miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

Viitorul premier, neutru, dar cu guvern politic, ar putea fi anunțat săptămâna viitoare - surse. Ce nume sunt pe lista lui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan ar putea prezenta la finalul săptămânii viitoare numele noului premier, anunță surse politice. El a anunțat noi consultări politice la 1 septembrie, dar a precizat că nu știe dacă dacă discuțiile vor fi formale sau informale. „Înainte de a pleca la Summitul ONU de la New York, este o urgență să avem un guvern, numai că era riscant să avem o nouă cădere”, a arătat președintele României.  Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 Guvernul Bolojan a fost demis, prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Inițial, președintele României l-a propus premier pe Eugen Tomac (PMP), dar acesta s-a retras când a constatat că nu poate să treacă de votul Parlamentului. Ulterior, l-a propus pe Adrian Veștea (PNL), dar la 22 iunie 2026, Parlamentul a respins propunerea.  Tomac și Nazare, din nou pe lista de viitori premieri Potrivit surselor politice, variantele de premier luate în considerare de Nicușor Dan sunt Eugen Tomac sau Alexandru Nazare. De altfel joi seara, la Chișinău, el și-a exprimat regretul că guvernul Tomac nu a reușit să adune o majoritate. „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să treacă acum 3 sau 4 luni și să nu facem toată această echilibristică cu Parlamentul și sesiunile parlamentare”, a declarat președintele Dan, întrebat despre discuțiile pentru formarea viitorului Executiv.  Tomac este președintele PMP, iar Nazare este suspendat din PNL din momentul în care a fost ales, de Parlament, în CA-ul BNR, de unde s-a suspendat ca să fie ministru de Finanțe.  Joi seara, șeful statului a spus că miniștrii viitorului Guvern vor fi „politici”. „În acest moment, nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniștri politici. Înainte să venim cu nominalizare, nu cred că e util să facem discuția asta în spațiul public”, a arătat el.  Miniștrii vor fi, cel mai probabil, de la PSD și UDMR, dar noul guvern va avea nevoie și de voturi ale parlamentarilor suveraniști.  Nicușor Dan s-a declarat optimist că forțele politice vor ajunge la un acord imediat după debutul noii sesiuni parlamentare, moment când vor începe și consultările la Cotroceni.  „Acum, imediat la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem formală sau informală și eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabil. Eu cred că este o urgență, cred că toată lumea realizează că este o urgență să avem un guvern”, a subliniat șeful statului.  Joi seara, Nicușor Dan a arătat și că va începe schimbarea ambasadorilor a căror mandat a expirat. „Cu ambasadorii, într-adevăr, dacă nu apărea această criză politică, care ne-a luat tuturor o mare parte din energie, schimbarea s-ar fi produs în vara acestui an, astfel încât oamenii să poată să meargă la post în toamnă”, a afirmat șeful statului. Președintele a spus că va urma o perioadă de consultări cu ambasadorii pentru stabilirea celui mai potrivit moment al schimbării. „Acum o să ne consultăm cu ei să vedem cum e mai bine. Dar, în orice caz, schimbarea trebuie să fie făcută”, a spus Nicușor Dan.

Viitorul premier, neutru, dar cu guvern politic, ar putea fi anunțat săptămâna viitoare - surse. Ce nume sunt pe lista lui Nicușor Dan
Fritz anunță că USR va menține „direcția” alături de PNL, deși critică votul liberalilor la legea integrității
Politică

Fritz anunță că USR va menține „direcția” alături de PNL, deși critică votul liberalilor la legea integrității

Președintele PNL, Dominic Fritz, a declarat, la Digi 24, că „crede” că USR va păstra „direcția” alături de PNL. Însă el a criticat atât „echidistanța” președintelui Nicușor Dan, cât și votul PNL la Legea ANI „pentru că statul de drept nu are preţ”. Citește și: Oana Gheorghiu spune că legea salarizării ar fi crescut salariile pentru două treimi din bugetari, ceilalți nu pierdeau „un leu” Președintele USR, supărat pe PNL, dar menține alianța Fritz a fost întrebat dacă va colabora în continuare cu Bolojan.  "În continuare, credem că asta este o direcţie. Că nu fiecare decizie a PNL este corectă, că există un anumit reflex după mulţi ani de colaborare cu PSD, asta e clar. Dar astea sunt luptele pe care trebuie să le ducă ei la ei în interior", a răspuns el, potrivit transcrierii Antenei 3. „Cred că (votul PNL la Legea ANI) a fost o greşeală, pentru că statul de drept nu are preţ, în primul rând.  Iar în al doilea rând, eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană. Nu doar e vorba de Constituţia României aici, ci şi de dreptul european”, a mai arătat edilul Timișoarei.  Președintele USR a contrazis concluziile președintelui Nicușor Dan, după eșecul legii salarizării: „Nu ştiu dacă această echidistanţă ne ajută”. Șeful statului a arătat că partidele și-au asumat „împreună” pierderea banilor din PNRR, dar și „necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an”. Însă, Dominic Fritz a arătat că răspunderea pentru eșecul legii salarizării revine PSD: „Eu cred că trebuie să constatăm foarte clar că PSD, în primul rând, nu a vrut să treacă această lege, pentru că n-au vrut să-şi asume că nu putem să satisfacem toate poftele tuturor în acelaşi timp. PSD n-a vrut să spună în faţa propriilor alegători adevărul - că există o limită. De aceea, de ani de zile, au tergiversat acest proiect”.  În intervenția la Digi 24, Fritz a spus că nu va demisiona de la primăria Timișoarei. „Să zicem că mi-aş da demisia. Legea tot e în vigoare şi tot contravine dreptului european. Nu e despre mine. Este despre Constituţie şi despre dreptul european - că nu poţi inventa o sancţiune retroactivă.  De ce să îmi dau demisia, dacă eu m-am dus în faţa timişorenilor şi mi-au dat un mandat de patru ani? Mi-au dat un mandat de patru ani şi până în ultima zi eu nu mă voi ascunde de acest mandat.  Şi nu voi abandona Timişoara, în niciun caz.  Ar fi grav să ne lăsăm călcaţi pe picioare de un sistem de borfaşi care încalcă orice fel de linie roşie şi oricine crede azi că e doar vorba despre Fritz - care, oricum, e un 'ciudat', un neamţ - mâine poate să fie altcineva. Şi tocmai asta este valoarea statului de drept: indiferent cum îţi place ţie sau nu de ăla sau de altul, regulile sunt aceleaşi pentru toată lumea”, a arătat el.   

Oana Gheorghiu spune că legea salarizării ar fi crescut salariile pentru două treimi din bugetari, ceilalți nu pierdeau „un leu”
Politică

Oana Gheorghiu spune că legea salarizării ar fi crescut salariile pentru două treimi din bugetari, ceilalți nu pierdeau „un leu”

Vicepremierul Oana Gheorghiu scrie, pe Facebook, că, în forma propusă de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, creșteu „veniturile pentru 2 din 3 angajați din sectorul public”. „Însă PSD nu putea accepta că Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru reușesc să rezolve în câteva luni ceva de care ei au fugit 4 ani și jumătate”, a explicat ea opoziția formațiunii lui Grindeanu. Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate „PSD, partidul care vrea să controleze toate instituțiile și toți bugetarii, a abandonat 2 din 3 bugetari” „2022. 2023. 2024. 2025. 2026. În tot acest timp, PSD putea să facă o lege bună a salarizării.   Nu doar bună, ci excepțional de bună! Incredibil de bună! Extraordinar de bună!   Obligația cu legea salarizării era în PNRR încă din 2021.   Legea trebuia elaborată de Ministerul Muncii.   PSD a deținut portofoliul Ministerului Muncii timp de 4 ani și jumătate.   3 miniștri PSD s-au făcut că plouă pe acest subiect timp de 4 ani și jumătate.   În tot acest timp, PSD n-a prezentat public niciun proiect de lege.   PSD n-a organizat nicio consultare publică cu sindicatele.   Dacă PSD voia să muncească pentru România, atunci am fi avut legea salarizării adoptată încă din 2022. Sau din 2023. Sau din 2024. Sau din 2025. Sau din 2026.   În aprilie 2026, PSD și-a dat seama că vine decontul iresponsabilității lor, așa că au fugit de guvernare mâncând Pământul.   Ministrul Dragoș Pîslaru a preluat interimar Ministerul Muncii și, în doar câteva luni, a făcut toată munca grea de care PSD-ul fugise vreme de 4 ani și jumătate: Pîslaru a publicat proiectul de salarizare; Pîslaru a organizat zeci de consultări cu sindicatele; Pîslaru a discutat cu partidele politice etc. totul sub medierea Administrației Prezidențiale.   Ce a ieșit din acest efort?   Un proiect de lege a salarizării imperfect, care: crește veniturile pentru 2 din 3 angajați din sectorul public; garantează veniturile în plată pentru ceilalți; nimeni nu pierde niciun leu.   În timp ce Sorin „Churchill” Grindeanu se plângea în conferințele zilnice de presă că PSD n-a primit de la Guvern niciun proiect pe salarizare, trimișii PSD participau la absolut toate întâlnirile tehnice pe acest proiect.   Însă PSD nu putea accepta că Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru reușesc să rezolve în câteva luni ceva de care ei au fugit 4 ani și jumătate.   Așa că, după ce au sabotat tot procesul de adoptare a legii în toți acești ani, au sabotat acum și acordul politic de la Cotroceni pe proiectul muncit de Dragoș Pîslaru. Rezultatul?   România pierde 770 milioane Euro necesare pentru însănătoșirea găurii economice lăsate de guvernările populiste PSD din anii trecuți.   PSD, partidul care vrea să controleze toate instituțiile și toți bugetarii, a abandonat 2 din 3 bugetari cărora salariile le-ar fi crescut pe noua lege a salarizării.   PSD nu știe să fie un administrator competent și cinstit pentru binele țării.   PSD știe doar să facă promisiuni populiste, pe care nu le putem onora decât împrumutându-ne iar și iar și iar.   România nu mai poate trăi pe datorie.   România s-a săturat de populism, demagogie și minciună”, a scris Gheorghiu. 

CNSAS a primit noi documente despre șeful SPP, generalul Pahonțu - Hodor. „E puțin probabil să fi făcut poliție politică”, crede vicepreședintele CNSAS
Politică

CNSAS a primit noi documente despre șeful SPP, generalul Pahonțu - Hodor. „E puțin probabil să fi făcut poliție politică”, crede vicepreședintele CNSAS

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat și a primit de la mai multe instituții ale statului documente noi despre perioada în care actualul șef al SPP, Lucian Pahonțu, a lucrat în trupele de securitate, înainte de 1989. Anunțul a fost făcut de Mădălin Hodor, vicepreședinte al CNSAS, într-un interviu pentru Cotidianul. Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Însă Hodor a apreciat că „e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește «acte de poliție politică», pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva”. El explică faptul că procurorii militari care au anchetat dosarul Revoluției ar trebui să știe ce s-a petrecut la 21 decembrie în București.  Hodor: „Informația ca Pahontu a facut parte din Trupele de Securitate era pe Wikipedia de ani de zile” „Am refăcut o cerere de verificare, odată cu solicitarea jurnaliștilor de la Recorder. Au fost două solicitări către CNSAS (...)  Acum ne-au trimis. Da, pot să vă spun asta. Ne-au trimis răspunsuri mai detaliate legate de activitate. Din ce știu eu, sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă. Iar, în momentul de față, lucrarea este în verificare.  Repet, nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește «acte de poliție politică», pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva”, a arătat Hodor. Însă el a susținut că ceea ce a prezentat Recorder se știa. „Acum, sigur, mai e o chestiune: unele dintre aceste informații erau publice, chiar și în momentul în care se derulau verificările. Pentru că s-a scris despre Pahonțu, s-a scris că a fost ofițer de Securitate, că a fost la Trupele de Securitate. Chiar azi-dimineață am postat pe Facebook că informația aceasta era și pe Wikipedia.  Au fost articole de ziar, s-au scris diverse lucruri despre faptul că Pahonțu a fost la Trupele de Securitate. S-a scris și perioada, s-a scris și unitatea în care activa.  Dar noi nu putem folosi acele informații din spațiul public. Suntem legați prin lege să le folosim doar pe cele pe care ni le oferă instituțiile statului. Iar instituțiile statului nu ni le-au oferit până de curând”, a afirmat vicepreședintele CNSAS. Într-adevăr, el a postat azi, pe Facebook: „Informația ca Lucian Pahontu a facut parte din Trupele de Securitate era pe Wikipedia de ani de zile. Dar unii nu știau. Ipocrizie much? #DoamneCeAmAflat”. 

Propunere: responsabilii de eșecul legii salarizării, scoși din politică și dați pe mâna procurilor
Politică

Propunere: responsabilii de eșecul legii salarizării, scoși din politică și dați pe mâna procurilor

Fostul ministru PSD al Justiției, Ana Birchall, propune ca toți cei responsabili de eșecul legii salarizării - jalon PNRR a cărui îndeplinire aducea României 778 de milioane de euro - să fie scoși din politică și dați pe mâna procurorilor „pentru a stabili răspunderea legală, inclusiv în baza legii răspunderii ministeriale”.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Cine a îngropat legea salarizării „Vreme de 4 ani și jumătate din PNRR, Ministerul Muncii a fost condus de PSD, cu 3 miniștri succesivi.   În toți acești ani, PSD nu a pus pe masă niciun proiect și nu a organizat nicio consultare cu sindicatele și partenerii sociali. Au făcut promisiuni despre care știau că nu pot fi onorate și apoi, în stilul caracteristic, au fugit de răspundere (...)   Cum a arătat filmul evenimentelor de data aceasta: PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, cu reforma de rezolvat în termenul inițial 2023, contractează Banca Mondială, face evaluări și calcule și, văzând cum stă treaba cu bugetul și presiunile potențiale ale sindicatelor, uită legea într-un sertar, anunțând public că discuția se reia după alegerile din 2024.   Cu bugetul întins la limită după alegeri, PSD realizează că e un cartof fierbinte și, după ce dărâmă Guvernul Bolojan, lasă la plecare un proiect scris, semnat de ministrul Manole, în valoare de 15,5 miliarde lei, cu o valoare de referință de 4.325 lei — clar peste posibilitățile bugetului”, a explicat, miercuri seara, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.    Ce propune Birchall, fără să indice un partid sau persoane vinovate: - „Sancțiuni politice definitive: Nicio persoană dintre cele responsabile pentru acest eșec catastrofal nu mai are ce căuta în vreun viitor Guvern al României! Amatorismul politic nu se recompensează cu fotolii de miniștri” - „Autosesizarea și sesizarea Parchetului General: Președintele României avea obligația să ceară Parchetului General investigarea de îndată a modului în care s-a negociat, tergiversat încă din 2021 banii din PNRR, pentru a stabili răspunderea legală, inclusiv în baza legii răspunderii ministeriale, a celor responsabili”   PNRR a intrat, legal, în vigoare, în decembrie 2021, când premier era Nicolae Ciucă, iar PSD a preluat ministerul Muncii.    Cine au fost miniștrii PSD ai Muncii: - Marius Budăi, 26 noiembrie 2021 - 13 iulie 2023 - Simona Bucura Oprescu, 19 iulie 2023 - 23 decembrie 2024 - Florin Manole, 23 iunie 2025 - mai 2026   DeFapt.ro a scris că pesedistul Petre Florin Manole, pe vremea când era ministrul Muncii, lua lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, din București în București, deși Serviciul de Pază și Protecție (SPP) îi asigură paza și transportul non-stop. „Practic, statul român îi plătește de două ori transportul”, scria DeFapt.ro.   Ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), este bugetar de când se știe. Dar averea sa a depășit cu mult veniturile din bani publici.   În 2018, la un venit anual de aproape 25.000 de euro (122.712 lei, de la Camera Deputaților), a economisit aproape 35.000 de euro (26.500 de euro plus 42.000 de lei). După 2019, sumele nejustificate au luat proporții și au ajuns la sute de mii de euro, fără să aibă nici o explicație prin veniturile lui Manole. Citește și: VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi
Politică

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi

În anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a achitat, de la bugetul de stat, către partide și candidații la alegerile din acel an, suma de 833 de milioane de lei, arată un așa numit „raport de audit de conformitate”. Raportul nu a găsit nereguli la AEP.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Sume astronomice plătite de contribuabili pentru cele mai controversate alegeri din ultimii 36 de ani Potrivit datelor Curții de Conturi, în anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă a efectuat plăți din fonduri publice învaloare totală de 1.033.887.762 lei: 446.660.255 lei – rambursări cheltuieli electorale 141.044.260 lei – cheltuieli pentru organizarea alegerilor 386.806.000 lei – subvenții pentru finanțarea partidelor politice 59.377.247 lei – cheltuieli pentru activitatea curentă a AEP AEP arată și cum s-au distribuit cele 446 milioane de lei „rambursări cheltuieli electorale”:  219.152.000 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile locale din 9 iunie 2024;  104.188.986 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024; 123.311.972 lei reprezintă restituiri ale cheltuielilor electorale aferente alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost însă anulate de CCR.  Expert Forum (EFOR) arăta că în 2025 partidele au primit 232 de milioane de lei, valoarea fiind redusă de la bugetul inițial de 284 de milioane, iar în 2026 această valoare a fost redusă cu 10%.  Conform legii, suma alocată anual partidelor politice este stabilită între 0,01% și 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Distribuirea subvenției se face astfel: 75% din bugetul anual este împărțit proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, iar 25% – în funcție de numărul de voturi obținute la alegerile locale. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) si Grupul Minorităților primesc finanțare direct de la Guvern prin Departamentul de Relații Interetnice. Suma prevăzută în buget ia în considerare numărul cetățenilor care se identifică ca făcând parte din acea minoritate la ultimul recensământ. De exemplu, în 2024, UDMR a primit 58,48 de milioane de lei. 2008 a fost primul an în care partidele au primit bani de la bugetul de stat, conform legii aprobate în 2006. Subvenția a fost de doar 8,1 milioane de lei, potrivit unui documentar Europa Liberă România. În 2016, an electoral, suma a crescut la 14,5 milioane de lei. Iar anul următor s-a dublat, până la 30 milioane de lei. Subvenția a explodat în 2028, când legea 334/2006 a fost modificată astfel: „Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.” „Nu ne-a făcut bine nici ca societate, nici ca ţară, asta este realitatea. Deci este total de evitat orice fel de situaţie în care să fim în situaţia de a mai anula alegeri”, spunea Ilie Bolojan despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. 

Ministrul Darău propune o creștere uriașă a salariilor la Romarm, compania controlată de clientela PSD. Miruță a reclamat la DNA modul de numire a conducerii
Politică

Ministrul Darău propune o creștere uriașă a salariilor la Romarm, compania controlată de clientela PSD. Miruță a reclamat la DNA modul de numire a conducerii

Guvernul se pregătește să aprobe, azi, o hotărâre de guvern prin care câștigul mediu salarial la Romarm va crește de la 13.889 de lei la 16.201 lei pe lună. Cheltuielile cu salariile se vor majora cu aproape 42% față de nivelul realizat al anului 2025 se precizează în nota de fundamentare a HG-ului: „Nivelul cheltuielilor de natură salarială a fost fundamentat având în vedere prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 89/2025, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative şi prezintă o creștere cu 41,92% față de nivelul realizat al anului 2025”.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Nota de fundamentare a hotărârii de guvern - inițiate de ministrul USR al Economiei, Irinel Darău - nu explică clar această majorare a salariilor celor 78 de angajați ai Romarm. Veniturile companiei cresc cu 17,81% în 2026, iar profitul cu circa 22%.  Ministrul Darău a transmis însă că: „Niciuna dintre companii nu are prevăzute majorări salariale/ indexări cu rata inflației, ci doar actualizarea salariului minim și bugetarea pe întreg anul 2026 a cheltuielilor salariale existente (nr angajați) la final de 2025”.  Profit foarte mic la firma controlată de clientela PSD De altfel, profitul Romarm este estimat la doar 20 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 680 milioane de lei, deci circa 3%.  DeFapt.ro a arătat că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. DeFapt.ro a dezvăluit că Răzvan Pîrcălăbescu se afla și în conflict de interese pentru că deține în continuare și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În noiembrie 2025, ministrul (Economiei, în acel moment) Radu Miruță anunța că a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu procesul de selecție în urma căruia Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit în funcția de director general al Romarm. „Conducerea ROMARM nu a fost pusă de mine, nu a fost pusă în mandatul meu, nu a fost începută în mandatul meu. Directorul actual al ROMARM nu are nicio legătură cu mine. Este fostul șef de cabinet al fostului ministru Radu Oprea”, a subliniat ministrul. Miruță trimisese corpul de control la Romarm și a arătat că: „Raportul arată și refuzul de a pune la dispoziția Corpului de Control actele care au stat la baza selecției. Nu putem vorbi de seriozitate administrativă într-un asemenea context”.  În plus, mai arăta DeFapt.ro: „Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD)” Precizările ministrului Darău „Pentru toate hotărârile de guvern de azi, privind bugete de venituri și cheltuieli: niciuna dintre companii nu are prevăzute majorări salariale/ indexări cu rata inflației, ci doar actualizarea salariului minim și bugetarea pe întreg anul 2026 a cheltuielilor salariale existente (nr angajați) la final de 2025. Detaliat pentru ROMARM S.A:   Creșterea cheltuielilor de natură salarială prevăzute în proiectul BVC 2026 nu are la bază majorări salariale, drepturile salariale fiind menținute la nivelul aflat în plată la 30 noiembrie 2025. Fundamentarea pentru anul 2026 s-a realizat pentru un efectiv de 79 de salariați, existent la 31 decembrie 2025, superior numărului mediu de personal realizat în anul 2025, ca urmare a angajărilor efectuate în ultima parte a anului, cu precădere începând cu luna septembrie 2025. În consecință, în anul 2025 cheltuielile aferente acestor salariați s-au reflectat numai pentru lunile efectiv lucrate, în timp ce în BVC 2026 impactul acestora este anualizat.   O influență suplimentară rezultă din aplicarea pe întregul an 2026 a prevederilor CCM 2025–2027, care au produs efecte numai parțial în anul 2025.   De asemenea, sunt prevăzute 34 mii lei pentru prime de pensionare, pentru personalul care îndeplinește condițiile legale.   În ceea ce privește celelalte drepturi, valoarea tichetului de masă este menținută la 45 lei/zi; în anul 2025 acest nivel s-a aplicat numai începând cu luna noiembrie, în timp ce în BVC 2026 efectul este prevăzut pentru întregul an. Voucherele de vacanță, în cuantum de 800 lei/persoană, au fost fundamentate pentru efectivul de 79 de salariați, iar cheltuielile sociale, de 724 mii lei, se încadrează în limita legală de 5% din fondul de salarii”, ne-a transmis ministrul Darău. 

Balon de oxigen pentru finanțele Guvernului: au venit primele 2,5 miliarde euro din SAFE
Politică

Balon de oxigen pentru finanțele Guvernului: au venit primele 2,5 miliarde euro din SAFE

Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a anunțat, pe Facebook, că România primit prima plată din instrumentul european SAFE — 2,5 miliarde de euro, 15% din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro. AUR s-a opus constant acestui program, iar PSD l-a criticat și a încercat să-l întârzie. Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă Programul european SAFE este destinat consolidării apărării României, dar poate fi folosit și pentru a finanța infrastructura considerată a fi strategică. Astfel, SAFE va finanța autostrada A8, inclusiv prima legătură peste Prut la nivel de autostradă.  „Această plată confirmă un lucru esențial: am dus la capăt toți pașii procedurali necesari” Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030.  „Astăzi este o zi importantă pentru apărarea României: am primit prima plată din instrumentul european SAFE — 2,5 miliarde de euro, 15% din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro pe care România o are prin acest program. Această plată confirmă un lucru esențial: am dus la capăt toți pașii procedurali necesari, la timp și cu seriozitate — rezultatul muncii depuse împreună cu colegii din Guvern și din toate instituțiile implicate în coordonarea SAFE.   Ce înseamnă concret pentru România: Accelerăm investițiile prioritare în apărare; Modernizăm capabilitățile militare, aliniate la obiectivele europene comune; Consolidăm industria românească de apărare, în cooperare cu industria europeană; Creștem interoperabilitatea dintre forțele noastre de apărare și securitate.   Securitatea țării și a cetățenilor noștri nu este negociabilă. Depunem toate eforturile pentru dezvoltarea industriei României și pentru apărarea tuturor românilor”, a scris pe Facebook Jurca, șeful cancelariei.    În mai, AUR și PSD au lansat atac comun la adresa programului SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea relativ rapidă a României.    Ce susține AUR despre SAFE: „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării”, a afirmat George Simion, pe Facebook. 

Control la Agenția Medicamentului, unde șef este clientul lui Ciolacu
Politică

Control la Agenția Medicamentului, unde șef este clientul lui Ciolacu

Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a dispus demararea "de urgenţă" a unui audit asupra întregului mecanism de monitorizare şi supraveghere a disponibilităţii medicamentelor, după ce bolnavii de cancer au arătat că din România lipsesc medicamente esențiale. Controlul vizează în principal Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România. Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă Șeful agenției este Răzvan Prisadă, despre care DeFapt.ro a arătat că a fost promovat după afaceri cu familia Ciolacu. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Atilla, a solicitat Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România un raport complet privind monitorizarea pieţei medicamentelor şi supravegherea acesteia care să arate clar unde sunt problemele şi ce trebuie schimbat pentru a nu mai discuta despre discontinuitate în aprovizionare. DeFapt.ro a scris despre Prisadă într-un articol din 2025, „EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget”.  Prisada a beneficiat de o carieră accelerată după ce soția sa a cedat firma nepotului lui Ciolacu „Pe 8 martie 2007, Nicoleta Lalu a înființat firma Unifarmsante în comuna Săgeata din județul Buzău. Ulterior, Lalu s-a căsătorit cu Răzvan Mihai Prisada, pe care l-a numit administratorul farmaciei. În 2014, Nicoleta Prisada, fostă Lalu, a decis să schimbe numele firmei în Nicomart Prim Team. Patru ani mai târziu, prin decizia nr. 1 din 4 mai 2018, Nicoleta Prisada a cedat 40% din părțile sociale lui Mihai Cristian Ciolacu, în timp ce firmei Marcos Provit, reprezentată de Marius Gabriel Neagu, i-a cedat 5% din firmă. Conform informațiilor publicate în Monitorul Oficial, firma Marcos Provit era deținută de Marius Gabriel Neagu și Andrei Isac.  În iunie 2018, asociata Nicoleta Prisada a decis să cedeze și restul de 55% din părțile sociale firmei Marcos Provit. La scurt timp după această preluare, Nicomart Prim Team a început să cumpere mai multe firme din Buzău care dețineau farmacii: Alina Pharm, Regiofarm și Solarisfarm.   Mihai Răzvan Prisada a beneficiat de o carieră accelerată după ce soția sa a cedat firma Nicomart Prim Team. De exemplu, în 2018 a fost numit "atașat pe sănătate cu grad de consilier diplomatic" la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE. Ministra Sănătății, pesedista Sorina Pintea, l-a numit prin ordin de ministru președinte al grupului de lucru pentru Produse farmaceutice și dispozitive medicale din cadrul Consiliului Uniunii Europene pe perioada asigurării României a președinției rotative. Apoi, Prisada a revenit pe funcția de vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România, pe care o deținuse anterior. Până în martie 2022, atunci când a fost numit președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, în urma promovării unui concurs organizat de Ministerul Sănătății, sub conducerea pesedistului Alexandru Rafila. Această funcție i-a asigurat includerea în board-ul Agenției Europene a Medicamentului și calitatea de membru în Grupul Șefilor de Agenții ale Medicamentului”, a arătat DeFapt.ro. 

Estul Sălbatic: primarul PSD din Smârdan ar fi tras cu pistolul în clienții cu care trebuia să încheie o afacere. În 2023, ar fi bătut comisarii de mediu
Politică

Estul Sălbatic: primarul PSD din Smârdan ar fi tras cu pistolul în clienții cu care trebuia să încheie o afacere. În 2023, ar fi bătut comisarii de mediu

Primarul PSD din Smârdan (Tulcea), Vasile Mărculescu, ar fi tras cu pistolul în clienții cu care trebuia să încheie o afacere la ferma sa. Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Tulcea a început cercetările într-un dosar întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere, uz de armă fără drept şi ameninţare. Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă Primarul este la al cincilea mandat și în 2024 a fost reales cu 100% din voturi. „Petrică Vasile Mărculescu, primarul din Smârdan, Tulcea, a fost trimis în judecată pentru contrabandă, după ce a achiziționat 22.800 de țigarete, pe care le folosea pentru a-și plăti muncitorii care lucrau la el fără documente legale”, scria replicaonline.ro în 2023.  „Și atunci am tras un foc de avertisment în sus şi unul în roţile maşinii” Mărculescu a declarat pentru Agerpres că, marți, el ar fi folosit arma cu scopul de a se apăra, marţi seara, după ce ferma pe care o deţine familia sa, în comuna Smârdan, a încercat să vândă un utilaj second-hand unui cetăţean din judeţul Hunedoara prin intermediul unei persoane din judeţul Galaţi, cei doi neînţelegându-se însă. „Băiatul din Galaţi a plecat, dar persoanele din Hunedoara, nu. Au început să vorbească pe un ton foarte urât. S-a aplecat la un moment dat să ia ceva din maşină şi cu o mătură, ca să mă apăr, i-am dat cu ea peste mână. Cu un băţ de mătură, nu cu un drug de fier. A intrat în maşină, a plecat în trombă şi cu viteză a intrat de două ori în maşina mea. El căuta să intre în mine. I-am spus să înceteze, dar nu aveam cu cine să mă înţeleg şi atunci am tras un foc de avertisment în sus şi unul în roţile maşinii. Atunci, a plecat", a declarat primarul Vasile Mărculescu. El ar fi folosit pistolul deținut legal.  Potrivit datelor furnizate de IPJ Tulcea, poliţiştii, sub îndrumarea procurorilor, au început cercetările într-un dosar întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere, uz de armă fără drept şi ameninţare  Mărculescu a mai fost implicat în anul 2023 într-un dosar penal, dar cazul a fost clasat. În acel an, chiar Garda de Mediu relata, într-o postare pe Facebook, că primarul a bătut și sechestrat comisarii Gărzii de Mediu, veniți în control la ferma fiului său. „Ce sechestrare este aia, când ei erau liberi într-o curte de trei hectare? Eu sunt bărbat, eu nu-s panaramă de om. De înjurat, l-am înjurat. Păi dacă eu, care toată viața am făcut sport, îi dădeam una lu' ăla, a doua zi și a treia zi se mai ducea la serviciu?", s-a apărat Mărculescu.  „În data de 12.04.2023, comisarul șef al Comisariatului Județean Tulcea, împreună cu un alt comisar, s-au deplasat la societatea VITAGRO SRL din localitatea Smârdan pentru a verifica o sesizare potrivit căreia, pe amplasamentul acestei societăți, sunt arse deșeuri, poluarea fiind resimțită până în zona Municipiului Brăila. La fața locului, reprezentanții GNM au constatat mai multe nereguli, printre care și urme recente de arderi de deșeuri. În timp ce erau efectuate verificările, pe amplasament a apărut și administratorul de facto al societății VITAGRO SRL, care nu era altul decât primarul localității Smârdan... Acesta i-a agresat verbal pe cei doi comisari și l-a lovit cu pumnul în figură pe comisarul șef, încercând să îi smulgă telefonul cu care acesta a făcut poze în incinta fermei. Ulterior, comisarii GNM au fost sechestrați pe amplasamentul societății, iar primarul localității Smârdan a refuzat să îi elibereze și a continuat să profereze amenințări și injurii la adresa lor, inclusiv în prezența polițiștilor de la Poliția Smârdan, sosiți la fața locului printr-un apel la 112”, a relatat Garda de Mediu.  

Bolojan, mesaj de împăcare către USR, după ce PNL a votat legea cu amendamentul anti-Fritz
Politică

Bolojan, mesaj de împăcare către USR, după ce PNL a votat legea cu amendamentul anti-Fritz

Premierul Ilie Bolojan a scris, pe Facebook, că votul la legea integrității - care conținea amendamentul anti-Fritz - a fost unul greu pentru PNL. „În acest moment, interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții”, a explicat Bolojan. Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă „Interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții” „PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea ei. Vom fi alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte”, a mai promis el.  Plenul Senatului a votat, miercuri, cu 106 de voturi pentru şi 19 contra, legea ANI, în urma deciziei Curţii Constituţionale, păstrând forma adoptată în urmă cu o zi de Camera Deputaţilor. USR a votat împotrivă, la fel ca şi la Camera Deputaţilor.  „Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată. Dar, pentru premierul României și pentru PNL, partidul cu o răspundere majoră în guvernare, miza unei decizii se raportează în primul rând la România, iar principiul suprem este apărarea interesului țării.   Iar în acest moment, interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții.   Pe de-o parte, vorbim despre fondurile europene pe care România nu trebuie să le piardă, iar, pe de altă parte, vorbim despre credibilitatea României că își respectă angajamentele asumate.   Lipsa acestor fonduri europene ar avea implicații asupra bugetului țării, investițiile fiind finanțate într-o proporție importantă din acești bani. În plus, ar crește major riscul ca România să fie depunctată sever la capitolul rating de țară, cu consecințe grave asupra nivelului de trai al tuturor românilor.   Această lege, însă, nu poate rămâne așa, iar PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea ei. Vom fi alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte.   Pentru a completa jaloanele PNRR, mai trebuie adoptată legea salarizării, cu o miză la fel de mare”, a arătat premierul. 

Clienta lui Pandele, preluată de Thuma, cu facultate privată finalizată la 32 de ani, rămâne prefect de Ilfov, deși guvernul Bolojan o poate schimba
Politică

Clienta lui Pandele, preluată de Thuma, cu facultate privată finalizată la 32 de ani, rămâne prefect de Ilfov, deși guvernul Bolojan o poate schimba

Din 2022, când guvernul era condus de Nicolae Ciucă, prefect de Ilfov - unul din cele mai bogate județe din România - este Simona Neculae, o avocată care a făcut dreptul la Universitatea de Științe și Arte "Gheorghe Cristea" - o instituție privată - și și-a luat licența în 1999, când avea circa 32 de ani. Potrivit CV-ului ei, Neculae nu pare să fi avut vreo slujbă până la 32 de ani, când a luat licența și a ajuns avocat. Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă Prefectul este numit de Guvern, iar premierul - chiar și demis - poate să îl elibereze din funcție printr-o simplă hotărâre de guvern.  La 29 aprilie 2026, premierul Ilie Bolojan a semnat eliberarea din funcție pentru 22 de prefecți și 36 de subprefecți, după ieșirea de la guvernare a PSD. Însă Simona Neculae a rămas în funcție. Nici subprefecții din Ilfov nu au fost schimbați.  Apropiata lui Firea&Pandele s-a apropiat, în 2025, de PNL În ianuarie 2019, când primar al Capitalei era Gabriela Firea, ea a ajuns în consiliul de administrație al Trustului de Clădiri Metropolitane București, companie înființată în 2017. Soțul ei a fost director adjunct la Compania Municipală Medicală București, altă structură controlată de primăria București. Anterior el a ocupat funcția de director medical al Spitalului de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Theodorescu, aflat în subordinea Consiliului General Municipal București. În declarația de avere din 2023 a Simonei Neculae, care se referă la anul 2022, soțul ei apăraea ca fiind inspector la Directia De Asistenta Sociala Voluntari, oras Voluntari. În 2023 a izbucnit scandalul „azilelor groazei” din Voluntari.  În 2013, site-ul Avocatura scria: „Avocata Simona Neculae, angajată de primarul din Voluntari pentru a-l scăpa de plata a 5.000 lei daune către un om de afaceri”. Buletin de București arată că ea a fost și avocata EcoVol, compania de salubritate din București.  În 2024, site-ul Anchetatorii arăta: „Din 5 ianuarie 2022, avocata Simona Neculae a fost numită în funcția de prefect de Ilfov, o funcție politică importantă, negociată în Coaliția PSD-PNL. Poate nu știți că Simona Nicolae a fost avocata lui Florentin Pandele în tot soiul de chestiuni de fond funciar și de imobiliare. Ce atribuții mai are prefectul județului Ilfov? Poate nu știți că semnează și eliberarea titlurilor de proprietate conform Legii fondului funciar. Toate reconstituirile de proprietăți și titluri trec pe la doamna Simona Neculae”.  Însă, în 2025, Simona Neculae apare în fotografiile de la Congresul PNL, alături de Nicoleta Pauliuc, senatoarea de Ilfov care conduce Comisia de Apărare și este considerată creația lui Hubert Thuma, plus însuși președintele Consiliului Județean Ilfov, primari și parlamentari PNL. Prefecta a declarat, pentru Buletin de București, că nu a fost și nu este membră a vreunui partid politic.   

Surpriză: însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă
Politică

Surpriză: însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă

Controversata lege care a făcut ca mii de consilieri locali să se trezească într-o situație de incompatibilitate a fost inițiată de însuși ministrul UDMR al Administrației, Cseke Atilla, în calitate de senator, și a trecut fără probleme de avizul Consiliului Legislativ, de comisiile parlamentare de specialitate și de plenul Senatului și Camerei Deputaților.  Citește și: Libertarianul Năsui, deputat USR, propus ministru al Economiei. În guvernul Republicii Moldova Sorin Grindeanu a votat pentru, la votul în plenul Camerei. La fel și deputații PSD.  PSD și UDMR au băgat în incompatibilitate mii de consilieri locali, fără măcar să realizeze asta Legea a trecut de Parlament în sub 40 de zile, o viteză cu totul neobișnuită, mai ales că era vacanță parlamentară.  Articolul care i-a afectat pe consilierii locali, articolul 550 din Codul Administrativ, care a fost modificat la propunerea lui Cseke Atilla, a fost contestat doar de către Consiliul Economic și Social (CES). „Statutul funcționarului public, așa cum este reglementat și definit prin lege, este total diferit în raport cu statutul personalului contractual stabilit prin încheierea unui contract individual de muncă reglementat de dispozițiile Codului Muncii. Plecând de la aceste statute total diferite, propunerea legislativă contravine în mod flagrant cadrului legal care reglementează aceste două tipuri de raporturi juridice de muncă”, se arăta în avizul negativ al CES. Prima cameră sesizată cu proiectul lui Cseke Atilla a fost Senatul. Raportul comisiei de administrație nu consemnează nici o obiecție la articolul 550, proiectul trece de Senat cu 87 de voturi pentru, 10 contra și 29 de abțineri. AUR s-a abținut, ceilalți suveraniști au fost contra. La Camera Deputaților, comisia pentru administrație nu a obiectat la articolul 550. A fost adoptată cu o majoritate zdrobitoare, de 225 de voturi pentru. Printre cei 10 deputați care au votat contra s-a aflat și Claudiu NĂsui, USR, acum ministru al Economiei în Republica Moldova. Au fost 51 de abțineri, din care una singură de la USR - deputata Cristina Prună.  Însă deputații PSD au votat legea fără obiecții, inclusiv președintele partidului, Sorin Grindeanu.  Ședința în care a fost votată legea nici măcar nu a fost condusă de Grindeanu, ci de pesedista Natalia Intotero.  Urmare a acestei legi, mii de consilieri locali sau județeni vor trebui să aleagă între locurile de muncă pe care le au în instituții ale statului și posturile din consilii, în caz contrar riscând să fie declarați ca fiind în incompatibilitate. Legea a fost promulgată pe 4 august, iar perioada în care aleșii locali trebuiau să aleagă expiră miercuri. Până acum, membrii consiliilor locale puteau să muncească în continuare la locul de muncă pe care îl aveau înainte de a fi aleși, indiferent dacă lucrau în mediul privat sau în instituții de stat. Noul articol 550 alin. (6) prevede că regulile privind incompatibilitățile funcționarilor publici, cuprinse în art. 94-97 din Legea nr. 161/2003, se aplică în mod corespunzător și personalului contractual. Sunt vizate, în principal, persoanele care îndeplinesc simultan următoarele două condiții:- au mandat de consilier local sau consilier județean;- sunt angajate cu contract individual de muncă într-o autoritate sau instituție publică: primărie, consiliu județean, minister, agenție, serviciu public ori altă instituție administrativă.

Cine controlează Eco Igienizare București, compania care protejează de la dispariție țânțarii Capitalei
Politică

Cine controlează Eco Igienizare București, compania care protejează de la dispariție țânțarii Capitalei

Compania Municipala ECO IGIENIZARE BUCURESTI S.A, care, potrivit angajamentelor de pe propriul site, ar trebui să se ocupe de acoperirea „nevoilor generate pe sergmentul Deratizare, Dezinsecție, Dezinfecrie (sic!) pentru Municipiul București”, este controlată de un grup apropiat lui Piedone Popescu și PSD. Citește și: Libertarianul Năsui, deputat USR, propus ministru al Economiei. În guvernul Republicii Moldova Conducerea companiei este controlată de Consiliul General al Municipiului București, nu de primarul Capitalei. Compania a fost înființată în 2017, în mandatul Gabrielei Firea. Șase din cei șapte membri ai CA-ului, plus directorii: clienții lui Piedone Presa a scris în repetate rânduri că Bucureștiul este copleșit de țânțari. „Invazie de țânțari, căpușe și fluturi de noapte în București și alte orașe”, anunța Pro TV, la 21 iunie. În 2025, când compania încăpuse deja pe mâna oamenilor lui Piedone, a avut pierderi de peste un milion de lei și datorii de peste 9,2 milioane lei. Numărul angajaților a crescut de la 85, în 2021, la 143 în 2025. Cine conduce compania Eco Igienizare: Marian Preda, director general interimar și președinte interimar al CA-ului: între 2021 și 2022, când Piedone era primar la Sectorul 5, a fost director general la Amenajare Edilitară Sectorul 5. Din 2008 în noiembrie 2015, când Piedone era primar la Sectorul 4, el a condus ADP sector 4 și Direcția Școlilor din acest sector. După ce Cristian Popescu Piedone a demisionat de la primăria Sectorului 4, Preda a lucrat timp de trei ani ca persoană fizică. În 2018, a fost recuperat de administrația Firea a Capitalei, ajungând chiar șef al Cimitirelor.  Director adjunct la Eco Igienizare este Andrei Bogdan Șerban, licențiat al unei universități private, consilier la Sectorul 5 din 2020 în 2024 din partea Partidului Puterii Umaniste, formațiunea înființată de Dan Voiculescu și din care a făcut parte Cristian Popescu Piedone.  Tănase Gabriela, membră a CA-ului Eco Igienizare este directoare juridică la AMENAJARE EDILITARĂ S5 SRL, o companie controlată de administrația Sectorului 5 Andrei Fecioru, membru al CA-ului este director general la SALUBRIZARE SECTOR 5 S.A., tot o companie din fieful primarului Vlad Popescu Piedone Radu Gabriel, membru al CA-ului: este director adjunct la SALUBRIZARE SECTOR 5 S.A. Ioniță Răzvan Ionuț, membru al CA-ului Eco Igienizare: director general adjunct la Amenajare Edilitară Sector 5 Singura excepție pare a fi Răzvan Dumitru Dungaciu, care lucrează la Eco Sud SA, o companie privată aflată sub ancheta Consiliului Concurenței pentru „abuz de poziție dominantă”.  La 20 august, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, anunța că a făcut „primul pas important pentru selectarea de profesionişti în consiliile de administraţie ale companiilor municipale”.  Companiile vizate sunt:   1. Energetica Servicii (lucrări de termoficare); 2. Parking Bucureşti (administrare de parcări publice); 3. Trustul de Clădiri Metropolitane (construcţii publice, inclusiv drumuri); 4. Eco Igenizare (Deratizare, Dezinsecţie, Dezinfecţie); 5. Managementul Traficului (Semaforizare, semne de circulaţie etc); 6. Ciclop SA (repararii auto si inchirieri imobile); 7. Iluminat Public; 8. Centru de Sănătate STB S.A.

„Dacă plătiți 100 de lei pe un sandviș, o apă și o cafea pe aeroportul Otopeni, să știți că 80% se duce la stat” - antreprenorul Răzvan Pașcu
Politică

„Dacă plătiți 100 de lei pe un sandviș, o apă și o cafea pe aeroportul Otopeni, să știți că 80% se duce la stat” - antreprenorul Răzvan Pașcu

Antreprenorul Răzvan Pașcu, care organizează excursii turistice de lux, critică dur aeroportul Otopeni, arătând că statul - inclusiv compania care administrează acest aeroport - profită de pe urma prețurilor uriașe de aici. Pașcu a mai criticat administrația aeroportului când familia sa a trebuit să aștepte ore sosirea bagajelor, noaptea. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA Teologul Bogdan Mîndrescu, originar din Buzău, fieful lui Ciolacu, secretar de stat la Transporturi și ex-consultant al unei firme chinezești de stat, aflată pe lista neagră a SUA, a fost numit șef peste Otopeni la 1 septembrie 2025, cu susținerea ministrului PSD Ciprian Șerban.  Statul vă ia 80% din sandviș „In cazul in care va intrebari de ce este totul scump in aeroportul Otopeni si daca ati crezut ca business-urile din aeroport profita, sa va dau niste cifre care o sa va socheze. Aeroportul Henri Coanda organizeaza zilele astea o licitatie pentru inchirierea saloanelor de tip business lounge unui alt operator. Cel din zona Schengen are 366,5 mp si se inchiriaza de la un pret minim de 750 euro/mp/luna, acesta fiind pretul MINIM de licitatie, deci suma finala poate fi mai mare. Asta inseamna 274.875 euro/luna.   La asta se adauga si o componenta variabila de, ATENTIE, 40% din cifra bruta de afaceri.   In cazul in care va intrebati la ce cifra de afaceri se refera, sa stiti ca orice intrare in lounge se plateste, cineva o plateste, chiar daca noi intram gratis cu cardul premium de la banca. O intrare costa intre 45-50 euro (pret standard), iar taxa de intrare in cazul celor care intra cu carduri bancare este achitata de operatorul de carduri (Visa sau Mastercard) in cea mai mare parte + banca emitenta.   Se pot depune ofertele pentru licitatie pana pe 2 Noiembrie. --- Japca asta se aplica peste tot in aeroport. Deci in cazul in care platiti 100 de lei pe un sandvis, o apa si o cafea in aeroport, sa stiti ca peste 80% se duc la Stat: 21% TVA, 40% la Compania de Stat Aeroporturi Bucuresti, chiria fixa uriasa (dupa exemplul de mai sus), taxe pe salarii 41,5%, impozitul pe eventual profit (16%), impozit pe dividende 16% si alte taxe”, a scris Pascu, pe Facebook.    Ce relata, în februarie 2026, antrprenorul Răzvan Pascu: „Copiii mei si sotia au ramas o noapte in Istanbul. Intelegem si asta, este ok, nu suntem absurzi, a fost vreme rea noaptea cealalta (desi intr-o zi ar fi fost timp suficient sa curete pista). Astazi au aterizat in Otopeni. Si asteapta deja de mai bine de 3 ore sa le vina bagajele.   Asa ceva nu mai pot intelege. Sute de pasageri stau si asteapta sa primeasca bagajele, iar la fiecare jumatate de ora li se spune ca vor veni in 20 de minute.   Am calatorit pe toata planeta asta, efectiv cam pe orice aeroport va trece prin cap, de la tari foarte bogate, pana la tari foarte sarace. Niciodata, dar absolut niciodata nu am asteptat atata timp sa imi vina bagajele”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră