După ce procurorii au făcut cale bătută spre biroul primarului, municipalitatea mimează începutul curăţeniei în propria ogradă. Primăria se atacă singură în instanță În urmă cu o săptămână, Primăria a înaintat Tribunalului două acţiuni prin care cere anularea propriilor documentaţii urbanistice. Într-unul dintre cazuri, Primăria a avizat construirea unui bloc în Moara de Vânt, deşi autorizaţia fusese eliberată pentru două locuinţe individuale. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Într-altul, este atacat omul de afaceri Gheorghe Cheşcu, contestându-se o autorizaţie de construire eliberată acestuia în Tătăraşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grup de luptă NATO în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Grup de luptă NATO în România

Grup de luptă NATO în România. Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat joi patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit AFP, Reuters şi dpa. Grup de luptă NATO în România "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Cele patru grupuri de luptă aprobate de NATO vor deveni complet funcţionale "într-un orizont relativ scurt de timp", cel din România fiind "cel mai avansat", a declarat, joi, pentru Agerpres, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România "Sunt deja într-o fază iniţială de operaţionalizare şi într-un orizont relativ scurt de timp vor deveni complet funcţionale. Astfel, vom avea opt grupuri de luptă pe Flancul estic, patru deja existente în zona baltică şi în Polonia, plus cele patru din regiunea noastră - asta, dacă vreţi, este o decizie pentru termenul foarte apropiat", a spus oficialul. La summit-ul de la Madrid, decizii pe termen lung În ceea ce priveşte o prezenţă militară permanentă pe Flancul estic, Mircea Geoană a vorbit despre decizia NATO de joi de însărcinare a comandanţilor militari ai NATO "pentru a le prezenta opţiuni pentru o prezenţă militară mai robustă, de natură permanentă şi sustenabilă pe Flancul estic, urmând ca, pe baza acestui aviz militar, liderii NATO să aprobe la Summitul de la Madrid decizii pentru termen mediu şi lung". El a amintit că există deja activate Planurile de apărare pentru ţările de pe Flancul estic, inclusiv pentru România sau Turcia. "Astăzi avem 40.000 de trupe aliate sub comanda militarilor NATO, ca urmare a activării acestor planuri, şi de asemenea, pe termen mediu şi lung, vom lua decizii cu privire la sistemele de apărare antirachetă, apărare cibernetică, în general o altă calitate şi o altă profunzime a prezenţei NATO pe Flancul estic". Grupul din România, cel mai avansat Despre operaţionalizarea grupurilor de luptă, secretarul general adjunct al NATO a apreciat că "este mai degrabă o chestiune tehnică la ora aceasta". "Se cunoaşte componenţa acestui grup de luptă, a compoziţiei sale cu privire la naţiunile care au anunţat participarea, câteva dintre ele au reconfirmat astăzi, evident, Franţa, ţara-cadru, dar şi Olanda şi alte ţări şi-au anunţat intenţia de a participa la grupul nostru. Deci, anticipez o perioadă relativ scurtă de timp şi sunt convins că şi comandanţii militari români, care sunt foarte respectaţi la NATO, vor contribui la un calendar foarte scurt. Aş spune că grupul de luptă din România este cel mai avansat din cele patru decise şi înfiinţate de liderii noştri", a adăugat el.

Fiica lui Lavrov, apartament de lux "înghețat" la Londra (sursa: Daily Mail)
Eveniment

Fiica lui Lavrov, apartament de lux

Fiica lui Lavrov, apartament de lux "înghețat" la Londra. Guvernul britanic a anunțat joi o nouă serie de sancțiuni vizând 59 de persoane și companii rusești, precum și șase entități bieloruse. Acestora li se vor "îngheța" activele iar persoanelor care fac obiectul interdicțiilor de călătorie li se interzice să călătorească în sau dinspre Regatul Unit. Fiica lui Lavrov, apartament de lux "înghețat" la Londra Pe lista sancțiunilor se află și fiica vitregă a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care deține o proprietate de peste patru milioane de lire sterline în Londra. Polina Kovaleva este fiica Svetlanei Poliakova, femeia cu care ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, are o relație din anii 2000. Citește și: MAE rus, reacție vitriolantă după reuniunea NATO: Ședinţă pentru propria sa spălare pe creier Potrivit FBK, fundația anticorupție condusă de liderul opoziției Aleksei Navalnîi, Poliakova deține un apartament în Moscova în valoare de cinci milioane de lire sterline. Ea îl însoțește pe Lavrov în fiecare călătorie în străinătate și a fost cu avionul oficial de peste 60 de ori. Rusoaica Polina, viață scumpă la Londra Polina Kovaleva s-a născut în Rusia acum 26 de ani, însă trăiește la Londra. A studiat la un internat privat din Bristol, apoi și-a obținut un master în economie și strategie pentru afaceri la Imperial College Business School. Apartamentul din Londra în care locuiește a fost cumparat în 2016 cu 4,4 milioane de lire sterline, cu banii jos, potrivit Daily Mail. Apartamentul face parte dintr-un complex cu vedere la Holland Park, are o piscină, sală de sport, spa și home cinema. The Mirror susține că Polina împarte proprietatea cu un bărbat despre care crede că este partenerul ei. "Există temeiuri rezonabile pentru a suspecta că Polina Kovaleva este asociată cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov prin relația cu mama sa", se arată într-o informare a guvernului britanic.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei(sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde

Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde. SUA vor reacţiona în cazul în care Rusia va utiliza arme chimice în timpul invaziei sale în Ucraina, a dat asigurări joi preşedintele american Joe Biden, după ce a participat, la Bruxelles, la un summit extraordinar al NATO şi la un summit al G7, relatează Reuters. Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde "Vom răspunde, vom răspunde dacă el (Putin - n.r.) utilizează (arme chimice). Natura răspunsului va depinde de natura utilizării", a spus Biden într-o conferinţă de presă la sediul NATO de la Bruxelles. Liderul american a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin "miza pe o divizare a NATO" la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, dar că Alianţa Nord-Atlantică "nu a fost niciodată mai unită ca azi". Citește și: MAE rus, reacție vitriolantă după reuniunea NATO: Ședinţă pentru propria sa spălare pe creier Vladimir Putin "nu se gândea că am putea menţine această coeziune. NATO nu a fost niciodată, niciodată mai unită decât este ea astăzi. Putin obţine exact opusul a ceea ce a dorit prin invadarea Ucrainei", a subliniat liderul de la Casa Albă. El a insistat că sancţiunile susţinute contra Rusiei şi menţinerea unităţii Occidentului vor face diferenţa în războiul din Ucraina. Biden cere excluderea Rusiei din G20 Potrivit lui Biden, Rusia ar trebui să fie exclusă din G20, grup ce reuneşte cele mai industrializate 20 de ţări din lume. Joe Biden a spus că liderii occidentali au discutat această posibilitate joi, dar nu este clar dacă există unanimitate în legătură cu această măsură. El a adăugat că Ucrainei ar trebui să i se permită să participe la reuniunile G20. Pe de altă parte, liderul american a dat asigurări că Beijingul înţelege că viitorul său economic este mai strâns legat de Occident decât de Rusia, după ce China a fost avertizată de SUA că va suporta consecinţele dacă va ajuta Moscova în războiul din Ucraina. "Nu am făcut nicio ameninţare, dar i-am spus clar - m-am asigurat că înţelege consecinţele unui ajutor dat Rusiei", a afirmat liderul american în legătură cu o convorbire telefonică recentă avută cu preşedintele chinez Xi Jinping. NATO va oferi Ucrainei protecție anti-chimică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat joi că Alianţa Nord-Atlantică va furniza Ucrainei echipamente de protecţie împotriva ameninţărilor chimice, biologice şi nucleare şi îşi va proteja şi forţele desfăşurate pe flancul estic împotriva acestor ameninţări. Aliaţii sunt "preocupaţi" de posibilitatea utilizării unor astfel de arme în Ucraina după invazia rusă şi "au convenit să furnizeze echipamente pentru a ajuta Ucraina să se protejeze împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare", a explicat Stoltenberg la finalul unui summit extraordinar al liderilor Alianţei. El a reafirmat că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru utilizarea de arme chimice în Ucraina, acuzând SUA şi pe aliaţii lor că pregătesc un astfel de atac.

Rusia atacă NATO: spălare pe creier (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia atacă NATO: spălare pe creier

Rusia atacă NATO: spălare pe creier. Rusia a denunţat joi seară decizia NATO de a crea patru noi grupuri de luptă în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, Moscova susţinând că organizaţia îşi confirmă astfel poziţia antirusă, transmite dpa. Opt grupuri de luptă NATO de la Baltică la Marea Neagră "Militarizarea Europei se accelerează ca urmare a eforturilor alianţei", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Prin promisiunea că va furniza arme suplimentare Ucrainei, "alianţa confirmă interesul său de continuare a ostilităţilor", a adăugat ea. Citește și: Preşedintele SUA vorbește despre deficitul alimentar: Va fi ceva real Liderii statelor membre NATO, reuniţi joi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria. "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Rusia atacă NATO: spălare pe creier Reprezentanta diplomaţiei ruse a acuzat NATO că urmează orbeşte interesul Statelor Unite de a ţine sub control Rusia. "Isteria antirusă a fost promovată pentru a spori costurile achiziţiilor de arme, de pe urma cărora SUA au profitat financiar, mai presus de toate", a continuat Maria Zaharova. Ea a descris summitul extraordinar al NATO, desfăşurat joi la Bruxelles, drept nimic altceva decât o "şedinţă pentru propria sa spălare pe creier". SUA sunt incapabile să tolereze faptul că Rusia este o ţară care ia propriile decizii suverane şi care îşi poate urma o politică independentă, a mai spus reprezentanta MAE rus.

Șoigu este încă viu, spune Peskov (sursa: Facebook/mil.ru)
Internațional

Șoigu este încă viu, spune Peskov

Șoigu este încă viu, spune Peskov. Kremlinul a susţinut joi că ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, care nu mai fusese văzut în public de aproape două săptămâni, nu are probleme de sănătate, transmite dpa. Presa de stat din Rusia, preluată de Reuters, a difuzat în acceaşi zi un scurt fragment dintr-o înregistrare video cu Şoigu, într-un cadru separat, pe o parte din ecran unde apăreau şi alţi oficiali de rang înalt de la Moscova, la o şedinţă cu Vladimir Putin. Șoigu este încă viu, spune Peskov Potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, preşedintele a participat la o videoconferinţă a Consiliului de Securitate al Rusiei, în cadrul căreia Şoigu i-a prezentat situaţia "operaţiunii speciale" din Ucraina - denumirea oficială folosită la Moscova pentru invazia ţării vecine. Citește și: Șoigu, ministrul rus al Apărării, dispărut fără urmă. Rușii indică „pe surse” că ar avea probleme cardiace Agenţiile de presă citate şi mass media din întreaga lume consemnau miercuri că Şoigu, în vârstă de 66 de ani, nu mai apăruse în public din 11 martie, ceea ce a provocat speculaţii privind situaţia sa. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a dezminţit joi zvonurile respective, afirmând că ministrul apărării este foarte ocupat şi de aceea nu are timp pentru presă. El i-a îndrumat pe jurnalişti să se adreseze direct ministerului respectiv.

Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Eveniment

Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte

Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte. "Petrov" a colaborat cu Securitatea, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție, dar Traian Băsescu nu pierde drepturile cuvenite unui fost șef de stat. Cel puțin în interpretarea avocatei Elenina Nicuț. Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte Potrivit unei postări pe Facebook a acesteia, două ar fi argumentele în favoarea acestei teze. "Ref la consecintele juridice ale hotararii definitive prin care lui Basescu i s a constatat calitatea de colaborator al securitatii: Citește și: Curtea Supremă a decis: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea 1. Nu, nu va pierde drepturile prevazute de L. 406/2001, astfel cum a fost modificata in 2021. E vorba despre aplicarea in timp a legii civile, despre care povesteste pe larg Inalta intr o decizie din 2019 privind pensiile magistratilor condamnati pentru coruptie etc. In plus, in materia CNSAS, justitia este una non retributiva, in sensul ca nu stabileste vinovatii, pedepse, interdictii, ci doar o calitate. 2. Nu, nu va fi anchetat penal pentru fals in declaratii. Asta pentru ca falsul in declaratii presupune ca declaratia sa produca prin chiar continutul ei consecinte juridice. Or, in legislatia privind alegerile de orice fel, nu exista nicio interdictie de a candida pentru fosti colaboratori ai securitatii. In al doilea rand, formularul tip al declaratiei in cauza face referire la calitatea de lucrator/colaborator al securitatii in sensul definitiei legale. Or, aceasta calitate se stabileste doar de catre instanta." Care sunt privilegiile unui fost președinte Potrivit legii 406/2001, "Persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi: a) folosinţă gratuita a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţa, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar; b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu; c) paza şi protecţie, precum şi folosinţă gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Paza, potrivit reglementărilor în vigoare." Avocata Elenina Nicuț a câștigat la Curtea de Apel București un proces în care a chemat în judecată Curtea Constițutională. Instanța a decis anularea unei hotărâri date de Plenul CCR privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente. Anterior, Nicuț mai câștigase un proces împotriva CCR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră