vineri 25 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5234 articole
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
VIDEO Trebuia să-mi dau seama că nu le pot lua tot cașcavalul, că rămân flămânzi toți (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Trebuia să-mi dau seama că nu le pot lua tot cașcavalul, că rămân flămânzi toți (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, antreprenorul și fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a vorbit deschis despre dificultățile pe care le-a întâmpinat în încercarea de a promova reforme în administrația publică. Acesta a recunoscut că a subestimat rezistența sistemului la schimbare și că a încercat să impună transformări prea rapide, fără a ține cont de interesele politice și administrative existente. „Semnalul a fost: terminați cu prostiile!” Fostul vicepremier a povestit că primele semnale de opoziție au apărut imediat după constituirea grupului de lucru însărcinat să pregătească reformele. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Când am strâns grupul de lucru ca să începem să dezbatem cum să facem, deja apăruse la televizor ideea că ce fac ăștia la guvern. Deci de a doua zi, pentru că acolo la guvern se uita lumea cine intră, cine iese și așa mai departe. Deci semnalul a fost: terminați cu prostiile!”, a declarat Anastasiu. Întrebat dacă presiunile veneau doar prin mesaje indirecte sau au existat și confruntări directe cu colegii din Guvern, acesta a confirmat că astfel de situații au existat, fără însă a dori să ofere exemple concrete. „Au fost și ciocniri directe. Dar aș dori să nu intru în astfel de exemple. Unele sunt înregistrate și în ședinția de guvern, dar, încă o dată, poate că am greșit și eu, neștiind cum să comunic politic.” „Am vrut să lase tot cașcavalul” În dialogul din podcast, discuția a ajuns și la metafora „cașcavalului”. Întrebat dacă ar fi fost posibil ca oamenii implicați să fie convinși să renunțe voluntar la aceste avantaje, Anastasiu a admis că strategia sa a fost prea radicală. „Cred că ar fi trebuit să-i conving să lase o parte, și încă o parte și încă o parte. Eu am vrut să lase tot. Și când am vrut să lase tot, nu le-a prea convenit. Aici cred că e și greșeala mea. Trebuia să-mi dau seama că nu se poate schimba ca la mine la firmă, așa, pe logică și că sunt foarte mari interese și că bucata aia de cașcaval nu pot să o iau cu totul și repede, că rămân flămânzi toți.” Fostul vicepremier a sugerat că o reformă etapizată ar fi avut șanse mai mari de succes decât o încercare de restructurare radicală. Reformele, între urgența economică și realitatea politică Anastasiu a explicat că atât el, cât și premierul Ilie Bolojan, și-au dorit implementarea rapidă a reformelor, însă contextul economic și lipsa timpului au influențat ritmul deciziilor. „Și atunci cred că soluția este să începem cumva: anul ăsta, 10–15%, anul viitor 10-15%. Deși și asta, discutasem cu premierul Bolojan, și eu, și dânsul am vrut foarte repede cumva, dar și constrânși de ce se întâmplă cu economia României și cum se uită finanțatorii noștri la noi și, constrânși de asta, în lipsa timpului și, poate, a lipsei experienței politice din partea mea, am vrut prea mult.”

PSD, furios după propunerea ca Mureșan să fie premier. Atacul lui Valeriu Nicolae, redistribuit
Politică

PSD, furios după propunerea ca Mureșan să fie premier. Atacul lui Valeriu Nicolae, redistribuit

PSD a reacționat dur după ce PNL, USR și UDMR au anunțat că îl susțin pe Siegfried Mureșan pentru poziția de premier. “Anunțul de azi al partidelor de dreapta privind susținerea unui prim-ministru comun – fără a avea o majoritate parlamentară solidă în spate – este o nouă tentativă de inventare a unor condiții menite să facă imposibilă formarea unui Guvern cu puteri depline“, se arată într-un comunicat al PSD. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) “Sacrifică viitorul unei ţări întregi pentru interesele lor meschine“ “PNL și USR își bat joc de România! (...)  Doar inventează motive ridicole, condiţii absurde şi crize false pentru a-şi păstra scaunele, salariile, casele de protocol şi privilegiile. O adunătură de politicieni egoişti şi iresponsabili, care au transformat blocajul guvernamental în meserie, sacrifică viitorul unei ţări întregi pentru interesele lor meschine. Dezgustător!”, a reacționat și Diana Tușa, vicepreședinte al PSD și soție a patronului site-ului stiripesurse.ro. În paralel, Monica Anisie, care face parte din tabăra anti-Bolojan și trebuia să fie ministru al Educației în guvernul Veștea, redistribuie masiv, in comentarii la postările altora, o postare în care Valeriu Nicolae îl atacă pe Siegfried Mureșan. “Nu a condus în viața lui nimic, nimic, este un zero absolut în mediul de afaceri sau orice altceva care contează cu excepția gargarei bruxeleze, S.M e o propunere perfectă de prim ministru pentru o clasă politică de rebuturi, panarame și sinecuriști.ȘI apoi ne mirăm că lumea votează extremiști. Doamne ferește! Bre, nebooonilor cum să conducă SM România, ce știe domnul de la Bruxelles despre problemele României, ce a făcut în România care să justifice propunerea asta? Nu îl propunem Comisar European, ci premier dușilor!“, a scris Valeriu Nicolae.     

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026

Guvernul Bolojan a cheltuit cu salariile bugetarilor, în primele cinci luni din 2024, cu 4,1% mai puțin decât în perioada similară din 2025. În termeni nominali, scăderea a fost de 1,9 miliarde de lei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța Cresc puternic cheltuielile cu dobânzile Datele privind execuția bugetară, prezentate azi oficial de ministerul de Finanțe mai arată o reducere de 7,7% a subvențiilor și de 0,7% a asistenței sociale.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 mld lei, în creștere cu 9,7% (an/an). Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare pentru Profit.Presa economică arată că, după apariția acestei informații, costurile la care se împrumută statul român scad abrupt, iar Bursa de Valori este în drum spre cea mai bună şedinţă din 2026.

George Simion cere României să se umilească în fața Iranului și să-i ofere explicații
Politică

George Simion cere României să se umilească în fața Iranului și să-i ofere explicații

Președintele AUR, George Simion, a criticat guvernul României pentru că a permis folosirea, de către SUA, a bazei aeriene de la Kogălniceanu și i-a reproșat ministrului de Externe, Oana Țoiu, că nu l-a sunat pe ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi. AUR s-a abținut la votul din Parlament prin care s-a permis avioanelor SUA să folosească baza de la Kogălniceanu. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța Rutte a lăudat România și a oferit-o ca exemplu “Mark Rutte, secretarul general al NATO, a afirmat că 500 de avioane americane au decolat de la baze din Italia pentru a sprijini operațiunea militară împotriva Iranului. Iar despre România a menționat că a redus numărul zborurilor comerciale întrucât a trebuit să folosească aeroporturile pentru facilitățile destinate avioanelor-cisternă.  Grav, foarte grav. Iranul se înfurie cumplit și proferează amenințări la adresa Italiei și a României.  Ministrul de Externe italian, Antonio Tajani, a dezmințit public imediat: „Nu am participat niciodată la nicio inițiativă militară”. Apoi l-a sunat pe ministrul de Externe, Araghchi, căruia i-a transmis personal că „Italia nu a participat niciodată la nicio inițiativă militară și nu a autorizat niciodată utilizarea bazelor pentru război împotriva Iranului”. Oana Țoiu, mai comodă, nu a sunat pe nimeni, doar le-a cerut subalternilor să scrie trei rânduri către presă în care a mormăit ceva privind Carta ONU, menționând moale: „Reiterăm că România nu a fost parte a acestui conflict, prioritatea țării noastre fiind sprijinirea constantă a eforturilor diplomatice”, bla-bla-bla... E limpede, ăștia nu se lasă până nu ne împing într-un război”, a scris Simion, pe X.  Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marţi că este de acord cu criticile preşedintelui american Donald Trump la adresa NATO, dar a insistat că, în ciuda unor frustrări din cadrul alianţei, membrii europeni ai acesteia au oferit sprijin operaţiunilor militare conduse de SUA şi, în acest sens, a dat drept exemplu România, potrivit Fox News, preluată de Agerpres. „O ţară precum România - în capitala sa, Bucureşti - a trebuit să reducă traficul aerian comercial, deoarece aeroportul era folosit pentru instalaţiile destinate avioanelor-cisternă. Aşadar, toate acestea se întâmplă”, a subliniat secretarul general al NATO.

Deficit de doar 1,75% la cinci luni. Reacție excelentă a piețelor: statul se împrumută mai ieftin
Politică

Deficit de doar 1,75% la cinci luni. Reacție excelentă a piețelor: statul se împrumută mai ieftin

Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare pentru Profit. Presa economică arată că, după apariția acestei informații, costurile la care se împrumută statul român scad abrupt, iar Bursa de Valori este în drum spre cea mai bună şedinţă din 2026. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false  Costurile cu împrumuturile statului român se reduc puternic “Deficitul bugetar s-a redus de la 3,35% din PIB la 1,75% din PIB, respectiv cu 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, iar ponderea investițiilor finanțate din fonduri europene și PNRR (inclusiv împrumut) a urcat de la aproximativ 54% la peste 71%. Asta arată că ajustarea fiscală nu s-a făcut prin blocarea investițiilor", a declarat ministrul Finanțelor pentru Profit.ro. În 2024, deficitul bugetar la cinci luni era 3,41%, în 2023 - 2,32%, iar în 2022 - 1,48% din PIB.  “Pieţele financiare româneşti – Bursa de Valori, cea a titlurilor de stat şi cea valutară - au joi una dintre cele mai bune şedinţe din 2026: randamentul obligaţiunilor de stat pe zece ani a coborât la 6,79% de la 6,95%, indicele BET se apreciază cu 2,3% până la 31.800 de puncte, iar leul a rămas stabil la 5,2317 lei/euro - totul pe fondul unui deficit bugetar aproape înjumătăţit faţă de acum un an şi al unei zile de plată a dividendelor de la Hidroelectrica şi Electrica“, a arătat Ziarul Financiar.  Pe un an, costul de finanţare al statului român s-a redus de la aproape 7,4% cât era acum douăsprezece luni.  Practic, statul se împrumută acum mai ieftin decât în orice moment din ultimul an şi jumătate, iar tendinţa s-a accelerat în ultima lună: minus aproape 2% faţă de sfârşitul lui mai, mai scrie ZF. 

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”
Politică

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”

Narațiunea pe care Cotroceniul o împinge public în ultima perioadă este că președintele Nicușor Dan a făcut toate eforturile ca între PSD și PNL să nu apară o mare ruptură politică. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcast-ul DeFapt.ro, Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui, a spus chiar că Nicușor Dan l-a susținut pe Ilie Bolojan inclusiv când Bolojan nu se susținea pe sine. Bolojan, considerat la Cotroceni capul răutăților din coaliție „Eu vă spun că președintele Nicușor Dan a fost de departe cel mai mare susținător al domnului Bolojan și în multe situații chiar l-a susținut pe domnul Bolojan mai mult decât se susținea domnia sa. Gândiți-vă că anul trecut, de exemplu, de fiecare dată când guvernul trebuia să-și asume vreun pachet de măsuri, fie când ne referim la pensii, fie când ne referim la alte reforme, apărea o criză cât Casa Poporului în guvern și de fiecare dată, după ce președintele media între liderii politici, președinții de partide din coaliție, lucrurile se calmau. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false  Deci îi invita și le explica că, totuși, important este pentru România să rămânem pe această direcție, să găsească soluții și compromis necesar pentru a depăși. (...) Întâlniri informale la Palatul Cotroceni. Unele au fost confirmate, altele, mai puțin. Aceste întâlniri au existat. Să nu uităm că președintele în mod constant a făcut apel la calm și la rațiune pentru că, evident, partidele au ideologii diferite, agende electorale diferite, calcule diferite și a încercat întotdeauna, subliniez, întotdeauna, să scadă temperatura în coaliție tocmai pentru că era evident că, dacă lucrurile nu sunt temperate, riscam oricând să se producă această ruptură între ei. Să nu uităm că și anul trecut, după alegerile din capitală, situația n-a fost deloc confortabilă în coaliție și totuși președintele a insistat că nu este momentul ca lucrurile să degenereze.  Deci de fiecare dată a avut o abordare mult mai mult decât s-a văzut de a încuraja coaliția să lucreze pe priorități care țin de de interesul României. (...)  Mai mult decât atât, subliniez din nou, România are astăzi un buget așa cum are și și respectă toate angajamentele tocmai pentru că președintele a insistat în repetate rânduri în discuțiile cu toți actorii politici să nu se rupă această coaliție. Dar rolul președintelui se limitează, la un moment dat, pentru că, până la urmă, prim-ministru a fost numit liderul partidului clasat pe locul trei și obiectivul primului ministru aflat în funcție era să-și păstreze această majoritate. Or, dacă intri în competiție cu propriii tăi aliați din coaliție și nu găsești formule prin care să menții această coaliție, evident că orice efort ar fi făcut (președintele - n.r.), din păcate nu a fost suficient. Dar, repet, președintele a fost extrem de serios și de de implicat în a susține ca guvernul să funcționeze. Interesul președintelui este și a fost tot timpul ca acest guvern să funcționeze până în 2028 cu această majoritate (...).”, a spus Tomac.

Puciștii din PNL, poză de grup cu Sorin Grindeanu la recepția oferită de ambasada SUA
Politică

Puciștii din PNL, poză de grup cu Sorin Grindeanu la recepția oferită de ambasada SUA

Grupul puciștilor din PNL, pe care Ilie Bolojan vrea să-i excludă din partid, și-au făcut, miercuri, o fotografie cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, la o recepție a ambasadei SUA cu ocazia Zilei Independenței. Fotografia a fost publicată de fostul secretar general al PNL, Lucian Bode. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false În imagine apar Hubert Thuma, Alina Gorghiu, Ionuț Stroe, Cristian Pistol și Adrian Veștea, alături de mai mulți lideri PSD, precum și Eugen Tomac - dar fotografia este făcută cu Grindeanu în postura personajului principal.  Puciștii anti-Bolojan, petrecere în grup la ambasada SUA Într-o altă imagine, Bode este alături de Nicolae Ciucă, care nu a mai fost văzut în public de multă vreme. Și Ionuț Stroe a publicat o fotografie de la recepția aceasta, fotografie în care apar însă doar opozanții lui Bolojan, printre care Nicoleta Pauliuc și Adrian Baciu.  Acum câteva zile, Lucian Bode a anunțat că refuză să demisioneze din PNL. “Noua viziune liberală începe cu ultimatumuri și se încheie cu amenințarea excluderii celor care îndrăznesc să aibă o altă opinie în interiorul partidului. Subliniez, doar in interiorul partidului. E deplorabil și hilar unde s-a ajuns. În peste 27 de ani petrecuți în PNL, mi-am exprimat toate pozițiile în cadrul organismelor statutare ale PNL. Cel mai recent, în Biroul Politic Național și în Colegiul Director Județean al PNL Sălaj. Am făcut asta pentru că am rămas și rămân consecvent principiilor liberale în care cred.   Mi-am permis să vorbesc liber despre ce s-a întâmplat cu PNL în ultimul an și jumătate, despre modul de promovare a oamenilor „din afară”, despre depărtarea de electoratul nostru tradițional, despre fuga de responsabilitate și despre abandonarea muncii de partid. Se pare că am deranjat. Totuși, am făcut-o cu argumente, conform valorilor liberale în care cred. Și am făcut-o mai ales pentru că deciziile politice se discută liber, nu vin servite la „impuse”.   Acum, amenințarea cu excluderea nu demonstrează viziune politică, ci incapacitatea unora de a răspunde argumentelor mele. Iar dacă „noul PNL” sancționează libertatea de opinie, nu face altceva decât să își calce în picioare chiar identitatea pe care pretinde că o apără“, a scris el, pe Facebook.   

Primarul PSD Toma din Buzău: Ciolacu și-a dorit o finală cu candidatul AUR pentru a fi sigur că va câștiga
Politică

Primarul PSD Toma din Buzău: Ciolacu și-a dorit o finală cu candidatul AUR pentru a fi sigur că va câștiga

PSD a decis să-i acorde voturi lui George Simion în turul I al alegerilor prezidențiale din 2024 la sfatul sociologului Marius Pieleanu, relatează primarul din Buzău, Constantin Toma, într-un interviu pentru Recorder. El a susținut că Paul Stănescu și Sorin Grindeanu le-au liderilor locali cerut să se mobilizeze pentru președintele AUR.  Alegerile nu se anulau dacă Ciolacu ajungea în turul II, dar câștiga Georgescu “S-a făcut separat într-un birou acolo, la Vila Lac, și ne-a luat în ordine alfabetică, de la A până la, nu știu, care era ultimul județ. Și am intrat cu Lucian Romașcanu, era președintele organizației județene, și ni s-a spus: «Bă, trebuie să aduceți voturi», pentru că eu cred că erau vreo trei-patru mii la Buzău”, a spus Toma. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false Întrebat dacă alegerile prezidențiale mai erau anulate dacă Ciolacu ajungea în turul II, edilul a spus: “Nu! Cred că ar fi câștigat Călin Georgescu. Era un curent incredibil. Dar nu s-ar fi anulat alegerile“.  În interviu, primarul PSD din Buzău a susținut că familia Vasilescu-Manda conduce, de fapt, PSD. “Sorin Grindeanu este o curea de transmisie. Olguța și Claudiu practic conduc acest partid. Iar Sorin Grindeanu nu face altceva decât să liniștească treburile, să transmită și spre partid, și spre țară mesajele acestei familii. Din păcate! Nu vreau să o critic pe colega mea, e primar la Craiova, dar eu știu că filosofia economică a doamnei Lia Olguța Vasilescu lasă foarte mult de dorit. Ea spune: «Să mărim salariile până la cer, să mărim pensiile până la cer că va fi bine pentru statul român, că ia impozite mai mari». Problema e că tu te împrumuți din ce în ce mai scump“, a arătat el. 

Talentatul domn Nazare: dorit de Veștea și Grindeanu în Guvern, nesancționat de PNL-Bolojan
Politică

Talentatul domn Nazare: dorit de Veștea și Grindeanu în Guvern, nesancționat de PNL-Bolojan

Alexandru Nazare este una dintre cele mai absconse figuri ale actualei scene politice: ministru liberal al Finanțelor în Guvernul Ilie Bolojan, fost membru PDL, fost europarlamentar, fost ministru în mai multe guverne și, în același timp, un politician apreciat public inclusiv de liderul PSD Sorin Grindeanu. Deși a fost demis spectaculos în 2021, acuzat fiind de simpatii pro-PSD, a revenit la Finanțe în 2025 și a traversat mai multe controverse fără sancțiuni politice vizibile. Grindeanu și relația personală cu „Alex” Nazare Președintele PSD a declarat miercuri că, în cazul în care va fi nominalizat premier, Guvernul pe care îl va alcătui nu va avea niciun vicepremier și că va reduce numărul secretarilor de stat. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false În același context, Grindeanu nu a exclus ca Alexandru Nazare să fie cooptat în viitoarea echipă guvernamentală. „Alexandru Nazare, în acest an, a fost un ministru bun al Finanţelor, un ministru care a ţinut bine sub control lucrurile. Şi da, eu îl apreciez. Dar în acest moment facem paşi înainte, sau speculăm despre ceva ce e, să spunem, o etapă viitoare. Alex Nazare, dincolo de relaţia personală care mă leagă cu el, în acest moment e un ministru al Finanţelor care a făcut treabă. O să vedem”, a afirmat liderul PSD. Cu alte cuvinte Nazare este ministru într-un guvern condus de Ilie Bolojan, lider PNL, dar este evaluat pozitiv de șeful PSD, partid aflat într-o relație politică tensionată cu liberalii. Un ministru liberal apreciat de PSD Alexandru Nazare pare să fi reușit ceea ce puțini politicieni români reușesc: să rămână acceptabil pentru mai multe tabere politice, chiar și în perioade de conflict. În prezent, Nazare ocupă funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul Ilie Bolojan, după ce a mai condus același minister în perioada decembrie 2020 – iulie 2021, în Guvernul Florin Cîțu. De asemenea, a fost ministru al Transporturilor și Infrastructurii în 2012, în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Faptul că Sorin Grindeanu îl descrie drept „un ministru bun” și spune că are o relație personală cu acesta arată că Nazare nu este perceput strict ca un reprezentant al PNL, ci ca o posibilă soluție tehnică pentru un portofoliu sensibil. Strategia „băiatului cuminte cu cifrele” Alexandru Nazare este perceput de mulți drept prototipul „supraviețuitorului perfect” din politica românească. Nazare nu s-a ridicat singur, ci a fost promovat strategic de-a lungul anilor de figuri extrem de influente: Nazare a fost considerat ani la rând „pila” și protejatul liderului PNL Suceava, Gheorghe Flutur, unul dintre cei mai grei și longevivi oameni din partid. La începutul carierei sale în PDL, Anca Boagiu și Radu Berceanu au fost cei care l-au propulsat în poziții-cheie la Transporturi și Afaceri Europene. În momentele în care partidele se află în războaie politice totale și liderii își „taie capetele” reciproc în public, Nazare adoptă un profil discret. El se prezintă mereu ca specialistul tehnocrat, pasionat de dosare europene, bugete și ratinguri de țară. Această imagine de „om serios care își vede de treabă” îl face o variantă ideală de compromis atunci când partidele au nevoie de un nume care să nu polarizeze. Intrarea în BNR ca plasă de siguranță Numirea sa în Consiliul de Administrație al BNR în octombrie 2024 a fost o mutare genială de supraviețuire instituțională. Prin suspendarea din PNL, el s-a spălat de „păcatele” politice ale partidului exact înainte ca acesta să explodeze în scandaluri interne. Astfel, când PNL a intrat în criză, el a putut reveni în Guvern curat, ca independent agreat de toate taberele (inclusiv de PSD). Cariera lui Alexandru Nazare Alexandru Nazare este absolvent de științe politice și provine din zona fostului PDL, partid care ulterior a fuzionat cu PNL. A fost membru al Parlamentului European în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, fiind la acel moment cel mai tânăr reprezentant al României în legislativul european. A candidat din partea PDL și a activat în grupul Partidului Popular European. Ulterior, a ocupat mai multe funcții în administrația centrală. A fost secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene, în perioada 2009–2010, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, între aprilie și noiembrie 2010, și secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, între 2010 și 2012, în mandatul Ancăi Boagiu. Nazare a fost deputat de Brăila, ales în 2012 din partea PDL, și senator de Prahova, ales în 2020 din partea PNL. În octombrie 2024, a fost numit membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, funcție din care ulterior s-a suspendat pentru a prelua mandatul de ministru al Finanțelor. Acuzațiile privind simpatiile pentru PSD Cariera lui Alexandru Nazare nu a fost lipsită de controverse. În iulie 2021, premierul Florin Cîțu l-a revocat brusc din funcția de ministru al Finanțelor, decizie care a provocat un scandal major în PNL. Potrivit informațiilor publicate la acel moment, una dintre nemulțumirile premierului Florin Cîțu era legată de readucerea în minister a unor funcționari sau directori care activaseră în perioadele guvernelor PSD. Nazare a fost acuzat atunci că ar fi angajat persoane considerate apropiate de PSD și de Darius Vâlcov. Printre numele menționate s-au aflat Mihail Diaconu, fost secretar general al Ministerului Finanțelor, și Ciprian Badea, fost director al Direcției Juridice din minister. Sursele politice citate atunci susțineau că Florin Cîțu era nemulțumit și de numirea Ancăi Boagiu în Consiliul de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. În ciuda scandalului, Nazare a revenit ulterior în prim-planul politic și a preluat din nou portofoliul Finanțelor. Firme inactive fiscal și datorii În septembrie 2025, DeFapt.ro a publicat o investigație potrivit căreia Alexandru Nazare deținea pachete de acțiuni la două firme declarate inactive fiscal de ANAF. Una dintre companii ar fi avut datorii raportate de aproape 1,7 milioane de lei. Informația era cu atât mai relevantă cu cât Nazare conducea Ministerul Finanțelor, instituția care are în subordine ANAF și care gestionează politicile fiscale ale statului. Cu toate acestea, dezvăluirile nu au dus la o sancțiune politică publică din partea PNL sau a premierului Ilie Bolojan. Asocierea cu un politician grec acuzat de pedofilie O altă investigație publicată de DeFapt.ro a arătat că Alexandru Nazare a fost asociat în firma Winkampaign SRL cu Nikolaos Georgiadis, fost parlamentar grec implicat într-un scandal de pedofilie. Potrivit investigației, Georgiadis, considerat apropiat al premierului grec Kyriakos Mitsotakis, a evitat condamnarea definitivă prin prescrierea faptelor. Ancheta jurnalistică a criticat menținerea acestei asocieri de afaceri de către oficialul român. Nici acest episod nu a produs, cel puțin public, o reacție politică majoră în interiorul PNL. Scandalul de la ANAF Antifraudă În noiembrie 2025, Alexandru Nazare s-a aflat în centrul unui nou scandal, după schimbări importante operate la vârful Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Ministrul Finanțelor a declarat că a cerut inclusiv sprijinul serviciilor de informații, invocând existența unor cazuri „foarte grave” de corupție în interiorul aparatului fiscal. Declarațiile au ridicat întrebări privind amploarea problemelor din ANAF, dar și privind modul în care Ministerul Finanțelor gestionează structurile de control fiscal. De ce nu este sancționat Nazare de PNL-Bolojan Cazul Alexandru Nazare ridică o întrebare politică importantă: de ce un ministru aflat în centrul mai multor controverse nu este sancționat de conducerea PNL? Primul răspuns este unul instituțional. Astfel, în octombrie 2024, Nazare s-a suspendat din PNL pentru a ocupa funcția de membru în Consiliul de Administrație al BNR. În momentul revenirii la Ministerul Finanțelor, el nu s-a mai aflat în postura unui lider sau activist liberal, ci în cea de tehnocrat provenit din zona partidului. Un partid poate își sancționa, suspenda sau exclude membrii. În cazul lui Nazare, însă, conducerea PNL nu mai dispune de instrumentele disciplinare clasice, tocmai pentru că acesta și-a suspendat apartenența politică. Cu alte cuvinte, Alexandru Nazare este asociat politic cu PNL, dar nu mai este, formal, un actor aflat sub autoritatea directă a structurilor de partid. Un al doilea răspuns ține de utilitatea sa administrativă. Ministerul Finanțelor este unul dintre cele mai dificile portofolii guvernamentale, într-o perioadă dominată de deficit bugetar, presiuni din partea Comisiei Europene și necesitatea implementării unor reforme fiscale sensibile. În aceste condiții, schimbarea ministrului ar însemna deschiderea unui nou front politic pentru Guvernul Bolojan. Există și o explicație legată de profilul său politic. Nazare nu controlează organizații importante ale PNL, nu conduce o facțiune internă și nu este perceput ca un potențial rival pentru actuala conducere a partidului. Spre deosebire de alți lideri liberali, el nu reprezintă o amenințare pentru echilibrul de putere din interiorul formațiunii. În fine, Nazare beneficiază și de o rară acceptabilitate transpartinică. Faptul că liderul PSD Sorin Grindeanu îl laudă public și nu exclude cooptarea lui într-un eventual guvern social-democrat arată că ministrul Finanțelor este perceput mai degrabă ca un specialist decât ca un soldat de partid.

Papahagi, iritat: guvernul Tomac “nu era bun fiindcă PNL nu-l putea înjura ca pesedist“
Politică

Papahagi, iritat: guvernul Tomac “nu era bun fiindcă PNL nu-l putea înjura ca pesedist“

Adrian Papahagi critică, pe Facebook, faptul că PNL și-a dorit un guvern PSD: “Hai cu PSD singur la guvernare! Ce contează că nenorocesc țara? Important e să aibă PNL ce înjura, ca să crească în opoziție. Cea mai proastă soluție“. El spune că guvernul Tomac - în care urma să fie ministru al Culturii - era “plin de oameni ok“. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Papahagi împarte vina între Bolojan și Băsescu “Carevasăzică nu era bun guvernul Tomac, plin de oameni ok, fără carnet de partid, unii prieteni cu liberalii și ostili pesediștilor (ca mine), alții mai pesedistoizi, dar nu pesediști. Nu era bun fiindcă PNL nu-l putea înjura ca pesedist, iar PSD nu-l putea controla. Era o soluție de compromis: guvern tehnic, nepesedist, AUR exclus. Tomac era mai degrabă penelisto-userist decât pesedist, și le-a oferit PNL și USR și UDMR să-și numească simpatizanți în guvern. Sunt destui oameni cu simpatii partinice, dar fără carnet de partid. PNL și PSD se puteau reface în opoziție, în timp ce înjurau împreună guvernul tehnocrat al lui "Pesedan". Aici Bolojan a greșit, nu Nicușor.   S-a ajuns la soluția neinspirată, la nervi și la rupere, cu Veștea (aici a greșit ND, iar IB a punctat). Rezultatul: fracturi în PNL, 70% pesediști în guvern și cerșit votul AUR. A căzut. Mai bine pentru toată lumea. Dar soluția era vizibil mai proastă decât guvernul Tomac. Era destul ca PNL și USR și UDMR să fie mai puțin căpoși și ostili președintelui, și azi aveam un guvern Tomac, de dreapta, deși nepartinic, decent și reformist. Probabil că PNL s-a speriat că-și face Nicușor partid și le ia voturi. PSD s-a enervat că nu are controlul asupra partidului. Neamțu spumegă și acum că n-a avut ocazia să mă batjocorească în comisia de cultură pe care cu dezonoare o prezidează, secondat de preafrumoasa fată a poetastrului ceaușist care i-a înjurat o viață pe marii intelectuali ai națiunii.   Acum se pare că vom avea un guvern Grindeanu. 100% PSD, votat de PNL pe un acord politic, cum a promis Bolojan. Nu asta tot striga PNL din start? "PSD e responsabil, să-și asume". Hai cu PSD singur la guvernare! Ce contează că nenorocesc țara? Important e să aibă PNL ce înjura, ca să crească în opoziție. Cea mai proastă soluție.   Nu, există una și mai proastă: AUR la 35%, PSD la 15%, guvern 100% ceaușist. Asta va veni în 2028. După încă 2 ani de Grindeanu.   Sigur, vina va fi exclusiv a lui "Pesedan". El e de vină că avem un parlament mizerabil, plin de ciurucuri, și că PNL și USR au subperformat în 2024 – primii pentru că au stat lipiți de PSD, cu care au candidat chiar pe liste comune, iar ceilalți fiindcă în loc de politici liberale ne propuneau revoluția woke-lgbt. "Pesedan" e de vină pentru că din partidul lui Băsescu (33%) și al "Brătienilor" (18%) puse împreună abia a ieșit un partid breloc al PSD de 13-14%. Totuși, o vină reală are și "Pesedan". El e de vină că nu avem azi un minunat președinte uselist, în persoana lui Crin Antonescu. Ce tandem minunat ar fi făcut el cu Rareș Bogdan sau Thuma sau Helvig, președintele PNL, și cu premierul Grindeanu! Iar marele gânditor moral Kelemen Hunor ne explica de ce aceasta e cea mai bună soluție.   Să nu credeți că am ceva cu dl. Bolojan! Nu e dânsul vinovat pentru starea în care a găsit PNL. Dimpotrivă, acum face tot ce poate să redreseze PNL. Îmi place mult, îl respect. E tot ce se găsește mai bun în politica de la noi. Îi doresc să facă din PNL un partid de 40%. Chiar și useriștilor le doresc succes, căci au destui oameni vrednici și au lăsat-o mai moale cu hipstereala lgbt etc. Mi-aș dori ca AUR și PSD să nu mai existe, și în România să se înfrunte conservatorii de la PNL cu progresiștii de la USR. Dar ăstea sunt vise.   Realitatea e cea care e, și ea nu e cu salvatorii Muraru, Petrache și Burduja, și cu principialul Kelemen vs. sinistrul "Pesedan", ci cu un președinte și un premier de calitate care nu au știut să colaboreze, și un parlament care arată cum arată. Hai, că iarăși mă înjură dreptgândimea“, a scris Papahagi, pe Facebook. 

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false
Politică

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false

Eugen Tomac, primul premier desemnat de către președintele Nicușor Dan după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, a vorbit la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro despre cum au decurs negocierile cu partidele. Concluzia lui Tomac a fost că a avut de-a face cu un eșec anunțat: partidele l-au dus pe piste false. Tomac, foarte supărat pe Bolojan „Domnul Bolojan a spus <da>, de principiu, unui guvern tehnocrat, a spus că este o soluție care poate fi luată în în calcul și, evident, analizată, discutată și sigur că puse condiții de rigoare pentru ca lucrurile să funcționeze. (...)  În discuția respectivă nu am fost singur. Pe lângă președintele României, au mai fost și colegi din USR, din PNL și colegi din administrația prezidențială. Deci, plecăm de la această realitate. Nu am spus nicio clipă că a zis <Da, haideți să mergem!>, dar e o formulă față de care a manifestat o deschidere de luat în seamă la nivelul la care noi discutam și analizam opțiunile pe care le aveam pe masă. Evident că au mai fost și alte discuții, inclusiv eu am avut discuții cu cu domnul Bolojan, doar noi, cu privire la acest subiect, cu privire la modul cum văd eu construirea guvernului deja după ce am fost desemnat. (...) Și, pe lângă discuțiile pe care le-am avut cu domnul prim-ministru Bolojan, am mai avut discuții foarte multe, foarte multe cu lideri influenți din PNL, (...) oameni care sunt propiați și au fost și sunt și au rămas lângă domnul Boloan. Deci, aici lucrurile să fie foarte limpezi. Eu nu sunt un aventurier și în activitatea mea politică întotdeauna m am ghidat după acest principiu, să fiu și clar și corect înțeles și să nu las nicio clipă goluri de informații și interpretări. (...) atunci când ai discuție cu cinci-șase oameni care contează din PNL și toți îți lasă această impresie directă că, domnule, evident că cu tine vom putea lucra foarte bine, dar că sigur trebuie să găsim soluția pentru politică, pentru a argumenta. Și, evident, și reticența cu privire la colaborarea cu PSD era justificată și am încercat să le dau toate garanțiile că eu nu voi deveni o unealtă PSD, ca să fie lucrurile foarte clare. Dacă eu am acceptat această nominalizare, am acceptat o tocmai pentru că ea venea într un moment de tensiune politică fără precedent, într-un context în care părea că nu mai există o altă opțiune și vedem până la ora actuală că lucrurile nu s-au așezat. (...) (...) am purtat foarte multe discuții private, informale, evident, pentru a găsi o o formulă de deblocare a situației și mă mă trezeam în situația în care unii îmi spuneau: <Domnule, pe ăsta nu-l poți susține și nu merge să vii în fața Parlamentului să ne ceri votul pentru că a fost foarte agresiv la adresa PSD>. Cei din PNL îmi spuneau: <Pe ăsta nu-l poți propune pentru că nu a înjurat niciodată PSD>. Deci eram într o situație absolut imposibilă la un moment dat (...).PSD a fost foarte reținut la început, extrem de reținut, pentru că au spus foarte deschis: <Domnule, noi am plecat de la guvernare cu gândul că ne întoarcem înapoi (sic!). Deci, opțiunea pe care ne-o propui dumneata nu prea pare cea mai fericită pentru noi dintr-un simplu motiv, pentru că noi vrem cu miniștri politici>. (...) PSD la început a fost extrem de rigid pe principiul <Domnule, noi vrem miniștri politici, noi vrem garanția că programele pe care le-am avut în derulare nu se opresc, în mod special în relația cu cu administrația locală> (...) Asta este, într-un fel sau altul, supărarea și dezamăgirea mea, pentru că actorii politici îți dau piste false încercând să-ți lase sentimentul că mai există o șansă în plus.  Dar în realitate au agenda foarte bine definită și tot timpul când încerci să vii cu soluții raționale pentru a debloca o chestiune și vezi că, până la urmă, orice ai propune...”, a spus, printre multe altele, Eugen Tomac la podcastul „Cum e, de fapt?”.

Pasivul cu care Grindeanu revine la Palatul Victoria: de la OUG 13 la Nordis
Politică

Pasivul cu care Grindeanu revine la Palatul Victoria: de la OUG 13 la Nordis

PSD l-a desemnat pe Sorin Grindeanu să revendice poziția de premier într-un guvern monocolor, minoritar, susținut în Parlament de PNL și UDMR. Grindeanu a spus că PSD i-a acordat “libertate totală“ să-și facă guvernul. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN “PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un Guvern PSD, va fi un Guvern care nu se va teme și nu va sta cu căciula în mână în fața nimănui. PSD va juca exclusiv pe mâna sa“, a spus președintele PSD. Grindeanu: Dragnea, Nordis, clientelă politică, avere, tinere consiliere  Însă Sorin Grindeanu a mai fost premier, în 2017. El este cel care a emis controversata ordonanță de urgență 13/2017, care a scos în stradă sute de mii de protestatari. Grindeanu a retras ordonanță, după mai multe săptămâni de proteste.  În iunie 2017, la inițiativa lui Liviu Dragnea, PSD l-a dat jos din poziția de premier. În pofida acestui conflict, în octombrie 2017, tot PSD l-a plasat în funcția de președinte al ANCOM, un post excelent plătit.  Câteva probleme nelămurite din trecutul lui Grindeanu, trecând peste episoade penibile, precum vizita în SUA, alături de Dragnea, pentru a se întâlni cu Donald Trump: nici acum nu a prezentat chitanțe care să arate dacă și-a achitat deplasările cu charterele Nordis. Grindeanu participa frecvent la petreceri alături de familia Vicol, proprietara Nordis.  din 2017 până acum, presa îi cere să-și prezinte cartea, “Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă” averea suspectă: DeFapt.ro a scris că Sorin Grindeanu și-a vândut vila din Giroc, localitate lângă Timișoara, în septembrie 2022. A încasat 350.000 de euro pe imobil, dar locuiește și azi, la mai bine de trei ani de la tranzacție, în aceeași casă. Vila de 650.000 de euro a ministrului Grindeanu a fost proiectată de o firmă care a făcut parte din grupul Nordis, cu Vladimir Ciorbă acționar, arată Insider Timișoara.  Averea afișată - haine, ceasuri - depășește cu mult posibilitățile sale materiale În perioada în care era șeful ANCOM, a plecat într-o deplasare în Azore cu Cătălina Miriță, fostă Miss Buzău, pe care o angajase consilieră O altă apropiată, Monica Hunyadi, a primit funcții de conducere importante în companii subordonate ministerului. Ea a fost numită prin ordin de ministru în consiliile de administrație la companii precum Electrificare CFR și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română (ASFR), ocupând ulterior și poziția de manager de servicii suport la Exploatare Sistem Zonal Prahova (companie din subordinea Apelor Române) Fostul șef de cabinet al lui Grindeanu, Cristian Anton, a fost prins cu sute de mii de euro în cutii de pantofi. A plasat o vastă rețea de clienți în companiile de stat. În 2023, DeFapt.ro scria: “Grindeanu a plasat o beizadea de lux, vice la TSD, ca viitor adjunct la Poșta Română Timiș“.  “Personal, resping orice pact pe funcții, ci vom merge doar pe idei. Acum vom vedea cine este îngrjorat de situația României", a spus azi Sorin Grindeanu, după ce PSD l-a desemnat premier. 

Nicușor Dan nu este obligat să dizolve Parlamentul: ce spune Constituția despre rolul președintelui
Politică

Nicușor Dan nu este obligat să dizolve Parlamentul: ce spune Constituția despre rolul președintelui

Căderea Guvernului Veștea în urma votului din Parlament a amplificat criza politică și a readus în discuție posibilitatea dizolvării Legislativului și organizării alegerilor anticipate. Dizolvarea Parlamentului, prevederile legii Conf. dr. Marius Nicolae Bălan, specialist în drept constituțional și director al Departamentului de Drept Public din cadrul Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, explică ce opțiuni are președintele Nicușor Dan în actualul context. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Potrivit acestuia, dizolvarea Parlamentului nu reprezintă o obligație constituțională, ci o prerogativă pe care șeful statului o poate exercita sau nu, în funcție de circumstanțele politice și instituționale. Expertul consideră că actuala formulare a articolului 89 din Constituție, care reglementează dizolvarea Parlamentului, ridică numeroase semne de întrebare și lasă loc unor interpretări complexe privind raportul dintre Guvern, Parlament și președinte. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consultări-maraton la Cotroceni după eșecul Veștea: PSD respinge AUR, USR respinge PSD, PNL și UDMR caută o ieșire din blocaj
Politică

Consultări-maraton la Cotroceni după eșecul Veștea: PSD respinge AUR, USR respinge PSD, PNL și UDMR caută o ieșire din blocaj

După eșecul învestirii Guvernului Veștea, Nicușor Dan a convocat, marți, consultări de urgență cu toate partidele și formațiunile parlamentare. Discuțiile s-au desfășurat într-un ritm accelerat, fiecare delegație având la dispoziție aproximativ 30 de minute pentru a-și prezenta poziția și soluțiile pentru depășirea blocajului politic. O majoritate încă greu de conturat În ciuda urgenței politice, consultările nu au conturat încă o formulă clară de guvernare. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Pe de o parte, consultările au confirmat existența unor diferențe importante între principalele partide parlamentare, pe de alta, toate formațiunile recunosc necesitatea ieșirii rapide din blocajul politic. PSD este dispus să guverneze și să desemneze premierul, însă exclude AUR. USR refuză orice formulă care include PSD. AUR insistă asupra unui premier propriu și contestă legitimitatea desemnărilor anterioare. PNL, UDMR și grupul minorităților încearcă să construiască formule de compromis bazate pe susținere parlamentară și stabilitate. PSD își asumă guvernarea, exclude orice colaborare cu AUR Partidul Social Democrat a transmis că este pregătit să participe la formarea unui nou executiv și chiar să preia conducerea acestuia. La finalul consultărilor, liderul interimar Sorin Grindeanu a declarat că social-democrații doresc încheierea disputelor politice și formarea rapidă a unei majorități stabile. Potrivit acestuia, PSD a venit la Cotroceni cu propuneri concrete și cu disponibilitatea de a contribui la depășirea crizei. Mesajul cel mai ferm transmis de liderul social-democrat a fost însă excluderea categorică a unei colaborări cu Alianța pentru Unirea Românilor. Grindeanu a precizat că partidul său este pregătit să își asume atât participarea la guvernare, cât și funcția de prim-ministru, dacă aceasta va fi soluția identificată în urma negocierilor. Poziția PSD complică însă posibilitatea formării unor majorități parlamentare alternative, în condițiile în care AUR reprezintă una dintre cele mai importante forțe politice din actualul legislativ. AUR cere desemnarea unui premier propriu Delegația AUR a mers la consultări cu o propunere proprie de premier și cu un program de guvernare pe care îl consideră o soluție pentru ieșirea din criză. George Simion a susținut că partidul său respectă rezultatul alegerilor și că, fiind al doilea partid ca pondere parlamentară, trebuie să joace un rol central în formarea viitorului executiv. Liderul AUR a declarat că formațiunea pe care o conduce poate susține doar un premier propus de AUR și a criticat desemnările anterioare făcute de șeful statului, pe care le consideră incompatibile cu voința exprimată de alegători. În discursul său, Simion a mers mai departe și a evocat posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan, în cazul în care acesta va continua, în opinia sa, să ignore rezultatele electorale. Totodată, liderul AUR a afirmat că partidul său nu este antioccidental, ci susține parteneriatul transatlantic și valorile democratice. Poziția AUR rămâne însă dificil de conciliat cu cea a PSD, care a exclus orice colaborare. PNL propune un „Pact pentru România” Partidul Național Liberal a venit la consultări cu o propunere structurată în jurul unui acord politic mai amplu. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a susținut necesitatea unui „Pact pentru România”, care să fie valabil până la sfârșitul anului și să stabilească obiective clare privind reducerea deficitului bugetar, implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și atragerea fondurilor europene. Potrivit liderului liberal, un asemenea acord ar trebui să includă și garanții de stabilitate politică, astfel încât partidele semnatare să nu depună moțiuni de cenzură pe temele convenite. Bolojan a prezentat două variante de lucru. Prima presupune un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, iar cea de-a doua un executiv minoritar susținut de PSD. În viziunea liberalilor, stabilitatea și predictibilitatea sunt elementele-cheie pentru depășirea actualei situații politice și economice. USR refuză participarea la un guvern cu PSD Uniunea Salvați România a transmis unul dintre cele mai clare mesaje ale zilei: nu va susține o formulă guvernamentală din care să facă parte PSD. Președintele USR, Dominic Fritz, a argumentat că România are nevoie de reforme profunde, inclusiv reducerea privilegiilor, diminuarea cheltuielilor statului, digitalizarea administrației și debirocratizarea instituțiilor. În opinia liderului USR, aceste obiective nu pot fi realizate în parteneriat cu PSD, partid despre care susține că și-a pierdut încrederea publică. USR s-a declarat dispus să participe la un guvern minoritar alături de PNL și UDMR și a precizat că nu se teme de eventuale alegeri anticipate, pe care le vede drept o posibilă modalitate de revalidare democratică. Poziția formațiunii reduce însă și mai mult spațiul de negociere dintre principalele partide parlamentare. UDMR, trei formule de guvernare, respinge anticipatele Una dintre cele mai elaborate intervenții a aparținut președintelui UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a prezentat trei posibile formule de guvernare: - un guvern minoritar PNL-USR-UDMR susținut de PSD; - un guvern monocolor PSD susținut de PNL, UDMR și grupul minorităților; - refacerea unei formule apropiate de fosta coaliție PSD-PNL-UDMR. Kelemen Hunor a insistat asupra ideii că România are nevoie de stabilitate și că orgoliile politice trebuie lăsate deoparte. Liderul UDMR a respins categoric ideea alegerilor anticipate, argumentând că actualul cadru constituțional și legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru organizarea lor într-un termen rezonabil. Potrivit acestuia, o asemenea opțiune ar putea lăsa România luni de zile fără un parlament funcțional și fără un guvern cu puteri depline. Minoritățile naționale cer mediere prezidențială Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale a pledat pentru o formulă de compromis între forțele politice pro-europene și pro-atlantice. Liderul grupului, Varujan Pambuccian, a susținut că este necesară construirea unei formule în care partidele să colaboreze chiar dacă există diferențe majore între ele. Potrivit acestuia, este probabil ca viitorul executiv să fie unul minoritar, iar rolul președintelui Nicușor Dan ar trebui să fie acela de mediator al negocierilor. Minoritățile consideră că România are nevoie de continuitate administrativă și de finalizarea proiectelor începute în ultimii ani. SOS România cere demisia președintelui Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a criticat modul în care au fost gestionate procedurile privind formarea guvernului și a cerut ca orice program de guvernare să fie prezentat Parlamentului cu suficient timp înainte de vot. Ea a susținut că actuala clasă politică este preocupată mai degrabă de împărțirea funcțiilor decât de problemele cetățenilor și a vorbit despre existența unor diviziuni profunde în societate. Șoșoacă a declarat că i-a cerut președintelui Nicușor Dan să demisioneze și a pledat pentru negocieri extinse între toate forțele politice înaintea desemnării unui nou executiv. POT se delimitează de AUR Partidul Oamenilor Tineri a adoptat o poziție diferită de cea a AUR, deși cele două formațiuni au împărțit în trecut o parte din electorat. Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a declarat că partidul său susține o formulă de guvernare pro-occidentală și pro-americană și că dorește includerea unor proiecte considerate benefice pentru cetățeni în programul viitorului guvern. Ea a insistat asupra necesității unei abordări responsabile și a afirmat că POT dorește să joace rolul unui factor de echilibru în actuala criză. În același timp, Gavrilă s-a distanțat explicit de comportamentul și strategia politică a AUR. Propuneri alternative de premier din partea grupurilor parlamentare Consultările au adus și câteva propuneri surprinzătoare pentru funcția de prim-ministru. Grupul parlamentar Uniți pentru România l-a propus pe Victor Ponta, argumentând că experiența sa guvernamentală și capacitatea de dialog ar putea facilita formarea unei majorități parlamentare. La rândul său, grupul PACE – Întâi România a propus-o pe avocata Cosmina Cerva pentru funcția de premier. Susținătorii acestei variante consideră că un prim-ministru femeie ar putea juca un rol de mediator între taberele aflate în conflict. Ambele propuneri au fost prezentate președintelui, fără ca acestea să beneficieze, cel puțin deocamdată, de susținere extinsă în Parlament.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră