joi 19 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

CCR a blocat, cu majoritate de voturi, publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici

Curtea constituțională a decis, azi, cu unanimitate de voturi, că este neconstituţională publicarea declaraţiilor de interese financiare ale soţului/sotiei, şi cu majoritate -  a funcţionarilor/demnitarilor vizaţi de lege.  Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Practic, declarațiile de avere ale demnitarilor rămân secrete. Nu se știe cum s-au împărțit voturile în CCR.  Judecătorii numiți de PSD, UDMR și Iohannis au lovit în Fritz În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Ar fi votat în favoarea prevederii  Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga - toți trei numiți la CCR la propunerea PSD - Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, propusă la CCR de fostul președintel Klaus Iohannis.  Dacă legea va fi promulgată, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președintele USR, își va pierde mandatul de edil al acestui oraș.  Legea integrităţii, care este jalon PNRR, a fost contestată atât de un grup de senatori USR şi PNL, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan. Preşedintele Nicuşor Dan a criticat, în sesizarea trimisă pe masa judecătorilor constituţionali, claritatea normativă şi legalitatea sancţiunii cu privire la sintagma "persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", regăsită în textul legii care a ajuns la promulgare."Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la 'soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi', sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv - durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei. Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive. Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul", se evidenţiază în sesizare.

CCR a blocat, cu majoritate de voturi, publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici
Birchall reamintește că, în 2019, Savonea venea împreună cu Iordache la întâlniri cu Dăncilă
Politică

Birchall reamintește că, în 2019, Savonea venea împreună cu Iordache la întâlniri cu Dăncilă

Fostul ministru al Justiției Ana Birchall reamintește, pe Facebook, că, în 2019, Lia Savonea, pe atunci președintele CSM, „era, de mânuță cu Florin Iordache, la întâlniri de taină, clandestine, cu dna Viorica Dăncilă, atunci PM-ul României”. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră De altfel, Savonea nu a negat discuțiile cu Dăncilă, dar a evitat să precizeze rolul lui Florin Iordache. „În cursul anului 2019, în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi în exercitarea prerogativelor legale de reprezentare instituţională, am participat, la sediul Guvernului României, la întâlniri instituţionale în scopul promovării unor interese punctuale ale sistemului judiciar...Prin urmare, orice speculaţie vizând motivul şi contextul prezenţei mele la sediul Guvernului nu are nicio bază factuală”, a recunoscut Savonea. Azi, Birchall reamintește de situația din 2019, în contextul în care Lia Savonea cere demisia Siminei Tănăsescu, șefa CCR, fiindcă s-a întâlnit cu premierul Bolojan.  Birchall a fost ministru al Justiției în cabinetul Dăncilă, iar PSD a vrut să o dea afară datorită opoziției ei la proiectele acestui partid, dar nu a reușit.  Savonea încasa diurnă deși locuia lângă București „În 2019, în calitate de președintă a CSM, d-na Lia Savonea era, de mânuță cu Florin Iordache, la întâlniri de taină, clandestine, cu dna Viorica Dăncilă, atunci PM-ul României, disperată ( sau disperați) că nu reușeau să o numească pe Adina Florea șefă la SIIJ ( secția specială “Nufărul” creată special pentru a îngropa dosarele de corupție și a îi albi pe corupți) pentru că de 8 ori am avut curajul blocând această mizerie în plenul CSM cu votul meu de ministru al justiție (...) Oare vor cu tot dinadinsul să o demită pe Simina Tănăsescu din CCR și, astfel, să îl ducă pe Florin Iordache judecător la CCR și astfel să îi îndeplinească este visul lui Iordache?! Apropos, poate PNL, USR ( cei cu voturile cărora a ajuns în 2020 Florin Iordache Președintele Consiliului Legislativ, cu rang de ministru) inițiază procedura de revocare a dlui Florin Iordache! Hai, curaj!   Da, CCR trebuie reformată și da, Simina Tănăsescu a greșit că nu a ieșit cu clarificări din primul moment. La fel este greșită și tăcerea de până acum a lui Ilie Bolojan dar, repet, agenda întâlnirii dintre cei doi a fost strict administrativă, exact cum am și anticipat în prima mea postare de acum câteva zile, confirmată aseară de CCR!   Textul din iunie 2020.   Rog share, să se știe adevărul!   “Doamna Savonea, aveți curajul, cu demisia dvs. semnată, să mă contraziceți că nu ați avut întâlniri cu Dăncilă împreună cu Iordache!??   Doamna Savonea a simțit nevoia să facă câteva precizări într-o manieră manipulativă deși, în calitate de judecător, ar trebui să știe și să respecte adevărul și realitatea, în integralitatea sa! Dacă am fi într-o sală de judecată, cu siguranță s-ar constata că a alterat și falsificat probele! Să le luăm pe rând:   1. Doamna Savonea susține că „în cursul anului 2019, în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi în exercitarea prerogativelor legale de reprezentare instituţională, am participat, la sediul Guvernului României, la întâlniri instituţionale în scopul promovării unor interese punctuale ale sistemului judiciar...Prin urmare, orice speculaţie vizând motivul şi contextul prezenţei mele la sediul Guvernului nu are nicio bază factuală."   În primul rând, eu nu am făcut nicio speculație privind subiectului întâlnirilor... astfel că, din start, „apărarea” sa are serioase vicii ( de adevăr.. sic!), ci am relatat, factual, unde și cu cine am zărit-o prima dată pe doamna Savonea! Ceea ce omite strategic doamna Savonea este să spună negru pe alb dacă în acea zi, când am întâlnit-o în antecamera biroului doamnei Dăncilă, era sau nu cu Iordache de mânuță!? Doamna Savonea, smecherește ( văd că este o practică în ultima vreme), spune că a mers la întâlniri cu „alţi reprezentanţi ai unor instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti şi ale asociaţiilor profesionale." Eu nu despre aceste întâlniri fac vorbire ci despre acele întâlniri la ceas de seară! În ce categorie, din cele enumerate de dvs., se încadrează domnul Iordache, doamna Savonea!?? Și dacă totusi doamna Savonea nu își mai aduce aminte de întâlnirea cu Iordache poate confirmă doamna Dăncilă și astfel îi reamintește și doamnei Savonea că tot este doamna Dăncilă la ceas de „amintiri din guvernare"! Doamna Dăncila sigur nu are cum să uite, nu?   2. În ceea ce privește „precizarea" doamnei Savonea privind stabilirea ședințelor de plen este absolut ridicolă în condițiile în care la baza afirmațiilor mele sunt scrisorile trimise instituțional susținute și de nenumărate apeluri publice prin care solicitam exact acest lucru: stabilirea unei zile și ore fixe astfel încât să pot să particip la ședintele plenului CSM în calitate de membru de drept și astfel să pot să îmi exercit dreptul de vot! Mai jos gasiti exemple de astfel de scrisori trimise institutional! Este de remarcat data, aratand astfel practica doamnei Savonea!   Zău că este chiar rușinică doamna Savonea să prezentați public, folosind inclusiv site-ul CSM, dovezi trunchiate care, dacă am fi într-o sală de judecată, ar atrage răspunderea dvs. profesională pentru că "ați fi pronunțat o sentință" care nu are nicio legătură cu realitatea și adevărul... ori, din onoare și respect, totuși ar trebui să aveți respect pentru roba de magistrat!   Așa cum ar fi trebuit să aveți respect pentru instituția CSM și să vă fi dat demisia în secunda 2 când s-a constatat, printr-o decizie a unei instituții importante din statul român, că nu ați făcut nimic altceva decât m-ați hărțuit printr-un conflict interinstituțional imaginat, rezultat exclusiv din frustrările personale cauzate de insuccesul de a impune o anumită conducere la SIIJ!   Dar ce vorbesc eu de onoare la un magistrat care, timp de peste o lună, nu a mai programat ședintele de plen ale CSM ( deși sigur erau probleme importante pentru sistemul judiciar) de frică să nu fie revocată din funcție, în schimb, accepta să încaseze diurna lunară ( destul de substanțială) deși locuiește la câțiva km de locul de muncă sau care este preocupată să secretizeze declarația de avere proprie și a soțului!??”, a scris Birchall. 

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”
Politică

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, azi, la Oradea, că s-a întâlnit cu șefa CCR, Simina Tănăsescu, pentru „a rezolva probleme”, nu pentru a decide dosare. Azi, controversata șefă a ÎCCJ, Lia Savonea, i-a sugerat Siminei Tănăsescu să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan: „Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, a afirmat un comunicat al ICCJ. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Însă Bolojan a respins speculațiile despre discuțiile cu Tănăsescu. „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar” „De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un astfel de caz, în care se aplică această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, ai, în mod evident, întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și companiilor, pentru a rezolva probleme”, a spus premierul, la Oradea, potrivit publicației Bihoreanul.  „Atunci când eram primar al Oradiei și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină proiectul în CTE-ul interministerial. Cineva trebuia să rezolve problemele privind racordurile la utilități, astfel încât să se poată lucra în paralel. Sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a continuat prim-ministrul. „Atunci când eram președinte al Consiliului Județean, am avut din nou întâlniri pentru a rezolva probleme. Îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu și am avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Parchetului. Am identificat un teren și l-am pus la dispoziția lor pentru a-și construi sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri, iar mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a încheiat Bolojan.  Premierul este la Oradea, la inaugurarea pasajelor subteran și suprateran de pe Calea Aradului. Într-un comunicat transmis duminică seara, CCR a explicat că funcția de președinte al Curții presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. În același comunicat, Simina Tănăsescu a reafirmat „ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”.  

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan
Politică

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan

Controversata Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), îi cere Siminei Tănăsescu, președintele CCR, să își asume „consecințele necesare” după întâlnirea de acum câteva zile cu Ilie Bolojan. Duminică, într-un gest fără precedent, toți președinții curților de apel și ai tribunalelor au cerut explicații cu privire la discuțiile Bolojan-Tănăsescu. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Înalta Curte respinge explicațiile oferite deja de Tănăsescu și de CCR În această dimineață, un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, semnat de „Biroul de Informare şi Relații Publice”, afirmă: „O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.  „Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere. Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător. Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție. Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil. O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”
Politică

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”

Într-un gest fără precedent, președinții tribunalelor și ai Curților de Apel au cerut clarificări cu privire la întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. Citește și: FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș Ieri, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, a afirmat că această întâlnire este o non-știre: „O întâlnire între două persoane care conduc instituții publice este ceva normal în lumea civilizată. Doar în România e asemenea știre poate crea suspiciuni. Culmea, cei mai suspicioși sunt cei care țin justiția în genunchi”.  Printre cei care cer explicații cu privire la întâlnirea Bolojan-Tănăsescu este Dana Gârbovan, acum șefa Curții de Apel Cluj, care a fost propusă de PSD ministru al Justiției, dar președintele Iohannis a refuzat propunerea. Acum, Gârbovan vrea să ajungă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Un alt semnatar este controversata Liana Arsene, de la Curtea de Apel București.  „Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice...” „Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena- Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale». Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual. Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, se arată în scrisoarea președinților Curților de Apel.  „Președinții tribunalelor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate. Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept”, afirmă președinții tribunalelor. 

FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș
Politică

FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș

Alianța pentru Unirea Românilor a publicat, în această duminică, imagini ale lui Călin Georgescu și a soției sale la o biserică. În postare nu se precizează unde s-a aflat Georgescu, dar este vorba de Mănăstirea Brâncoveni din județul Olt.  Citește și: Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM Georgescu le-a transmis românilor, sâmbătă, pe rețelele sociale, un mesaj cu ocazia sărbătoririi Adormirii Maicii Domnului și a Sfinților Martiri Brâncoveni. Acesta a făcut referire și la ziua de 16 august, când Biserica Ortodoxă Română îi cinstește pe Sfinții Martiri Brâncoveni. „Duminică, 16 august, îi cinstim pe Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache și – de anul acesta – pe Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu”, a scris Georgescu pe Facebook. Bodygurazii lui Georgescu vs dispozitivul lui Nicușor Dan  Însă fostul candidat la președinție se folosește de acest moment pentru a face băi de mulțime înconjurat de un număr foarte mare de gărzi de corp, cel puțin 12. Nu este clar cine plătește acest dispozitiv de securitate, care se deplasează cu Georgescu la fiecare apariție publică.  Imaginile contrastează puternic cu cele ale președintelui Nicușor Dan. Sâmbătă, acesta s-a aflat cu familia la o biserică de lângă Făgăraș, iar în imagini se pot distinge 2-3 persoane din dispozitivul de securitate. Duminică, el a fost filmat în timp ce ieșea dintr-un bloc, cu partenera sa și cei doi copii, iar în dispozitivul de pază apar trei persoane, care încearcă să păstreze distanța și să acționeze discret.  În noiembrie 2024, la primul tur al alegerilor prezidențiale care au fost anulate, Călin Georgescu a apărut la secția de votare cu un singur bodyguard, identificat ulterior ca fiind un fost membru al Legiunii Străine. Pe 8 decembrie 2024, când a a mers „să voteze” la o secție din Mogoșoaia (lângă București) – deși alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională – el era însoțit de cel puțin patru bărbați bine antrenați. Coordonatorul echipei de pază a lui Călin Georgescu se numește Marin Burcea, fost trăgător de elită şi caporal în Legiunea Franceză, potrivit informațiilor obținute de RISE Project. Promovat de televiziunile din România cu porecla „lunetistul”, Burcea, 30 de ani, este din Constanța. A început să apară în presa mondenă după ce s-a cuplat cu Tania Budi, fosta vedetă TV, și s-a lansat în afaceri cu o agenție de modeling. Burcea a făcut parte din echipe de comando în Guiana Franceză, Brazilia și Mali. Din informațiile noastre, el a participat și la taberele paramilitare organizate de Eugen Sechila, lider al mișcării neo-legionare din România și un apropiat al familiei Georgescu.  La 1 decembrie 2025, la Alba Iulia, presa consemna prezența a 15 agenți de pază în jurul lui Georgescu. Ei ar fi fost plătiți lunar cu circa 3.000 de euro.   

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR
Politică

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR

Unul dintre fondatorii AUR, Marius Lulea, considerat multă vreme strategul formațiunii, cere cititorilor săi de pe Facebook să-i spună dacă au primit vreun euro din PNRR. El sugerează că, de fapt, banii au fost delapidați. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor „Să-mi scrie un român care a primit vreun euro din PNRR, că se tot spune că pierdem banii, pe care tot ei îi delapidează”, a scris el. Postarea sa a strâns peste 12.000 de like-uri și 2.600 de redistribuiri. „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”, cred suveraniștii  Însă unii comentatori îi spun că ei au primit bani din PNRR. „Eu am accesat 60.000 din PNRR euro pentru dotarea laboratorului de informatica de la liceul Shakespeare din Timișoara”, îi scrie Adrian Stângă, care a predat matematică la acest liceu.  „Eu am primit bani din PNRR .... cand merg din Iasi la Bucuresti din Adjud acuma si din septembrie de la Bacau merg constant pe autostrada pana la Bucuresti ... fara E 85 ( drumul mortii ). Asa ca fiecare roman care merge pe A7 a primit bani din PNRR si multe alte investitii facute cu acei bani”, arată și Ionel Daneș.  Însă mulți suveraniști par să fi înțeles ce așteaptă Lulea și au răspuns pe măsură: „Cred că acești bani merg direct în conturile din Moldova și Ucraina ! Noi doar ne vindem țara pentru acest PNNR !” „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”  „Toti bani dati de UE ROMANIEI SUNT IMPRUMUTURI CU DOBÂNDĂ DE 7% CEA MAI MARE DN LUME” - mesaj la care Lulea a dat like!  „PNNR , "împrumut pentru furat" , toți primarii lăudau în canpanie !” (sic!)  „România pierdută! Hai să ajungem la fund, poate poate ne vom trezii!”    Marius Lulea s-a certat cu George Simion și, deși susține că a rămas membru al AUR, nu mai deține funcții de conducere. Acum câteva luni, Lulea spunea despre liderul AUR: „Copil răsfățat, care consideră că totul i se cuvine!”.  În februarie 2026, el afirma că România nu are nevoie de banii UE pentru Apărare. „România nu are nevoie de bani de înarmare, nu avem niciun motiv să ne înarmăm, nu avem niciun motiv să ajungem într-un conflict. Uneori este mai bine să cedezi temporar decât să intri într-un război pe care nu îl poți câștiga sau care se poate întinde pe termen foarte lung, pentru că distrugerile materiale și umane, care apar într-un război atât de crunt cum este cel din Ucraina, nu se pot reface nici în cateva generații”, declara ex-liderul AUR.   

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM
Politică

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM

„Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre”, scrie, pe Facebook, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. „Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi”, arată el.  Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Pe de altă parte, el apreciază că „cea mai buna știre din aceasta săptămână” este decizia procurorilor din Oradea de a aplica hotărârea CJUE Lin II, continuând urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris.  „Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian” „Procurorii din Oradea au decis sa aplice hotărârea CJUE Lin II si sa continue urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris. Prin urmare, colegii mei au decis sa aplice un standard european intr-un dosar de evaziune fiscala cu un prejudiciu major si sa încerce recuperarea prejudiciului si tragerea la răspundere penala a autorului.   Aceasta mi se pare cea mai buna știre din aceasta săptămână.   Din pacate este singura.   Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre.   O intalnire intre doua persoane care conduc instituții publice este ceva normal in lumea civilizata. Doar in Romania e asemenea știre poate crea suspiciuni.   Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi.   O știre adevărată ar fi fost daca Parchetul General ar fi dispus o evaluare la nivel național pentru a stabili care dosare se afla in situatia de a continua urmărirea penală conform hotărârii LIN II si pentru care dosare se va formula cale de atac extraordinară.   In schimb, este creata o noua portiță de salvare a infractorilor.   Se pare ca organul de politie judiciara care constata săvârșirea unei infractiuni nu poate sa înceapă urmărirea penală in cauza pentru ca ar fi martor. Adica ar exista incompatibilitate intre calitatea de martor si calitatea de organ de cercetare penală. Întrebarea logica este de ce? Care este motivul pentru care un lucrător de politie judiciara nu ar putea pune cătușele unui infractor prins in flagrant? Ar trebui sa cheme un alt echipaj care nu a văzut flagrantul, căruia sa îi povestească ce s-a întâmplat si care sa ia masuri de reținere impotriva suspectului.   Cred ca devenim ridicoli.   Iar peste toate aceste procese cognitive se ridica numărul urias de morți din accidente rutiere produse saptamana asta.   Poate pare sa nu aibă vreo legătură cu ce am scris mai sus dar eu cred ca are.   Ne-am obișnuit cu răul. Nu il mai conștientizăm. Il consideram ceva ce face parte din viata noastră. Cand auzim ca s-a produs o nenorocire ne bucuram ca nu am fost noi victimele. Accidentele se produc pentru ca mulți nu doresc sa mai respecte nici o regula. Se considera îndreptățiti sa trateze strada ca pe o junglă. Ce are in cap o persoana care nu are permis si care, urcandu-se la volan produce un accident cu cinci victime? Se gândește la pericolul pe care il reprezinta pentru societate? Il interesează?   Daca o astfel de persoană este surprinsa in trafic de un echipaj de politie anterior producerii accidentului dar calitatea de martor a polițistului il impiedica sa ia masuri impotriva faptuitorului iar la puțin timp produce un accident cu cinci victime, va răspunde completul de judecată care a stabilit ca politistul martor nu poate sa fie si organ de cercetare penală?   Cam asa este si cu marii corupti si marii evazionisti. Nimeni nu pare interesat sa acționeze de urgenta pentru a mai salva dosarele in care se aplica hotărârea LIN II.   Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian in vreme ce noi plătim taxe record.   Nimeni nu mai pare interesat sa redea autoritatea statului si sa reinstituie legi serioase de combatere a corupției si a jafului din banul public.   Iar cetățeanul posesor de mașină, neavând posibilitatea de a se îmbogăți precum politicienii si acoliții lor, rămâne doar cu posibilitatea de a actiona accelerația”, a scris Claudiu Sandu.     

Ponta îl laudă pe Ceaușescu și spune că trebuia să dăm centrala nucleară Cernavodă unei companii a Chinei comuniste
Politică

Ponta îl laudă pe Ceaușescu și spune că trebuia să dăm centrala nucleară Cernavodă unei companii a Chinei comuniste

Într-o intervenție la o emisiune Gândul - site-ul deținut de Radu Budeanu, care controlează și G4Media - fostul premier Victor Ponta l-a lăudat pe Nicolae Ceaușescu fiindcă a construit centrala nucleară de la Cernavodă și a spus că aceasta trebuia dezvoltată cu ajutorul unei companii a Chinei comuniste. Ponta a încercat să critice actuala putere pentru situația din Energie. Citește și: România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au Victor Ponta s-a căsătorit cu Daciana Sârbu - de care a divorțat - la ambasada României la Beijing, în semn de admirație față de regimul din China comunistă.  Și Dăncilă a încercat să dea energia nucleară Chinei comuniste „Grupurile 1 și 2 le-a pornit Ceaușescu, ăla rău pe care îl înjurăm. Mă rog, al doilea l-am inaugurat după ce l-am împușcat pe Ceaușescu, dar el a venit cu ideea. Grupurile 3 și 4 le-am semnat eu în 2014 cu singurii care puteau să le facă, care aveau și banii și tehnologie, așa-numiții chinezi”, a spus fostul premier, citat de Mediafax. El a susținut că proiectele energetice majore au fost întârziate din considerente ideologice, făcând referire în special la decizia României de a renunța la parteneriatul cu China pentru extinderea centralei nucleare. „Din 2016, cu Guvernul lui Cioloș, până azi inclusiv, orice fel de inițiativă de dezvoltare economică în România a fost blocată pe niște criterii ideologice. Nu facem cu China. Bine, mă, dar cu cine facem?”, a spus Ponta. În realitate, guvernul Dăncilă a negociat puternic preluarea centralei de la Cernavodă de o companie din China comunistă, dar discuțiile au fost rupte în 2020.  În decembrie 2018, prim-ministrul PSD Viorica Dăncilă a decis să grăbească negocierile cu China pentru implementarea Proiectului Unitățile 3 şi 4 CNE Cernavodă (IGA) și înființarea Grupului de lucru care să fie responsabil de negocierea proiectului de Acord interguvernamental România-Republica Populară Chineză. În luna mai 2019, Guvernul Dăncilă a semnat un memorandum pentru preluarea de către China a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, un acord preliminar de investiții cu corporaţia generală nucleară chineză CGN. Documentul semnat între România și China prevedea ca în termen de 60 de zile lucrătoare să se înfiinţeze o companie de proiect pentru construirea a două noi blocuri energetice, fiecare cu o capacitate de 700 MW. Aceasta va fi deținută în proporţie 51% de chinezi, iar restul, de 49%, va fi al companiei româneşti Nuclearelectrica, care administrează centrala. Tot în mai 2019, secretarul american al Energiei, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanță de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”. Acordul cu China a fost oprit abia în mai 2020. 

Grindeanu a mințit acuzând ONG-urile de mediu că blochează devoltarea Centralei Nucleare Cernavodă
Politică

Grindeanu a mințit acuzând ONG-urile de mediu că blochează devoltarea Centralei Nucleare Cernavodă

Două cunoscute ONG-uri de mediu, Greenpeace România și WWF România, arată că președintele PSD, Sorin Grindeanu, a mințit când le-a acuzat că ar fi blocat proiectul de amenajare a Brațului Bala. Proiectul era necesar ca să aducă mai multă apă pe Dunărea Veche, la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Centrala este acum oprită pentru că debitul Dunării este foarte mic.  Citește și: România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au Grindeanu încearcă să abată atenția de la acuzațiile lui Buzoianu, că nu a făcut nimic „Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu atât de dragi doamnei Buzoianu. În 5 septembrie 2024, adică acum doi ani, se publica în Monitorul Oficial o hotărâre care aproba efectuarea acestor lucrări. Aveam un miliard de euro din fonduri europene alocaţi pentru asta. Imediat, dar imediat după publicare, au început şicanele. Au existat două ONG-uri. Unul dintre ele, Greenpeace şi celălalt World Wide Fund for Nature care au denunţat acest proiect în instanţă şi au depus simultan plângeri la Comisia Europeană", a declarat Sorin Grindeanu. Dar Greenpeace și WWF for Nature spun că afirmația este falsă. „Domnul Grindeanu inventează vinovați. A spus că Greenpeace și WWF au blocat lucrările pe Brațul Bala, dar nici noi și nici ei nu am acționat în instanță sau n-am făcut vreo sesizare la Comisia Europeană”, a declarat, pentru Presshub, Mihai Matache, de la Greenpeace.  „Greenpeace România nu are nicio legătură cu blocarea sau contestarea proiectului de pe brațul Bala. Nu am acționat în instanță, nu am depus sesizări la Comisia Europeană și nu am fost parte din vreo consultare referitoare la acest proiect. Acuzațiile care atribuie ONG-urilor de mediu vina pentru oprirea sau întârzierea acestor lucrări sunt nefondate și reprezintă o dezinformare. Solicităm decidenților politici să își asume managementul, de multe ori defectuos, al proiectelor de infrastructură și să nu mai caute vinovați imaginari în rândul societății civile”, a mai spus reprezentantul Greenpeace.  Și WWF România a infirmat acuzațiile lui Sorin Grindeanu: „Nu am acționat în instanta, am contribuit constructiv la toate întâlnirile organizate de AFDJ și Ministerul Transporturilor”, a spus directoarea WWF România, Orieta Hulea.  Președintele PSD a susținut că acel proiect ar fi fost blocat fiindcă distruge habitatul sturionilor. „Pe motiv că, ce credeţi de data asta, se distruge habitatul sturionilor. Deci nu a mai fost cu carasul auriu, nu a mai fost cu urşii între Margina şi Holdea la celebra bucată, nu a mai fost cu gândacul, nu a fost cu liliacul de lângă Deva, a fost cu sturionul de data asta, cu cele două ONG-uri", a afirmat Grindeanu, fost ministru al Transporturilor.   Ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, afirma că situaţia centralei de la Cernavodă, care a fost oprită joi dimineaţă, din cauză că nu mai există suficientă apă pentru răcirea reactoarelor, reprezintă "eşecul din ultimii 2-3 ani de zile de la Ministerul Transporturilor, în care nu s-a făcut o lucrare esenţială pe termen lung, care ar trebui să rezolve problema".

Spionii germani vor putea declansa acțiuni de sabotaj sau măsuri ofensive în mediul cibernetic
Politică

Spionii germani vor putea declansa acțiuni de sabotaj sau măsuri ofensive în mediul cibernetic

În Germania, serviciul de informații externe, BND, și Oficiul pentru Securitate Internă, BfV, ar urma să aibă dreptul de a efectua operațiuni ofensive, în loc să se limiteze în mare parte la culegerea și analiza informațiilor. Miercuri, cabinetul de la Berlin a decis să propună modificarea legislației care reglementează aceste servicii de informații, dar ea va trebui aprobată de Parlament.  Citește și: Polițistul Dințoi, clientul PSD, conduce lupta anti-fraudă a Guvernului de pe vremea lui Dăncilă Bugetul spionilor germani, majorat Obiectivul reformei este acela de a conferi serviciilor secrete competențe semnificativ mai ample, având în vedere amenințarea hibridă tot mai mare venită din partea Moscovei. „Trebuie să demonstrăm că suntem capabili să întreprindem acțiuni foarte similare, astfel încât și cealaltă parte să simtă durerea”, a declarat anterior Martin Jäger, președintele Serviciului Federal de Informații (BND). Până în prezent, serviciile germane aveau dreptul, în esență, să colecteze informații, iar în viitor vor primi și „competențe limitate de intervenție”, așa cum se menționează în proiectul de lege de peste 700 de pagini. „Printre noile competențe se numără faptul că serviciul de informații externe nu numai că poate pirata sisteme informatice străine, ci are dreptul să redirecționeze date pentru a respinge un atac cibernetic. În viitor vor fi permise „hackback-urile”, adică paralizarea sistemului atacator – de exemplu, o acțiune de sabotaj împotriva unei fabrici rusești de drone. De asemenea, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, serviciul de informații intern, se va concentra în viitor mai mult pe urmărirea activă și combaterea spionilor și a teroriștilor. Conform proiectului de lege, Oficiul pentru Protecția Constituției va avea dreptul să pătrundă în secret în computerele și telefoanele mobile ale persoanelor vizate și nu doar să citească conversațiile din chat-uri, ci, în anumite circumstanțe, să examineze în detaliu dispozitivele. Angajații Oficiului Federal responsabil cu contraspionajul și cu activitățile de informații pe teritoriul național ar putea, de asemenea, să pătrundă într-o locuință pentru a înlocui componentele explozive cu pulbere inofensivă”, explică Der Spiegel.  „Suntem ținta zilnică a activităților de spionaj, sabotaj, atacuri cibernetice și acțiuni sub acoperire din partea unor puteri străine, menite să destabilizeze Germania, să aducă prejudicii țării noastre și să provoace schimbări politice și sociale în țara noastră.  Misiunea noastră este să adaptăm în permanență mandatul de protecție al statului la aceste noi scenarii de amenințare”, a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, în fața jurnaliștilor, după ședința de guvern de la Berlin. Reforma serviciilor de informații din Germania ar permite autorităților să răspundă în mod activ la amenințări hibride, precum incidentul cu drona de la Leipzig. Măsurile ar putea varia de la demascarea persoanelor implicate sau distrugerea bunurilor acestora până la sabotarea explozibililor înainte de un atac sau furnizarea de informații false adversarilor după acesta, conform propunerii de reformă. Orice răspuns ar trebui să fie direct legat de incidentul inițial și nu ar putea pune în pericol viața sau integritatea fizică a persoanelor. Conform propunerii de reformă, BND va fi supusă, de asemenea, unor restricții mai puține în materie de protecție a datelor, ceea ce îi va permite să utilizeze pe scară mai largă instrumente precum inteligența artificială și recunoașterea facială, precum și să stocheze datele pe perioade mai lungi de timp. De asemenea, agenția urmează să beneficieze de o finanțare mai mare în următorii ani. Guvernul condus de Merz a majorat bugetul agenției cu aproximativ 26%, ajungând la 1,51 miliarde de euro în acest an.

Rezultate neobișnuit de bune la absorbția Fondurilor de coeziune 2021-2027: locul II în UE, după Polonia
Politică

Rezultate neobișnuit de bune la absorbția Fondurilor de coeziune 2021-2027: locul II în UE, după Polonia

România a atras, până acum, 10,7 miliarde euro din cele 30,9 miliarde euro alocate de Uniunea Europeană în cadrul „programelor 2021-2027 finanțate în cadrul Politicii de Coeziune”, arată o notă de informare a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Dragoș Pîslaru (PNL).  Citește și: Polițistul Dințoi, clientul PSD, conduce lupta anti-fraudă a Guvernului de pe vremea lui Dăncilă Nota punctează faptul că România este beneficiar net al fondurilor UE, din 2007 până acum.  România, locul II în UE, după Polonia Potrivit acestei note, „România se clasează pe locul al doilea între cele 27 state membre, în ceea ce privește sumele totale transferate de CE (sume absolute), după Polonia, care a primit în total 21,1 miliarde euro, fiind urmată de Italia cu 8,8 miliarde euro, Cehia cu 7,5 miliarde euro și Spania cu 6,7 miliarde euro”. În ceea ce privește raportul dintre sumele totale primite și alocarea UE, România se clasează pe locul 8 între statele membre. „Până la finalul anului 2026, se estimează că rata absorbției va depăși 40%.    În timpul guvernării Bolojan, absorbția totală s-a triplat, de la 3,28 miliarde euro (10,58%), la 10,73 miliarde euro (34,6%). Suma totală nerambursabilă primită de la CE din Poltica de Coeziune, în timpul guvernării Bolojan, este de 7,45 miliarde euro (...) România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanțarea totală primită de la Comisia Europeană, ulterior aderării la Uniunea Europeană (2007-2026), fiind de aprox. 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul UE, respectiv 116,1 miliarde euro, față de 37,8 miliarde euro”, se arată în document.  În cadrul fondurilor de coeziune 2021-2027, plățile efectuate către beneficiari totalizează aprox. 11,7 miliarde euro, din care aproximativ 10,5 miliarde euro reprezintă contribuție UE (33,9% din alocarea UE).  O anexă la notă arată că cea mai slabă rată de absorbție efectivă este la Programul Sănătate, doar 7,95%. Aproape la fel de rea este situația la Programul Digitalizare, cu rată de absorbție efectivă de 8,41%. pentru comparație, absorbția efectivă la Programul Transporturi este de 48,36%, iar la „Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă” este 34,44%. „Dezvoltare Durabilă” presupune „modernizarea economiei și protecția mediului prin investiții în energie verde, eficiență energetică, economia circulară, managementul apei și al deșeurilor”, iar „Tranziție justă” înseamnă sprijinirea zonelor puternic afectate de renunțarea la cărbune sau la industriile poluante (cum este județul Gorj), prin crearea de locuri de muncă sigure și reconversie economică. Însă, tot azi, Guvernul are pe ordinea de zi o notă privind cererea de plată numărul 5, unde situația este mult mai complicată.  De exemplu: „Adoptarea la nivel național, prin traducerea în limba română a 5 standarde referitoare la hidrogen, de către ASRO (Asociația de Standardizare din România): Ministerul Energiei estimează ca termen pentru finalizarea traducerii și transmiterea pachetului de 5 standarde către Ministerul Energiei data de 25.08.2026, iar recepționarea acestora la nivelul ministerului este estimată a avea loc cel târziu la data de 28.08.2026. În absența, cel puțin, a drafturilor documentelor menționate mai sus, agreate la nivel de ministru/Guvern, nu poate fi asumată responsabilitatea depunerii cererii de plată”.   

Polițistul Dințoi, clientul PSD, conduce lupta anti-fraudă a Guvernului de pe vremea lui Dăncilă
Politică

Polițistul Dințoi, clientul PSD, conduce lupta anti-fraudă a Guvernului de pe vremea lui Dăncilă

Departamentul pentru Lupta Antifraudă, din cadrul Guvernului României, este condus, din noiembrie 2019, de către polițistul Bogdan Dințoi, cu legături, prin fratele său, cu fostul ministru PSD Rovana Plumb. Dințoi a fost numit în funcție de fostul premier PSD Viorica Dăncilă și reconfirmat pentru un mandat de încă cinci ani de Marcel Ciolacu. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu a dus Aeroportul Craiova la pierderi imense, deși este subvenționat de CJ Polițistul Dințoi, șef peste 90 de bugetari despre care nu se știe prea clar cu ce se ocupă Departamentul - care, teoretic, ar trebui să se lupte cu fraudele cu fonduri europene - avea, în 2025, 90 de angajați, salariile acestora însumând aproape 17 milioane de lei. Ultimul raport al Departamentului nu prezintă nici un caz concret de depistare a vreunei fraude cu fonduri europene și ar fi depistat suspiciuni de fraudă de 53 de milioane lei (circa 10 milioane euro). În schimb, documentul este încărcat de informații despre participarea angajaților DLAF la seminarii, webinarii și schimburi de experiență, inclusiv în Muntenegru, în mai, înainte de începerea sezonului de concedii la mare.  Pentru comparație, Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, avea la finalul anului 2025 un total de 535 de anchete active în România, cu un prejudiciu estimat la peste 6 miliarde de euro, potrivit raportului anual prezentat luni de instituție. În noiembrie 2019, când Dințoi a ajuns șef la DLAF, jurnalistul Petru Zoltan, acum la DeFapt.ro, scria: „Omul de casă al Rovanei Plumb, Bogdan Ionuț Dințoi, a fost uns pe funcția de șef al Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF) de Viorica Dăncilă, chiar în ultima ei zi de premier (...) Ce îl recomandă pe Dințoi pentru această funcție? Răspunsul este simplu: fratele său, Roberto Marian Dințoi, un fost ziarist din Vâlcea implicat în afaceri cu fiul Rovanei Plumb, Andrei Plumb. Mai mult, surse din cadrul PSD susțin că Roberto Dințoi ar fi finul Rovanei Plumb (...) Fratele lui Roberto Dințoi, Bogdan Ionuț Dințoi, era în 2009 angajat al Poliției Râmnicu Vâlcea. Doi ani mai târziu îl regăsim ca ofițer în cadrul Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Vâlcea. După alți doi ani, pe 14 august 2012, a fost detașat pe funcția de director în cadrul Ministerului Mediului, funcție primită de la Rovana Plumb, care în aceea perioadă preluase funcția de ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice. În martie 2014, a fost retrogradat pe funcția de șef serviciu la Mediu, dar câteva zile mai târziu a fost numit consilier principal la Serviciu Corp Control al Ministerului Mediului. Din 2015 a revenit în sânul poliției, mai exact la fostul loc de muncă de la Crimă Organizată. Nu a stat mult acolo pentru că Rovana Plumb l-a luat cu ea la Ministerul Muncii. De acolo l-a dus la Ministerul Fondurilor Europene”.  În 2021, Puterea arăta: „DLAF, condus de omul Rovanei Plumb, nu se deranjează pentru jaful fondurilor europene de la AFIR”. 

Romsilva recunoaște că oferă sindicatului nu doar mașini, ci și „spații adecvate”
Politică

Romsilva recunoaște că oferă sindicatului nu doar mașini, ci și „spații adecvate”

Romsilva a trimis un drept la replică, după ce ministrul Diana Buzoianu a arătat că regie oferă mașini Federației Sindicale Silva când organizează proteste. Însă din documentul trimis de Romsilva reiese că regia oferă sindicatului nu doar mașini, ci și spații gratuite în sediile regiei. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu a dus Aeroportul Craiova la pierderi imense, deși este subvenționat de CJ „Romsilva a negociat și a trecut în noul Contract Colectiv de Muncă că va asigura mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, adică inclusiv la proteste”, a scris ministrul Mediului, Diana Buzoianu.  Romsilva arată că e vorba de mai mult. Romsilva promite că, oferind mașini și sedii gratuite, asigură și independența sindicatului „Articolul la care face referire ministrul mediului, apelor și pădurilor, 22 (b), prevede «punerea de la dispoziție a unui spațiu adecvat, în limita posibilităților de care dispune unitatea sau subunitatea, garantându-se independența acestuia; asigurarea, în limita posibilităților, a unor mijloace de transport pentru organizarea de acțiuni sindicale.» Menționăm că acțiunile sindicale nu se rezumă doar la organizarea de proteste, Federația Sindicatelor din Silvicultură «Silva» organizând numeroase manifestări profesionale, sociale, educative, sportive sau culturale, iar articolul 22 (b) prevede susținerea acestor acțiuni, în limita posibilităților”, ne transmite Biroul de presă al Romsilva.  „Precizăm că pentru organizarea de evenimente majore, care implică participarea a numeroși membri de sindicat, Federația Sindicatelor din Silvicultură ”Silva” închiriază mijloace de transport de la firme autorizate pentru transportul participanților.  În aceste condiții, interpretarea forțată, potrivit căreia prevederea respectivă ar presupune punerea la dispoziție de către Romsilva a mijloacelor de transport pentru organizarea protestelor nu este susținută nici de formularea articolului invocat, nici de modul în care acesta este aplicat în practică. De altfel, în privința unui ”blocaj” în reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, precizăm că Romsilva și-a îndeplinit obligațiile legale și a transmis, în termenele prevăzute, cele două metodologii necesare procesului de reorganizare, însă aceste documente nu au fost aprobate prin ordin al ministrului în termenele legale, situație care a generat un blocaj obiectiv în operaționalizarea noilor structuri organizatorice și în inițierea procedurilor de concurs pentru funcțiile de conducere”, mai arată Romsilva.  „O poveste tare de tot: tocmai am descoperit cum Romsilva s-a obligat să asigure mașini din cadrul instituției pentru protestele organizate de Federația sindicală Silva (...) Romsilva a negociat și a trecut în noul Contract Colectiv de Muncă că va asigura mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, adică inclusiv la proteste. Asta era important pentru ei: atunci când Federația Silva protestează contra reformei din Romsilva, de exemplu, să o facă pe mașinile plătite de Romsilva.   Fiecare zi în minister îmi demonstrează că trebuie reformată Romsilva”, a scris Buzoianu pe Facebook.    În august 2025, ea arăta: „Am aflat întâmplător că şoferul care lucra pentru ministru, pentru mine în această speţă, era de fapt angajat la Romsilva, maşina era a Romsilva, toate sumele erau plătite de Romsilva. Şi am întrebat: adică nu există niciun contract de detaşare, de ceva care să-l aducă pe acest om la minister, pentru că dacă el lucrează pentru ministru, el, în mod evident, trebuie să fie plătit de la minister, maşina trebuie plătită de minister, carburantul trebuie să fie plătit de minister.   Răspunsul primit şi aflat este că, de fapt, de mai bine de zece ani de zile Romsilva plăteşte acest tribut, nu ştiu cum să-i spun, Ministerului Mediului, în care trimite şi maşină şi şofer, plăteşte în fiecare lună. Am rămas, cumva, surprinsă. (…) Deci de când Romsilva a venit la Ministerul Mediului înţeleg că această practică a fost constantă, şi anume că Romsilva a plătit şoferul şi maşina ministrului”. 

Cei mai mulți politicieni și demnitari refuză să-și publice declarațiile de avere, indiferent de partid
Politică

Cei mai mulți politicieni și demnitari refuză să-și publice declarațiile de avere, indiferent de partid

Transparența averilor politicienilor a devenit o temă sensibilă după decizia Curții Constituționale din mai 2025, care a blocat publicarea online a declarațiilor de avere în forma vechii legislații. Obligația de depunere nu a dispărut, iar documentele pot fi verificate în continuare de Agenția Națională de Integritate, însă accesul publicului a fost limitat. Șefii PNL ai Iașiului, tăcere totală În acest context, Ziarul de Iași a verificat dacă aleșii locali și parlamentarii ieșeni își publică voluntar declarațiile actualizate. Demersul a vizat inițial conducerea Primăriei Iași și a Consiliului Județean Iași. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu a dus Aeroportul Craiova la pierderi imense, deși este subvenționat de CJ După articolul publicat pe 7 august, viceprimarul Daniel Juravle și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe 2026. Primarul Mihai Chirica, viceprimarul Magdalena Roxana Necula, președintele CJ Iași Costel Alexe și vicepreședinții Marius Dangă și Sorin Afloarei nu aveau, la momentul verificării, declarații actualizate publicate voluntar. Suveraniștii AUR, SOS și POT - lipsă de transparență Verificarea a continuat cu reprezentanții AUR, SOS România și POT din Iași. Marius Ostaficiuc, consilier județean AUR, a declarat că este „pentru transparență totală”, însă cea mai recentă declarație disponibilă era din 2024. Deputata SOS România Simona-Elena Macovei Ilie a afirmat că „nu are nimic de ascuns”, dar documentul accesibil era din ianuarie 2025. Senatorul SOS Dumitru Manea a susținut publicarea voluntară, dar ca opțiune personală, nu obligație. Deputata POT Ancuța-Florina Irimia a transmis că va cere Camerei Deputaților publicarea declarațiilor actualizate. În schimb, Vasile Pușcașu și Ciprian Paraschiv, ambii AUR, nu au răspuns întrebărilor. Ultimele declarații disponibile pentru aceștia sunt din 2024 și indică proprietăți, venituri, împrumuturi sau datorii declarate anterior, dar nu situația actualizată pentru 2026. Situația arată că, după decizia CCR, transparența averilor depinde tot mai mult de voința politicienilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră