marți 07 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

Consolidarea flancului estic al NATO trimite "un semnal foarte clar Moscovei", afirmă premierul leton

Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei. Premierul leton Krišjānis Kariņš a salutat deciziile luate de liderii NATO la Madrid de a consolida prezența pe flancul estic al alianței, numindu-le "un semnal foarte, foarte clar pentru Moscova". Într-un interviu acordat miercuri postului CNN, liderul statului baltic a remarcat că "într-un anumit sens, tot ceea ce am susținut a fost auzit în mod clar", afirmând că schimbarea de postură este "o schimbare de la o apărare de tip "tripwire" la o apărare în față". Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei "Până acum, mulți lideri NATO au repetat și repetat că NATO va apăra și va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO", a declarat Kariņš. "Acum … există acțiune în spatele acestor cuvinte". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kariņš a declarat că ar dori ca sprijinul pentru Ucraina să se miște și mai repede, deoarece "cu cât mai repede noi, cei din NATO, putem furniza arme, muniții și instruire, cu atât mai repede se va încheia războiul". "Cred că se va ajunge la o soluție diplomatică odată ce Rusia își va da seama că pierde sau a pierdut războiul și atunci Rusia va veni la masă", a spus el, potrivit CNN. Vorbind miercuri la summitul NATO de la Madrid, președintele Joe Biden a declarat că Statele Unite vor stabili un sediu permanent pentru Corpul 5 al armatei în Polonia și vor spori desfășurările prin rotație în statele baltice. Letonia este unul dintre statele baltice și are granițe terestre atât cu Rusia, cât și cu Belarus.

Consolidarea flancului estic al NATO trimite "un semnal foarte clar Moscovei", afirmă premierul leton
Armata rusă anunță că părăsește Insula Șerpilor în urma bombardamentelor neîncetate lansate de forțele ucrainene
Internațional

Armata rusă anunță că părăsește Insula Șerpilor în urma bombardamentelor neîncetate lansate de forțele ucrainene

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor. Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP. Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor "La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici", a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. "KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă", a scris Iermak pe Twitter.

Zece rachete rusești au lovit "ținte civile" în Nikolaev, afirmă Zelenski
Internațional

Zece rachete rusești au lovit "ținte civile" în Nikolaev, afirmă Zelenski

Bombardamente brutale la Nikolaev. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că zece rachete rusești au lovit miercuri "ținte civile" în orașul Nikolaev din sudul țării, provocând moartea a cel puțin cinci persoane. Atacul "dovedește pentru absolut toată lumea din lume că presiunea asupra Rusiei nu este suficientă", a declarat Zelenski în discursul său nocturn. Bombardamente brutale la Nikolaev "Au fost, de asemenea, lovituri la Ochakiv, Dnipro, bombardamente rusești în regiunea Harkov, regiunea Sumî, Donbas". Zelenski a mai spus că situația din Lysychansk, Avdiivka și comunitățile din direcția Bakhmut "rămâne extrem de brutală, foarte dificilă". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Facem tot ce putem pentru a dota armata noastră cu sisteme moderne de artilerie pentru a răspunde corespunzător ocupanților", a spus el. Primarul din Nikolaev , Oleksandr Sienkevych, a declarat miercuri că au fost "doar 18 zile" de la începutul invaziei în care orașul din sudul Ucrainei nu a fost atacat cu rachete sau obuze cu dispersie, potrivit CNN. Peste 114 locuitori au murit din cauza atacurilor rusești în acest timp, a spus el. Nu era clar dacă acest număr includea toate victimele citate de Zelenski mai târziu în aceeași zi.

Norvegia intenționează să blocheze mărfurile rusești către Svalbard, după amenințările Kremlinului
Internațional

Norvegia intenționează să blocheze mărfurile rusești către Svalbard, după amenințările Kremlinului

Încă un blocaj pentru mărfurile rusești. Norvegia a dat asigurări miercuri că are dreptul să blocheze intrarea pe teritoriul său a unor mărfuri destinate ruşilor din arhipelagul arctic norvegian Svalbard, după ameninţări cu represalii din partea Moscovei. Oslo "nu încearcă să pună obstacole" în aprovizionarea unei comunităţi de mineri ruşi instalaţi în aceste vaste insule norvegiene din apropierea Polului Nord, a asigurat ministrul afacerilor externe Anniken Huitfeldt într-o declaraţie pentru France Presse, după acuzaţii de "acţiune neprietenoasă" din partea diplomaţiei ruse. Încă un blocaj pentru mărfurile rusești "Norvegia nu încalcă Tratatul Svalbard-ului" (sau Spitzbergen n.r.), care guvernează de un secol, cu reguli specifice, acest teritoriu cu doar 3.000 de locuitori pierdut la graniţele Arcticii. Încărcătura ce a stârnit puternice proteste ruseşti "a fost blocată pe baza sancţiunilor" impuse de Oslo în urma invaziei Ucrainei, "care interzic intrarea companiilor ruseşti de transport de marfă pe teritoriul norvegian", a subliniat ministrul. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc În acest episod de tensiune din Arctica, Moscova acuză Norvegia că a blocat 20 de tone de mărfuri la punctul de trecere a frontierei terestre Storskog, care urmau să fie încărcate pentru Svalbard la bordul unei nave în portul norvegian Tromso. Dar nimic nu împiedică partea rusă să folosească alte rute directe, de exemplu maritime, pentru a-şi aproviziona comunitatea de mineri instalată în orăşelul minier Barentsburg, a subliniat Huitfeldt. De altfel, situaţia este normală în acest orăşel unde funcţionează cea mai nordică mină de cărbune din lume. "Rezidenţii au acces la alimente şi medicamente", potrivit Oslo. După ce l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri norvegian la Moscova , Rusia a cerut miercuri Norvegiei să rezolve această problemă "cât mai curând posibil", evocând "măsuri de represalii". Svalbard este guvernat de un tratat atipic, încheiat în 1920 la Paris, potrivit Agerpres. Tratatul recunoaşte suveranitatea Norvegiei, dar garantează şi cetăţenilor statelor semnatare, astăzi 46 inclusiv Rusia, libertatea de a exploata acolo resurse naturale "pe picior de egalitate perfectă". În această calitate, de decenii, Rusia - URSS înaintea ei - extrage cărbune pe aceste terenuri, în cele mai nordice locuri locuite de pe planetă.

Marea Britanie anunță că va crește masiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina
Internațional

Marea Britanie anunță că va crește masiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina

Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului. Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone, relatează AFP. Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului Aceste noi fonduri vor creşte ajutorul militar britanic pentru Kiev la 2,3 miliarde de lire sterline, a precizat Downing Street, într-un comunicat, calificând această creştere importantă o "nouă fază" a sprijinului occidental care urmează să permită armatei ucrainene să lanseze contraofensive. "În timp ce Putin nu reuşeşte să realizeze câştigurile pe care le plănuise şi la care sperase şi că inutilitatea acestui război devine evidentă pentru toţi, atacurile sale împotriva poporului ucrainean sunt din ce în ce mai barbare", a declarat premierul britanic Boris Johnson, potrivit comunicatului. NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Armele, echipamentele şi pregătirea furnizate de Marea Britanie transformă apărarea Ucrainei împotriva acestui atac. Şi vom continua să sprijinim cu fermitate poporul ucrainean pentru a ne asigura că Putin eşuează în Ucraina", a adăugat el. În detaliu, ajutorul suplimentar oferit include "sisteme sofisticate de apărare antiaeriană, dispozitive aeriene fără pilot, echipamente electronice inovatoare şi mii de echipamente vitale pentru soldaţii ucraineni", a precizat guvernul. Londra consideră acest ajutor "un prim pas" care permite Ucrainei să treacă de la "apărare curajoasă" împotriva invaziei ruse la "operaţiuni ofensive" pentru a recâştiga teren, potrivit Agerpres. Regatul Unit a fost una dintre primele ţări care a furnizat Kievului arme letale, în special peste 5.000 de rachete antitanc, şi a consolidat considerabil sprijinul militar cu armament, dar şi pregătire pentru soldaţii ucraineni.

Liderul de la Kremlin denunță "ambițiile imperiale" ale NATO despre care spune că încearcă să-și afirme "hegemonia"
Internațional

Liderul de la Kremlin denunță "ambițiile imperiale" ale NATO despre care spune că încearcă să-și afirme "hegemonia"

Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat miercuri "ambiţiile imperiale" ale NATO, care încearcă, potrivit lui, să-şi afirme "hegemonia" prin conflictul ucrainean, relatează AFP. "Apelul către Ucraina de a continua luptele şi de a refuza negocierile nu face decât să confirme ipoteza noastră că Ucraina şi binele poporului ucrainean nu sunt obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile lor interese", a spus Putin, într-o conferinţă de presă la Aşgabad, capitala turkmenă. Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO "Ţările lidere din NATO doresc (...) să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale", a acuzat el. Alianţa Atlantică şi "înainte de toate Statele Unite au nevoie de mult timp să aibă un inamic extern în jurul căruia să-şi unească aliaţii", potrivit preşedintelui rus. "Iranul nu a fost bun pentru aceasta", a apreciat el. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Le-am dat această şansă, şansa de a reuni toată lumea în jurul lor", a afirmat Putin pe ton ironic. Rusia nu vede nicio problemă într-o eventuală aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, a dat asigurări Vladimir Putin. "Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda, aşa cum avem cu Ucraina'', a afirmat de asemenea Putin, aflat în vizită în capitala turkmenă. "Dacă Finlanda şi Suedia doresc aceasta, să adere. Este problema lor, pot adera la ce doresc", a spus el. În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Putin a respins responsabilitatea armatei ruse într-un atac care a ucis cel puţin 18 persoane, conform Kievului, într-un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Ucraina. "Armata noastră nu loveşte niciun loc de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile de a şti ce şi unde este", a adăugat preşedintele Putin, potrivit Agerpres. Atacul asupra centrului comercial din Kremenciuk a provocat cel puţin 18 morţi şi zeci de răniţi şi dispăruţi. Rusia neagă că a vizat o ţintă civilă, susţinând că a bombardat un depozit de arme.

NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată "cea mai semnificativă şi directă ameninţare" pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc
Internațional

NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată "cea mai semnificativă şi directă ameninţare" pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc

NATO trimite România în prima linie. Rusia reprezintă pentru Alianță "cea mai semnificativă şi directă ameninţare", în timp ce "politicile coercitive" ale Chinei reprezintă provocări pentru "interesele de securitate şi valorile" Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor care are loc la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP. NATO trimite România în prima linie Conform acestui nou concept strategic, valabil pentru următorii zece ani, NATO nu mai vede Rusia ca pe un partener strategic, dar Alianţa "nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare" pentru Rusia. Acest document, care nu a mai fost revizuit din 2010, include acum în premieră şi referiri la China, menţionând despre această ţară că foloseşte "o gamă largă de activităţi politice, economice şi militare" pentru a-şi proiecta puterea. "Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre", scrie NATO în acelaşi document în care critică şi "parteneriatul strategic" între Beijing şi Moscova împotriva "ordinii internaţionale". Creștere de șapte ori a prezenței militare active Liderii statelor NATO au mai aprobat la summit consolidarea prezenţei militare pe flancul estic, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi suplimentarea efectivelor Forţei de Răspuns a NATO de la 40.000 la 300.000 de militari. O dată cu conceptul strategic, liderii prezenţi au aprobat şi documentul denumit "Declaraţia de la Madrid". Ei au promis Ucrainei sprijin politic şi militar pe termen lung, inclusiv arme, muniţii şi instrucţie pentru armata ucraineană. Intervenind prin legătură video la acest summit, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut în special artilerie cu rază lungă de acţiune şi finanţare, susţinând că, pentru a rezista în faţa agresiunii ruse, armata ucraineană are nevoie de circa 5 miliarde de dolari pe lună. Noi trupe în România Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat că Statele Unite vor stabili în Polonia un cartier general permanent al Corpului 5 al armatei americane. În România îşi va avea baza o brigadă americană suplimentară compusă în total din 5.000 de persoane, vor exista de asemenea desfăşurări americane suplimentare în statele baltice. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de un magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Două escadrile suplimentare de avioane de luptă F-35 vor fi dislocate în Regatul Unit şi vor fi poziţionate capacităţi suplimentare de apărare aeriană în Germania şi Italia.

Boris Johnson face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. Replica lui Peskov: „Freud visa la un asemenea obiect de studiu”
Internațional

Boris Johnson face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. Replica lui Peskov: „Freud visa la un asemenea obiect de studiu”

Premierul britanic, Boris Johnson, face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. El a făcut aceste afirmații după reuniunea G7, unde liderii reuniți au făcut glume pe seama liderului de la Kremlin, cunoscut pentru aparițiile sale la bustul gol, călare. Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina Johnson a declarat pentru postul de televiziune german ZDF: „Dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, macho - invazia şi violenţa în modul în care a făcut-o”. „Dacă vreţi un exemplu de masculinitate toxică, asta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson, adăugând că „aveţi nevoie de mult mai multe femei în funcţii de conducere”. I'm half in support of Boris on this one. Putin's war in Ukraine as a demonstration of masculinity ✔️ But essentialising women's behaviour as peace-loving ❌ Women can also perform masculinity. #FemSecSt https://t.co/ZAmgus3bwX— Dr Jenny Mathers (@jgmaber) June 29, 2022 Şeful guvernului britanic a apreciat și că „toată lumea vrea ca războiul (din Ucraina) să se termine”, dar, pentru moment, „nu este posibil un acord. Putin nu face oferte de pace”. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum După declarațiile sale, a urmat replica Moscovei. Purtătorul de cuvânt al administrației de la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat, cu referire la Johnson, că „bătrânul Freud visa în timpul vieții sale la un asemenea obiect de studiu”.

Premierul Ungariei spune că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina
Internațional

Premierul Ungariei spune că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina

Ungaria se opune din nou. Premierul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat miercuri că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina, deoarece consideră că este vorba despre un conflict exclusiv între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia MTI. "Nu vom susţine nicio propunere care ar putea atrage NATO sau Ungaria în acest conflict, pentru că este un război ruso-ucrainean, iar NATO este o alianţă defensivă", a spus Orban, potrivit şefului său de presă, Bertalan Hevesi. Ungaria se opune din nou Agenţia EFE aminteşte că Orban a sosit marţi seară la Madrid pentru a participa la summitul NATO, unde va susţine eforturile pentru restabilirea păcii în Ucraina, potrivit lui Hevesi. "În locul unei escaladări a războiului, Ungaria sprijină eforturile în favoarea păcii", a declarat marţi seară şeful guvernului de la Budapesta după cina oferită de regii Spaniei şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniune. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hevesi a semnalat că soluţionarea conflictului presupune restabilirea rapidă a unui acord de încetare a focului şi începerea unor negocieri de pace, potrivit Agerpres. Răspunsul la invazia rusă în Ucraina este una dintre principalele teme pe care le vor aborda ţările membre ale alianţei la summitul de la Madrid.

Florin Cîțu demisionează de la șefia Senatului. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar
Internațional

Florin Cîțu demisionează de la șefia Senatului. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar

Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu Florin Cîţu a decis, miercuri, să demisioneze de la şefia Senatului, după ce grupul senatorilor PNL l-a informat că îi retrage sprijinul politic pentru această funcţie. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar. Cîțu a confirmat într-o declarație de presă că a demisionat de la șefia Senatului după ce colegii săi nu au fost de acord cu declarațiileprivind măsurile guvernamentale. Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu "Preşedintele partidului şi secretarul general mi-au cerut demisia, mi s-a spus că mi s-a retras sprijinul partidului, este o funcţie politică, binenţeles că în aceste condiţii, nu am vrut să îi pun în situaţia penibilă să voteze unii dintre ei împotriva conducerii partidului şi am decis, am luat această decizie personal, repet, pentru a nu crea probleme Partidului Naţional Liberal", a declarat Cîțu. El a precizat că întotdeauna l-a interesat imaginea PNL. "Pentru a nu-i face pe colegii mei, de a-i pune pe colegi în situaţia penibilă de a vota împotrivă", a adăugat el. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Cîţu a arătat că declaraţiile sale sunt aceleaşi de ani de zile, „împotriva unor măsuri care fac rău românilor”. "Binenţeles că acele măsuri vin de la PSD, asta este problema, dar sunt măsuri care eu consider că fac rău românilor, eu consider că PNL trebuie să stea aproape de antreprenori, de sectorul privat, iar măsurile care vin împotriva lor întotdeauna le-am considerat nocive". Cîțu va rămâne un simplu membru PNL Florin Cîțu afirmă că nu va pleca și din PNL, ci își va continua cariera politică. Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat, miercuri, după şedinţa grupului parlamentar PNL din Senat, că în urma unor discuţii, Florin Cîţu şi-a dat demisia de la şefia Senatului. El a precizat că discuţiile au vizat activitatea guvernamentală şi parlamentară, responsabilitatea PNL şi nevoia de coerenţă a măsurilor care trebuie luate, la nivelul Guvernului, şi în deplină concordanţă cu deciziile luate la nivelul coaliţie, potrivit Agerpres. "Ţinând cont de activitatea guvernamentală şi parlamentară, de responsabilitatea PNL şi de nevoia de coerenţă a măsurilor care trebuie luate, la nivelul Guvernului, şi în deplină concordanţă cu deciziile luate la nivelul coaliţiei, au avut loc discuţii, dezbateri şi în urma acestor discuţii, preşedintele Senatului, domnul senator Florin Cîţu şi-a anunţat demisia, urmând ca funcţia de preşedinte al Senatului, cu delegare de atribuţii, să fie exercitată de către doamna senator Alina Gorghiu", a spus Nicolae Ciucă, la finalul şedinţei grupului parlamentar PNL din Senat.

Iohannis dă de pământ cu Ciolacu privind impozitarea progresivă. "Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor"
Internațional

Iohannis dă de pământ cu Ciolacu privind impozitarea progresivă. "Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor"

Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că susţine cota unică şi propunerile Guvernului privind subvenţiile şi sprijinul pentru cetăţenii vulnerabili în privinţa preţului energiei, subliniind că nu sprijină "ieşirile populiste şi afirmaţiile de televizor" referitoare la modificările la Codul Fiscal propuse și susținute de liderul PSD, Marcel Ciolacu. Preşedintele Iohannis a fost întrebat când s-ar putea finaliza discuţiile din coaliţie pe modificările la Codul Fiscal şi ce susţinere există din partea sa. Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD "Din partea mea există susţinere pentru cota unică, există susţinere pentru Guvern, care poate să calculeze foarte bine până unde se poate întinde cu subvenţiile şi cu sprijinul pentru cetăţenii vulnerabili când vine vorba de preţul energiei. Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor, cum că se va face totul pentru ca întotdeauna să fie extraordinar, de grozav, de bine. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Situaţia nu se va ameliora peste noapte şi cred că abordarea Guvernului, care este una foarte sobră, serioasă şi bazată pe calcule pe buget, este una care va avea susţinerea mea şi am spus-o şi până acum, iar în ceea ce priveşte discuţia care acum cred că nu mai este chiar oportună despre tot felul de plafonări, taxe, impozite şi aşa mai departe legea spune că aceste chestiuni trebuie lămurite până pe 1 iulie pentru anul următor. În fapt, chestiunile s-au cam terminat şi ceea a anunţat premierul Ciucă şi ce a calculat Guvernul mi se pare şi posibil şi de bun simţ", a spus şeful statului, înaintea participării la summitul NATO de la Madrid, potrivit Agerpres. Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Iohannis: "NATO este garanţia securităţii noastre în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini"
Internațional

Iohannis: "NATO este garanţia securităţii noastre în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini"

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România are aşteptări "foarte concrete" de la Summitul NATO, indicând consolidarea semnificativă a Flancului estic, creşterea numărului de militari aliaţi, declararea Mării Negre ca zonă de interes strategic, Rusia să fie considerată ameninţare semnificativă a Alianţei, iar grupurile de luptă să devină brigăzi. Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO "NATO este garanţia securităţii noastre şi, în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini, ne dăm sema cât de importantă este umbrela NATO. Acest summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate", a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum "Am convenit alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare începând cu bugetul pe 2023, iar această alocare va continua cel puțin 10 ani. O parte din bani va merge către investiții în sectorul de apărare", a spus el, potrivit Agerpres. Preşedintele Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la Summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Autoritățile proruse instalate forțat în Herson pregătesc referendumul de anexare la Federația Rusă
Internațional

Autoritățile proruse instalate forțat în Herson pregătesc referendumul de anexare la Federația Rusă

Rușii vor anexa regiunea Herson. Autoritățile pro-ruse instalate în provincia ucraineană Herson, aflată sub ocupație militară rusă, au început pregătirile pentru organizarea unui referendum în vederea anexării acestei regiuni la Federația Rusă. Rușii vor anexa regiunea Herson „Ne pregătim pentru referendum, iar acesta va fi ținut. În mod suprinzător, regiunea Herson va lua o decizie de a se uni cu Rusia”, a declarat miercuri adjunctul șefului administrației militaro-civile din regiune, Kiril Stremusov. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hersonul a fost primul mare oraș ucrainean cucerit de trupele ruse, după invazia din 24 februarie 2022. La jumătatea lunii martie, ministerul rus al Apărării a anunțat că trupele Moscovei au preluat controlul complet al regiunii. O administrație militaro-civilă a fost instituită aici la finele lunii aprilie. Kremlinul speră să anexeze regiunea Herson din Estul Ucrainei la fel cum a facut cu Crimeea, a declarat marți un un oficial din Parlamentul de la Moscova, potrivit Reuters. „Integrarea regiunii Herson în Rusia va fi completă, așa cum s-a procedat și cu Crimeea”, declara, cu câteva săptămâni în urmă, Igor Kastiukevici, membru al Dumei de Stat, într-un raport realizat în urma unei vizite a adjunctului Administratiei prezidentiale ruse, Serghei Kirienko, în regiune.

Republica Moldova ia în calcul un nou val de refugiați din Ucraina pe măsură ce luptele se intensifică
Internațional

Republica Moldova ia în calcul un nou val de refugiați din Ucraina pe măsură ce luptele se intensifică

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați. Autorităţile Republicii Moldova iau în calcul înregistrarea unui nou val de refugiaţi după escaladarea conflictului în Ucraina, mai ales în regiunile Odessa şi Nicolaev. Se lucrează deja la un nou plan de acțiune pentru o intervenţie promptă în cazul unui flux crescut de refugiaţi ucraineni, anunță tvr.md. La centrul din sectorul Râşcani al Chișinăului sunt cazaţi 73 de refugiati. Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați „Sunt din oraşul Odessa, am doi copii cu mine. Deocamdată stăm aici, dar vrem să plecăm mai departe. Dacă vom reuşi, desigur că vom pleca. Nu pentru că aici e rău, aici e foarte bine. Aici este ca acasă, dar oricum vreau acasă, dar şi aici îmi place”. Autorităţile nu exclud un nou val de refugiaţi și se lucrează la suplimentarea locurilor de cazare. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Irina Certan, director, Centrul pentru refugiaţi, Râşcani: „Aici avem o cameră care este în proces de reparaţie, reparaţia este practic finisată. Capacitatea centrului este de 250-300 de persoane. Iată acum vedeţi, am amenajat spaţii suplimentare pentru o eventuală mărire a numărului refugiaţilor. Am deschis şi câteva încăperi tehnice la care se lucrează, facem reparaţie”. Potrivit autorităţilor, toate centrele pentru refugiaţi închise temporar sunt pregătite pentru a-şi relua activitatea, dar se caută personal suplimentar. Boris Gâlcă, şef Direcţia Sănătate, Primăria Chişinău: „Am activat planul de contingenţă. Am dat dispoziţie ca celelalte centre pentru plasament în care a fost sistată activitatea să fie pregătite, reevaluate, din punct de vedere a capacităţilor de plasament, cazare, asigurarea cu personal medical şi serviciile necesare”. Şi la nivel naţional se pune la punct un plan de intervenţie, potrivit Agerpres. Adrian Efros, şeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei: „La nivel naţional se elaborează planul de contingenţă care are în sine toate atribuţiile, de la toate ministerele, plus organizaţiile internaţionale care sunt prezente pe teritoriul Republicii Moldova pentru a face faţă şi a facilita accesul refugiaţilor pe teritoriul Republicii Moldova”. În Republica Moldova se află acum peste 73.000 de refugiaţi ucraineni, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt copii.

Revine obligativitatea purtării măștii în Europa după creșterea cazurilor de Covid-19
Internațional

Revine obligativitatea purtării măștii în Europa după creșterea cazurilor de Covid-19

Pandemia de Covid-19 revine în forță. Mai multe țări europene au decis să reimpună purtarea măștilor de protecție anticovid după ce cazurile de infectare cu varianta Omicron B.A5 au luat amploare. Pandemia de Covid-19 revine în forță Franţa le cere cetăţenilor explicit să poarte din nou masca de protecţie sanitară în spaţiile aglomerate, în contextul noului val de coronavirus. În acest moment, nu are grad obligatoriu, este doar o recomandare adresată celor care intră în spaţiile aglomerate. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Nu este singura ţară europeană care reintroduce măsurile de protecţie. În Portugalia, masca este obligatorie în toate mijloacele de transport în comun, după ce - la începtul acestei luni - s-au înregistrat 30.000 de infectări pe zi. În acest context, Italia a decis să menţină o măsură similară, dar nu impune purtarea măştii şi în avioane. În Spania, măştile sunt necesare în toate spaţiile sanitare, inclusiv în farmacii şi - evident -şi în mijloacele de transport în comun. Iar în Grecia, cine nu poartă mască în spaţiile aglomerate primeşte o amendă de 300 de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră