luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Erdogan spune că vrea rezultate, nu vorbe din partea Suediei și Finlandei

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei. Președintele Tayyip Erdogan și-a menținut marți poziția fermă față de candidaturile Finlandei și Suediei la NATO, afirmând că Turcia dorește rezultate, nu cuvinte, pentru a răspunde preocupărilor sale, adăugând că va face presiuni și asupra președintelui american Joe Biden în ceea ce privește achiziția de avioane de luptă F-16, care este "în impas". Finlanda și Suedia au depus cereri de aderare la NATO în lumina invaziei Rusiei în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei din cauza a ceea ce aceasta consideră a fi sprijinul țărilor nordice pentru militanții pe care îi consideră teroriști și a embargourilor de arme impuse Ankarei. Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei Turcia a purtat discuții cu țările nordice și cu NATO pentru a răspunde preocupărilor sale și a transmis oficialilor finlandezi și suedezi cereri scrise. Turcia a declarat că răspunsurile nu au fost satisfăcătoare și că va bloca ofertele lor dacă nu sunt îndeplinite cererile sale. Înainte de a pleca la summitul NATO de la Madrid, unde se va întâlni cu liderii țărilor nordice și ai NATO pentru discuții privind candidaturile, Erdogan a declarat că cei doi candidați trebuie să ia în considerare preocupările Ankarei dacă doresc să fie aliați NATO. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Vom purta împreună aceste discuții în patru și vom vedea în ce punct au ajuns", a declarat Erdogan reporterilor la aeroport. "Nu vrem cuvinte seci, vrem rezultate. Ne-am săturat să dăm mingea pe la mijlocul terenului. Deocamdată, ei produc cuvinte", a spus el. Purtătorul de cuvânt și ministrul adjunct de externe al lui Erdogan s-au întâlnit luni la Bruxelles cu oficiali suedezi și finlandezi pentru consultări privind ofertele de aderare înainte de reuniunea cvadripartită de la summit. Oficiali turci și diplomați occidentali au declarat pentru Reuters că este puțin probabil ca la Madrid să se realizeze un progres. Turcia pune presiune pe SUA pentru avioanele F-16 Erdogan a declarat că va explica poziția Turciei aliaților la summit și în cadrul întâlnirilor bilaterale. El a adăugat că a vorbit cu Biden marți dimineață și că cei doi se vor întâlni personal fie mai târziu în cursul zilei, fie miercuri, la cererea președintelui american. El a spus că va discuta la întâlnire problema achiziționării de către Ankara a sistemelor de apărare S-400 din Rusia - care au dus la sancțiuni americane - și cererea de a cumpăra 40 de avioane F-16 și kituri de modernizare de la Washington, precum și alte probleme bilaterale, potrivit Reuters. "Discuția noastră cea mai importantă cu Statele Unite este problema F-16. Aceasta este încă pe masă, dar există o tactică de tragere de timp aici", a spus el.

Erdogan spune că vrea rezultate, nu vorbe din partea Suediei și Finlandei
Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice
Internațional

Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE. Rusia va reprezenta probabil o ameninţare şi mai mare pentru securitatea europeană după războiul în Ucraina decât a fost înainte, iar armata britanică trebuie să fie pregătită pentru această provocare, a declarat marţi şeful Statului Major General al armatei britanice, Patrick Sanders, citat de Reuters. "Deşi capabilităţile convenţionale ale Rusiei vor fi mult reduse cel puţin pentru un timp, intenţia declarată a (lui Vladimir) Putin recent de a recupera pământurile Rusiei istorice face temporar orice răgaz şi ameninţarea mai acută ca oricând", a declarat Patrick Sanders într-un discurs rostit la Royal United Services Institute, un think tank pe probleme de apărare şi securitate. Rusia, principala amenințare la adresa securității UE Sanders, numit în post mai devreme luna aceasta, s-a folosit anterior de primul său discurs pentru a avertiza că armata trebuie să fie pregătită de luptă pentru a "evita un conflict", în ceea ce a părut a fi un apel la modernizare şi eventual la suplimentarea de cheltuieli pentru apărare. "Nu ştim cum se va termina războiul în Ucraina. Dar, în majoritatea scenariilor, Rusia reprezintă o ameninţare mult mai mare pentru securitatea europeană după Ucraina decât a fost înainte", a spus el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Armata britanică, a afirmat Sanders, trebuie să se concentreze pe perfecţionarea pregătirii trupelor sale, astfel încât acestea să poată fi desfăşurate rapid, pe lupta în zone urbane şi refacerea stocurilor. "Nu suntem în război, dar trebuie să acţionăm rapid, astfel încât să nu fim atraşi într-unul din cauza eşecului de a descuraja o expansiune teritorială", a spus generalul Sanders, potrivit Agerpres. "De acum, armata va avea obiectivul unic de a se mobiliza pentru a face faţă ameninţării de astăzi şi astfel să prevină un război în Europa", a afirmat el.

Peste 50% din români văd situația țării mai rea decât în urmă cu 30 de ani (sondaj)
Internațional

Peste 50% din români văd situația țării mai rea decât în urmă cu 30 de ani (sondaj)

Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării. Majoritatea românilor consideră că situaţia ţării este mai rea acum decât în urmă cu peste 30 de ani, însă majoritatea tinerilor de 18-29 de ani crede că situaţia ţării este mai bună acum, potrivit sondajului de opinie intitulat "Agenda România 2050. Întrebaţi ce cred despre situaţia generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 54% dintre respondenţi spun că este mai rea, 35,6% că este mai bună, 8,5% că este la fel, iar 1,9% nu răspund. Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării Pe de altă parte, peste 43% dintre români este de părere că situaţia generală a României va fi mai bună peste aproape 30 de ani, în 2050 (57% dintre tinerii de 18-29 de ani cred că situaţia ţării va fi mai bună în 2050), 14,3% că va fi la fel, iar 34,5% că va fi mai proastă decât cea din prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,7%. Conform sondajului, cei care cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia în România este mai bună decât în 1989 sunt: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe şi persoanele care declară că veniturile lunare le permit să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la nimic. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar şi persoanele cu educaţie primară cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia din România este mai rea decât în 1989. 59,9% dintre respondenţi declară că ar avea o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe, 34,4% că ar avea o părere proastă, iar 5,8% nu ştiu sau nu răspund. Nu sunt variaţii semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi priveşte pe cei care consideră că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Locuitorii Capitalei şi ai regiunii Bucureşti Ilfov sunt cele mai sceptice categorii socio-demografice faţă de ideea că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Tinerii sub 30 de ani tind să aibă o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Cele mai ridicate procente de respondenţi care declară că ar avea o părere proastă despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe se înregistrează în rândul inactivilor pasivi şi ai celor care nu au cont pe reţele sociale, potrivit Agerpres. Datele au fost culese în perioada 23 mai - 14 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion simplu, stratificat de 1.500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.

Ultimul bastion de rezistență ucraineană din Lugansk, suspus unui bombardament intens din partea Rusiei
Internațional

Ultimul bastion de rezistență ucraineană din Lugansk, suspus unui bombardament intens din partea Rusiei

Bombardamente intense la Lisiceansk. Armata rusă rusă a efectuat bombardamente de amploare marţi dimineaţă în întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, dar deosebit de distrugătoare acestea au fost la Lisiceansk, ultimul oraş aflat sub control ucrainean în această regiune de la graniţa cu Rusia, relatează EFE şi Ukrinform. Serhii Gaidai, şeful administraţiei militare ucrainene a regiunii Lugansk, a confirmat "bombardamentele pe scară largă" din ultimele ore într-un mesaj postat pe contul său de Telegram. Bombardamente intense la Lisiceansk "Alţi doi localnici au decedat. O femeie a murit la spitalul din Kramatorsk, unde fusese spitalizată în urmă cu două zile. O altă femeie a fost găsită fără viaţă la Lisiceansk", a indicat Gaidai, adăugând că medicii au fost nevoiţi să amputeze membrele mai multor persoane spitalizate în urma bombardamentelor de luni asupra Lisiceansk, în care ocupanţii au folosit muniţie cu fragmentaţie. "Ocupanţii continuă asaltul la Lisiceansk dinspre sud şi sud-est. Lupte se dau în prezent în zona situată între Vovcioiarivka şi rafinăria de petrol "de la periferia sudică a Lisiceansk", a precizat el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Ei încearcă să blocheze oraşul din această direcţie şi să preia controlul deplin asupra căilor de transport spre regiunea vecină Doneţk", a detaliat şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk. Ruşii au atacat "deliberat" trei staţii de pompare din zonă, iar două poduri şi un tunel rutier ce leagă două părţi separate ale oraşului au fost distruse, potrivit acestuia. În plus, armata rusă "a ţintit o piaţă de mărfuri de aici, un spaţiu unde de regulă se adună mulţi civili. Ruşii pun în practică lichidarea totală a locuitorilor regiunii Lugansk", susţine responsabilul ucrainean, potrivit Agerpres. În cursul ultimelor ore, au fost puternic avariate blocuri de locuinţe cu mai multe etaje şi imobile private. Unele cartiere din Lisiceansk au fost supuse bombardamentelor în mod repetat, a afirmat Gaidai, adăugând că se încearcă recuperarea supravieţuitorilor de sub dărâmături ori de câte ori este posibil.

Biden va anunța un ajutor de 2,76 miliarde de dolari pentru remedierea penuriei de alimente la nivel mondial, ca parte a unui angajament mai amplu al G7
Internațional

Biden va anunța un ajutor de 2,76 miliarde de dolari pentru remedierea penuriei de alimente la nivel mondial, ca parte a unui angajament mai amplu al G7

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală. Liderii G7 anunță marți o finanțare de până la cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală, în cel mai recent efort de a contracara efectele globale ale invaziei președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina. Mai mult de jumătate din fonduri vor veni din partea Statelor Unite. Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală Ca parte a anunțului de marți, administrația Biden alocă 2,76 miliarde de dolari pentru finanțare "pentru a sprijini eforturile în peste 47 de țări și organizații regionale". Aceasta va include două miliarde de dolari în ajutor umanitar direct și 760 de milioane de dolari "pentru asistență alimentară sustenabilă, pe termen scurt și mediu, pentru a contribui la creșterea rezilienței și productivității sistemelor alimentare din întreaga lume, în special în regiunile vulnerabile", a declarat marți un oficial de rang înalt al administrației pentru reporteri. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Invazia Rusiei împinge milioane de oameni în sărăcie Potrivit estimărilor Casei Albe, invazia Rusiei în Ucraina și distrugerea ulterioară a echipamentelor agricole și blocarea transporturilor de cereale vor împinge până la 40 de milioane de oameni în sărăcie în 2022. "Evident, acțiunile lui Putin au fost în centrul și lucrul de la care se poate trage o linie directă către toate vulnerabilitățile pe care le vedem în întreaga lume în ceea ce privește securitatea alimentară - acțiunile sale au sugrumat producția alimentară și agricolă, folosind alimentele ca armă de război", a declarat oficialul, potrivit CNN. Angajamentul SUA va proveni din cel de-al doilea pachet de asistență suplimentară pentru Ucraina, adoptat luna trecută de legislatori, și se așteaptă ca acesta să fie alocat și livrat până la sfârșitul anului fiscal.

VIDEO Compania Baykar donează trei drone de luptă Ucrainei, după o campanie de strângere de fonduri
Internațional

VIDEO Compania Baykar donează trei drone de luptă Ucrainei, după o campanie de strângere de fonduri

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei. Compania turcă producătoare de drone de lupte Bayraktar, condusă de ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a anunţat luni că donează trei dintre aparatele sale armatei ucrainene, relatează AFP. Mândria Ankarei, dronele Bayraktar, care fac parte din echipamentul armatei ucrainene, au intrat în acţiune în primele ore ale invaziei ruse şi s-au dovedit, potrivit Kievului, deosebit de redutabile împotriva forţelor ruse. O strângere de fonduri organizată de fundaţia Pritula, care susţine armata ucraineană, a permis colectarea unor fonduri suficiente pentru achiziţionarea "mai multor Bayraktar TB2", a indicat compania, care a vândut deja zeci de astfel de aparate Kievului. Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei "Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate", a explicat compania pe Twitter. Baykar este condus de Selcuk Bayraktar, soţul fiicei celei mai mici a preşedintelui Erdogan, precum şi de fratele său, Haluk Bayraktar. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Turcia nu a anunţat niciodată acordarea vreunui ajutor militar Ucrainei, dar este greu de crezut că un astfel de gest ar putea avea loc fără aprobarea şefului statului, notează AFP. Anunţul privind această donaţie intervine pe fondul unei dezbateri privind extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu Suedia şi Finlanda, căreia Ankara se opune. https://www.youtube.com/watch?v=6iH3tK9O0CM&ab_channel=U.S.MILITARYCENTRAL Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă în Ucraina, Turcia a optat pentru neutralitatea între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, potrivit Agerpres. Baykar anunţase deja la începutul lunii iunie că va oferi Lituaniei una din dronele sale de luptă, după ce lituanienii s-au mobilizat pentru a cumpăra una pentru a sprijini Ucraina în faţa Rusiei. Ucraina, care spunea că dispune de aproximativ 20 de TB2 înainte de ofensiva rusă, a declarat la începutul lunii martie că a recepţionat drone comandate la sfârşitul lunii ianuarie. https://www.youtube.com/watch?v=KIC1SBEUi_Q&ab_channel=InnovativeTechs Unii experţi afirmă că Turcia continuă să livreze drone de luptă Ucrainei, ceea ce Ankara nu a confirmat niciodată, potrivit AFP.

România și alte patru state UE cer o reducere cu 90% a emisiilor provenite de la mașini până în 2035
Internațional

România și alte patru state UE cer o reducere cu 90% a emisiilor provenite de la mașini până în 2035

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă. Un grup de state membre UE, printre care se numără Italia şi România, încearcă să relaxeze un obiectiv important de pe agenda Uniunii Europene în domeniul climei: eliminarea motoarelor cu combustie internă până la mijlocul următorului deceniu, transmite Bloomberg. Italia, ţara unde îşi au sediul mărci renumite de supercaruri precum Ferrari şi Lamborghini, este una din cele cinci state semnatare care cer o amânare cu cinci ani în planul UE ce ar obliga producătorii de automobile să elimine complet emisiile din vehiculele pe care le vând, potrivit unei propuneri consultate de Bloomberg News. Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă Această iniţiativă prefigurează discuţiile dificile care vor avea loc marţi, în condiţiile în care Franţa, deţinătoarea preşedinţiei rotative a UE, vrea să să îi convingă pe miniştrii Energiei din blocul comunitar să fie de acord cu o serie de iniţiative legislative în domeniul mediului. Franţa a decis să respecte planul propus de Comisia Europeană privind eliminarea motoarelor cu combustie internă din noile autoturisme până în 2035. La rândul său, Parlamentul European şi-a exprimat luna aceasta sprijinul pentru un plan care vizează eliminarea motoarelor cu combustie internă, ceea ce ar însemna sfârşitul unei tehnologii care a fost în centrul industriei auto timp de peste un secol. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Cu toate acestea, Italia, alături de Bulgaria, Slovacia, Portugalia şi România, vrea o reducere de 90% a emisiilor de la automobile până în 2035, anul în care Comisia Europeană şi-a propus să ajungă la o reducere de 100%. De asemenea, Italia vrea să obţină o reducere pentru constructorii auto de nişă, cum este Ferrari, cel puţin până în 2036. "Pentru noi, neutralitatea tehnologică este o chestiune vitală. Nu credem că rezolvarea pentru problema transportului este să avem o singură soluţie. Noi propunem să deschidem meniul", a spus ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani. Un eventual acord convenit marţi între miniştrii europeni ai Energiei ar stabili poziţia de negociere a statelor membre în vederea viitoarelor negocieri cu Parlamentul european şi Comisia Europeană cu privire la forma finală a pachetului legislativ, astfel încât să fie atinsă ţinta de reducere cu 55% a emisiilor până la finele acestui deceniu, potrivit Agerpres. Parlamentarii europeni au votat la începutul acestei luni să permită o excepţie pentru constructorii specializaţi care vor produce mai puţin de 10.000 de automobile până la finele lui 2035. Grupul de ţări condus de Italia cere de asemenea recunoaşterea combustibililor regenerabili, însă criticii susţin că aceasta este doar o modalitate pentru a prelungi utilizarea motoarelor cu combustie internă.

VIDEO Zece morţi şi 251 răniţi, în urma unei scurgeri de gaze toxice în portul Aqaba din Iordania
Internațional

VIDEO Zece morţi şi 251 răniţi, în urma unei scurgeri de gaze toxice în portul Aqaba din Iordania

Accident chimic într-un port din Iordania. Zece persoane au murit şi alte 251 au fost rănite în urma unei scurgeri de gaze toxice dintr-un rezervor de depozitare în portul Aqaba, din Iordania, a relatat luni televiziunea de stat, în timp ce autorităţile le-au cerut locuitorilor să închidă ferestrele şi să rămână în case. Scurgerea de gaze s-a produs după ce un rezervor plin cu gaz toxic a căzut în timpul transportului, a declarat purtătorul de cuvânt al direcţiei de siguranţă publică, potrivit agenţiei de ştiri de stat Petra. Accident chimic într-un port din Iordania Un videoclip postat pe pagina de Twitter a televiziunii de stat a arătat un rezervor de depozitare când cădea în timpul transportului şi se trântea de puntea unei nave. Se pot observa gaze de culoare galbenă care se ridică în aer în timp ce oamenii fug. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Autorităţile sanitare ale oraşului le-au cerut locuitorilor să-şi închidă ferestrele şi să rămână în case, potrivit televiziunii de stat. https://www.youtube.com/watch?v=daTvyjt--0o&t=52s&ab_channel=TopTVCanada Echipele specializate încă se ocupă de incident, a postat serviciul de apărare civilă pe pagina sa de Facebook. Avioane de evacuare au fost trimise în Aqaba, a precizat televiziunea de stat, potrivit Agerpres. Premierul Bisher al-Khasawneh se află în drum spre Aqaba, potrivit televiziunii de stat. De asemenea, Al-Khasawneh a format o echipă care să ancheteze incidentul, condusă de ministrul de Interne, a menţionat Ministerul Informaţiilor.

VIDEO Parisul anunță că va trimite blindate și tunuri Caesar în Ucraina
Internațional

VIDEO Parisul anunță că va trimite blindate și tunuri Caesar în Ucraina

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina. Ministrul apărării Sebastien Lecornu a anunţat că Franţa va trimite în Ucraina cantităţi semnificative de transportoare blindate pentru trupe, într-un interviu publicat luni seară, informează marţi AFP. "Pentru a se deplasa rapid în zonele aflate sub tirul inamicului, armata are nevoie de vehicule blindate", a subliniat ministrul francez într-un interviu apărut pe site-ul cotidianului Parisien-Aujourd'hui. Prin urmare, Franţa va "livra, în cantităţi semnificative, vehicule de transport de acest tip, care sunt înarmate", a adăugat el. Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina Sebastien Lecornu a confirmat, de asemenea, trimiterea în Ucraina a şase tunuri Caesar suplimentare, în plus faţă de cele 12 trimise deja. https://www.youtube.com/watch?v=pf76pAYyU8U&t=350s&ab_channel=USMilitaryNews Cu toate acestea, oficialul francez nu a oferit detalii despre data la care vor fi trimise aceste întăriri, anunţate de şeful statului Emmanuel Macron pe 16 iunie în timpul vizitei sale la Kiev. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Referitor la livrarea rachetelor antinavă, solicitate de Kiev pentru a "deschide breşe în această blocadă maritimă impusă de Rusia şi care privează multe ţări de livrările de cereale şi materii prime", aceasta "face parte din dosarele aflate în studiu", a adăugat ministrul francez, fără a furniza detalii suplimentare. De la începutul ofensivei militare lansate de Moscova în Ucraina pe 24 februarie, Parisul a livrat Kievului tunuri Caesar, rachete antitanc Milan şi rachete antiaeriene Mistral, potrivit Agerpres. La mijlocul lunii aprilie, fostul ministru al apărării Florence Parly estimase la peste o sută de milioane de euro valoarea echipamentelor militare livrate Ucrainei de Franţa.

Crimeea e Rusia. Orice intruziune a NATO ar putea declanșa al treilea război mondial, spune Medvedev
Internațional

Crimeea e Rusia. Orice intruziune a NATO ar putea declanșa al treilea război mondial, spune Medvedev

Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial. Orice intruziune în peninsula Crimeea din partea unui stat membru NATO ar putea echivala cu o declaraţie de război la adresa Rusiei, care ar putea conduce la al treilea război mondial" a declarat luni fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, informează marţi Reuters. Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial "Pentru noi, Crimeea este o parte a Rusiei. Şi asta înseamnă pentru totdeauna. Orice încercare de intruziune în Crimeea este o declaraţie de război împotriva ţării noastre", a declarat Medvedev pentru site-ul de ştiri Argumentî i Faktî. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Şi dacă acest lucru este făcut de către un stat membru NATO, asta înseamnă conflict cu întreaga alianţă nord-atlantică; un al treilea război mondial. O catastrofă completă". El a mai declarat că dacă Finlanda şi Suedia se alătură NATO, Rusia îşi va consolida graniţele şi va fi pregătită pentru măsuri de represalii care ar putea include perspectiva instalării de rachete hipersonice Iskander "în pragul lor", potrivit Agerpres. Dmitri Medvedev este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

VIDEO 16 morți și 59 de răniți în atacul rusesc cu rachete asupra mall-ului din Kremenciuk
Internațional

VIDEO 16 morți și 59 de răniți în atacul rusesc cu rachete asupra mall-ului din Kremenciuk 

Bilanţul morţilor în urma atacului cu rachetă al forţelor ruse asupra unui centru comercial din Kremenciuk a crescut la 16 morţi şi 59 răniţi, conform informaţiilor furnizate de şeful serviciilor de urgenţă ucrainene, transmite marţi AFP. "La ora actuală avem cunoştinţă de 16 morţi şi 59 de răniţi, dintre care 25 se află în spital. Informaţiile sunt în curs de actualizare", a anunţat pe Telegram Serghii Kruk în noaptea de luni spre marţi. Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina Echipajele de intervenţie se concentrează în principal pe "salvare, îndepărtarea dărâmăturilor şi stingerea incendiului", potrivit sursei citate. Serghii Kruk a adăugat că "toate echipele de intervenţie lucrează în mod intens" iar activitatea "va continua 24 de ore din 24". "Vreau să insist din nou: nu ignoraţi raidurile aeriene!" a avertizat şeful serviciilor de urgenţă ucrainene. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Atacul rusesc de astăzi asupra unui mall din Kremenciuk este unul dintre cele mai neruşinate acte de terorism din istoria Europei. Un oraş paşnic, un centru comercial obişnuit cu femei, copii, civili obişnuiţi", a spus Volodimir Zelenski într-o înregistrare video pe Telegram. Potrivit acestuia, o mie de persoane se aflau în interiorul clădirii, dar "mulţi oameni au reuşit să iasă". https://www.youtube.com/watch?v=wxyc9yerfLY&ab_channel=TheTelegraph "Doar nişte terorişti absolut nebuni ar putea lovi un astfel de obiectiv cu rachete şi ei nu ar trebui să îşi afle locul pe Pământ", a continuat preşedintele Ucrainei, care a vorbit de un "atac calculat". Potrivit preşedintelui ucrainean, operaţiunile de salvare sunt încă în desfăşurare şi "pierderile umane ar putea fi importante" după ce, în urma atacului, un incendiu a izbucnit pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. Rachetele au fost lansate de pe teritoriul Rusiei Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mallul a fost lovit de rachete antinavă Kh-22 lansate de bombardiere cu rază lungă de acţiune Tu-22 din regiunea Kursk situată pe teritoriul Rusiei. "Atacul cu rachete asupra Kremenciuk a lovit un loc aglomerat care nu are nicio legătură cu ostilităţile", a reacţionat pe Facebook Vitali Maleţski, primarul oraşului. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a lansat pe Twitter un apel către susţinătorii externi ai Kievului pentru a furniza mai multe arme grele şi pentru a impune sancţiuni suplimentare Rusiei. Ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, a asigurat pe Facebook că "lumea va cere socoteală Kremlinului pentru atrocităţile sale din Ucraina".

Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar "cât ai pocni din degete"
Internațional

Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar "cât ai pocni din degete"

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni la Kiev că ţara sa este "fragilă şi vulnerabilă" şi are nevoie de ajutor pentru a rămâne "parte a lumii libere", în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut un răspuns coordonat al ţărilor lor în faţa ameninţărilor Rusiei, relatează Reuters şi CNN. Maia Sandu: Moldova și Ucraina, în familia europeană "Republica Moldova este o ţară fragilă şi vulnerabilă (...) Ucraina şi Republica Moldova au nevoie de ajutor. Vrem ca acest război (în Ucraina) să înceteze, această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei să fie oprită cât mai curând posibil. Vrem să rămânem parte a lumii libere", a subliniat Maia Sandu, în timp ce vizita suburbii ale Kievului unde au avut loc lupte şi care au suferit ocupaţia trupelor ruse. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Cetăţenii R. Moldova şi Ucrainei merită să aibă o viaţă paşnică şi prosperă, în familia europeană", iar conducerile celor două state au datoria să le ofere oamenilor un asemenea viitor, a spus ea apoi, la o conferinţă de presă comună cu Volodimir Zelenski, potrivit deschide.md. Maia Sandu a menţionat că în cadrul discuţiilor şi-a exprimat admiraţia pentru curajul cu care ucrainenii îşi apără ţara în faţa agresiunii ruse şi a asigurat că Republica Moldova este alături de Ucraina. Zelenski: Să răspundem coordonat Rusiei "Vom continua să susţinem refugiaţii ucraineni adăpostiţi în Moldova. Vom consolida capacitatea de transport şi de tranzit pe teritoriul moldovenesc pentru a organiza coridoare de transport de mărfuri dinspre şi înspre Ucraina. Este obligaţia noastră morală, de vecini şi de prieteni să-i ajutăm", a adăugat ea. Maia Sandu şi Volodimir Zelenski au convenit ca ţările lor să colaboreze în domeniul economic şi energetic, precum şi în procesul de aderare la Uniunea Europeană, după ce au primit săptămâna trecută statutul de ţări candidate. "Ţările noastre au ameninţări cu o rădăcină comună, create de agresiunea Rusiei şi de politicile Rusiei. Dacă ameninţările au rădăcini comune, atunci noi trebuie să avem un răspuns coordonat faţă de ele", a spus la rândul său Volodimir Zelenski la conferinţa de presă comună cu Maia Sandu. Sprijin de la Kiev în problema Tiraspolului Pe de altă parte, Zelenski a reiterat că "Ucraina rămâne un garant" al soluţionării dosarului cu privire la Transnistria şi "va asista activ (Republica) Moldova să meargă mai departe" în reglementarea situaţiei din această provincie separatistă prorusă unde sunt staţionate trupe ruseşti. Dar un eventual atac al acestor trupe asupra regiunii ucrainene Odesa "va fi ca o palmă, la care Ucraina va răspunde cu o lovitură", a mai spus Zelenski, potrivit presei ucrainene citate de unimedia.info. "Este foarte important pentru ambele ţări. Am abordat astăzi această problemă şi posibilele riscuri cu preşedinta Maia Sandu (...) Dacă se va întâmpla, cred că va fi o greşeală globală. Primim anumite semnale. Sunt neplăcute", a insistat Zelenski. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a negat luna trecută orice intenţie cu privire la un atac din Transnistria. Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria "Transnistria nu reprezintă o ameninţare pentru statele vecine, respectă neutralitatea şi rămâne angajată faţă de principiile rezolvării tuturor problemelor la masa negocierilor", a menţionat în luna mai Krasnoselski, potrivit unimedia.info. Transnistria s-a confruntat în acea perioadă cu o serie de atacuri pentru care separatiştii proruşi din această regiune a Republicii Moldova acuză Ucraina. Anterior, în aprilie, unul dintre consilierii lui Zelenski, Oleksii Arestovici, a sugerat că trupele ruse din Transnistria ar putea ataca Republica Moldova şi a îndemnat Chişinăul ca într-o astfel de eventualitate să ceară ajutor militar din partea României şi Ucrainei, el susţinând că aceasta din urmă ar putea rezolva problema transnistreană "cât ai pocni din degete". Negocierile în formatul 5+2 (Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Transnistria, OSCE, plus cei doi observatori - UE şi SUA), cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, sunt în continuare în impas.

Putin iese din "bârlog" pentru prima vizită în străinătate de când a lansat invazia Ucrainei. Marți în Tadjikistan și miercuri în Turkmenistan
Internațional

Putin iese din "bârlog" pentru prima vizită în străinătate de când a lansat invazia Ucrainei. Marți în Tadjikistan și miercuri în Turkmenistan

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să efectueze o vizită, marţi, în Tadjikistan, o fostă repubclică sovietică şi un aliat din Asia Centrală, prima sa viztă în afara Rusiei după ce a lansat, la 24 februarie, invazia Ucrainei, anunţă luni Kremlinul. "O vizită de lucru a liderului (rus Vladimir) Putin este prevăzută mâine (marţi) în Tadjikistan", anunţă un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina Liderul de la Kremlin urmează să efectueze miercuri o vizită în Turkmenistan şi să participe la un summit al ţărilor de la Marea Caspică. Ultima vizită a lui Putin în străinătate a avut loc în perioada 4-5 februarie, în China, unde s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping, la dechiderea Jocurilor Olimpice (JO) de Iarnă, la Beijing. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev La un pic mai bine de două săptămâni după aceea, el lansa un asalt rus în Ucraina, după luni de intensificare a unor tensiuni, în pofida unor eforturi diplomatice vizând să împiedice Moscova să atace. Putin nu a mai efectuat, de atunci, nicio vizită, nici măcar în Belarus, cel mai apropiat aliat al său. Însă preşedintele belarus Aleksandr Lukaeşnko a efectuat mai multe vizite în Rusia. Tadjikistanul, cea mai săracă ţară din fosta URSS, este un aliat al Rusiei, de care depinde foarte puternic economic. Liderul de la Kremlin, ţinut într-o "bulă" sanitară foarte strictă din cauza pandemiei covid-19, a efectuat doar trei vizite în străinătate în perioada februarie 2020-februarie 2022, potrivit Agerpres. El s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden, la Geneva, în iunie 2021, cu premierul indian Narendra Modi, la New Delhi, în decembrie 2021, iar apoi cu Xi Jinping, la beijing, în februarie 2022.

Civilii din Lisiceansk, îndemnați să părăsească de urgență orașul pe fondul bombardamentelor tot mai intense ale rușilor
Internațional

Civilii din Lisiceansk, îndemnați să părăsească de urgență orașul pe fondul bombardamentelor tot mai intense ale rușilor

Situație critică în Lugansk. Autorităţile ucrainene le-au cerut luni civililor să părăsească "de urgenţă" oraşul Lisiceansk, din regiunea estică Lugansk, din cauza atacurilor forţele ruse, informează Reuters. "Dragi locuitori ai oraşului Lisiceansk şi rude ale lor! Din cauza ameninţării reale pentru viaţa şi sănătatea voastră, vă cerem să vă evacuaţi de urgenţă", a transmis Serhii Gaidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, pe contul său de Telegram. Situație critică în Lugansk El a spus că situaţia din Lisiceansk este "foarte dificilă", dar nu a precizat câţi civili au mai rămas acolo. Aproximativ 100.000 de oameni locuiau în acest oraş înainte de invazia rusă în Ucraina, declanşată la 24 februarie. Gaidai declarase anterior că Lisiceansk înregistrează daune "catastrofale" în urma bombardamentelor intense, în timp ce forţele ruse şi-au intensificat atacurile după căderea Severodoneţk în weekend. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev În acelaşi timp, armata ucraineană susţine că a respins atacurile ruseşti la vest de Lisiceansk şi a împiedicat încercuirea acestui oraş important din punct de vedere strategic, potrivit DPA. "În apropiere de Verhnokamianka, forţele de apărare au provocat pierderi semnificative inamicului şi l-au forţat să se retragă", a comunicat Statul Major ucrainean. Localitatea Verhnokamianka este situată pe o importantă rută de aprovizionare, la numai câţiva kilometri vest de Lisiceansk. Lisiceansk e supus unor bombardamente masive din partea Rusiei Lisiceansk a fost şi el supus unor noi atacuri ale aviaţiei grele şi de artilerie, potrivit surselor ucrainene. Unităţile ruseşti sunt deja la periferia de sud a oraşului, unde s-ar mai afla câteva mii de soldaţi ucraineni. Lupte aveau loc luni mai la vest, în regiunea Bahmut, precum şi în regiunea Herson, de la Marea Neagră. Aceste informaţii provin din tabăra ucraineană, parte a războiului, agenţiile de presă citate neavând posibilitatea de a le verifica din surse independente. Atacuri aeriene la Odesa Între timp, comandamentul operaţional "Sud" al forţelor de apărare ucrainene a indicat că racheta lansată de forţele ruse în noaptea de duminică spre luni asupra regiunii Odesa era una de croazieră de tipul X-22. Aceasta a fost lansată de un bombardier supersonic Tu-22, cu rază lungă de acţiune, indică responsabili ai comandamentului citat, care au postat imagini cu distrugerile provocate în urma atacului, potrivit Agerpres. Potrivit informaţiilor actualizate, cel puţin opt persoane au fost rănite uşor în urma acestui atac cu rachetă, între care şi un copil, a transmis agenţia de presă ucraineană UNN. După acordarea asistenţei medicale la faţa locului, persoanele rănite nu au avut nevoie de spitalizare, conform acesteia.

Belarusul a trimis 20 de vagoane cu muniție în Rusia, anunță Statul Major General al Ucrainei
Internațional

Belarusul a trimis 20 de vagoane cu muniție în Rusia, anunță Statul Major General al Ucrainei

Belarusul aprovizionează cu muniție efortul de război al Rusiei în Ucraina, ultimul transport de 20 de vagoane fiind trimis din Belarus în Federația Rusă, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei "Conform informațiilor disponibile, guvernul Republicii Belarus continuă să ofere sprijin militar Federației Ruse; în special, un alt lot de muniție - până la 20 de vagoane - a fost trimis în regiunea Belgorod." "Măreața Rusie" a ajuns să se umilească în fața Belarusului Anterior, Statul Major General a prezis anterior că Belarus ar putea furniza Rusiei echipamente militare și muniție la dispoziția sa și că Rusia ar putea desfășura aceste arme și echipamente pentru a-și întări unitățile de trupe de pe fronturile Donețk sau Kherson. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii din Belarusul vecin să nu se lase târâţi în războiul împotriva Ucrainei. "Kremlinul a decis deja totul pentru voi! Dar voi nu sunteţi sclavi sau carne de tun. Nu trebuie să muriţi!", a transmis Zelenski într-un mesaj video, adăugând că poporul nu trebuie să permită altora să ia decizii pentru Belarus. Zelenski a mai spus că Belarusul este atras în război într-un mod mai intens decât la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, informează Pravda.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră