sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4021 articole
Politică

Kelemen Hunor: „Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia”

„Au trecut patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia, nici măcar unul nu a fost demis”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Antena 3. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” La 18 iunie, el afirma: „SALROM a pierdut un patrimoniu uriaș. Când pierzi aproape jumătate din patrimoniu, pleci. Asta-i viața”. Dar directorul Salrom și președintele Consiliului de Administrație, ambii susținuți de PSD, sunt în funcție.  Nici la Apele Române, instituție condusă tot de un client al PSD și co-responsabilă de situația de la Praid, nu a fost nimeni destituit.  „Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia” „Au trecut patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia, nici măcar unul nu a fost demis. Nici măcar nu se reuneşte AGA, degeaba încearcă ministrul, că ei nu vin. Ai pierdut patrimoniul societăţii, mina care aducea profit şi tu te faci că plouă. Măcar moral ar trebui să spui: asta e, vine altul, nu am ce face. Nu se poate fără consecinţe”, a declarat Kelemen Hunor.  În acest interviu, el a criticat neobișnuit de dur Poliția Română. „Nu se poate nici să ai droguri în poarta şcolii. Asta mă enervează la nebunie. Nu se poate. Nu accept că Poliţia nu ştie. Sigur că ştie. Din acest punct de vedere sunt câteva zone unde ar trebui să fim extremi, ca şi stat, puternici, brutali şi fără iertare. Altfel nu poţi să pui ordine. Vrei o ţară ca afară? Da. Atunci să ai şi ordinea ca afară”, a a firmat președintele UDMR. 

„Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia”, arată Kelemen Hunor Foto: Facebook
Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă”

Minciunile lui Marcel Ciolacu, aruncate la România TV, în timp ce moderatorul, Victor Ciutacu, tăcea: „Problema României sunt veniturile, avem venituri ca Malta, cele mai mici din Europa. Pentru că toată Europa are impozitare progresivă, nu cotă unică”, a susținut fostul premier PSD. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Faptele îl contrazic, România nu are cele mai mici venituri la buget din Europa și sunt țări din Europa care au cotă unică. Potrivit statisticilor Eurostat privind așa numita „tax-to-GDP ratio”, Irlanda este țara din UE cu cele mai mici încasări din taxe și impozite. Acest indicator, raportul dintre impozite și PIB, măsoară veniturile fiscale totale ale unei țări ca procent din produsul intern brut (PIB). În 2023, Irlanda (22,7 %), România (27,0 %) și Malta (27,1 %) au înregistrat cele mai scăzute rate.  OECD arată că, în 2023, „tax-to-GDP ratio” în Elveția era 27,1%. În SUA este 25,2%  În Argentina, sub președintele Javier Milei, raportul dintre impozite și PIB a scăzut de la circa 23% în 2023 la 16,1% în septembrie 2024. Un calcul mai amplu, raportul dintre veniturile totale ale guvernului și PIB s-a situat la aproximativ 32,25% în 2024, în Argentina.  În UE, Estonia, Bulgaria și Ungaria au cotă unică de impozitare. În ceea ce privește România, potrivit consilierului guvernatorului BNR Lucian Croitoru, se aplică deja impozitarea progresivă: „Avem impozit progresiv la TVA, la pensii (CASS diferențiat), cel puțin”, a scris el, pe Facebook.  „Introducerea impozitului progresiv pe venitul personal nu a adus și nu poate aduce venituri în plus. Poate stimula însă creșterea perpetuă a cheltuielilor și, din acest motiv, creșterea ratelor de impozitare. Repet: faptul că alte țări au impozit progresiv nu este un argument că aceasta este o practică bună. Creșterea cheltuielilor în ritmuri nesustenabile este de vină, iar ea s-a produs atât în interiorul, cât și in afara ciclului electoral al bugetului. Pure populism”, a mai afirmat el, pe Facebook. 

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Foto: Facebook
Politică

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare, atât a specialilor, cât și în general: în decurs de circa 16 ore, premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și Guvernul României au transmis mesaje complet diferite. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Ce declarații au fost făcute, ieri, pe acest subiect, în ordinea cronologică: Ionuț Moșteanu: „Nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor. Pensiile de serviciu ale militarilor au fost discutate şi răsdiscutate (...) Altfel, în pachetul 3 nu va fi vorba de pensiile de serviciu ale militarilor”. Ilie Bolojan la TVR: „Practic, dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani” Guvernul României, marți dimineața: „Guvernul nu are în vedere şi nu discuta în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare (...) În interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la elimnarea excepţiilor de la vârstă standard”.  La 5 septembrie, acum patru zile, și președintele Nicușor Dan făcea o declarație complet diferită de cea a lui Moșteanu: „În pachetul II sunt niște măsuri legate de pensiile magistraților, consiliile de administrație, instituții precum ASF-ul, ANCOM. În pachetul trei probabil o să vorbim și de celelalte categorii de pensii speciale”, a spus el la Antena 1. 

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș povestește, la Antena 1, unde i-a spus fostul premier Marcel Ciolacu că-l doare când aude de deficit: „Când i-am spus «domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.  Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Însă Ciolacu a negat că ar fi folosit asemenea cuvinte. „Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar. Am informat de cel puţin şase ori atât prim ministrul -prima dată pe data de 18 august 2024. Şi după aceea informări au fost lunare”, a susținut Boloș, un apropiat al premierului Bolojan.  El a mai spus că regretă că nu a demisionat, deși și-a scris de trei ori demisia: „Am scris-o, dar nu am dus-o niciodată. Acesta a fost regretul meu”. „Vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică” În replică, fostul său șef pe linie de Guvern a declarat că nu vorbește urât.  „Eu nu vorbesc urât nici cu colegii, nici cu prietenii apropiați. Am multe defecte, dar defectul ăsta nu-l am”, a susținut Ciolacu.  În plus, într-un interviu la România TV, fostul premier i-a reproșat fostului ministru de Finanțe că nu-l apără. „Dom'le, colegial, creștinește, nu era să vii la televizor la domnul Ciutacu sau la cine-ți convine ție și să spui adevărul cum eu l-am spus azi pe Facebook? Uite, dom'le, unde s-au dus banii. Ce bani, ce sume v-am cerut eu, domnul Boloș, dumneavoastră vreodată să cheltuiți din fondul ăsta de rezervă. Unde s-au dus banii, domnul Boloș? S-au dus la transporturi, la MIPE, s-au dus la PNRR, s-au dus la autoritățile locale, la fel cum am dat la ajustarea prețurilor, cum am dat bani la Ministerul Transporturilor, cum am dat bani la Ministerul Sănătății pe investiții, cum am dat bani la Educație pe investiții (...)  Dar vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică”, a spus Ciolacu.  

Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul” la actul de guvernare Foto: captură video
Politică

Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul” la actul de guvernare

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul” la actul de guvernare. Postarea sa pe Facebook vine după ce mai mulți lideri PSD l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan, iar fostul premier Marcel Ciolacu a scris, azi, pe Facebook: „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Ciucu nu a nominalizat PSD sau pe Marcel Ciolacu în postarea sa, dar a scris: „Banii din fondul de rezerva în România, au fost, în cea mai mare măsură, alocați arbitrar”. El a insistat însă că și PNL a fost părtaș la această situație. Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul”  „Fondul de rezervă al Guvernului se constituie, într-un cuantum moderat, pentru acele cheltuieli pe care guvernul nu le poate prevedea din timp, îndeosebi urgențe (ex. a ars un spital și trebuie refăcut). Acest fond nu este un nou buget de investiții cum ar fi Programele Guvernamentale (ex. PNDL-urile, CNI etc.). Este doar un "buzunar" de rezervă.   Banii din fondul de rezerva în România, au fost, în cea mai mare măsură, alocați arbitrar! De mai toate guvernele.   Și acum să vă țineți bine, și verificați dacă este factual corect ceea ce vă spun:   În timpul Guvernului Ciolacu, în anul electoral care a dus democrația României pe marginea prăpastiei, fondul de rezervă atribuit din pixul premierului si al ministrului de finanțe (inclusiv pentru proiecte de investiții) a fost de: - aproximativ 62,7 miliarde de lei. În aceeași perioadă, deficitul bugetar a crescut cu: - aproximativ 65 miliarde de lei.   Asta în timp ce România avea la dispoziție bani europeni (PNRR și Coeziune) de zeci de miliarde de euro si programe guvernamentale de investiții de alte miliarde de euro.   Și da, si noi liberalii am fost părtași și cei care au fost acolo au greșit că au participat, iar noi ceilalți că am tăcut și ne-am complăcut.   Măcar noi avem rușinea de a recunoaște că am greșit și acum, noua echipă din conducerea PNL le spune oamenilor adevărul.   Și, cel mai important, încercăm să redresăm situația.   În ceea ce-i privește pe alții, măcar să aibă decență și să tacă, deși ei cu mâna lor, ne-au adus astăzi aici. Îmi vine în minte proverbul cu cel care a aruncat o piatră în apă și cu cei 20 de înțelepți care trebuie să o scoată.   De aceea PSD trebuie să rămână la Guvernare, să pună umărul să rezolvăm problema bugetară pe care au creat-o (cum am spus, cu concursul nostru).   Hai să le spunem oamenilor adevărul și să facem ceea ce este de făcut!   Dumneavoastră vă dați seama?! Mama ei de răspundere guvernamentală!”, a scris Ciucu, pe Facebook. 

PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Noi atacuri ale PSD la Bolojan: a distrus învățământul și vrea să-i izoleze pe social-democrați

PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis luni că o eventuală candidatură comună a PNL și USR pentru Primăria Capitalei ar fi o dovadă clară a intenției de a izola Partidul Social Democrat. PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan „Dacă se va merge pe această cale, în care PNL și USR merg cu un candidat comun, e evident că PSD se dorește a fi trimis într-o zonă de izolare. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Ceea ce ne arată, de fapt, o anumită politică pe care am vrea să o evităm”, a declarat Grindeanu la Palatul Parlamentului. Acesta a amintit că liderul Nicușor Dan s-a pronunțat pentru o discuție calmă și a subliniat că fiecare partid are libertatea să își prezinte propriul candidat, dar fără a genera o strategie concertată împotriva PSD. „În acest moment, cel mai important este să existe un proiect pentru bucureșteni, un program bine așezat pentru oraș, indiferent dacă este vorba de Cătălin Drulă, Ciprian Ciucu sau alți candidați. Nu numele contează, ci soluțiile pentru capitală”, a adăugat liderul social-democrat. Fifor: critici privind situația din educație În același timp, atacurile PSD s-au concentrat asupra premierului Ilie Bolojan, acuzat că a distrus sistemul de învățământ prin reformele promovate. Președintele PSD Arad, Mihai Fifor, a denunțat luni „imaginea dezastrului total” din educație, chiar în prima zi de școală. „Prima zi de școală nu aduce emoția firească a începutului, ci imaginea neputinței premierului Ilie Bolojan și a ministrului său, Daniel David. Niciodată, în ultimele decenii, dascălii nu au fost mai loviți, mai batjocoriți și mai puși în genunchi de un Guvern care pretinde că face reforme. Reforma lor înseamnă tăieri, comasări, norme mai mari și clase supraaglomerate”, a scris Fifor pe Facebook. Acesta s-a declarat solidar cu protestul de amploare al cadrelor didactice, desfășurat la București chiar în prima zi de școală. „Peste 10.000 de profesori – după estimările oficiale, iar sindicatele vorbesc chiar de 30.000 – au umplut străzile Capitalei, de la Piața Victoriei până la Cotroceni. Au ieșit nu pentru privilegii, ci pentru a apăra școala românească și demnitatea profesiei. Imaginea zilei este cea a unui sistem educațional umilit și îngenuncheat, atacat brutal în numele unei false reforme”, a subliniat liderul PSD Arad.

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Facebook CSM
Politică

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă al Guvernului, în 2024: o sumă uriașă a fost alocată pentru salariile câștigate de magistrați, care au dat statul în judecată și au câștigat. Datele apar în documentele postate de Marcel Ciolacu pe Facebook.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Fostul premier se apără de faptul că a cheltuit discreționar 58,38 de miliarde de lei din acest fond, în 2024. „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”, a scris el pe Facebook. Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Însă datele arată că magistrații au consumat o bucată consistentă din acest fond: 636,5 milioane de lei prin HG 675/2024 - drepturi salariale restante MJ, ICCJ, CSM, CCR, Ministerul Public 23,6 milioane lei, cheltuieli de personal la CCR, HG 1047/2024 118 milioane de lei, drepturi salariale Administrația Penitenciarelor, HG 1435 8,4 milioane lei, drepturi salariale ministerul Public 47,2 milioane de lei cheltuieli de personal ICCJ 2,46 milioane lei drepturi salariale CSM 715 milioane lei - ICCJ, cheltuieli de personal 592 milioane de lei, Ministerul Public, diferente salariale 3,1 milioane lei despăgubiri salariale la Ministerul Public 23,7 milioane lei diferente salariale la Ministerul Justiției 1,3 milioane de lei ICCJ si Ministerul Public, prin doua HG-uri 8,4 milioane lei drepturi salariale CSM În total, din Fondul de rezerva s-au alocat pentru salariile magistratilor, în 2024, peste 2,06 miliarde de lei.  „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat Ilie Bolojan, la Antena 3, acum câteva zile.  

Soția unui senator recent exclus din SOS, promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni Foto: Linkedin Electrica Furnizare
Politică

Soția unui senator recent exclus din SOS, promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni

Soția unui senator recent exclus din SOS, Rusu Ioan Cristian, a fost promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni: Mădălina Ruxandra Rusu a fost numită, la 3 septembrie, director financiar peste Otopeni. Numărul unu, director general al aeroportului, a fost numit, tot la 3 septembrie, controversatul Bogdan Mîndrescu, clientul PSD.  Nr.1: controversatul client PSD, plătit cu banii Chinei comuniste Mîndrescu a mai fost director la compania de aeroporturi București, de unde a fost dat afară după un control care a descoperit angajări fictive, deplasări de lux, prime ilegale.  În ianuarie 2022, jurnalistul Petru Zoltan a scris, pentru Newsweek Romania, că Mîndrescu a fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de secretar de stat la Transporturi. Șeful de cabinet nu a menționat în declarațiile de avere banii pe care i-a încasat de la chinezi. Grupul Inspur a fost trecut pe „lista neagră” a Departamentului Apărării al SUA în anul 2020 pentru a contracara strategia de dezvoltare a complexului militar – civil al Republicii Populare Chineze.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Soția unui senator recent exclus din SOS, promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni Mădălina Ruxandra Rusu nu pare să fi avut vreo legătură cu activitatea aeroportuară, arară CV-ul ei. Ea a ajuns la Aeroportul Otopeni de la o companie de stat de armament.  Probabil că șefa SOS România, Diana Șoșoacă, a aflat de plasarea soției senatorului Rusu - ales în circumscripția Călărași - la o controversată companie de stat, Aeroportul Otopeni, pentru că, la 4 septembrie a anunțat excluderea sa din grupul acestei formațiuni politice. Excluderea sa nu a fost explicată.  Despre familia Rusu nu se știe aproape nimic, dar numele ei apare în declarațiile de avere depuse de senatorul SOS. Astfel, în anul fiscal 2024, Mădălina Ruxandra Rusu lucra la Electrica Furnizare și câștiga, net, anual, 238.783 de lei. Potrivit CV-ului depus de ea la Compania de Aeroporturi București (din care fac parte aeroporturile Otopeni și Băneasa), ea era director la divizia financiară.  În iunie 2025, ea a ajuns director economic la Uzina Mecanică București, o companie de stat controlată prin Romarm.  Madalina Ruxandra Rusu a absolvit, în 2012, Facultatea Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul ASE. Din 2020 în mai 2025 a lucrat la Electrica Furnizare.  Soțul ei deține mai multe companii, iar una din ele i-a adus dividende de peste 260.000 in anul fiscal 2024.  În anul fiscal 2023, Mădălina Ruxandra Rusu a încasat dividende de la Gamma Audit Contab de peste 627.000 de lei. In declaratia de avere a senatorului Rusu, din ianuarie 2025, apar patru apartamente în Sinaia. 

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier - surse

Facturile astronomice ținute la secret pe care premierul Ilie Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB: circa 45 de miliarde de lei nu erau bugetați pentru 2025, afirmă surse politice. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” De exemplu, deși se știa că plățile la dobânzi vor fi de 52 de miliarde de lei, în 2025, în bugetul oferit Trezoreriei au fost prinși doar 42 de miliarde de lei.  Guvernul s-a temut să vorbească public despre aceste date - care erau cunoscute de un număr extrem de limitat de oameni din Guvern - de teama că imediat România va trece la categoria junk, fără alte discuții. Cu măsurile luate până acum, cabinetul Bolojan speră să reducă deficitul cu 3%, o măsură de o duritate fără precedent. Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Ce suprizie i-a lăsat guvernul Ciolacu lui Bolojan:  Prima notă de plată de care Bolojan a aflat a fost cea a contractelor ținute „secret” la CNI sau prin diverse contracte din cadrul programului Anghel Saligny, unde erau de plătit suplimentar, față de ceea ce se știa, circa cinci miliarde de lei A doua surpriză a fost a subbugetării plății dobâznilor la datoriile Guvernului, cu 13 miliarde de lei mai puțin decât era necesar.  A treia surpriză: supracontractarea cu 180% a proiectelor finanțate de UE. De obicei, acestea se supracontractează cu 110-120%, în caz că un proiect sau altul eșuează din diferite motive și trebuie înlocuit rapid. Guvernul ar avea de achitat facturi suplimentare de 12 miliarde de lei și acum caută soluții disperate cu ajutorul băncilor de stat.  TVA nereturnat de peste șase luni: alte cinci miliarde de lei.  Zece miliarde de lei, cofinanțări PNRR La un PIB estimat la 1.894 miliarde de lei (estimarea din iulie, sub cea din ianuarie, de 1.912 miliarde de lei) aceste facturi însumau circa 2,5% din PIB. Estimarea guvernului Bolojan, după ce a aflat de ele, a fost că vor duce deficitul la 11%. Datele nu au fost făcute publice imediat pentru că Executivul se temea că va fi imediat retrogradat la junk. Abia în ultimele zile, datele au început să fie comunicate creditorilor României. 

Nicușor Dan liniștește temerile privind Coaliția (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Coaliția de guvernare funcționează, în ciuda divergențelor, spune președintele Nicușor Dan

Nicușor Dan liniștește temerile privind Coaliția. Președintele Nicușor Dan a declarat luni că nu are motive de îngrijorare în privința coaliției de guvernare, subliniind că aceasta funcționează. Nicușor Dan liniștește temerile privind Coaliția Președintele României a explicat că, într-o democrație, este firesc ca oamenii să aibă opinii diferite, iar discuțiile interne sunt normale. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” „În orice coaliție există discuții, pentru că sunt oameni și oamenii au opinii diferite. Ce este important este că pe pachetul de măsuri coaliția a funcționat, iar eu nu am motive de îngrijorare în acest moment”, a precizat Nicușor Dan. Șeful statului a mai adăugat că stabilirea datei alegerilor pentru București ține de decizia coaliției și va fi concretizată printr-o hotărâre de guvern.  

Schimbarea prefectului Iași inflamează Coaliția (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

O nouă bătaie pe funcții în coaliție, după ce Bolojan a preluat un prefect în echipa sa

Schimbarea prefectului Iași inflamează Coaliția. Schimbarea prefectului de Iași reaprinde negocierile din Coaliția de guvernare privind împărțirea funcțiilor la nivel național. Schimbarea prefectului Iași inflamează Coaliția Actualul prefect, Luciana Antoci, este susținută de PNL Iași pentru a deveni consilier de stat în cabinetul premierului Ilie Bolojan. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” În același timp, liberalii l-au propus pe Costel Dolachi, fost subprefect, pentru a prelua conducerea Prefecturii. Totuși, decizia finală depinde de discuțiile din Coaliție, unde USR revendică în continuare Prefectura Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Guvernul Bolojan, fără emoții la votul celor patru moțiuni de cenzură

Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură. Senatul și Camera Deputaților s-au reunit duminică, în ședință comună, pentru a dezbate și vota cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție după angajarea răspunderii Guvernului asupra celui de-al doilea pachet de măsuri privind reducerea deficitului bugetar. Niciuna dintre moțiuni nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție au fost respinse, fără ca vreuna să se apropie de pragul necesar pentru adoptare. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Guvernul Bolojan își menține astfel stabilitatea parlamentară și își continuă mandatul după angajarea răspunderii pentru pachetul de măsuri de reducere a deficitului bugetar. Prima moțiune: „Demisia Guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate” Opoziția a depus o moțiune de cenzură la proiectul de reformă a sănătății, cerând demisia Guvernului. Rezultat vot: 108 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Moțiunea a fost respinsă de plen. A doua moțiune: „Opriți politizarea companiilor publice” Cea de-a doua moțiune de cenzură a vizat stoparea numirilor politice în companiile de stat și protejarea proprietății publice. Rezultat vot: 121 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Și această moțiune a fost respinsă, fiind a doua eșuată în aceeași zi. A treia moțiune: „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM” Opoziția a criticat lipsa de profesionalism și politizarea autorităților administrative autonome, precum ASF, ANRE și ANCOM. Rezultat vot: 120 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Este a treia moțiune respinsă duminică. A patra moțiune: „Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!” Ultima moțiune de cenzură a vizat pachetul de măsuri privind redresarea și eficientizarea resurselor publice. Rezultat vot: 119 „pentru” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Nici această moțiune nu a trecut.

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan

Discursul lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, la moțiunile AUR, a constat în atacuri în serie la premierul Ilie Bolojan, deși nu i-a menționat numele. „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia pentru ping-pong politic, ci pentru predictibilitate şi capacitatea de a produce rezultate, chiar şi în condiţii dificile”, a spus el, o aluzie clară la amenințarea premierului că va demisiona dacă reformele pe care le cere nu sunt acceptate de PSD. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Dar aceasta nu a fost singura critică voalată la politicile premierului. „România nu are nevoie de austeritate extremă. Nu putem trece cu buldozerul peste ţară, doar tăind şi concediind. Ţara nu se conduce cu foarfeca şi toporul în mâini! Dacă reduci totul la cifre reci şi concedieri, vei avea în final mai puţină economie şi mai multă suferinţă. Austeritatea aplicată fără discernământ va duce România în recesiune. PSD şi-a asumat să apere viaţa de zi cu zi a oamenilor, drepturile lor şi şansa la o viaţă decentă. De aceea, o spun clar: nu merge cu ultimatumuri şi ameninţări în faţa PSD. Noi nu guvernăm cu pistolul la tâmplă”, a afirmat liderul PSD.  O altă critică către liderul PNL a fost: „România are nevoie de oameni care muncesc, de autostrăzi care se construiesc și de șantiere care se redeschid. Fără asta, niciun discurs nu ține loc de stabilitate”.  „Când unii propun tăieri în neştire, iar alţii demagogie fără responsabilitate - noi înţelegem să venim cu Programul de Relansare Economică", a mai arătat Grindeanu, într-o referire evidentă la Bolojan și la partidele suveraniste. 

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă, abia s-au adunat 40% din voturile necesare

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă. Moțiunea de cenzură intitulată „Demisia Guvernului Bolojan - cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România”, depusă de Opoziție la proiectul de reformă a sănătății, a fost respinsă. Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă Rezultatul votului: 108 voturi pentru și unul contra. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Pentru adoptarea moțiunii erau necesare minimum 233 de voturi „pentru”. Bolojan: moțiunea este plină de contradicții Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică, în plenul Parlamentului, că documentul este „plin de contradicții” și reprezintă mai degrabă un exercițiu politic al Opoziției. „Reforma sănătății este o necesitate. Pacienții și medicii resimt zilnic problemele cronice din sistem. Nu este vorba de tăieri, ci de reașezare și eficiență”, a subliniat Bolojan. Principalele direcții ale reformei în sănătate Premierul a prezentat șapte motive pentru susținerea reformei propuse de Guvern. Printre acestea: Creșterea accesului la servicii medicale Bolojan a explicat că măsurile vor sprijini în special pacienții vulnerabili, din zone rurale sau seniorii și bolnavii cronici. „Noua reglementare nu limitează accesul, ci organizează. Traseul pacientului devine mai clar, iar resursele sunt utilizate eficient”, a afirmat premierul. Management profesionist și responsabil Guvernul propune indicatori de performanță pentru manageri și șefii de secții, eliminarea numirilor fără concurs și sancțiuni mai mari pentru raportările fictive. „Medicina primară este stâlpul sistemului”, a spus Bolojan. Reforma vizează o plată mai corectă pentru medicii de familie, bazată pe calitate și muncă reală. Dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate Pacienții vor fi încurajați să se adreseze medicinii de familie și ambulatoriului, reducând presiunea pe spitale. Acces la medicamente moderne și eficiente Premierul a subliniat că mecanismul de acces la medicamente inovative va fi schimbat, pentru a fi predictibil și sustenabil. Medicamentele inovative fără alternativă terapeutică nu vor fi afectate. Se extinde lista de medicamente compensate și gratuite prin introducerea de noi molecule generice și biosimilare. Se încurajează prescrierea medicamentelor generice, pentru a asigura tratamente eficiente și accesibile. Fonduri și salarii distribuite mai eficient Bolojan a mai precizat că fondurile pentru spitale vor fi folosite eficient, iar alocările pentru salariile personalului medical se vor face în principal prin raportare la serviciile oferite pacienților. În final, premierul a acuzat Opoziția că a dorit doar să „bifeze un exercițiu politic”, fără a aduce soluții reale. „Având în vedere contradicțiile din moțiune, vă rog să o respingeți”, a transmis Ilie Bolojan.

Cum se va numi partidul lui Cristian Popescu Piedone Foto: Facebook
Politică

Surpriză: cum se va numi partidul lui Cristian Popescu Piedone

Cum se va numi partidul lui Cristian Popescu Piedone: tot Piedone. Fostul șef al ANPC și primar al Sectorului 5 a făcut această precizare la România TV. Citește și: PSD a tăiat de la finanțare proiectul favorit al lui Bolojan și, apoi, l-a acuzat că l-a abandonat Cum se va numi partidul lui Cristian Popescu Piedone „Acest partid trebuie să intre în Parlament. Avem un sondaj pe Piedone, pentru că cum se va numi partidul, în coadă va exista și cuvântul Piedone. Astăzi, vă dau în premieră, 29 septembrie, luni, ora 13.00, la Sala Palatului”, a declarat fostul edil.  El și-a schimbat numele în 2006, când a devenit Cristian Popescu Piedone. „Am dat un interviu la Evenimentul Zilei, lui Robert Turcescu. Prima pagină: Piedone, justițiarul penal. Da, pot înțelege că vrei să vinzi ziarul. Eu le știu și pe astea. Vorbesc cu un avocat. Și atunci mi-a venit ideea să mă apăr. Mi-l legiferez. Și acum, am gândit-o și electoral, recunosc, dar prima dată să mă apăr. În orice buletin de vot, orice buletin de vot atrăgea atenția. Câți au patru nume? Când deschide mamaia și îl caută pe Piedone, în afara rândului apare Piedone”, declara el în aprilie 2025.  Și fiul său, acum primar la Sectorul 5, are prenumele de Piedone: numele său este, oficial, Popescu Vlad-Piedone. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră