vineri 25 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5234 articole
Politică

După Nazare, și Luca Niculescu se afișează cu Veștea: va fi ministru de Externe în viitorul Guvern

Secretarul de stat în ministerul de Externe Luca Niculescu, care răspunde de aderarea la OECD, va fi viitorul ministru de Externe, a anunțat premierul desemnat Adrian Veștea, care a postat pe Facebook o fotografie de la discuțiile cu acesta. Luca Niculescu urma să fie ministru de Externe și în cabinetul Tomac.  Citește și: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan Vineri, Veștea a procedat identic, anunțând, tot pe Facebook, că Alexandru Nazare va fi ministru de Finanțe: „Am avut o întâlnire de lucru cu actualul și viitorul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare. Mi-am dorit continuitate la conducerea unuia dintre cele mai importante ministere, având în vedere provocările pe care le avem în față în următoarele luni”.  Veștea anunță trei „ancore externe”: UE, NATO, OECD Veștea a spus că a lucrat cu Niculescu pe varianta finală a programului de guvernare.  „A treia ancoră externă pentru România după UE și NATO o reprezintă Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Aderarea la OCDE va aduce cu sine stabilitate, credibilitate și predictibilitate economică pentru România. Acestea se traduc, la rândul lor, prin investiții mai mari și mai bune, dar și printr-o veritabilă școală de bună guvernanță. Am discutat despre aceste lucruri cu domnul Luca Niculescu, actualmente coordonator pentru procesul de aderare a României la OCDE și viitor ministru de Externe în Guvernul pe care îl voi conduce. Cu ocazia acestei întâlniri, am lucrat și pe varianta finală a programului de guvernare pe care intenționez să-l prezint Parlamentului.   Ambiția mea este ca, în cel mai scurt timp posibil, să finalizăm procesul de aderare la OCDE. Să intrăm astfel în acest club al celor mai dezvoltate 38 de state ale lumii, care reprezintă aproximativ 60% din PIB-ul nominal la nivel global.   Finalizarea acestui demers reprezintă un veritabil proiect de țară și vom face tot ce ține de noi pentru a atinge acest obiectiv care întrunește consens la nivelul societății românești”, a scris Veștea pe Facebook. 

După Nazare, și Luca Niculescu se afișează cu Veștea: va fi ministru de Externe în viitorul Guvern
Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan
Politică

Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan

Vicepremierul Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, s-ar fi înscris în organizația PNL din Sectorul 6, arată Antena 3. Cei doi ar urma să beneficieze de o derogare la statutul PNL pentru a putea candida în echipa Bolojan, la conducerea PNL.  Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe DeFapt.ro le-a cerut un punct de vedere celor doi, dar până la ora redactăriii acestei știri nu primise un răspuns. Bolojan a pregătit deschiderea PNL către oameni din afara partidului „Alături de președinții organizațiilor, ne propunem să deschidem PNL către oameni valoroși, să susținem meritocrația în partid și, acolo unde depinde de noi, în administrație, să se vadă că suntem buni gospodari și că îi respectăm pe cetățeni. Am încredere în membrii partidului nostru. Cred că își doresc un PNL puternic, credibil și respectat, astfel încât atunci când se întâlnesc cu prietenii sau colegii lor să nu le fie rușine că sunt membrii unui partid politic ca PNL”, a declarat, vineri, președintele PNL Ilie Bolojan.  Vineri, statutul PNL a fost modificat astfel încât va permite o derogare de la vechima, la alegerea în funcții de conducere. Astfel, BPN, Consiliul Național, Congresul și Congresul Extraordinar pot acorda derogare de vechime pentru candidaturi la orice funcție, la toate nivelurile și în orice structură. Această derogare se aplică și pentru cooptări și interimate. La Congresul PNL de duminică va fi ales un singur prim-vicepreședinte, nu patru, așa cum era până acum. Cel mai probabil, postul va fi ocupat de primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, deși punerea sa sub acuzare de către DNA ar putea duce la o schimbare de ultim moment.  Candidaturile urmează să fie depuse până sâmbătă la ora 17:00.  Noul statut prevede votul pentru o moțiune, iar echipa care a venit cu moțiunea câștigătoare va forma Biroul Permanent Național împreună cu președinții organizațiilor județene. Conducerea executivă va fi formată din președinte, prim-vicepreședinte, secretarul general și opt vicepreședinți.

Nicușor pare că suferă. Ar trebui Cotroceniul să prezinte buletinul de sănătate al președintelui?
Politică

Nicușor pare că suferă. Ar trebui Cotroceniul să prezinte buletinul de sănătate al președintelui?

Apariția președintelui României, Nicușor Dan, la conferința de la Bruxelles a generat numeroase comentarii în spațiul public și pe rețelele sociale. Aspectul său vizibil obosit și anumite momente din discurs au alimentat speculații privind starea sa de sănătate, subiect preluat ulterior și în mai multe emisiuni de televiziune. Dincolo de cazul concret, dezbaterea readuce în atenție o întrebare veche a democrațiilor moderne: cât de mult are dreptul publicul să știe despre sănătatea liderilor politici? Modelul american Întrebările legate de sănătatea șefilor de stat nu sunt nici noi, nici specifice României. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe De-a lungul ultimului secol, lideri ai unor dintre cele mai puternice democrații ale lumii au ascuns afecțiuni grave, au publicat rapoarte medicale incomplete sau au devenit subiectul unor controverse privind capacitatea lor fizică și cognitivă de a conduce În SUA, președinții trec anual prin controale medicale detaliate, ale căror rezultate sunt publicate oficial sub formă de rapoarte sumare, dar amănunțite (de exemplu, analize de sânge, screening-uri cognitive). Deși nu există și nu a existat niciodată o obligație legală sau constituțională pentru președinții SUA de a-și publica rapoartele medicale, practică este o tradiție politică modernă, iar publicarea datelor se face exclusiv cu acordul explicit al președintelui, care este protejat de aceleași legi privind confidențialitatea medicală (HIPAA) ca orice alt cetățean american. Era secretelor absolute (înainte de 1960) În trecut, președinții își ascundeau complet bolile grave pentru a nu pierde puterea. Grover Cleveland (1893) a fost operat în secret de cancer la maxilar pe un iaht privat, publicul aflând adevărul abia după decenii. Woodrow Wilson (1919) a suferit un atac cerebral masiv care l-a lăsat parțial paralizat. Soția sa și medicii au ascuns acest lucru, ea conducând de facto țara în ultimul an de mandat. În privința lui Franklin D. Roosevelt (1944-1945), secretul privind starea sa critică de sănătate (insuficiență cardiacă severă și hipertensiune) a fost păstrat cu strictețe până la decesul său în funcție. Apariția primelor rapoarte (anii 1960-1970) Lyndon B. Johnson a fost primul care a început să anunțe public rezultatele unor controale fizice periodice, parțial din dorința de a proiecta forță în timpul Războiului Rece. Richard Nixon a fost primul președinte modern care a oficializat publicarea analizelor anuale. Gerald Ford a insistat să își publice datele medicale chiar și peste obiecțiile propriilor medici, stabilind un precedent puternic. Standardul actual (din anii 1990 până în prezent) Începând cu mijlocul anilor '90, publicarea unui rezumat medical anual (efectuat de obicei la Centrul Medical Militar Walter Reed) a devenit o normă nescrisă obligatorie din punct de vedere politic. Dacă un candidat sau un președinte în funcție refuză să o facă, este penalizat dur de electorat și de mass-media, fiind bănuit că ascunde ceva. De exemplu, deși nu îl obligă nicio lege, actualul președinte Donald Trump își publică periodic aceste rapoarte, cel mai recent fiind emis de Casa Albă la finalul lunii mai 2026, declarându-l „apt pentru serviciu”, deși medicii i-au recomandat să mai slăbească. Modelul european Majoritatea țărilor europene (inclusiv România) consideră starea de sănătate o problemă strict privată. Informațiile sunt oferite publicului doar dacă afecțiunea medicală împiedică direct exercitarea atribuțiilor constituționale sau necesită spitalizare de urgență. În Europa, modelul predominant se bazează pe confidențialitate strictă și discreție, fiind complet opus transparenței din Statele Unite. Cu excepția câtorva momente de criză majoră, starea de sănătate a președinților și premierilor europeni este considerată o chestiune strict personală. Tradiția politică europeană separă clar viața privată de cea publică, funcționând după câteva reguli nescrie și mecanisme specifice Secretul medical este suveran Spre deosebire de Washington, la Paris, Berlin sau Roma nu există tradiția unor buletine medicale anuale detaliate. Fisele medicale ale liderilor europeni sunt protejate de aceleași legi stricte privind protecția datelor (cum este GDPR la nivelul UE) ca ale oricărui alt cetățean. Publicul este informat, de regulă, doar atunci când boala afectează direct capacitatea de muncă (de exemplu, o spitalizare de urgență sau o intervenție chirurgicală care necesită un interimat). Excepția franceză Între promisiuni și tăinuiri istorice Franța are o istorie extrem de complicată cu sănătatea președinților săi, oscilând între promisiuni de transparență și secrete de stat. Georges Pompidou a murit în funcție în 1974 de un cancer, prezentat publicului drept „gripă” sau „oboseală cronică” în comunicatele oficiale. În ultimii ani de mandat, Georges Pompidou suferea de macro-globulinemie Waldenström (o formă rară de cancer al sângelui). Schimbările sale fizice drastice (provocate de tratamentele cu cortizon) erau evidente, însă Palatul Élysée a negat constant gravitatea bolii. François Mitterrand, 11 ani de buletine medicale falsificate Mitterrand a fost diagnosticat cu cancer de prostată avansat în noiembrie 1981, la doar 5 luni de la preluarea primului său mandat. Deși promisese o transparență totală după scandalul Pompidou, el a clasificat boala drept „secret de stat” pentru a-și asigura supraviețuirea politică și realegerea din 1988 Timp de peste un deceniu, medicul său personal, dr. Claude Gubler, a fost obligat să semneze din 6 în 6 luni buletine oficiale care atestau că președintele este perfect sănătos. Adevărul a ieșit la iveală abia după ce Mitterrand a fost operat de urgență în 1992 și a explodat public în 1996, când doctorul său a publicat cartea „Le Grand Secret” (Marele Secret Standardul actual Președintele Franței, Emmanuel Macron, a menținut parțial promisiunea de transparență a predecesorilor săi. Palatul Élysée publică ocazional date succinte privind starea sa de sănătate (de exemplu, bilanțul medical după ce a contractat COVID-19 sau după analizele de rutină), însă documentele sunt mult mai scurte și mai puțin frecvente decât cele din SUA. De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și-a publicat fișa medicală sumară în timpul campaniei electorale și a menținut transparența privind starea sa fizică în momentele critice, ca o metodă de a combate dezinformarea și propaganda externă. În Lituania și Țările Baltice, candidații la funcția de președinte oferă adesea voluntar un certificat de bază eliberat de medici care atestă că sunt apți din punct de vedere fizic și mental pentru a deține secrete de stat și a conduce armata. Cancelarul german și Președintele Italiei nu își publică niciodată rapoartele medicale. În aceste culturi politice, confidențialitatea medicală este absolută. Publicul află detalii doar prin comunicate de presă scurte dacă liderul suferă o intervenție chirurgicală majoră sau este spitalizat. Modelul monarhiilor constituționale În țări precum Regatul Unit, Spania, Belgia sau Olanda, unde șeful statului este un monarh, protocolul este diferit. Casa Regală tinde să fie ceva mai transparentă pentru a menține legătura cu poporul, dar oferă detalii extrem de controlate. Un exemplu clasic a fost gestionarea comunicării în cazul problemelor de sănătate ale Regelui Charles al III-lea sau ale Reginei Elisabeta a II-a, unde diagnosticele au fost anunțate public, dar detaliile clinice intime au rămas private. Reacția la crize acute În cazul democrațiilor parlamentare (unde premierul deține puterea executivă, iar președintele are un rol mai degrabă simbolic), o internare subită este anunțată imediat pentru a nu bloca activitatea guvernului. Comunicatele sunt extrem de tehnice și scurte, emise de echipele medicale ale spitalelor universitare unde aceștia sunt tratați, eliminând spectacolul mediatic. Ce prevede Constituția României Spre deosebire de alte state care publică periodic rapoarte medicale privind sănătatea șefului statului, în România nu există obligația legală de a face publice informații despre starea de sănătate a președintelui. Aceste date sunt considerate parte a vieții private și beneficiază de protecția conferită de legislația privind confidențialitatea informațiilor medicale. Administrația Prezidențială nu publică rapoarte medicale anuale sau buletine de sănătate periodice. Totuși, Constituția României și legile naționale prevăd mecanisme clare în cazul în care o boală gravă împiedică șeful statului să își exercite funcția. În Articolul 91 și 98, Constituția nu folosește explicit termenul de „boală”, ci reglementează situația prin conceptele de imposibilitate temporară și vacanță a funcției. Constituția prevede însă mecanisme clare pentru situațiile în care șeful statului nu își mai poate exercita atribuțiile. Legea fundamentală nu vorbește explicit despre boală, ci despre „imposibilitatea temporară” sau „imposibilitatea definitivă” de exercitare a mandatului. În cazul unei imposibilități temporare, care ar putea fi cauzată de o afecțiune gravă, de o spitalizare sau de o intervenție medicală, atribuțiile prezidențiale sunt preluate interimar de președintele Senatului. Dacă acesta nu poate exercita funcția, interimatul este asigurat de președintele Camerei Deputaților. În schimb, dacă apare o imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului, funcția prezidențială devine vacantă. Potrivit articolului 97 din Constituție, „Vacan’a funcției” intervine în caz de demisie, demitere, imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau deces. În această situație, Guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale în termen de cel mult trei luni. Constituția nu definește însă în mod explicit criteriile medicale care ar putea conduce la constatarea unei imposibilități temporare sau definitive, lăsând astfel loc unor interpretări juridice și instituționale în situații excepționale.

Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe
Politică

Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe

Vicepremierul Oana Gheorghiu prezintă, pe Facebook, situația companiei de stat „Active Conexe”, administrată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care are pierderi uriașe și închiriază clădiri fără să încaseze chiriile.  Citește și: Cei 16 puciști din PNL, încă o plângere la Tribunalul Ilfov: cer suspendarea Congresului PNL și daune de patru milioane de lei, de la partid și de la Bolojan Gheorghiu arată că Active Conexe este acum executată silit pentru neplata chiriilor. Potrivit datelor de pe site-ul AMEPIP, din august 2025, directorul Active Conexe are o indemnizație lunară, brută, de peste 17.000 de lei și o indemnizație variabilă anuală de până în 205.000 lei. Membrii consiliului de administrație primesc o indemnizație brută de 4.071 lei, lunar, și au dreptul la o indemnizație variabilă până în 48.000 lei, anual.  100.000 euro pentru un cabinet de avocatură care a asistat o vânzare care nu a mai avut loc Ce arată vicepremierul Gheorghiu: „Situația pe cifre: 13 din 31 imobile stau complet neînchiriate. Nu produc nimic. Doar ne mănâncă bani. Pierderea pe anul 2025: 8,7 milioane lei. Pierderi cumulate: peste 30 milioane lei. Venituri: 3,6 milioane de lei pe an (în scădere).   Planul de restructurare, obligatoriu conform legii, promite profit începând - ce coincidență! - chiar din 2026 și acoperirea pierderilor până în ... 2034.   Prin ce soluție magică? Pe baza unor măsuri precum „reanalizarea fluxurilor interne" și „instrumente digitale". Fără responsabili, fără termene concrete și fără consecințe pentru eșec.   Cu toate astea, la Active Conexe SA se întâmplă o mulțime de minuni și toate în dauna banului public.   Câteva exemple: Aproape 100.000 euro au fost plătiți integral unui cabinet de avocatură pentru vânzarea unui imobil din Timișoara — inclusiv tranșa datorată, conform contractului, abia la semnarea vânzării. Vânzarea nu a mai avut loc până la urmă, dar banii s-au plătit. Un contract de lucrări de aproape 9 milioane de lei (atribuit direct, deși propria procedură internă limita atribuirea directă la 900.400 de lei) către o firmă fără personal propriu de execuție. Plăți efectuate de de 7,4 milioane lei (70% din contract) fără procese-verbale de recepție. Ce s-a ales până la urmă de acei 9 milioane? Inspectoratul Județean în Construcții Dolj a SISTAT șantierul, pentru lucrări care nu respectau autorizația și proiectul tehnic. Șase contracte de închiriere au fost derulate ani la rând fără ca societatea să încaseze practic nimic: chirii neîncasate de peste 300.000 de euro. Culmea absurdului: deși prin contract chiriașul își asumase racordarea la utilități pe cheltuiala proprie, racordul electric a fost plătit tot de societate — încă 922.000 de lei. O mare parte a contractelor de închiriere au fost atribuite direct, fără licitație. Imobilele închiriate - nereevaluate din decembrie 2013: chiriile se calculează astăzi pornind de la valori vechi de peste un deceniu. Creanțe lăsate neîncasate până la riscul pierderii dreptului de a le mai cere. Penalități contractuale neurmărite. Și, consemnat într-un dosar public de instanță: societatea a ajuns ea însăși EXECUTATĂ SILIT pentru chirie neachitată. Adică o companie care trăiește din încasat chirii nu și-a plătit propria chirie.   Planul de restructurare al acestei societăți, având secțiunea de măsuri copy/paste din planurile altor companii de stat, a primit avizul AAAS.   Altfel spus, instituția statului care exercită adunarea generală, numește administratorii și care are prin lege obligația de supraveghere a primit un text copiat, l-a luat de bun și l-a ștampilat.   Așa că în loc să remediem situația, prăduirea companiilor de stat continuă”. 

Cei 16 puciști din PNL, încă o plângere la Tribunalul Ilfov: cer suspendarea Congresului PNL și daune de patru milioane de lei, de la partid și de la Bolojan
Politică

Cei 16 puciști din PNL, încă o plângere la Tribunalul Ilfov: cer suspendarea Congresului PNL și daune de patru milioane de lei, de la partid și de la Bolojan

Şaisprezece parlamentari liberali din tabăra anti-Bolojan au deschis vineri o nouă acţiune la Tribunalul Ilfov, în care solicită suspendarea a două decizii luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care conducerea partidului a convocat un Consiliu Naţional Extraordinar pe 19 iunie şi un Congres Extraordinar pe 21 iunie. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program Reclamanţii sunt aceiaşi care au obţinut în timp record joi, tot la Tribunalul Ilfov, suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Naţional al PNL privind sancţionare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea. Însă, în cazul acestei plângeri, tribunalul a dat termen de judecată pe 3 iulie. Este vorba de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.Aceştia au introdus vineri o ordonanţă preşedinţială la Tribunalul Ilfov, pârât fiind Partidul Naţional Liberal. „Cu scopul evident de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă” Conform unor surse politice, contestatarii solicită suspendarea de urgenţă a deciziilor BPN nr. 26 şi nr. 27 din 17 iunie 2026, prin care conducerea partidului a convocat, "cu nesocotirea oricăror termene statutare", un Consiliu Naţional Extraordinar (19 iunie 2026) şi un Congres Extraordinar (21 iunie 2026), "cu scopul evident de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă".De asemenea, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Naţional Liberal şi a preşedintelui partidului, prin care se solicită obligarea pârâţilor la plata, în solidar, de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, adică 4.000.000 lei în total. „Biroul Politic Naţional a convocat Congresul Extraordinar, deşi această competenţă aparţine exclusiv Consiliului Naţional (art. 66 din Statut). BPN a depăşit flagrant atribuţiile care îi revin. A fost creat un organism care nu există în Statut: un "Consiliu National Extraordinar" format din 800 de delegaţi, a cărui compunere nu corespunde Consiliului National reglementat de art. 70 din Statut. Adăugarea unui organism nou este atribuţia exclusivă a Congresului. Pe ordinea de zi a Consiliului Naţional a fost înscrisă modificarea Statutului, deşi Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Naţional are interdicţie expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1). Au fost eliminate termenele statutare minime: Statutul impune minimum 45 de zile pentru alegerile în organizaţii înainte de Congres şi minimum 60 de zile pentru stabilirea elementelor de organizare. Întreaga procedură a fost comprimată în 4 zile. A fost impus votul deschis, prin ridicarea mâinii, deşi Statutul prevede obligatoriu votul secret pentru deciziile privind persoanele (art. 13 lit. c) şi art. 106 din Statut). A fost sfidată o hotărâre judecătorească executorie. Premisa acestor decizii - Deciziile BPN nr. 22 şi nr. 25/2026 - fusese deja suspendată de instanţă. Conducerea a continuat, anunţând public că nu se va conforma, în încălcarea art. 435 din Codul de procedură civilă. Scopul real al întregului mecanism este eliminarea membrilor şi a aleşilor cu opinie diferită - un delict de conştiinţă, interzis de Statut (art. 13 lit. a), de Constituţie (art. 29, art. 30) şi de Convenţia europeană a drepturilor omului (art. 9-11)", se arată în acţiunea depusă în instanţă. 

Viceguvernator BNR spune că România trebuie să treacă la euro și pentru a se îndepărta de Rusia
Politică

Viceguvernator BNR spune că România trebuie să treacă la euro și pentru a se îndepărta de Rusia

Viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a scris un articol pentru publicație germană Tagesspiegel în care susține că România trebuie să-și stabilească un termen realist pentru a trece la euro. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program Printre alte argumente, el spune că trecerea la euro ar ancora România la Vest: „Având în vedere situația instabilă din punct de vedere al securității din Europa de Est, aderarea României la zona euro ar sublinia, de asemenea, angajamentul durabil și irevocabil al țării noastre față de blocul european și ar exclude o schimbare politică de direcție către Rusia”. Badea a fost parlamentar PSD și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (2017-2019).  Trei argumente în favoarea euro În afară de acest argument, Badea prezintă trei motive pentru adoptarea euro. „Primul se referă la eforturile actuale de stabilizare a finanțelor publice. România realizează cea mai ambițioasă consolidare bugetară de la criza financiară globală încoace. Este o combinație între disciplina cheltuielilor, măsuri de creștere a veniturilor și compromisuri politice dificile. Aceasta reprezintă o investiție în reziliența economică și credibilitatea României. Tot ceea ce elimină punctele slabe reduce riscurile la nivel de stat, îmbunătățește condițiile de finanțare pentru întreprinderi și gospodării și creează premise mai bune pentru creșterea economică pe termen lung. Criticii adoptării monedei euro invocă pierderea unei politici monetare independente. Însă al doilea argument al meu este următorul: marja de manevră reală a unei economii mici și deschise, precum a noastră, este oricum limitată. Aproximativ 72 % din comerțul nostru exterior se realizează cu statele membre ale UE. Un al treilea aspect se referă la modelul de creștere pe termen lung al României. Adoptarea monedei euro ar consolida integrarea noastră în lanțurile valorice ale economiei UE. România se află în așa-numita «capcană a veniturilor medii», în care o țară în curs de dezvoltare stagnează după o perioadă de creștere puternică și nu reușește să facă tranziția către statutul de stat industrial prosper. Pentru a ieși din această capcană, sunt necesare investiții durabile în infrastructură, capacități de producție, inovare, tehnologie și capital uman”, a scris Badea.  „Ungaria, pe de altă parte, demonstrează că o monedă națională nu poate proteja de una singură o economie națională împotriva consecințelor dezechilibrelor politice. Croația și, mai recent, Bulgaria au adoptat însă ambele moneda euro, demonstrând astfel că reformele susținute și disciplina politică pot conduce, în cele din urmă, la o integrare mai profundă și la o încredere sporită din partea investitorilor. Reformele necesare în România pentru adoptarea monedei euro sunt, în mare măsură, aceleași pe care țara trebuie să le pună în aplicare oricum, pentru a-și asigura prosperitatea pe termen lung”, mai explică viceguvernatorul BNR.       

Protest în Piaţa Victoriei: „Când sună Lia, România onestă iese în stradă să apere democraţia”
Politică

Protest în Piaţa Victoriei: „Când sună Lia, România onestă iese în stradă să apere democraţia”

Mai multe organizaţii civice anunţă organizarea unui protest în Piaţa Victoriei, vineri, între orele 19 şi 23, ca un răspuns la ultimele decizii din Justiţie. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program „Comemorăm statul de drept, democraţia şi direcţia pro-europeană a României” „România e sub asediu! Când tot sistemul se luptă din răsputeri să nu se schimbe nimic este timpul să ieşim iar în stradă. Când justiţia este pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă, vocile cetăţenilor cer dreptate. Când instituţiile acţionează parcă doar la ordin este o datorie patriotică să protestăm împotriva unui stat capturat. Când sună Lia, România onestă iese în stradă să apere democraţia. Am fost sute de mii în stradă pentru Justiţie, NU corupţie! Suntem tot aici. Este nevoie IAR de fiecare dintre noi. Pentru că România este a noastră şi nu o vom lăsa niciodată să fie a lor. Împreună, comemorăm statul de drept, democraţia şi direcţia pro-europeană a României. Este ruşinos că trebuie să facem asta la 36 de ani de la Mineriadele care au înăbuşit în mod sângeros protestele democratice din Piaţa Universităţii. Istoria se repetă doar dacă permitem asta. Haideţi în stradă!", se arată într-un anunţ postat vineri pe Facebook. Organizatorii evenimentului sunt "Corupţia ucide", "Rezistenţa", "Iniţiativa România" şi "Asociaţia MEA".Protestul are loc în contextul a trei decizii ale Justiţiei luate joi, toate fiind considerate împotriva celor care îl susţin pe Bolojan.Astfel, Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile BPN al PNL privind sancţionarea parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea. Decizia a fost luată în timp record, şi anume în aceeaşi zi în care a fost depusă cererea în instanţă de 16 membri din tabăra anti-Bolojan.De asemenea, Instanţa supremă, condusă de Lia Savonea, a decis definitiv că primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, s-a aflat în conflict de interese.Tot joi, DNA l-a pus sub acuzare pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care este şi prim-vicepreşedinte al PNL, pentru că ar fi primit în timpul campaniei electorale din 2025 foloase necuvenite constând în servicii de publicitate şi consultanţă electorală. 

Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program
Politică

Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program

Premierul desemnat, Adrian Veștea, a postat pe Facebook imagini de la o întâlnire cu ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, cu care ar fi discutat despre „despre măsurile concrete pe care le vom include în programul de guvernare”.  Citește și: VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii Veștea a precizat că Nazare va rămâne ministru de Finanțe și în guvernul său. Alexandru Nazare este suspendat din PNL din octombrie 2024, când a devenit membru al Consiliului de Administrație al BNR. Însă el este suspendat și din CA-ul BNR, din momentul în care a ajuns ministru de Finanțe. Veștea defilează ostentativ cu Nazare „Am avut o întâlnire de lucru cu actualul și viitorul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare. Mi-am dorit continuitate la conducerea unuia dintre cele mai importante ministere, având în vedere provocările pe care le avem în față în următoarele luni. Am discutat cu domnul Nazare despre execuția bugetară de până acum, despre perspectivele următoarelor luni, dar și despre măsurile concrete pe care le vom include în programul de guvernare.   Este clar că va trebui să continuăm pe o linie de prudență bugetară, îndeosebi când vine vorba de reducerea cheltuielilor statului. În același timp, trebuie să avem o înțelegere corectă a realităților sociale și economice pentru a reporni consumul și pentru a recâștiga încrederea pierdută, așa cum ne-au transmis și reprezentanții mediului de afaceri”, a scris veștea, pe Facebook.    „Sunt convins că, după toate eforturile făcute, nimeni nu își dorește ca, pe fondul prelungirii crizei politice, România să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating. O asemenea evoluție ar afecta economia, investițiile și costurile de finanțare ale statului”, a mai avertizat premierul desemnat.    El pare că critică decizia conducerii PNL de a rămâne în opoziție cu PSD: „Nu am crezut niciodată în ideea «după mine, potopul», ci în datoria de a face bine țării și națiunii. Iar stabilitatea și un Guvern legitim, cu puteri depline, pot face acest lucru mai bine decât formula actuală”. 

Constituția îi permite lui Nicușor Dan să joace la nesfârșit jocul desemnării unui premier
Politică

Constituția îi permite lui Nicușor Dan să joace la nesfârșit jocul desemnării unui premier

Constituția nu stabilește un termen-limită pentru exercitarea interimatului la conducerea Guvernului, așa cum nu prevede un termen maxim nici pentru exercitarea interimară a funcției de președinte al României în anumite circumstanțe prevăzute de lege. Președintele, marjă mare de mișcare În procesul de desemnare a unui nou premier, șeful statului beneficiază de o marjă importantă de decizie. Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Constituția nu îl obligă să nominalizeze liderul partidului cu cel mai mare număr de parlamentari și nici măcar un reprezentant al formațiunii aflate pe primul loc în Parlament. Procedura presupune consultări cu partidele politice, după care președintele poate desemna candidatul pe care îl consideră capabil să formeze o majoritate guvernamentală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fritz, în conflict de interese, a decis ÎCCJ. USR susține că nu-și pierde mandatul de primar
Politică

Fritz, în conflict de interese, a decis ÎCCJ. USR susține că nu-și pierde mandatul de primar

Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, a pierdut definitiv joi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese.  Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate După sentință, Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind faptul că s-a aflat în conflict de interese, care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcţie aleasă până în anul 2030 inclusiv. „Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției" întocmită chiar de CSM”, a comentat, pe Facebook, primarul Timișoarei.  Fritz spune că rămâne primar „Sancţiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală şi nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timişoarei, cum a fost fals speculată în presă”, a precizat USR, joi seară, într-un comunicat de presă. Conform USR, raportul ANI, rămas definitiv cu sentinţa ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar.    „I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deşi complet inutilă şi fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ şi care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată în comunicat.   „Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu a văzut cele 8 apartamente cumpărate de părinţii primarului Daniel Băluţă chiar în ziua în care fiul lor a înaintat spre aprobare Consiliului Local blocul în care se aflau apartamentele. Nici pe premierul desemnat Adrian Veştea care, în calitate de primar, a aprobat construcţii pe terenurile pe care chiar el personal le vânduse beneficiarului. În schimb, ANI l-a văzut pe Dominic Fritz, care a semnat un duplicat al unui referat, parafat deja de predecesorul său în funcţia de primar al Timişoarei”, se mai arată în comunicat.    Potrivit USR, sancţiunea vine într-un context „care ridică semne de întrebare asupra imparţialităţii ei, după ani în care USR a susţinut eliminarea pensiilor speciale, inclusiv pentru magistraţi, şi după poziţionări politice care au afectat interesele sistemului politic tradiţional”.   „Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidenţe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivaţia şi momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz, citat în comunicat.

PNL, replică dură către Tribunalul Ilfov, care a dat câștig de cauză puciștilor lui Veștea
Politică

PNL, replică dură către Tribunalul Ilfov, care a dat câștig de cauză puciștilor lui Veștea

PNL a acuzat Tribunalul Ilfov că și-a încălcat competența teritorială și a judecat netransparent contestația unui grup de parlamentari PNL împotriva unei decizii a conducerii partidului. Contestatarii - Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Ionuț Stroe, Adrian Vește, Mihai Culeafă, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Răzvan Sorin Prisca, George Scarlat, Sebastian Rusu și Eduard Tatian Mititelu - au atacat deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Tribunalul Ilfov le-a dat dreptate, suspendând deciziile conducerii PNL. Președintele CJ Ilfov este Hubert Thuma, adversarul lui Ilie Bolojan.  „Tribunalul Ilfov nu avea competența teritorială pentru a se pronunța” Dar acum PNL arată că nici măcar nu a fost informat de acest proces. „PNL informează că hotărârea Tribunalului Ilfov de azi nu afectează în niciun fel activitatea și opțiunile politice ale partidului – nici decizia de a NU vota un eventual guvern Veștea, nici organizarea Congresului Extraordinar, nici respingerea colaborării politice cu PSD. Partidul își va desfășura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii. Precizăm în același timp că Tribunalul Ilfov nu avea competența teritorială pentru a se pronunța cu privire la o astfel de cerere, competența teritorială revenind Tribunalului București, în condițiile în care sediul central al PNL se află în municipiul București.   Notăm că cererea depusă de cei 16 reclamanți a fost soluționată fără niciun fel de transparență, fără informarea PNL, fără afișarea pe portalul instanței în timp util și fără verificarea competenței instanței.   Solicităm de asemenea tuturor actorilor politici abținerea de la folosirea justiției în lupta politică. PNL nu cedează și nu-și schimbă deciziile politice în urma unor astfel de manevre”, a comunicat PNL pe Facebook.   Partidul a anunțat că „va ataca în termenul legal hotărârea Tribunalului Ilfov de a suspenda efectele a două decizii recente ale BPN al PNL, care aveau drept obiect conduita parlamentarilor liberali în legătură cu votarea unui eventual guvern Veștea, respectiv acceptarea unor eventuale poziții în cadrul unui asemenea guvern de către membrii de partid”. 

Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate
Politică

Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate

În mod surprinzător, Tribunalul Ilfov a judecat cu maximă celeritate o contestație a unui grup de 16 parlamentari PNL împotriva unei decizii a conducerii partidului. Aceștia au atacat la Tribunalul Ilfov deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă Tribunalul a dat dreptate contestatarilor.  Tabăra Veștea câștigă în instanță „Solutia pe scurt: Admite cererea având ca obiect ordonanță președințială. Suspendă provizoriu executarea și efectele Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 22 din 15.06.2026 și ale Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluţionarea în mod definitiv a litigiului înregistrat la Tribunalul Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ilfov, în situația exercitării căii de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 18.06.2026”, se arată în minuta instanței. Cei care au contestat decizia conducerii PNL sunt: Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Ionuț Stroe, Adrian Vește, Mihai Culeafă, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Răzvan Sorin Prisca, George Scarlat, Sebastian Rusu și Eduard Tatian Mititelu. Aceștia invocă articolul 69 din Constituție, care prevede că un parlamentar votează după propria conștiință, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum și statutul PNL, care stabilește că excluderea unor membri aleși (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Național, ci trebuie propusă de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național. De asemenea, contestatarii susțin că statutul partidului prevede o procedură înainte de a sancționa un membru: evaluarea gravității faptei, dreptul la apărare, audiere și posibilitatea de a contesta.În opinia acestora, deciziile BPN îi pun pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor și Regulamentul Parlamentului care prevăd că aceștia sunt obligați să fie prezenți la lucrări, fiind în contradicție cu instrucțiunea 'să nu participe la vot'. Votul secret cu bile la învestirea guvernului are doar două variante, 'pentru' sau 'contra', iar varianta 'prezent, nu votez' nu există și ar dezvălui public poziția fiecărui parlamentar, influențând votul celorlalți.Totodată, excluderea celor care acceptă o funcție de premier sau ministru fără acordul partidului este atacată pe temeiul depășirii competenței organului care a emis-o și constrângerea nelegală a membrilor.

Presa pro-PSD susține că Ciucu a fost pus sub acuzare pentru luare de mită
Politică

Presa pro-PSD susține că Ciucu a fost pus sub acuzare pentru luare de mită

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL, ar fi fost pus sub acuzare pentru luare de mită. Fapta ar fi avut loc când Ciucu era primar la Sectorul 6, dar a fost folosită în campania sa electorală. „Potrivit unor surse judiciare, mita ar fi fost folosită pentru plata salariilor a două persoane care au lucrat pentru campania electorală a lui Ciprian Ciucu”, scrie G4Media, o publicație din trustul lui Radu Budeanu. Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă Pe de altă parte, pe rețelele sociale, susținătorii lui Bolojan apreciază că Ciucu este vânat de DNA pentru că este în tabăra actualului premier și lider PNL.  Ciucu ar fi fost pus sub control judiciar După patru ore de audieri a fost pus sub control judiciar de către procurori, arata Antena 3.  „O acuzație foarte gravă, luare de mită în formă continuată. Ar fi vorba de mai multe autorizații de construcții și avize. Ar fi fost date de el pe vremea când era sub mandat de primar la sectorul 6. Sunt, conform surselor, mai multe declarații al unor martori care ar fi fost deja audiați în acest dosar (...) Numai că șpaga aceasta trebuie să fie dovedit că avea de la bun început această țintă în sprijinul campaniei lui electorale.Aici trebuie făcută o legătură de cauzalitate pe care la ora actualănu o cunoaștem, nu știm cum a făcut procurorul această legătură”,a spus jurnalista Adina Anghelescu la podcastul Gândul, o altă publicație din trustul lui Radu Budeanu. 

Un nou candidat la poziția de prim-ministru: „Aș face România mare din nou”
Politică

Un nou candidat la poziția de prim-ministru: „Aș face România mare din nou”

Europarlamentarul SOS Diana Șoșoacă a anunțat că este gata să fie premier într-un guvern susținut de partidul ei și de AUR. Ea a spus, la postul B1 TV, că soluția este un guvern minoritar.  Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă Diana Șoșoacă a rămas fără imunitatea de europarlamentar în urma votului din 28 aprilie 2026, când plenul Parlamentului European a aprobat solicitarea cu o largă majoritate (632 voturi pentru și 12 împotrivă).  Procurorii Parchetului General vorbesc despre nu mai puțin de 11 infracțiuni, printre care lipsire de libertate, propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. Scandalul cu echipa de jurnaliști de la RAI Uno este una dintre acuzațiile din dosarul care a dus la ridicarea imunității Dianei Șoșoacă. Incidentul din decembrie 2021 s-a transformat dintr-un interviu tensionat într-o anchetă penală pentru Iipsire de libertate, după ce Şoşoacă nu le-a mai permis jurnaliştilor să plece. „Avem foarte buni specialiști” „Mi-ar conveni, de exemplu, un guvern SOS-AUR. Recunosc că avem oameni foarte buni. Cred că s-ar putea să reușim să facem un guvern, astfel încât să scoatem țara din criză, pentru că avem foarte buni specialiști și putem merge mai departe. Aș prelua funcția de prim-ministru. Aș face România mare din nou, credeți-mă”, a spus Șoșoacă.  Totuși, ea a apreciat că alegerile anticipate sunt inevitabile.  „Eu, când am fost la Cotroceni, i-am spus lui Nicușor Dan, dacă vrea, la momentul ăsta părerea mea că un guvern minoritar este soluția. Am mai avut o situație de acest gen în trecut și a funcționat foarte bine. Dar eu cred că până la urmă tot la anticipate vom ajunge. Pentru că nu se mai regăsesc opțiunile oamenilor în actuala configurare politică a Parlamentului României. Ori minoritar, ori anticipate. Și văd că mulți vorbesc de anticipate”, a conchis Șoșoacă în exclusivitate la emisiunea „Bună Dimineața, România!”. 

BREAKING NEWS Ciprian Ciucu, audiat la DNA. Mediafax scrie că ar putea fi pus sub acuzare
Politică

BREAKING NEWS Ciprian Ciucu, audiat la DNA. Mediafax scrie că ar putea fi pus sub acuzare

„Primarul Capitalei și prim vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a fost chemat astăzi pentru audieri de procurorii DNA. Ciucu va fi audiat într-un dosar instrumentat de Secția a II-a a DNA și nu este exclus să fie pus chiar și sub acuzare”, anunță Mediafax.  Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă UPDATE 12.33 Mediafax scrie că Ciprian Ciucu a fost citat de procurori în calitate de „suspect” în dosarul de corupție mai amplu al DNA. Pe de altă parte, Gândul scrie că „dosarul este in rem, iar primarul Capitalei a fost citat ca martor”.  Ciucu, așteptat la ora 14.00 la DNA Secția a II-a a DNA este Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție. Ea instrumentează, la nivel național, infracțiuni precum deturnarea de fonduri, abuz în serviciu sau fapte prevăzute de legislația specială privind prevenirea și sancționarea corupției.  Însă, în acest caz, nu se știu detalii legate de audierea lui Ciucu.  Mediafax mai susține că Ciucu, primarul Capitalei, este așteptat la audierile de la DNA la ora 14.00. Procurorii DNA au în investigare de mai mult timp un dosar mai amplu în care primarul Capitalei este suspectat că a emis o serie de aprobări/ avize. Vom reveni. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră