vineri 25 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5234 articole
Politică

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a spus că a greșit când a încercat să-i convingă pe cei care controlează companiile de stat să renunțe, brusc, la tot „cașcavalul”. El nu a pronunțat cuvântul PSD, dar discuția s-a referit la tentativa de a reforma aceste companii și la opoziția care a urmat.  Citește și: Noul ministru al Dezvoltării, clientul lui Ciolacu, cu studii superioare la Câmpina. A fost muncitor necalificat, spune primarul Toma Anastasiu a explicat și de ce a fost nevoie de majorarea TVA: finanțatorii României nu mai avea nici o încredere în guvernările României după ani de promisiuni neonorate, iar guvernul Bolojan a avut fix zece zile să treacă prin Parlament un plan de măsuri.  „Bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți” Transcrierea începe la minutul 20.19: „Q: Credeți că-i convingeați omenește să renunțe? Ăia aveau așa o bucată mare de cașcaval, așa vizualizez eu, în dinți, și dumneavoastră îi convingeați cu frumosul s-o lase. Anastasiu: Cred că ar fi trebuit să-i conving să lase o parte... Q: Măcar o parte... Anastasiu: ...și încă o parte și încă o parte. Am vrut să lase tot. Q: Și ei n-au vrut să lase nimic. Anastasiu: Și când am vrut să lase tot, nu le-a prea convenit. Eu cred că aici, aici cred că e și greșeala mea.  Q: Adică trebuia să fiți mai flexibili, să-i lăsați măcar un pic.  Anastasiu: Să-mi dau seama că nu se poate schimba ca la mine la firmă, așa, pe logică, și că sunt foarte mari interese și că bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți. Și atunci cred că soluția este să începem, nu știu, anul ăsta 10-15%, anul viitor 10-15%. Deși și asta discutasem și cu premierul Bolojan. Și eu, și dânsul, am vrut foarte repede cumva, dar și constrânși de ce se întâmplă cu economia României și cum se uită cei finanțatorii noștri la noi și constrânși de asta în lipsa timpului, și poate a mea cel puțin, a experienței politice am vrut prea mult. Q: Credeți că de la asta i s-a tras și lui Bolojan? Companiile de stat... Anastasiu: Și de asta, dar nu mai asta. Administrația locală, partea de magistrați. Adică noi, și după aia premierul Bolojan, am deranjat foarte multe foarte multe categorii sociale și aud acuma că spune: «Uite, nimeni nu e mulțumit cu cu Bolojan». Ok, asta e un semn bun, că dacă ar mai fi rămas cineva mulțumit, înseamnă că cineva ar fi fost avantajat. (...) Și credeți-mă că trebuiau făcute, trebuiau luate măsuri, că trăiam peste puterile noastre. Da? Deci gândiți vă că, nu știu, aveți o casă și mai cumpărați încă una și încă o mașină și vă trimiteți copiii în Londra, la... Q: Totul pe împrumut... Anastasiu:...și vine banca și spune: «Bă, băiete, te ai întins gata, nu mai merge». Și tu spui doi, trei, ani: «Am înțeles că nu mai merge și o să fac reduceri», că acolo suntem, și n-am făcut reduceri și a venit unul nou, că noi...Eu cu urechile mele și cu ochii mei am auzit chestia asta că noi tot spuneam, dar lăsați-ne puțin timp. că suntem noi și zicea: «Da, sunteți noi, dar în spatele vostru steagul este același și de trei patru ani de zile ne tot spuneți ceva. Deci aveți același steag în spate. Înțelegem că sunteți noi, dar nu mai aveți timp». Și când am ajuns la guvern, am avut 10 zile să trecem un plan de măsuri prin Parlament. 10 zile. Ce puteai să faci în alea 10 zile? Să începi cu evaziunea fiscală, cu reforma companiilor de stat? Puteai să începi cu toate astea în 10 zile? Nu! Te-ai uitat cum poți (...) Ne-am dus să nu mărim TVA-ul. Și la Comisia Europeană ne-au spus: «Bă, băieți, pe bune?» Adică...”. 

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval
Noul ministru al Dezvoltării, clientul lui Ciolacu, cu studii superioare la Câmpina. A fost muncitor necalificat, spune primarul Toma
Politică

Noul ministru al Dezvoltării, clientul lui Ciolacu, cu studii superioare la Câmpina. A fost muncitor necalificat, spune primarul Toma

PSD l-a propus ministru al Dezvoltării în guvernul Veștea pe Romeo Lungu, ex-vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău, iar acum deputat. Bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru anul 2026 prevede 22,83 miliarde de lei (credite bugetare) și 39,23 miliarde de lei (credite de angajament). Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Era un muncitor necalificat la Compania de Apă” Potrivit propriului CV, Lungu a terminat la 25 de ani ceea ce el a susținut a fi „Facultatea de Litere și Știinte, specializare Administrație Publică Locală, Colegiul Universitar Cîmpina (sic!)”. El ar fi primit diploma de funcționar superior. Însă, la o căutare pe internet, un astfel de colegiu și o astfel de facultate sunt de negăsit. Acum, Romeo Lungu este președintele PSD Buzău, unde a ajuns cu susținerea lui Marcel Ciolacu.  Ulterior, în 2007, Lungu ar fi ajuns licențiat și la Facultatea de Management și Administrație Publicâ Academia de Studii Economice, București. Însă, între 2003 și 2007 el lucra: a fost șef de cabinet al prefectului de Buzău (Ciolacu a fost prefect în 2004) și consilier senatorial. Însă, în cea mai mare parte a timpului Lungu a lucrat pentru prefectul PSD Ion Vasile.  Între 2010 și 2012, Lungu a fost director sportiv la Gloria Buzău.  „Am făcut echipă şi cu Marcel Ciolacu, şi cu Lucian Romaşcanu, mai puţin cu acest domn Romeo Lungu care, să-mi fie iertat, nu are profesionalismul necesar, pregătirea necesară, background-ul necesar să fie pe o funcţie aşa mare. Şi aici şi la nivel de partid, la nivel central de vicepreşedinte, la nivel de Camera Deputaţilor, unde este chestor (...) Toată viaţa n-a făcut decât să profite de faptul că este membru PSD, altceva nu ştie să facă. Eu l-am prins, am mai spus lucrul ăsta, era un muncitor necalificat la Compania de Apă şi acolo a ajuns pe pile”, a spus despre Lungu primarul PSD din Buzău, Constantin Toma.   

Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal
Politică

Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal

Marian Neacșu, condamnat definitiv în 2016 de Înalta Curte la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, va fi ministru de Interne în guvernul Veștea, susținut de PSD. Chiar dacă Neacșu a fost reabilitat între timp, este pentru prima oară în ultimii 36 de ani când o persoană care a avut o condamnare conduce un minister al cărui principal rol este să impună legea.  Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat PSD a votat în unanimitate pentru intrarea la guvernare în cadrul guvernului lui Adrian Veștea Neacșu este specialist în furajare. Penalul specialist în furajare gira creditele date prin EximBank Absolvent al Facultății de Economie al Universității din Craiova, Neacșu a lucrat ca economist la IAS Slobozia, până în 1990. În 2012, el era membru al Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări din România. El a urmat cursurile „Tehnici superioare de nutriţie a animalelor” și „Formularea reţetelor de furajare asistată de calculator”. Între 1991 și 2001 a fost membru al PDAR, după care s-a înscris în PSD, unde a fost secretar general, din 2015 în 2018, când Dragnea l-a exclus din partid. Ulterior, în februarie 2019, Neacșu s-a înscris în partidul lui Victor Ponta, Pro România, pentru care a condus campania pentru alegerile europarlamentare. În guvernările PSD-PNL, Marian neacșu a fost secretar general al Guvernului și vicepremier. În pofida condamnării sale penale a fost membru în Comitetul Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA) din cadrul EximBank.  În ultimii 36 de ani, mai mulți foști miniștri de Interne au fost condamnați penal și au ajuns la închisoare, dar este fără precedent ca un penal să ajungă să conducă această instituție. 

VIDEO PNL trebuie să stea departe de PSD și AUR. „Nu ne putem asocia cu cei care vor să ducă România înapoi” (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO PNL trebuie să stea departe de PSD și AUR. „Nu ne putem asocia cu cei care vor să ducă România înapoi” (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea electoratului, însă doar dacă se delimitează clar atât de PSD, cât și de AUR și continuă să promoveze reformele și modernizarea României. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, liderul liberal a vorbit despre rolul premierului Ilie Bolojan, ascensiunea populismului și strategia pe care PNL ar trebui să o urmeze în perioada următoare. Ilie Bolojan, motivat de valori, nu doar de cifre În opinia europarlamentarului liberal, succesul lui Ilie Bolojan se explică prin faptul că acesta este perceput de oameni ca un politician preocupat de corectarea dezechilibrelor din societate. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Oamenii înțeleg că premierul Ilie Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică despre cifre, despre deficit, dar ceea ce îl mână pe el cu adevărat este corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Cred că ne aflăm într-un moment interesant. Cred că PNL are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.” O majoritate antireformistă s-a conturat în Parlament Întrebat dacă pentru PNL ar fi mai avantajos să intre în opoziție, Siegfried Mureșan a răspuns fără ezitare că aceasta ar fi opțiunea corectă. „Categoric. În primul rând, vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră este să stăm departe de această majoritate.” Potrivit europarlamentarului, o nouă asociere între PNL și PSD ar avea efecte negative atât pentru partid, cât și pentru scena politică românească. „Dacă PNL s-ar întoarce la braț cu PSD-ul, AUR ar crește” Mureșan consideră că o alianță între liberali și social-democrați ar alimenta ascensiunea AUR și ar crea condițiile pentru apariția unei noi forțe reformatoare. „Dacă PNL s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare, și dacă noi am merge la braț cu PSD-ul, atunci AUR ar crește și ar crește un bloc reformator.” Liderul liberal a argumentat că o astfel de strategie ar restrânge semnificativ bazinul electoral al PNL. PNL și PSD s-ar lupta pentru același electorat Siegfried Mureșan a susținut că o apropiere de PSD ar limita perspectivele electorale ale liberalilor. „PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul, în cel mai bun caz, pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%. În cel mai rău caz, pe electoratul pe care l-a avut Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat.” În opinia sa, asocierea cu PSD ar însemna și renunțarea la obiectivul reformării statului. „Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România, și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele.” Apel pentru o ofertă pro-europeană și reformatoare Europarlamentarul consideră că PNL trebuie să se concentreze pe electoratul care susține modernizarea și integrarea europeană a României. „Mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion. Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare, și vrea o Românie pro-europeană, care e majoritară. Pe acest electorat s-au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace.”

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")
Politică

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")

Achizițiile militare ale României ar trebui să urmeze criterii clare de eficiență și performanță, însă unele programe ridică semne de întrebare, susține comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și veteran al misiunilor din Afganistan. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a comentat achiziția unei nave turcești pentru Forțele Navale Române și a sugerat că anumite decizii din domeniul înzestrării armatei sunt dificil de explicat exclusiv prin logica militară. Critici la adresa corvetei achiziționate din Turcia În cadrul interviului, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a făcut referire la una dintre navele aflate în dotarea Marinei și la modul în care aceasta a fost achiziționată. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Mai avem una, o corvetă ușoară, știți povestea cu ea, o navă turcească. Nu prea reușită din sistemul turcilor. Turcia și-a creat sistemul ei de distrugătoare, fregate, nave de patrulat.” Fostul ofițer a sugerat că alegerea acestei nave ridică întrebări în ceea ce privește utilitatea și performanțele sale operaționale. „Lucruri de neînțeles la nivelul logicii militare” Întrebat dacă este oportun ca România să cumpere prima navă dintr-o anumită clasă, Sandu Mateiu s-a declarat sceptic față de modul în care a fost gestionată această achiziție. „Nu, acolo, viteza cu care au mers lucrurile cu care să luăm o navă de patrulare cu un singur tun arată iarăși că sunt lucruri de neînțeles la nivelul pur logică militară.” Potrivit acestuia, anumite decizii privind înzestrarea armatei sunt dificil de justificat din perspectiva necesităților operaționale și a strategiei militare. Întrebări despre influența factorului politic În timpul discuției, realizatorii podcastului l-au întrebat dacă în spatele unor astfel de achiziții ar putea exista înțelegeri politice. Comandorul în rezervă a evitat să formuleze acuzații directe, explicând că nu dispune de informațiile necesare pentru a trage astfel de concluzii. „Când zici în România politic, începe un șir lung de întrebări, la care eu, militar, pur și simplu nu pot să răspund.” Lipsa unei logici clare poate indica existența unor comisioane Întrebat dacă deciziile privind dotarea armatei au fost influențate de considerente non-militare, fostul ofițer a afirmat că există un criteriu simplu după care pot fi evaluate programele de achiziții. „N-aș spune «experimentat». De obicei, lucrurile sunt destul de clare, ca să nu ne mai încurcăm. Programele de achiziții, dacă nu au o logică clară, în care să fie raportul preț-calitate bun și performanță, înseamnă că au fost niște comisioane mari. Asta e în toată industria de apărare din lume.”

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)

Primarul general al Capitalei și prim-vicepreședinte al PNL, Ciprian Ciucu, a dezvăluit, în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, detalii despre discuțiile pe care le-a avut cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Liderul liberal a afirmat că i-a transmis șefului statului că se poate baza pe Partidul Național Liberal și pe USR pentru continuarea procesului de modernizare a României, însă susține că mesajul său nu a primit un răspuns direct. PNL și USR pot susține proiectul de modernizare a României În cadrul interviului, Ciprian Ciucu a povestit că a discutat de două ori cu președintele Nicușor Dan despre rolul pe care îl pot juca PNL și USR în consolidarea unei majorități reformiste. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Ce i-am spus domnului președinte, când am fost la Cotroceni? I-am zis de două ori la rând, o dată i-am zis față în față, am avut și o discuție tête-à-tête, în urmă cu vreo două luni și am zis și în urmă cu două trei săptămâni când am fost la Cotroceni, i-am zis: «Domnul președinte, dumneavoastră vă puteți baza pe două partide.  Unul este Partidul Național Liberal și, dacă Ilie Bolojan își dă cuvântul acela este cuvânt dat. Ați văzut că și-a dat cuvânt în fața lui Ciolacu și nu s-a întors și nu a candidat la președinție, dar în fața lui Nicușor Dan? Pe care, vă dați seama, că îl respectă mult mai mult. Deci, pe Partidul Național Liberal, o dată, și apoi pe USR. Noi avem o structură de partid foarte bună, inclusiv la nivel rural. USR-ul ia electoratul din mediul urban mai degrabă. Și în această ecuație cu aceste două partide puternice dumneavoastră puteți merge mai departe să modernizați România. Asta este ceea ce i-am spus și am adăugat o metaforă, un englezism: i-am zis că it takes two to tango. Adică dacă vrem să dansăm un tango, nu se poate doar de unul singur.” Bolojan și la forța organizațională a PNL În argumentația sa, Ciprian Ciucu a insistat asupra credibilității liderului liberal Ilie Bolojan și asupra capacității organizaționale a PNL, în special în mediul rural. Potrivit edilului Capitalei, combinația dintre infrastructura politică a liberalilor și baza electorală urbană a USR ar putea reprezenta fundamentul unei formule politice capabile să susțină reforme și proiecte de modernizare la nivel național. Ce răspuns a primit de la Nicușor Dan Întrebat de realizatorul podcastului care a fost reacția președintelui la această propunere, Ciprian Ciucu a afirmat că discuția nu a avut o continuare concretă. „N-a fost nicio reacție pentru că au intervenit după aceea consilierii domniei sale și s-a mutat subiectul pe altceva.”

Ciucu nu se mai ascunde: a denunțat „sistemul” securist din justiție care pune „presiune pe PNL”
Politică

Ciucu nu se mai ascunde: a denunțat „sistemul” securist din justiție care pune „presiune pe PNL”

Primarul Bucureștiului și unul dintre liderii importanți ai Partidului Național Liberal, Ciprian Ciucu, a lansat acuzații dure la adresa a ceea ce el numește „sistemul”, în cadrul Congresului PNL desfășurat duminică. Liberalul susține că partidul este supus unor presiuni constante și că anumite forțe din afara competiției electorale încearcă să influențeze direcția formațiunii. „Sistemul” a ales să pună presiune pe PNL În discursul său, Ciprian Ciucu a afirmat că actualul congres al liberalilor are loc într-un context dificil pentru partid și a sugerat că reuniunea este consecința unor presiuni exercitate din exterior. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Este un congres care, poate, trebuia să aibă loc mai devreme. Sau poate vine în urma faptului că «sistemul» a ales să pună presiune pe PNL. Congresul vine în urma faptului că „sistemul” a ales să pună presiune pe PNL. De ce? Pentru că partidul nostru îşi regăsise sufletul şi independenţa. Acest lucru, pentru ei, nu era acceptabil şi trebuie adus, iarăşi, la ordin”, a spus liberalul, care nu a mai candidat pentru o funcţie în conducerea PNL după dosarul deschis de DNA. Acuzații privind un „asalt” asupra partidului Potrivit lui Ciucu, PNL s-ar afla de aproximativ șase luni sub o presiune constantă, intensificată în ultimele două luni. „Ce este «sistemul»? Greu de definit. Iniţial nu ştii dacă există sau nu. Dar dacă eşti un om liber ai şansa să afli pe pielea ta în cel mai brutal mod cu putinţă. Spre deosebire de noi, sistemul nu participă niciodată la alegeri. Adică nu candidează, că de participat, participă”, a arătat Ciprian Ciucu. Edilul a susținut că influența acestui „sistem” depășește ciclurile electorale și schimbările politice. „Noi plecăm mai devreme sau mai târziu, avem un timp limitat în poziţiile publice, dar sistemul este etern, ei, în gradele şi funcţiile lor, rămân”, a transmis acesta. Alegerile în București, câștigate împotriva „sistemului” Referindu-se la competițiile electorale din Capitală, Ciprian Ciucu a afirmat că s-a confruntat nu doar cu adversarii politici, ci și cu opoziție din interiorul propriului partid. „Am câştigat alegerile în Bucureşti împotriva voinţei «sistemului». Am fost puţini, foarte puţini, împotriva tuturor. Ne-am bătut cu PSD, ne-am bătut şi cu USR - nu pun USR în «sistem», m-am bătut cu AUR şi televiziunea lor, m-am bătut cu trădătorii de astăzi din PNL. Acum pot să o spun sus şi tare şi pot să o spun liber: ne-au trădat! Au băgat bani mulţi contra campaniei mele şi... să o spun?... Până şi şeful statului a făcut un clip împotriva mea. Acesta este adevărul! Am spus-o! Şi mai spun ceva: aceiaşi oameni care îl împing astăzi pe Adrian Veştea să formeze un Guvern sunt aceiaşi oameni care au pregătit operaţiunea specială căreia astăzi trebuie să îi fac faţă”, a transmis Ciprian Ciucu. Mesaj pentru Adrian Veștea În aceeași intervenție, liderul liberal a făcut referire și la Adrian Veștea, despre care a spus că se află într-o situație dificilă. „Adrian Veştea nu îşi aparţine”, a declarat Ciprian Ciucu, precizând însă că înțelege motivele pentru care acesta a acceptat candidatura la funcția de premier.

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)
Politică

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a lansat un nou mesaj cu tentă critică la adresa președintelui Nicușor Dan, susținând că cel care a răspuns cel mai bine așteptărilor electoratului reformist nu este șeful statului, ci premierul Ilie Bolojan. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Nicușor Dan a câștigat cu un mesaj reformator Potrivit eurodeputatului liberal, succesul electoral al lui Nicușor Dan s-a bazat în mare măsură pe promisiunea unei agende de reformă și modernizare a statului. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Mureșan a amintit că alegătorii care l-au susținut pe actualul președinte au făcut-o tocmai în speranța unor schimbări concrete în funcționarea instituțiilor și în modul de guvernare. „Președintele Nicușor Dan a candidat pe o agendă reformatoare”, a declarat acesta. Ilie Bolojan, apreciat pentru rezultate În opinia lui Siegfried Mureșan, politicianul care a răspuns cel mai bine acestor așteptări în ultimul an este Ilie Bolojan. Europarlamentarul a afirmat că actualul premier este cel care a oferit cele mai multe rezultate pentru electoratul care și-a dorit reforme și modernizare. „Ilie Bolojan este omul politic care a oferit cel mai mult în ultimul an electoratului care l-a votat pe Nicușor Dan”, a spus Mureșan. Liderul liberal a concluzionat: „Și cred că acest lucru merită spus și poate fi spus de oricine în România”.  

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a transmis un mesaj critic la adresa președintelui Nicușor Dan, afirmând că alegătorii care au votat împotriva lui George Simion la alegerile prezidențiale se așteptau la o agendă clară de reforme și modernizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Mureșan: Nu toți votanții partidelor extremiste sunt antieuropeni În intervenția sa, europarlamentarul liberal a avertizat asupra pericolului de a simplifica profilul electoral al formațiunilor extremiste din România. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Potrivit lui Siegfried Mureșan, alegătorii care au optat pentru partide precum AUR, SOS sau POT nu pot fi încadrați automat în categoria euroscepticilor sau a conservatorilor radicali. „Oamenii care au ajuns să voteze partide extremiste ca AUR, SOS, POT, cum se numesc, în primul rând nu sunt toți anti-europeni și nu sunt nici măcar conservatori”, a declarat acesta. Mureșan a ținut să sublinieze că orientarea conservatoare nu reprezintă în sine o problemă, adăugând că nici liderul AUR, George Simion, nu îl convinge că ar fi un conservator autentic. „Nu trebuie legitimat narativul extremiștilor” Eurodeputatul PNL consideră că reducerea influenței partidelor extremiste nu poate fi obținută prin preluarea temelor și discursurilor promovate de acestea. În opinia sa, clasa politică trebuie să răspundă nemulțumirilor cetățenilor prin reforme concrete și prin corectarea disfuncționalităților din societate, nu prin validarea mesajelor radicale. „A reduce din susținerea acestor partide nu se face încercând să le legitimezi narativul și să le legitimezi ca mișcări”, a afirmat Mureșan. Acesta a insistat că principala responsabilitate a liderilor politici este aceea de a promova modernizarea statului și de a corecta nedreptățile care alimentează frustrările sociale. Mesaj pentru Nicușor Dan: „Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare” Întrebat dacă președintele Nicușor Dan acționează în această direcție, Siegfried Mureșan a susținut: „Nu sunt probabil suficiente acțiuni politice ca să putem trage o concluzie”. Liberalul a transmis că așteptările electoratului care l-a susținut pe actualul șef al statului sunt legate de promovarea unei agende proeuropene și reformatoare. „Cu certitudine, când am votat la alegerile prezidențiale împotriva lui George Simion, ne-am așteptat și aceasta este așteptarea în continuare: ca președintele să susțină agenda proeuropeană, agenda reformatoare din societate”, a declarat europarlamentarul. „Să vedem ce instrumente va găsi”, a concluzionat Mureșan, referindu-se la modul în care Nicușor Dan va reuși să transforme așteptările privind reforma și modernizarea într-o agendă politică vizibilă.

În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru
Politică

În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru

Președintele Consiliului Județen Ilfov, Hubert Thuma (PNL), le transmite aleșilor locali ai PNL că „sunt spectatori” la congresul care are loc azi, în timp ce Dragoș Pîslaru, care s-a înscris sâmbătă în partid este promovat vicepreședinte.  Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea „Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută”, a scris Thuma, pe Facebook. Însă majoritatea zdrobitoare a comentariilor la postarea sa sunt negative: „Sunteți ofticați?Dragoș Pâslaru e mai penelist decât voi toți care-i iubiți pe pesediști. Nu mureați de foame dacă stăteați departe de ei doi ani”, i-a scris Nora Necula.  Thuma reia lozinca userizării PNL de către Bolojan „Azi, la congres, Ilie Bolojan candidează la șefia PNL cu o moțiune intitulată „Modernizare cu Rădăcini”. Rădăcinile, în cazul de față, lipsesc cu desăvârșire. Unii dintre noi au spus-o de luni de zile: USR-izarea PNL nu este o simplǎ acuzație, e un proces. Azi acel proces primește organigramă.   O conducere construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână. Printre ei, Dragoș Pîslaru, care în decembrie 2024 obținea 1% ca lider de partid, își asuma eșecul și promitea un pas în spate. Pasul în spate pare cǎ îl aduce direct în conducerea PNL.   Între timp, cei 12 președinți de consilii județene, cei 1.150 de primari, zecile de mii de aleși locali care au construit acest partid județ cu județ, sat cu sat — sunt spectatori. Oameni care au bătut la uși, care au câștigat voturi pentru PNL când nu era ușor, care au ținut partidul în viață în teritoriu, află azi că locul lor în conducere a fost ocupat de cineva care săptămâna trecută era în alt partid. Sau în niciunul.   Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută. PNL nu e o platformă de reinserție politică pentru proiecte eșuate în altă parte. E un partid cu 150 de ani de istorie. Iar istoria asta nu se rescrie într-un congres.   PNL a trecut prin lucruri mai grele. Va trece și prin acesta. Rămâne doar o întrebare: când își vor da seama membrii PNL că ceea ce se construiește azi în numele lor nu mai seamănă cu partidul pentru care au votat?”, a scris Thuma.    Însă, deși Thuma a limita posibilitatea de a se comenta la postările sale, majoritatea comentariilor sunt negative. „Hai mars la PSD!”, îi propune Alina Davidescu.   „Domnule Thuma, explicați-mi va rog acest paradox. Chiar așa unanimitate de 100% a fost la organizatiile judetene PNL Ilfov, Giurgiu, Arges, Braila și Botosani încât nimeni nu a dorit să participe la Congres din aceste organizatii? Până și la PSD majoritatea zdrobitoare era de 97,2%. Sau cumva minoritatea s-a supus majoritatii și dacă în organizatia judeteana s-a decis că nu se merge la Congres, s-a respectat disciplina de partid?”, l-a întrebat, retoric, Atilla Marton.   „Abia astept sa fii dat afara. Inca putin! In 2028 nu mai prinzi nimic, la sapat de santuri!”, ii propune Dragoș Dimulescu.   „Corect era Modernizare fără putregaiuri, că văd că putregaiurile lipsesc din sală”, a apreciat Dorel Negru. 

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării
Politică

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării

Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 nu este doar o reuniune internă de partid, ci expresia celei mai profunde crize de autoritate prin care trec liberalii de la instalarea lui Ilie Bolojan la conducerea formațiunii. Convocat în regim de urgență, la doar câteva zile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultarea conducerii partidului, congresul reprezintă o confruntare directă între două viziuni diferite despre putere, disciplină internă și raportul dintre partid și guvernare. Mizele congresului În centrul conflictului se află doi lideri care, paradoxal, nu se contrazic fundamental asupra programului de guvernare, ci asupra modului în care trebuie exercitată autoritatea politică. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În timp ce Ilie Bolojan încearcă să consolideze și să reformeze partidul pentru următorii ani, Adrian Veștea susține că prioritatea este stabilitatea executivă și funcționarea imediată a guvernării. Cum a ajuns Ilie Bolojan liderul incontestabil al PNL Actuala confruntare are rădăcini în transformările prin care a trecut partidul în ultimii doi ani. Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a PNL pe 25 noiembrie 2024, după demisia lui Nicolae Ciucă. Ulterior, pe 12 iulie 2025, el a fost ales oficial președinte al partidului, fiind singurul candidat înscris în cursă. Congresul din 2025 a fost prezentat drept un moment de relansare și clarificare ideologică pentru liberali. Deși alegerea lui Bolojan nu a fost contestată, evenimentul a scos la suprafață tensiuni importante între tabăra reformistă și liderii tradiționali din teritoriu. Controversele congresului din 2025 Social-democrații au refuzat invitația și au descris reuniunea drept un eveniment cu mize exclusiv interne, semnalând deteriorarea relației dintre cele două formațiuni. În interiorul partidului, rezultatele pentru funcțiile de conducere au provocat reacții puternice. După ce a pierdut cursa pentru postul de prim-vicepreședinte, Alin Tișe a acuzat existența unei „cooperative a trădătorilor” care ar fi preluat controlul partidului prin negocieri de culise. Deși noua echipă de conducere a fost validată, negocierile pentru funcțiile-cheie au continuat până în ultimul moment, iar influența liderilor locali a rămas semnificativă. Astfel, congresul din 2025 a oferit partidului o conducere legitimă, însă nu a rezolvat conflictele dintre reformatori și structurile tradiționale de putere din teritoriu. Desemnarea lui Adrian Veștea și Congresul din 2026 Criza actuală a izbucnit după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea conducerii PNL. Pentru tabăra lui Ilie Bolojan, gestul a reprezentat nu doar o surpriză politică, ci și o contestare directă a autorității partidului asupra propriilor reprezentanți. Reacția a venit rapid: convocarea unui Congres Extraordinar menit să clarifice raporturile de putere și să ofere o nouă legitimitate conducerii liberale. Ședințele PNL înaintea Congresului din 2026 În doar câteva zile, între 17 și 20 iunie, conducerea partidului a organizat o serie de ședințe de urgență în care au fost adoptate măsuri cu impact major asupra structurii interne. În ședințele desfășurate înaintea congresului, majoritatea apropiată de Ilie Bolojan a adoptat o serie de decizii care au modificat radical funcționarea partidului. Consiliul Național Extraordinar a aprobat convocarea congresului într-un calendar extrem de accelerat, cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri. În paralel, a fost votată o reformă amplă a statutului. Biroul Executiv a fost desființat, numărul funcțiilor de prim-vicepreședinte a fost redus de la patru la una singură, iar numărul vicepreședinților a fost limitat. Totodată, conducerea a decis sancționarea liderilor care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea și a eliminat posibilitatea candidaturilor individuale pentru funcțiile importante, impunând sistemul moțiunilor închise. Pentru susținătorii lui Bolojan, aceste măsuri au reprezentat o reformă necesară care pune capăt fragmentării interne. Pentru adversarii săi, ele au fost dovada unei centralizări excesive a puterii. Două tabere, două strategii politice La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, PNL s-au cristalizat două mari tabere politice cu viziuni complet opuse, disputate între echipa oficială propusă de Ilie Bolojan prin moțiunea sa și aripa contestatară strânsă în jurul premierului desemnat Adrian Veștea. Modificările aduse statutului chiar înaintea congresului au redus numărul de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur, cu scopul de a elimina liderii răzvrătiți din vechea conducere. Echipa Ilie Bolojan (aripa reformatoare, tehnocrată) Echipa lui Bolojan promovează o linie dură anti-PSD, reforme structurale strânse și atragerea unor figuri din societatea civilă sau alte zone politice. Pentru a asigura un control executiv integrat, Bolojan și-a structurat nucleul de putere astfel: - Președinte: Ilie Bolojan (unic candidat) - Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu (propus pentru singura funcție de prim-vicepreședinte rămasă în statut, după ce Ciprian Ciucu a refuzat postul) - Vicepreședinți cheie (figuri noi intrate în PNL): Oana Gheorghiu (fondatoare a asociației Dăruiește Viață) și Dragoș Pîslaru (fost europarlamentar REPER). - Alți vicepreședinți de pe lista moțiunii: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Alexandru Muraru, Florin Roman și Gabriela Horga. Tabăra Adrian Veștea (aripa pro-guvernare) Tabăra lui Veștea s-a organizat ca o grupare de boicot și contestare vehementă. Argumentele principale sunt menținerea stabilității politice și acceptarea colaborărilor de guvernare. Tabăra îi reunește pe: - Adrian Veștea (Premierul desemnat): Lider informal al acestei aripi a contestat vehement legalitatea organizării rapide a congresului și a refuzat să își depună candidatura pentru a nu legitima procesul. - Vechii prim-vicepreședinți vizați de remaniere: lideri județeni și baroni locali din teritoriu care susțin colaborarea guvernamentală de largă coaliție (inclusiv cu PSD). - Aripa conservatoare/ALDE: Liberalii proveniți din fostul ALDE, în frunte cu Varujan Vosganian, care s-au solidarizat cu Veștea și au anunțat oficial că nu participă la eveniment. Programul fiecărei echipe La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, diferența fundamentală dintre tabăra lui Ilie Bolojan și cea a lui Adrian Veștea nu constă în viziuni economice diferite, ci în strategia politică de supraviețuire, administrare și control a guvernării. O ironie majoră a acestei crize este că, pe plan executiv, Adrian Veștea a anunțat că preia integral programul de guvernare al administrației Bolojan „fără să schimbe o virgulă”. Prin urmare, marea ruptură se dă la nivelul programelor și moțiunilor de partid. Moțiunea „Modernizare cu rădăcini” Programul lui Bolojan urmărește o reformă structurală internă profundă, o disciplină de fier în partid și o repoziționare ideologică radicală prin cooptarea societății civile. De asemenea, păstrarea controlului politic absolut și subordonarea deciziilor guvernamentale în fața forurilor de partid. Bolojan a organizat congresul tocmai pentru a arăta că președintele țării, Nicușor Dan, nu poate numi un premier PNL fără aprobarea conducerii partidului. Programul prevede izolarea totală a PSD și interzicerea prin statut a oricărei alianțe sau reconfigurări de coaliție cu social-democrații. De asemenea, deschiderea către tehnocrați și societatea civilă. Cooptarea unor nume sonore (precum Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru) în eșalonul de conducere promovează o imagine axată pe integritate, reformă administrativă și atragerea fondurilor europene. Bolojan urămărește și centralizarea puterii interne, reducerea drastică a funcțiilor de conducere la nivel național pentru a bloca influența baronilor locali nealiniați. Programul și strategia lui Veștea Deși Veștea nu a mai depus o moțiune oficială de partid, preferând să boicoteze evenimentul, programul său politic alternativ se desprinde din acțiunile și declarațiile sale guvernamentale. Programul său politic se bazează pe legitimitatea oferită de desemnarea primită de la președintele Nicușor Dan. Veștea consideră că datoria PNL este să asigure stabilitatea executivă a țării, nu să provoace crize politice interne. Pe plan guvernamental, Veștea își asumă continuarea reformelor fiscale și de infrastructură deja începute de cabinetul demis al lui Bolojan. Diferența stă doar în echipa de miniștri propusă, unde Veștea mizează pe specialiști și lideri regionali loiali lui. Spre deosebire de linia dură a lui Bolojan, programul pragmatic al lui Veștea acceptă implicit strângerea de voturi din orice zonă a Parlamentului (inclusiv de la parlamentari independenți sau din opoziție) pentru a trece guvernul și a evita alegerile anticipate. Apărarea vechii structuri de partid în care liderii județeni puternici (baronii locali) au un cuvânt greu de spus în deciziile de la București, contestând ceea ce el numește „simulacrul” sau „dictatura centralizată: a lui Bolojan.

Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat
Politică

Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat

Membrii ALDE care au revenit în PNL în martie 2024 vor boicota congresul organizat de Ilie Bolojan, a anunțat Varujan Vosganian. ALDE a fost format de Călin Popescu Tăriceanu în 2025, când s-a desprins de PNL pentru a susține în continuare guvernul PSD condus de Victor Ponta. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În 2024, când a fuzionat cu PNL, ALDE avea trei co-președinți, pe Varujan Vosganian, Mohammad Murad și Mircea Minea. Vosganian este acum președintele Uniunii Scriitorilor, Murad este parlamentar AUR, iar Minea, amic al familiei Savonea, este primar în Chiajna.  Acum, Varujan Vosganian îl acuză pe Ilie Bolojan că nu respectă protocolul semnat în 2024 de Nicolae Ciucă. Vosganian crede că Bolojan e Lenin „Membrii PNL proveniți din ALDE nu vor participa la Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026. ALDE a fuzionat, prin absorbție, cu PNL în anul 2024. Portrivit protocolului, toate prevederile negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de decizie, erau valabile până la următorul Congres ordinar care va avea loc, probabil, în anul 2027. Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el.   Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025 când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte. Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL”, a scris Vosganian pe Facebook. 

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu
Politică

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat sâmbătă, la Istanbul, despre două teme sensibile aflate pe agenda publică: întâlnirea dintre Adrian Veștea și primarul Chișinăului, Ion Ceban, precum și afirmațiile sale privind stenogramele din dosarul în care este cercetat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu. Șeful statului a minimalizat semnificația primei situații și a evitat un răspuns direct în cea de-a doua. Veștea a fost „politicos” cu Ion Ceban Unul dintre subiectele abordate de jurnaliști a fost întâlnirea pe care Adrian Veștea a avut-o în ianuarie 2025 cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, politicianul moldovean care a primit interdicție de intrare în România și în Schengen. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea Întrebat dacă această întâlnire ar putea ridica semne de întrebare în contextul unei eventuale numiri a lui Adrian Veștea în funcția de prim-ministru, Nicușor Dan a minimizat importanța episodului. „Am fost și eu primar al Bucureștiului și știu că domnul Ceban făcea din când în când vizite prin România și încerca să se ducă pe la primari. Unii l-au primit, alții nu”, a declarat președintele. Șeful statului a susținut că întâlnirea nu trebuie interpretată drept o formă de susținere politică, ci mai degrabă ca un gest protocolar. „Nu e vorba de vreo susținere, pur și simplu o chestiune de politețe. Eu am sunat la minister și mi-au zis «mai bine nu te întâlni», dar alții n-au sunat și, din politețe, l-au primit. Nu e nimic mai mult de atât”, a adăugat Nicușor Dan. Informațiile din dosarul Ciprian Ciucu Președintele a fost chestionat și în legătură cu dosarul în care este cercetat Ciprian Ciucu. Cu o zi înainte, președintele afirmase că „nu mai avem stenograme din dosare”, comentând cazul primarului Capitalei. Jurnaliștii i-au cerut șefului statului să explice de unde are informații privind eventuale stenograme din dosar, în condițiile în care DNA nu a făcut public existența acestora. În răspunsul său, Nicușor Dan a insistat asupra ideii că singurele informații cunoscute public sunt cele comunicate de procurori. „Ce am spus şi ce reafirm azi este că ce cunoaştem toţi din dosarul acela este ce comunică DNA-ul. Şi aşa e normal să fie”, a declarat președintele. „Există niște probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaștem” Fără a răspunde direct întrebării referitoare la stenograme, șeful statului a argumentat că existența unor probe necunoscute publicului este firească într-o anchetă aflată în desfășurare. „Dar, bineînţeles că în momentul în care procurorii spun că există indicii că s-a întâmplat ceva, evident că există nişte probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaştem azi. Asta e normalitatea”, a afirmat Nicușor Dan. Declarația nu a clarificat însă dacă președintele avea cunoștință despre existența unor stenograme sau dacă se referea, în termeni generali, la probele care stau la baza unei investigații penale.

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea
Politică

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a trolat o postare a premierului desemnat, Adrian Veștea, care, pe Facebook, i-a reproșat lui Ilie Bolojan că „formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE”.  Citește și: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan Ghinea, vinovat de dezastrul PNRR „Domnul Bolojan știe, la fel de bine ca mine, că formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE. În plus, este cunoscută atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică din România - o instabilitate pe care avem acum șansa să o depășim”, a scris Veștea. „Domnule Veștea, cu toată deferența, blocajele pe PNRR la care faceți referire datează din guvernele anterioare, din care și dumneavoastră ați făcut parte. Guvernul Ilie Bolojan a deblocat, renegociat și transparentizat PNRR-ul. Mai mult, în ciuda haosului politic declanșat de dărâmarea Guvernului, am reușit, cu sprijinul prim-ministrului și al președintelui, să finalizăm negocierile pentru așezarea finală, astfel încât România să poată obține banii pentru investițiile vitale pentru țară.   Când veți fi mai puțin preocupat de ruperea PNL-ului și veți avea mai mult timp liber, dacă doriți să discutăm la nivel tehnic despre dezastrul pe care l-am găsit la preluarea mandatului și unde am reușit să ajungem astăzi, am toată deschiderea să clarific situația pentru dumneavoastră”, i-a răspuns Pîslaru.   „Mă bucur să aflu că, în versiunea dumneavoastră asupra realității, toate reușitele aparțin prezentului, iar toate nerealizările sunt exclusiv moștenirea trecutului.   Există însă un aspect pe care îl treceți cu vederea. O parte importantă din arhitectura PNRR, inclusiv multe dintre jaloanele care generează astăzi dezbateri și renegocieri, a fost construită de reprezentanți ai propriei dumneavoastră familii politice, în speță domnul Cristian Ghinea.   Din acest motiv, cred că o abordare mai echilibrată și mai puțin selectivă asupra responsabilităților ar fi utilă.   În perioada în care am coordonat Ministerul Dezvoltării, obligațiile și țintele asumate de minister au fost îndeplinite conform calendarului stabilit. Acesta este un fapt verificabil. Problemele apărute ulterior țin de etapele de implementare și de capacitatea administrativă a celor care au avut responsabilitatea gestionării lor.   Desigur, este legitim să vorbim despre deblocări, renegocieri și ajustări. Totuși, rezultatul final rămâne criteriul după care românii evaluează performanța unui guvern. Iar dacă, la câțiva ani de la lansarea PNRR, încă discutăm despre întârzieri, modificări succesive și riscuri privind absorbția fondurilor, este evident că explicațiile nu pot fi căutate exclusiv în trecut.   Cât despre discuția tehnică pe care o propuneți, ea poate fi oricând utilă. Cu atât mai mult cu cât ar permite o analiză completă: nu doar a situației găsite la preluarea mandatului, ci și a rezultatelor obținute după ani de guvernare și de gestionare directă a acestor responsabilități.   În politică, la fel ca în administrație, credibilitatea nu este dată de numărul explicațiilor oferite, ci de rezultatele livrate. Iar acestea aparțin întotdeauna atât celor care au construit, cât și celor care au avut obligația să ducă proiectele la bun sfârșit. Gânduri bune!”, a fost replica lui Veștea. 

Siegfried Mureșan, promovat vicepreședinte al PNL în echipa Bolojan. Motreanu - prim-vicepreședinte
Politică

Siegfried Mureșan, promovat vicepreședinte al PNL în echipa Bolojan. Motreanu - prim-vicepreședinte

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan va candida la funcția de vicepreședinte al PNL, în echipa Bolojan. Tot pentru funcția de vicepreședinte vor intra în competiție și Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru. Citește și: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan În locul lui Ciprian Ciucu, care s-a retras, funcția de prim-vicepreședinte va fi preluată de Dan Motreanu, care acum este secretar general al PNL. Robert Sighiartău ar urma să fie secretar general. „Modernizare în rădăcini”, moțiunea lui Bolojan Candidatura a fost depusă împreună cu moțiunea “Modernizare cu Rădăcini” și echipa de conducere propusă, după cum urmează:   *Prim-Vicepreședinte*: Dan Motreanu  *Secretar General*: Robert Sighiartău *Vicepreședinți*:  1.Mircea Abrudean 2.Ioan Popa3.Siegfried Muresan4.Oana Gheorghiu5.Alexandru Muraru6.Dragoș  Pîslaru7.Florin Roman8. Gabriela Horga Procesul de depunere a candidaturilor și moțiunilor s-a încheiat astăzi, 20 iunie 2026, la ora 17:00, conform calendarului aprobat de Consiliul Național Extraordinar al PNL. Menționăm că aceasta este singura moțiune depusă. Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu au confirmat, pe Facebook, că se vor înscrie în PNL. „Este nevoie de o schimbare profundă a politicii din țara noastră. Este nevoie ca politicienii să înțeleagă că au datoria să slujească oamenii, nu buzunarul propriu.   Nu mâine și nu anul viitor.   Astăzi și acum.   În consecință, am acceptat propunerea lui Ilie Bolojan de a face parte din echipa sa în Partidul Naţional Liberal.   Sunt alături de el și de toți românii cinstiți care vor modernizarea României, oprirea risipei și eliminarea privilegiilor și reașezarea țării pe drumul cel bun”, a scris Oana Gheorghiu.    Mesajul lui Pîslaru: „România are nevoie urgentă de o reformă profundă a administrației, de instituții performante și de curajul de a schimba radical ceea ce nu funcționează. De aceea, am decis să mă alătur Partidului Național Liberal și echipei conduse de Ilie Bolojan. Fac acest pas din profunda convingere că reformele majore nu pot fi realizate de unul singur.   Ele au nevoie de o echipă puternică, de o viziune clară și de o majoritate solidă care să își asume, fără ezitare, modernizarea și securizarea parcursului european al țării”.    

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră