luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Liderul de la Kremlin denunță "ambițiile imperiale" ale NATO despre care spune că încearcă să-și afirme "hegemonia"

Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat miercuri "ambiţiile imperiale" ale NATO, care încearcă, potrivit lui, să-şi afirme "hegemonia" prin conflictul ucrainean, relatează AFP. "Apelul către Ucraina de a continua luptele şi de a refuza negocierile nu face decât să confirme ipoteza noastră că Ucraina şi binele poporului ucrainean nu sunt obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile lor interese", a spus Putin, într-o conferinţă de presă la Aşgabad, capitala turkmenă. Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO "Ţările lidere din NATO doresc (...) să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale", a acuzat el. Alianţa Atlantică şi "înainte de toate Statele Unite au nevoie de mult timp să aibă un inamic extern în jurul căruia să-şi unească aliaţii", potrivit preşedintelui rus. "Iranul nu a fost bun pentru aceasta", a apreciat el. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Le-am dat această şansă, şansa de a reuni toată lumea în jurul lor", a afirmat Putin pe ton ironic. Rusia nu vede nicio problemă într-o eventuală aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, a dat asigurări Vladimir Putin. "Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda, aşa cum avem cu Ucraina'', a afirmat de asemenea Putin, aflat în vizită în capitala turkmenă. "Dacă Finlanda şi Suedia doresc aceasta, să adere. Este problema lor, pot adera la ce doresc", a spus el. În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Putin a respins responsabilitatea armatei ruse într-un atac care a ucis cel puţin 18 persoane, conform Kievului, într-un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Ucraina. "Armata noastră nu loveşte niciun loc de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile de a şti ce şi unde este", a adăugat preşedintele Putin, potrivit Agerpres. Atacul asupra centrului comercial din Kremenciuk a provocat cel puţin 18 morţi şi zeci de răniţi şi dispăruţi. Rusia neagă că a vizat o ţintă civilă, susţinând că a bombardat un depozit de arme.

Liderul de la Kremlin denunță "ambițiile imperiale" ale NATO despre care spune că încearcă să-și afirme "hegemonia"
NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată "cea mai semnificativă şi directă ameninţare" pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc
Internațional

NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată "cea mai semnificativă şi directă ameninţare" pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc

NATO trimite România în prima linie. Rusia reprezintă pentru Alianță "cea mai semnificativă şi directă ameninţare", în timp ce "politicile coercitive" ale Chinei reprezintă provocări pentru "interesele de securitate şi valorile" Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor care are loc la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP. NATO trimite România în prima linie Conform acestui nou concept strategic, valabil pentru următorii zece ani, NATO nu mai vede Rusia ca pe un partener strategic, dar Alianţa "nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare" pentru Rusia. Acest document, care nu a mai fost revizuit din 2010, include acum în premieră şi referiri la China, menţionând despre această ţară că foloseşte "o gamă largă de activităţi politice, economice şi militare" pentru a-şi proiecta puterea. "Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre", scrie NATO în acelaşi document în care critică şi "parteneriatul strategic" între Beijing şi Moscova împotriva "ordinii internaţionale". Creștere de șapte ori a prezenței militare active Liderii statelor NATO au mai aprobat la summit consolidarea prezenţei militare pe flancul estic, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi suplimentarea efectivelor Forţei de Răspuns a NATO de la 40.000 la 300.000 de militari. O dată cu conceptul strategic, liderii prezenţi au aprobat şi documentul denumit "Declaraţia de la Madrid". Ei au promis Ucrainei sprijin politic şi militar pe termen lung, inclusiv arme, muniţii şi instrucţie pentru armata ucraineană. Intervenind prin legătură video la acest summit, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut în special artilerie cu rază lungă de acţiune şi finanţare, susţinând că, pentru a rezista în faţa agresiunii ruse, armata ucraineană are nevoie de circa 5 miliarde de dolari pe lună. Noi trupe în România Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat că Statele Unite vor stabili în Polonia un cartier general permanent al Corpului 5 al armatei americane. În România îşi va avea baza o brigadă americană suplimentară compusă în total din 5.000 de persoane, vor exista de asemenea desfăşurări americane suplimentare în statele baltice. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de un magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Două escadrile suplimentare de avioane de luptă F-35 vor fi dislocate în Regatul Unit şi vor fi poziţionate capacităţi suplimentare de apărare aeriană în Germania şi Italia.

Boris Johnson face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. Replica lui Peskov: „Freud visa la un asemenea obiect de studiu”
Internațional

Boris Johnson face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. Replica lui Peskov: „Freud visa la un asemenea obiect de studiu”

Premierul britanic, Boris Johnson, face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. El a făcut aceste afirmații după reuniunea G7, unde liderii reuniți au făcut glume pe seama liderului de la Kremlin, cunoscut pentru aparițiile sale la bustul gol, călare. Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina Johnson a declarat pentru postul de televiziune german ZDF: „Dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, macho - invazia şi violenţa în modul în care a făcut-o”. „Dacă vreţi un exemplu de masculinitate toxică, asta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson, adăugând că „aveţi nevoie de mult mai multe femei în funcţii de conducere”. I'm half in support of Boris on this one. Putin's war in Ukraine as a demonstration of masculinity ✔️ But essentialising women's behaviour as peace-loving ❌ Women can also perform masculinity. #FemSecSt https://t.co/ZAmgus3bwX— Dr Jenny Mathers (@jgmaber) June 29, 2022 Şeful guvernului britanic a apreciat și că „toată lumea vrea ca războiul (din Ucraina) să se termine”, dar, pentru moment, „nu este posibil un acord. Putin nu face oferte de pace”. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum După declarațiile sale, a urmat replica Moscovei. Purtătorul de cuvânt al administrației de la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat, cu referire la Johnson, că „bătrânul Freud visa în timpul vieții sale la un asemenea obiect de studiu”.

Premierul Ungariei spune că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina
Internațional

Premierul Ungariei spune că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina

Ungaria se opune din nou. Premierul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat miercuri că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina, deoarece consideră că este vorba despre un conflict exclusiv între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia MTI. "Nu vom susţine nicio propunere care ar putea atrage NATO sau Ungaria în acest conflict, pentru că este un război ruso-ucrainean, iar NATO este o alianţă defensivă", a spus Orban, potrivit şefului său de presă, Bertalan Hevesi. Ungaria se opune din nou Agenţia EFE aminteşte că Orban a sosit marţi seară la Madrid pentru a participa la summitul NATO, unde va susţine eforturile pentru restabilirea păcii în Ucraina, potrivit lui Hevesi. "În locul unei escaladări a războiului, Ungaria sprijină eforturile în favoarea păcii", a declarat marţi seară şeful guvernului de la Budapesta după cina oferită de regii Spaniei şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniune. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hevesi a semnalat că soluţionarea conflictului presupune restabilirea rapidă a unui acord de încetare a focului şi începerea unor negocieri de pace, potrivit Agerpres. Răspunsul la invazia rusă în Ucraina este una dintre principalele teme pe care le vor aborda ţările membre ale alianţei la summitul de la Madrid.

Florin Cîțu demisionează de la șefia Senatului. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar
Internațional

Florin Cîțu demisionează de la șefia Senatului. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar

Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu Florin Cîţu a decis, miercuri, să demisioneze de la şefia Senatului, după ce grupul senatorilor PNL l-a informat că îi retrage sprijinul politic pentru această funcţie. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar. Cîțu a confirmat într-o declarație de presă că a demisionat de la șefia Senatului după ce colegii săi nu au fost de acord cu declarațiileprivind măsurile guvernamentale. Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu "Preşedintele partidului şi secretarul general mi-au cerut demisia, mi s-a spus că mi s-a retras sprijinul partidului, este o funcţie politică, binenţeles că în aceste condiţii, nu am vrut să îi pun în situaţia penibilă să voteze unii dintre ei împotriva conducerii partidului şi am decis, am luat această decizie personal, repet, pentru a nu crea probleme Partidului Naţional Liberal", a declarat Cîțu. El a precizat că întotdeauna l-a interesat imaginea PNL. "Pentru a nu-i face pe colegii mei, de a-i pune pe colegi în situaţia penibilă de a vota împotrivă", a adăugat el. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Cîţu a arătat că declaraţiile sale sunt aceleaşi de ani de zile, „împotriva unor măsuri care fac rău românilor”. "Binenţeles că acele măsuri vin de la PSD, asta este problema, dar sunt măsuri care eu consider că fac rău românilor, eu consider că PNL trebuie să stea aproape de antreprenori, de sectorul privat, iar măsurile care vin împotriva lor întotdeauna le-am considerat nocive". Cîțu va rămâne un simplu membru PNL Florin Cîțu afirmă că nu va pleca și din PNL, ci își va continua cariera politică. Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat, miercuri, după şedinţa grupului parlamentar PNL din Senat, că în urma unor discuţii, Florin Cîţu şi-a dat demisia de la şefia Senatului. El a precizat că discuţiile au vizat activitatea guvernamentală şi parlamentară, responsabilitatea PNL şi nevoia de coerenţă a măsurilor care trebuie luate, la nivelul Guvernului, şi în deplină concordanţă cu deciziile luate la nivelul coaliţie, potrivit Agerpres. "Ţinând cont de activitatea guvernamentală şi parlamentară, de responsabilitatea PNL şi de nevoia de coerenţă a măsurilor care trebuie luate, la nivelul Guvernului, şi în deplină concordanţă cu deciziile luate la nivelul coaliţiei, au avut loc discuţii, dezbateri şi în urma acestor discuţii, preşedintele Senatului, domnul senator Florin Cîţu şi-a anunţat demisia, urmând ca funcţia de preşedinte al Senatului, cu delegare de atribuţii, să fie exercitată de către doamna senator Alina Gorghiu", a spus Nicolae Ciucă, la finalul şedinţei grupului parlamentar PNL din Senat.

Iohannis dă de pământ cu Ciolacu privind impozitarea progresivă. "Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor"
Internațional

Iohannis dă de pământ cu Ciolacu privind impozitarea progresivă. "Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor"

Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că susţine cota unică şi propunerile Guvernului privind subvenţiile şi sprijinul pentru cetăţenii vulnerabili în privinţa preţului energiei, subliniind că nu sprijină "ieşirile populiste şi afirmaţiile de televizor" referitoare la modificările la Codul Fiscal propuse și susținute de liderul PSD, Marcel Ciolacu. Preşedintele Iohannis a fost întrebat când s-ar putea finaliza discuţiile din coaliţie pe modificările la Codul Fiscal şi ce susţinere există din partea sa. Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD "Din partea mea există susţinere pentru cota unică, există susţinere pentru Guvern, care poate să calculeze foarte bine până unde se poate întinde cu subvenţiile şi cu sprijinul pentru cetăţenii vulnerabili când vine vorba de preţul energiei. Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor, cum că se va face totul pentru ca întotdeauna să fie extraordinar, de grozav, de bine. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Situaţia nu se va ameliora peste noapte şi cred că abordarea Guvernului, care este una foarte sobră, serioasă şi bazată pe calcule pe buget, este una care va avea susţinerea mea şi am spus-o şi până acum, iar în ceea ce priveşte discuţia care acum cred că nu mai este chiar oportună despre tot felul de plafonări, taxe, impozite şi aşa mai departe legea spune că aceste chestiuni trebuie lămurite până pe 1 iulie pentru anul următor. În fapt, chestiunile s-au cam terminat şi ceea a anunţat premierul Ciucă şi ce a calculat Guvernul mi se pare şi posibil şi de bun simţ", a spus şeful statului, înaintea participării la summitul NATO de la Madrid, potrivit Agerpres. Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Iohannis: "NATO este garanţia securităţii noastre în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini"
Internațional

Iohannis: "NATO este garanţia securităţii noastre în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini"

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România are aşteptări "foarte concrete" de la Summitul NATO, indicând consolidarea semnificativă a Flancului estic, creşterea numărului de militari aliaţi, declararea Mării Negre ca zonă de interes strategic, Rusia să fie considerată ameninţare semnificativă a Alianţei, iar grupurile de luptă să devină brigăzi. Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO "NATO este garanţia securităţii noastre şi, în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini, ne dăm sema cât de importantă este umbrela NATO. Acest summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate", a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum "Am convenit alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare începând cu bugetul pe 2023, iar această alocare va continua cel puțin 10 ani. O parte din bani va merge către investiții în sectorul de apărare", a spus el, potrivit Agerpres. Preşedintele Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la Summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Autoritățile proruse instalate forțat în Herson pregătesc referendumul de anexare la Federația Rusă
Internațional

Autoritățile proruse instalate forțat în Herson pregătesc referendumul de anexare la Federația Rusă

Rușii vor anexa regiunea Herson. Autoritățile pro-ruse instalate în provincia ucraineană Herson, aflată sub ocupație militară rusă, au început pregătirile pentru organizarea unui referendum în vederea anexării acestei regiuni la Federația Rusă. Rușii vor anexa regiunea Herson „Ne pregătim pentru referendum, iar acesta va fi ținut. În mod suprinzător, regiunea Herson va lua o decizie de a se uni cu Rusia”, a declarat miercuri adjunctul șefului administrației militaro-civile din regiune, Kiril Stremusov. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hersonul a fost primul mare oraș ucrainean cucerit de trupele ruse, după invazia din 24 februarie 2022. La jumătatea lunii martie, ministerul rus al Apărării a anunțat că trupele Moscovei au preluat controlul complet al regiunii. O administrație militaro-civilă a fost instituită aici la finele lunii aprilie. Kremlinul speră să anexeze regiunea Herson din Estul Ucrainei la fel cum a facut cu Crimeea, a declarat marți un un oficial din Parlamentul de la Moscova, potrivit Reuters. „Integrarea regiunii Herson în Rusia va fi completă, așa cum s-a procedat și cu Crimeea”, declara, cu câteva săptămâni în urmă, Igor Kastiukevici, membru al Dumei de Stat, într-un raport realizat în urma unei vizite a adjunctului Administratiei prezidentiale ruse, Serghei Kirienko, în regiune.

Republica Moldova ia în calcul un nou val de refugiați din Ucraina pe măsură ce luptele se intensifică
Internațional

Republica Moldova ia în calcul un nou val de refugiați din Ucraina pe măsură ce luptele se intensifică

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați. Autorităţile Republicii Moldova iau în calcul înregistrarea unui nou val de refugiaţi după escaladarea conflictului în Ucraina, mai ales în regiunile Odessa şi Nicolaev. Se lucrează deja la un nou plan de acțiune pentru o intervenţie promptă în cazul unui flux crescut de refugiaţi ucraineni, anunță tvr.md. La centrul din sectorul Râşcani al Chișinăului sunt cazaţi 73 de refugiati. Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați „Sunt din oraşul Odessa, am doi copii cu mine. Deocamdată stăm aici, dar vrem să plecăm mai departe. Dacă vom reuşi, desigur că vom pleca. Nu pentru că aici e rău, aici e foarte bine. Aici este ca acasă, dar oricum vreau acasă, dar şi aici îmi place”. Autorităţile nu exclud un nou val de refugiaţi și se lucrează la suplimentarea locurilor de cazare. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Irina Certan, director, Centrul pentru refugiaţi, Râşcani: „Aici avem o cameră care este în proces de reparaţie, reparaţia este practic finisată. Capacitatea centrului este de 250-300 de persoane. Iată acum vedeţi, am amenajat spaţii suplimentare pentru o eventuală mărire a numărului refugiaţilor. Am deschis şi câteva încăperi tehnice la care se lucrează, facem reparaţie”. Potrivit autorităţilor, toate centrele pentru refugiaţi închise temporar sunt pregătite pentru a-şi relua activitatea, dar se caută personal suplimentar. Boris Gâlcă, şef Direcţia Sănătate, Primăria Chişinău: „Am activat planul de contingenţă. Am dat dispoziţie ca celelalte centre pentru plasament în care a fost sistată activitatea să fie pregătite, reevaluate, din punct de vedere a capacităţilor de plasament, cazare, asigurarea cu personal medical şi serviciile necesare”. Şi la nivel naţional se pune la punct un plan de intervenţie, potrivit Agerpres. Adrian Efros, şeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei: „La nivel naţional se elaborează planul de contingenţă care are în sine toate atribuţiile, de la toate ministerele, plus organizaţiile internaţionale care sunt prezente pe teritoriul Republicii Moldova pentru a face faţă şi a facilita accesul refugiaţilor pe teritoriul Republicii Moldova”. În Republica Moldova se află acum peste 73.000 de refugiaţi ucraineni, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt copii.

Revine obligativitatea purtării măștii în Europa după creșterea cazurilor de Covid-19
Internațional

Revine obligativitatea purtării măștii în Europa după creșterea cazurilor de Covid-19

Pandemia de Covid-19 revine în forță. Mai multe țări europene au decis să reimpună purtarea măștilor de protecție anticovid după ce cazurile de infectare cu varianta Omicron B.A5 au luat amploare. Pandemia de Covid-19 revine în forță Franţa le cere cetăţenilor explicit să poarte din nou masca de protecţie sanitară în spaţiile aglomerate, în contextul noului val de coronavirus. În acest moment, nu are grad obligatoriu, este doar o recomandare adresată celor care intră în spaţiile aglomerate. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Nu este singura ţară europeană care reintroduce măsurile de protecţie. În Portugalia, masca este obligatorie în toate mijloacele de transport în comun, după ce - la începtul acestei luni - s-au înregistrat 30.000 de infectări pe zi. În acest context, Italia a decis să menţină o măsură similară, dar nu impune purtarea măştii şi în avioane. În Spania, măştile sunt necesare în toate spaţiile sanitare, inclusiv în farmacii şi - evident -şi în mijloacele de transport în comun. Iar în Grecia, cine nu poartă mască în spaţiile aglomerate primeşte o amendă de 300 de euro.

Klaus Iohannis va participa la summitul NATO de la Madrid
Internațional

Klaus Iohannis va participa la summitul NATO de la Madrid

Iohannis, la summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis participă, miercuri şi joi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei, programul Summitului fiind unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic şi activităţi cu o încărcătură simbolică şi practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, miercuri, şeful statului va lua parte la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, având ca teme de discuţie războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecinţele acestuia şi continuarea asistenţei acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni şi preşedintele Ucrainei prin sistem de videoconferinţă. Iohannis, la summitul NATO În cadrul reuniunii vor fi abordate Noul Concept Strategic şi noile măsuri privind descurajarea şi apărarea. "Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face faţă provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO şi statele Aliate", precizează sursa citată. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea şefilor de stat şi de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeaşi viziune, provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli. Joi, preşedintele României va lua parte la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud. Rusia, principala amenințare la adresa NATO În cadrul Summitului, preşedintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situaţiei actuale de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca ameninţare principală la adresa NATO, precum şi menţionarea, pentru prima dată, a importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Preşedintele României va sublinia, în cadrul discuţiilor, importanţa fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situaţiei de securitate regionale actuale. Totodată, şeful statului va accentua contribuţia semnificativă a ţării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar şi în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum şi susţinerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova şi Georgia. De asemenea, va evidenţia necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeaşi viziune. Preşedintele Klaus Iohannis va reitera, şi în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a "Uşilor Deschise", inclusiv pentru aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. În intervenţiile sale, preşedintele României va evidenţia şi importanţa consolidării rezilienţei şi a răspunsului la ameninţările cibernetice şi hibride, precum şi a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianţei la provocările viitorului. Summitul Alianţei Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizaţiei din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie şi 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. În cadrul Summitului se vor adopta documente de referinţă, precum Noul Concept Strategic - document programatic care va stabili priorităţile NATO pentru cel puţin următoarea decadă şi care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declaraţia politică a Summitului, dar şi alte decizii privind consolidarea şi eficientizarea posturii de descurajare şi apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acţiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianţei faţă de provocările tehnologiilor emergente şi disruptive dezvoltate de actori statali şi non-statali.

Statele UE au aprobat sfârșitul motoarelor termice în 2035
Internațional

Statele UE au aprobat sfârșitul motoarelor termice în 2035

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035. Statele membre UE au aprobat în noaptea de marţi spre miercuri planul Comisiei Europene de a reduce la zero emisiile de CO2 la maşinile noi începând din 2035, impunând astfel motoare 100% electrice, informează AFP. Această propunere, anunţată de executivul european în iulie 2021, va însemna încetarea de facto a vânzărilor de vehicule pe benzină şi diesel în UE începând cu 2035. Măsura trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor climatice, în special neutralitatea carbonului până în 2050. Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035 La solicitarea câtorva ţări, printre care Germania şi Italia, cei 27 au convenit totuşi să ia în considerare o posibilă undă verde în viitor pentru tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile, dacă acestea fac posibilă atingerea obiectivului de eliminare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră la vehicule. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Miniştrii mediului din statele membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat, de asemenea, o prelungire cu cinci ani a scutirii de obligaţii în materie de CO2 acordate producătorilor de nişă sau celor care produc mai puţin de 10.000 de vehicule pe an, până la sfârşitul anului 2035. Această clauză, denumită uneori "amendamentul Ferrari", vizează în special mărcile de lux. Aceste măsuri urmează să fie acum negociate cu europarlamentarii care şi-au stabilit, de asemenea, luna aceasta poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene, potrivit Agerpres. "Aceasta constitue o mare provocare pentru industria noastră de automobile", a recunoscut ministrul francez pentru tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher, care a prezidat întâlnirea de marţi. Ea a spus însă că reprezintă o necesitate în faţa concurenţei din partea Chinei şi a SUA, care au pariat în mare măsură pe vehiculele electrice, văzute ca viitor al industriei de automobile. Aceste decizii vor "permite o tranziţie planificată şi însoţită", a adăugat ministrul.

Suedia și Finlanda au drum liber spre NATO. Turcia va sprijini aderarea celor două țări nordice, anunță președintele finlandez
Internațional

Suedia și Finlanda au drum liber spre NATO. Turcia va sprijini aderarea celor două țări nordice, anunță președintele finlandez

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO. Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a declarat marţi că Turcia a fost de acord să sprijine aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, în prima zi a summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters. Niinisto a precizat că decizia Turciei a survenit după ce liderii celor trei ţări au semnat un memorandum comun "pentru extinderea întregului lor sprijin împotriva ameninţărilor la adresa securităţii" fiecărui stat semnatar. Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO Acordul semnat în faţa camerelor de miniştrii de externe ai celor trei ţări "confirmă că Turcia va sprijini, la summitul din această săptămână, invitaţia adresată Finlandei şi Suediei de a adera la NATO", a afirmat într-un comunicat preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a obţinut "cooperare deplină" a Finlandei şi Suediei împotriva combatanţilor kurzi din PKK şi a aliaţilor acestora, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat, potrivit Agerpres. Turcia a fost de acord cu intrarea în NATO a celor două ţări nordice după mai bine de trei ore de discuţii, marţi, la Madrid, în marja summitului Alianţei Nord-Atlantice.

Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de un magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum
Internațional

Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de un magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum

Putin, criticat dur de un apropiat. Oligarhul rus Oleg Deripaska a calificat marţi drept "o eroare colosală" războiul din Ucraina, unde Rusia a lansat în februarie o amplă ofensivă, afirmaţii de o rară virulenţă din partea unui reprezentant al elitei ruse, informează AFP. Putin, criticat dur de un apropiat "Oare este în interesul Rusiei să distrugă Ucraina? Bineînţeles că nu, aceasta ar fi o eroare colosală", a spus Deripaska în cadrul unei rare conferinţe de presă susţinute la Moscova. Deripaska a repetat de mai multe ori această formulă de "eroare colosală" şi a calificat drept "război" situaţia din Ucraina, termen interzis în Rusia, unde autorităţile au impus utilizarea termenului de "operaţiune militară specială". Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Oligarhul, fondatorul gigantului rus al aluminiului Rusal, a apreciat de asemenea că nicio schimbare de regim politic nu ar fi de aşteptat în Rusia. "Nu există potenţial pentru o schimbare de regim", a declarat el, apreciind că "opoziţia s-a retras in viaţa ţării". Deripaska, la al doilea set de critici Oleg Deripaska, considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a mai făcut anterior apel la pace. La sfârşitul lui martie, el şi-a exprimat opinia că războiul din Ucraina este o "nebunie" care, din cauza poziţiei radicale a ambelor părţi, va dura mult timp şi va fi o ruşine pentru generaţii de acum înainte. Oligarhul rus, care este vizat de sancţiuni occidentale, avea în 2022, potrivit revistei Forbes, o avere de 1,7 miliarde de dolari, comparativ cu 3,8 miliarde anul precedent. Citește și: Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu Marţi, el a criticat şi răspunsul Moscovei la sancţiuni, deplângând faptul că autorităţile ruse nu au luat nici acum, "la 120 de zile de la începutul conflictului, deciziile care erau necesare" pentru a atenua impactul restricţiilor pentru economia rusă. Invazia, localizată acum în Donbas Sancţiunile "sunt desigur mai grele pentru Rusia" decât pentru Occident, "aceasta este evident", a apreciat el. Rusia a lansat o vastă ofensivă militară în Ucraina la 24 februarie pentru "demilitarizarea" şi "denazificarea" ţării vecine, acuzând-o de un pretins genocid împotriva populaţiei rusofone. Rezistenţa încrâncenată a forţelor ucrainene a forţat Rusia să-şi revizuiască ambiţiile (de a cuceri întreaga Ucraină) şi să se concentreze pe estul ţării. Luptele în Donbas sunt deosebit de înverşunate, iar trupele ruse avansează lent.

Fenomen îngrijorător. Peste 83 de milioane de europeni recunosc că au consumat droguri
Internațional

Fenomen îngrijorător. Peste 83 de milioane de europeni recunosc că au consumat droguri

Raport european privind consumul de droguri. Se estimează că 83,4 milioane de adulţi (15-64 de ani) din Uniunea Europeană, adică 29%, au consumat un drog ilegal (50,5 milioane de bărbaţi şi 33 de milioane de femei), iar cea mai consumată substanţă rămâne canabisul, 22 de milioane de adulţi europeni raportând acest consum, indică "Raportul european privind drogurile: tendinţe şi evoluţii", prezentat, marţi, la Palatul Parlamentului, la un eveniment organizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Raport european privind consumul de droguri Potrivit studiului prezentat online de Marica Ferri, şeful Departamentului Sănătate Publică - Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie EMCDDA, drogurile stimulante sunt a doua categorie raportată cel mai frecvent, estimându-se că, în ultimul an, 3,5 milioane de adulţi au consumat cocaină, 2,6 milioane - MDMA şi două milioane - amfetamine. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Aproximativ un milion de europeni au consumat heroină sau alt opioid ilegal în ultimul an, opioidele având în continuare cea mai mare pondere a efectelor nocive atribuite consumului ilicit de droguri, subliniază raportul. "Este important de reţinut că majoritatea persoanelor cu probleme legate de droguri vor consuma o serie de substanţe", concluzionează autorii raportului. Conform aceluiaşi studiu, globalizarea continuă să stimuleze inovarea în domeniul traficului şi al producţiei de droguri, iar războiul din Ucraina sporeşte incertitudinea situaţiei drogurilor în Europa, potrivit Agerpres. În România, se estimează că, în 2020, s-au înregistrat 1,0-1,7 cazuri la 1.000 de locuitori de consum de opioide de mare risc, fiind admise la tratament 838 de persoane.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră