Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu
Serviciile secrete italiene explică, în raportul anual prezentat marți, războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu: „Analiza continuă prin aprofundarea a trei obiective politice legate de amenințarea hibridă rusă
prin studierea unor parametri critici. O examinare specifică este dedicată alegerilor prezidențiale din România, anulate de Curtea Constituțională a României din cauza interferenței străine în procesul electoral”, se arată în document.
Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ
Guvernul italian este condus de Giorgia Meloni, al cărei partid face parte din aceeași grupare politică cu AUR, condus de George Simion.
Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României
„Obiective politice legate de amenințarea hibridă (dezinformare, interferență electorală):
- creșterea dezinteresului popular față de instituțiile democratice
- reducerea sprijinului politic și militar pentru Ucraina
- obstacol în calea aderării la UE pentru alte țări din sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice”, explică analiza autorităților de la Roma.
În ceea ce privește susținerea acordată lui Georgescu cu ajutorul TikTok și Telegram, documentul arată că au fost create 25.000 de conturi pe platforma TikTok, cu scopul de a-l susține pe Călin Georgescu. Aceste conturi au apărut cu doar două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor. Între 2016 și momentul alegerilor, existaseră doar 797 de conturi pro-Georgescu, cu o activitate nesemnificativă.
La activitatea de pe TikTok s-a adăugat un canal de Telegram, scopul fiind „crearea, diseminarea și promovarea conținutului de propagandă politică, inclusiv prin influenceri și rețele de
conturi neautentice”.
Costurile acestor promovări în online: 381.000 de dolari, doar după 24 octombrie.
Serviciile secrete italiene mai arată că România a fost ținta unor atacuri cibernetice de amploare în timpul procesului electoral: 85.000 de atacuri până la data de 25 noiembrie, provenind din 33 de țări. Scopul acestor atacuri a fost exploatarea vulnerabilităților sistemelor informatice care sprijineau procesul electoral.
