luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Militarii ruși se plâng că au fost tratați rău în prizonieratul ucrainean. Moscova promite o anchetă

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean. Rusia a anunţat marţi că anchetează presupuse torturi la care bănuieşte că au fost supuşi soldaţi ruşi luaţi prizonieri de forţele ucrainene şi eliberaţi în urma unui schimb cu Ucraina, informează AFP. Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean "Comitetul de Anchetă al Federaţiei Ruse verifică faptele de tratamente inumane aplicate unor soldaţi ruşi prizonieri ai Ucrainei", a anunţat instituţia într-un comunicat. Rusia şi Ucraina au făcut mai multe schimburi de prizonieri de război de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie; cel mai recent a avut loc pe 29 iunie şi a vizat 144 de combatanţi de fiecare parte. Unii dintre ruşii eliberaţi cu această ocazie au acuzat "numeroase fapte de violenţă la care au fost supuşi" în timpul detenţiei, printre care lovituri, torturi cu electricitate sau privare de apă şi de hrană. Rușii care s-au predat, mister Rusia a anunţat săptămâna trecută că deţine mai mult de 6.000 de prizonieri de război ucraineni, fără a preciza câţi ruşi s-au predat în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Kievul acuză Moscova de numeroase crime de război, pe care autorităţile ruse le neagă sistematic, chiar dacă sunt documentate. La rândul său, Rusia acuză forţele ucrainene de abuzuri şi de înscenare a unor crime atribuite armatei ruse.

Militarii ruși se plâng că au fost tratați rău în prizonieratul ucrainean. Moscova promite o anchetă
Moscova "a mutat" ambasada SUA în "Republica Populară Donețk" și ambasada Marii Britanii, în "Republica Populară Lugansk"
Internațional

Moscova "a mutat" ambasada SUA în "Republica Populară Donețk" și ambasada Marii Britanii, în "Republica Populară Lugansk"

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas. Primăria Moscovei a anunţat luni că va denumi o zonă din apropierea ambasadei Regatului Unit (foto) în onoarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei care luptă alături de armata rusă împotriva armatei ucrainene susţinute de ţările occidentale, în rândul acestora Regatul Unit evidenţiindu-se printre cele care oferă Ucrainei cel mai consistent sprijin militar, relatează AFP. Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas Respectiva zonă, până în prezent fără nume şi care se întinde de-a lungul râului Moscova, urmează să fie denumită "Republica Populară Lugansk", regiunea separatistă din estul Ucrainei a cărei ocupare trupele ruse au finalizat-o în acest weekend prin cucerirea oraşului Lisiceansk. Municipalitatea moscovită susţine că a optat pentru acest nume în urma unui vot online la care au participat peste 100.000 de persoane. La sfârşitul lunii trecute, primăria Moscovei a denumit "Republica Populară Doneţk" - cealaltă provincie separatistă prorusă din estul Ucrainei - o intersecţie până atunci fără nume situată alături de sediul ambasadei SUA în capitala rusă. Noua adresa oficială a ambasadei americane a fost astfel schimbată tot în urma unui vot online lansat de primăria capitalei ruse. Adresele oficiale ale ambasadelor nu e clar dacă se schimbă În cazul misiunii diplomatice britanice, primăria Moscovei nu a precizat dacă va fi schimbată şi adresa oficială a acesteia. Această "diplomaţie a numelor străzilor" cuprinde şi o măsură similară luată de SUA în 2018, când o porţiune a arterei pe care se află ambasada Rusiei la Washington a primit numele "Boris Nemţov Plaza", în memoria lui Boris Nemţov, opozant adversar al preşedintelui Vladimir Putin care a fost asasinat în 2015 în apropierea Kremlinului. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Alte acţiuni de acest fel au venit după lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Printre acestea, Lituania şi Letonia au schimbat numelor străzilor pe care se află ambasada Rusiei, pentru a-şi arăta în acest mod solidaritatea faţă de Ucraina. Astfel, strada pe care se află ambasada rusă la Vilnius a fost denumită "Eroii Ucrainei", iar cea pe care se află ambasada rusă la Riga a devenit "Ucraina Independentă".

Mercenarii lui Putin din grupul Wagner s-au împuținat în Libia pentru că au fost solicitați în Ucraina
Internațional

Mercenarii lui Putin din grupul Wagner s-au împuținat în Libia pentru că au fost solicitați în Ucraina

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina. Numărul mercenarilor străini din Libia a scăzut, evoluţie cauzată parţial de războiul din Ucraina, a declarat luni un expert ONU citat de dpa. Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina Chaloka Beyani (foto) a declarat luni că "a fost găsită o piaţă în altă parte". Expertul legal zambiano-britanic adună dovezi privind încălcări ale drepturilor în Libia, în cadrul unui grup de experţi care lucrează pentru Consiliul ONU pentru drepturile omului. Numărul mercenarilor grupului rus Wagner a scăzut de asemenea, potrivit lui Beyani. Firma privată de securitate este considerată armata din umbră a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a negat că ar avea vreo legătură cu aceasta. Potrivit informaţiilor serviciilor speciale britanice, Moscova a fost cel mai probabil forţată să orienteze în principal personalul de la Wagner către invadarea Ucrainei, în detrimentul operaţiunilor din Africa şi Siria. Libia, în haos din 2011 Cu toate acestea, nu toţi combatanţii străini s-au retras din Libia, se menţionează în raportul prezentat de Beyani şi de echipa sa. Mercenarii prelungesc conflictul din ţară şi este posibil să fi încălcat regulile internaţionale de a-i proteja pe civili, susţin experţii ONU. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Libia este în haos din 2011, când dictatorul Muammar al-Gaddafi a fost răsturnat de la putere. Mai multe miliţii luptă pentru putere şi influenţă şi în ultimii ani şi alte ţări s-au implicat în conflict, inclusiv Rusia şi Turcia. ONU a estimat la sfârşitul lui 2020 că existau în jur de 20.000 de combatanţi străini şi mercenari în Libia.

VIDEO Ziua națională a crimelor americane în masă: atac armat de 4 iulie la Chicago, morți și zeci de răniți
Internațional

VIDEO Ziua națională a crimelor americane în masă: atac armat de 4 iulie la Chicago, morți și zeci de răniți

4 iulie: morți, zeci de răniți. Atacatorul de la parada de 4 iulie din suburbia Highland Park a oraşului Chicago pare să fi tras în mulţime de pe acoperiş, au declarat oficiali locali, precizând că acesta este încă în libertate dar că nu există indicii că acesta s-a baricadat şi a luat ostatici, citaţi de NBC Chicago. 4 iulie: morți, zeci de răniți Potrivit unor oficiali locali, bilanţul atacului armat a crescut la şase morţi şi 24 de răniţi. Suspectul, descris de poliţie drept un bărbat alb în vârstă de 18-20 de ani, a fugit şi este "considerat înarmat şi periculos". https://www.youtube.com/watch?v=_Si5BoGy6jQ&feature=emb_title Oficialii locali au declarat în cadrul unei conferinţe de presă că o armă a fost recuperată la faţa locului. "Agenţiile de impunere a legii îl caută pe suspect; au fost găsite dovezi privind existenţa unei arme de foc", a postat municipalitatea pe site-ul său. Oamenii, sfătuiți să stea în case "Numeroşi poliţişti au fost deplasaţi la faţa locului şi au instituit un perimetru de securitatea în jurul centrului Highland Park", se precizează în comunicatul citat. În acelaşi timp, primarul localităţii a făcut apel la populaţie să rămână în locuinţe, întrucât situaţia este încă activă, precizând că mai multe agenţii, între care şi FBI; cooperează cu autorităţile locale. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Incidentul armat are loc într-un context în care violenţa provocată de arme este proaspătă în minţile multor americani, după masacrul de pe 24 mai în care au fost împuşcaţi mortal 19 copii şi doi profesori la o şcoală elementară din Uvalde, Texas, şi atacul armat de pe 14 mai în care au fost ucişi zece oameni într-un magazin din Buffalo, New York.

Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA
Internațional

Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA

Hocheist rus campion, înrolat cu forța. Portarul echipei naţionale de hochei pe gheaţă a Rusiei, Ivan Fedotov, a fost arestat şi trimis în Arctica pentru a efectua serviciul militar, de la care voia să se sustragă în plin conflict din Ucraina, au anunţat luni mai multe canale media, citate de AFP. Hocheist rus campion, înrolat cu forța Vicecampionul olimpic, în vârstă de 25 de ani, semnase cu o echipă din Statele Unite, căreia ar fi urmat să i se alăture în viitorul apropiat. Agenţia de presă TASS şi avocatul jucătorului au anunţat că Fedotov a fost trimis la Severomorsk, în regiunea Murmansk, în Arctica, cu o climă aspră, unde se găseşte o importantă bază navală. Ziarul rus Sport-Express şi site-ul Fontanka au indicat că jucătorul a fost trimis în oraşul Severodvinsk, în regiunea Arhanghelsk. Potrivit presei, Fedotov a fost reţinut vineri seară de poliţia din Sankt Petersburg la cererea parchetului militar şi a fost dus la un birou de înrolare. Peskov: Sentimentalismele, inadecvate Avocatul său, Alexei Ponomariov, a declarat sâmbătă pentru agenţia RIA că Fedotov a fost dus vineri la un birou de înrolare şi apoi la un spital militar după ce s-a simţit rău. "A fost transferat la spital, însă nu am mai multe informaţii", a spus Ponomariov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că "discuţii sentimentale în jurul acestui subiect sunt inadecvate". "Obligaţia efectuării serviciului militar este prevăzută în legea din Rusia", a declarat el presei. Serviciul militar în Rusia, foarte nepopular Ivan Fedotov, portarul echipei Rusiei care a câştigat medalia de argint la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din luna februarie, a semnat în luna mai un contract pe un an cu Philadelphia Flyers. El se pregătea să meargă în SUA, ţară ale cărei relaţii cu Rusia sunt foarte tensionate. Fedotov a câştigat Cupa Gagarin cu ŢSKA Moscova în sezonul trecut. Serviciul militar obligatoriu, care durează un an, este foarte nepopular în Rusia, din cauza tratamentului aplicat recruţilor, a perspectivei unor munci plictisitoare şi, de acum, şi a temerii de a fi trimis în Ucraina. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Numeroşi ruşi, ajutaţi adesea de părinţii lor, recurg la diverse strategii pentru a scăpa de el, dând mită, obţinând scutiri medicale sau datorită studiilor. Opoziţia acuză, de asemenea, autorităţile că se folosesc de serviciul militar pentru a-i pedepsi pe criticii Kremlinului, trimiţându-i mai ales în zone îndepărtate, unde munca este deosebit de grea.

China a cumpărat o zecime din terenurile agricole ale Ucrainei și le folosește pentru propria populație
Internațional

China a cumpărat o zecime din terenurile agricole ale Ucrainei și le folosește pentru propria populație

China are 10% din terenurile Ucrainei. Invadarea acestei din urmă țări de către Rusia provoacă foamete la nivel mondial și prețuri galopante la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanțului de aprovizionare vor aduce și mai mult marasm, scrie într-un editorial din Wall Street Journal Elisabeth Braw, expertă a American Enterprise Institute (AEI). China are 10% din terenurile Ucrainei Multe țări își dau seama că ar trebui să cultive mai multe alimente, dar au vândut o mare parte din cele mai bune pământuri ale lor Chinei, care le folosește pentru a-și hrăni propria populație. În urmă cu câțiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care doresc să cumpere terenuri agricole, așa cum o fac deja cu potențialii cumpărători de tehnologie sensibilă, notează Braw. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război „Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producției alimentare a Ucrainei, precum și a alimentelor și a îngrășămintelor produse de Rusia, pe piețele mondiale”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, pe 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu mai multe focare de foamete în acest an, iar anul 2023 va fi și mai rău. Dar cerealele ucrainene și alte alimente nu vor putea intra în curând pe piața mondială, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite cereale pe piețele mondiale prin rutele feroviare ale Poloniei și României, dar a face acest lucru este laborios și costisitor. China a cumpărat pe tot globul Înainte de război, aproximativ 90% din cerealele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime. „În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au cumpărat terenuri agricole în diverse țări, de la SUA și Franța și până la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, și peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În același an, Corpul de producție și construcții din Xinjiang a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile ale Ucrainei, egal cu 5% din teritoriul total al țării, cu o închiriere de 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancțiuni companiei chineze pentru încălcări ale drepturilor omului.) Între 2011 și 2020, China a cumpărat aproape șapte milioane de hectare de teren agricol în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele din SUA și Japonia au cumpărat mai puțin de un milion de hectare”, scrie experta AEI, citată de Știrile TVR.

Reconstrucția Ucrainei ar costa 750 de miliarde de dolari, apreciază premierul Șmigal la conferința donatorilor de la Lugano
Internațional

Reconstrucția Ucrainei ar costa 750 de miliarde de dolari, apreciază premierul Șmigal la conferința donatorilor de la Lugano

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari. UE va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei după războiul acesteia cu Rusia, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că reconstrucţia Ucrainei este "sarcina comună a întregii lumi democratice'', iar premierul său, Denis Şmigal, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile acestei reconstrucţii, relatează agenţiile Reuters şi AFP. Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă dedicată reconstrucţiei Ucrainei, care se desfăşoară în oraşul elveţian Lugano. Platforma anunţată de Ursula von der Leyen va fi folosită pentru schiţarea nevoilor de investiţii, coordonarea acţiunii şi orientarea resurselor. "De la începerea războiului, UE a mobilizat în jur de 6,2 miliarde de euro ca asistenţă financiară" pentru Ucraina. Și "vor mai veni (fonduri). Ne vom angaja într-o reconstrucţie substanţială pe termen mediu şi lung", a promis preşedinta Comisiei Europene. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Pe respectiva platformă se vor regăsi ţări, instituţii, sectorul privat şi societatea civilă. Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID. Enorma sumă estimată de Șmigal Însă premierul ucrainean Denis Şmigal, prezent la conferinţa din Elveţia, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile unui plan de redresare a ţării sale după invazia rusă, el subliniind că numai costurile directe ale distrugerilor provocate infrastructurii în urma agresiunii ruse sunt până în prezent de peste 100 de miliarde de dolari. "Cine va plăti pentru planul de redresare, estimat deocamdată la 750 de miliarde de dolari?", a întrebat premierul ucrainean. Încercând să dea un răspuns parţial acestei întrebări, el a menţionat că, în opinia guvernului de la Kiev, o sursă de bază a acestei finanţări ar trebui să fie resursele obţinute prin confiscarea activelor statului rus şi ale oligarhilor ruşi îngheţate în prezent de Occident în cadrul sancţiunilor instituite împotriva Rusiei. Cele trei etape ale reconstrucției Acest plan, a continuat Şmigal, ar trebui să cuprindă trei etape: prima, axată pe restabilirea serviciilor esenţiale, precum furnizarea apei, fază aflată deja în desfăşurare, a doua ar trebui să conţină o componentă de "redresare rapidă" şi care să fie lansată cât mai rapid după încetarea ostilităţilor militare şi să includă construirea de spitale, de spaţii locative temporare pentru persoanele strămutate şi lansarea de proiecte în sectorul educaţiei, iar ultima etapă ar avea rolul să transforme ţara pe termen lung. Într-un discurs prin legătură video adresat responsabililor ţărilor aliate Ucrainei şi ai instituţiilor internaţionale reuniţi la Lugano, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că "reconstrucţia Ucrainei este sarcina comună a întregii lumi democratice" şi "contribuţia cea mai importantă pentru pacea în lume". Zelenski: Dacă lăsăm armele, nu mai existăm La rândul ei, Ursula von der Leyen a mai spus că "obiectivul Kremlinului este distrugerea militară, politică şi economică a Ucrainei". "Ei doresc să submineze existenţa fundamentală a Ucrainei ca stat. Nu putem şi nu vom permite să se întâmple acest lucru", a adăugat ea. În aceeaşi zi, când Rusia a ocupat şi oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei şi aproape a încheiat astfel cucerirea provinciei Lugansk, preşedintele Zelenski a mai susţinut, într-o intervenţie online în faţa studenţilor japonezi ai unei universităţi din Tokyo, că "dacă lasă armele, Ucraina va înceta să mai existe". "Ucraina are pământul său şi suveranitatea sa şi noi luptăm pentru pace. Acesta este un paradox al secolului al XXI-lea, acela că dacă lăsăm armele, Ucraina dispare şi încetăm să mai existăm", a spus Zelenski, potrivit agenţiei EFE.

Până și Elveția ia în calcul raționalizarea gazelor, inclusiv în consumul casnic, în iarna 2022-2023 din cauza penuriei europene
Internațional

Până și Elveția ia în calcul raționalizarea gazelor, inclusiv în consumul casnic, în iarna 2022-2023 din cauza penuriei europene

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă. Companiile din Elveţia vor fi primele care se vor confrunta cu raţionalizarea energiei, în eventualitatea penuriei de aprovizionare, a declarat ministrul Energiei, Simonetta Sommaruga, avertizând că Executivul nu poate garanta că va exista întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi, transmite Reuters. Elvețienii, gaze mai puține la iarnă Elveţia primeşte gaze prin hub-urile de tranzacţionare din ţările vecine din UE, astfel încât perturbările în aprovizionare din blocul comunitar vor afecta şi Elveţia. În această ţară există o cerere relativ redusă pentru gaze, care acoperă aproximativ 15% din consumul total de energie. Aproximativ 42% din gaze sunt folosite pentru încălzirea locuinţelor, restul în industrie, servicii şi transporturi, conform datelor guvernamentale. Totuşi, ţara este dependentă de importurile de gaze şi petrol. "De aceea, nimeni nu poate garanta că va fi întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi", a declarat Sommaruga, pentru publicaţia elveţiană SonntagsZeitung. "Restricţii pentru scările rulante şi neoane" Recent, Guvernul a prezentat planuri de rezolvare a posibilei penurii de gaze naturale în această iarnă, informând că ar putea recurge la raţionalizare dacă alte măsuri se dovedesc insuficiente. În eventualitatea unei penurii de gaze şi electricitate în Elveţia, energia va fi în primul rând raţionalizată pentru companii. Sommaruga a explicat că "iniţial vor fi de exemplu restricţii pentru scările rulante şi neoane", iar Guvernul vrea să pună cât mai mult timp la dispoziţie energie pentru gospodării. Oficialul a cerut autorităţilor locale să investească mai mult în extinderea energiei hidroelectrice, solare, eoliene şi biogazului. Plan de urgență în Germania Vecina Germania a activat luna trecută cel de-al doilea nivel al planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale, care aduce şi mai aproape ţara de măsura raţionalizării, după scăderea drastică a livrărilor de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream. Planul de urgenţă are trei nivele: de alertă, de alarmă şi de urgenţă. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a activat deja primul nivel al planului de urgenţă la începutul lunii martie. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Nivelul de alarmă înseamnă că există o perturbare în aprovizionarea cu gaze care a condus la o deteriorare semnificativă a situaţiei aprovizionării. Cu toate acestea, piaţa este în continuare capabilă să facă faţă perturbării şi nu este nevoie de intervenţia statului.

Lukașenko își reafirmă loialitatea față de Putin în războiul împotriva Ucrainei: Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia
Internațional

Lukașenko își reafirmă loialitatea față de Putin în războiul împotriva Ucrainei: Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că ţara sa este alături de Rusia în ofensiva militară din Ucraina, în cadrul angajamentului mai vechi privind un "stat unional", a transmis Reuters duminică. Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin Lukaşenko, aflat la putere din 1994, este cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, reaminteşte agenţia. El a permis trupelor ruseşti să folosească teritoriu belarus pentru invadarea Ucrainei. La o ceremonie de aniversare a eliberării Minskului de către trupele sovietice, în al doilea război mondial, Lukaşenko a anunţat că sprijină cu toată energia ofensiva lui Putin în Ucraina "chiar din prima zi", din 24 februarie. Într-o înregistrare video difuzată de agenţia de presă oficială BelTA din Belarus, preşedintele ţării afirmă: "Astăzi suntem criticaţi pentru că suntem singura ţară din lume care sprijină Rusia în lupta împotriva nazismului. Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia". Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" "Iar cei care ne critică, oare nu ştiu că avem o uniune atât de strânsă cu Federaţia Rusă? (...) Că avem practic o armată unificată. Dar ştiaţi toate acestea. Vom rămâne alături de Rusia Frăţească", adaugă el. Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" cu Rusia de la jumătatea deceniului 1990, însă în ultimul an nu s-au înregistrat progrese în a implementarea planului, iar Lukaşenko a insistat că ţara sa trebuie să îşi păstreze "suveranitatea". El a devenit tot mai dependent de Kremlin după ce a beneficiat de ajutor rusesc pentru reprimarea protestelor de după realegerea sa în 2020, în urma unui scrutin controversat. Zelenski: Un semnal periculos Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că declaraţia lui Lukaşenko reprezintă un "semnal" şi o evoluţie "periculoasă în primul rând pentru poporul belarus", iar acţiunile guvernului de la Minsk trebuie urmărite îndeaproape. Avându-l alături pe premierul australian Anthony Albanese, liderul de la Kiev a avertizat că Lukaşenko "nu trebuie să târască Belarusul într-un război rusesc de invazie împotriva Ucrainei". Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Unii oficiali de la Kiev sugerează că Belarusul s-ar putea implica în curând direct în conflict. Un responsabil din domeniul securităţii aprecia totuşi săptămâna trecută că riscul intrării unor trupe belaruse în Ucraina este redus. Primarul Lvovului, Andi Sadovi, a arătat însă la sfârşitul săptămânii trecute că situaţia de la frontiera ucraineano-belarusă este imprevizibilă şi a convocat o şedinţă a autorităţilor municipale pentru planificarea acţiunilor în caz de escaladare.

Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război
Internațional

Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război

Ucraina, aproape să piardă estul țării. Armata ucraineană a anunţat că soldaţii săi s-au retras din Lisiciansk, oraş-cheie din estul Ucrainei care se confruntă de mai multe săptămâni cu un violent asalt al trupelor ruse, informează duminică AFP. Ucraina, aproape să piardă estul țării "Pentru a proteja vieţile apărătorilor ucraineni, a fost luată decizia de a ne retrage" din oraş, a anunţat statul-major al forţelor armate ucrainene într-un comunicat, subliniind" superioritatea multiplă" a armatei ruse pe plan material. Cu puţin timp înainte de acest anunţ, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski apreciase că Lisiciansk reprezintă "situaţia cea mai dificilă şi mai periculoasă" pentru Ucraina. "Nu avem avantaj acolo, este adevărat. Acesta este punctul nostru slab, însă în alte locuri noi avansăm", a afirmat el, adăugând totodată că "luptele continuă în suburbiile" acestui oraş. Rușii clamează controlul asupra Lugansk Cucerirea oraşului Lisiciansk, în estul Ucrainei, i-ar permite Moscovei să controleze întreaga regiune Lugansk şi trupelor ruse să ameninţe Sloviansk şi Kramatorsk, alte două oraşe importante din regiunea industrială Donbas aflate sub control ucrainean. Citește și: Cinismul lui Putin: Va fi pace doar dacă Ucraina acceptă să renunțe la Crimeea și să cedeze Donețk și Lugansk Duminică, ministrul apărării al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a afirmat că forţele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk după ce au cucerit Lisiciansk, aflat de săptămâni de zile în centrul unor lupte intense. Putin și-a pregătit invazia din timp Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a declanşa o invazie asupra Ucrainei vecine a fost luată cu mult timp înainte, potrivit cancelarului federal german Olaf Scholz, informează duminică dpa. "Cred că decizia de a declanşa acest război a fost luată cu un an înainte ca el să fi început şi poate chiar mai devreme, pentru că (Vladimir Putin) s-a pregătit pentru aceasta", a spus liderul german într-un interviu pentru postul american CBS, publicat integral duminică. https://www.youtube.com/watch?time_continue=113&v=grJG4RMVLh0&feature=emb_title "Astfel, el (Putin) va putea continua cu războiul cu adevărat mult timp", a adăugat Scholz. Europa a avut încredere în Rusia Olaf Scholz a mai recunoscut că a fost o greşeală a ţărilor europene să devină atât de dependente de resursele energetice ruseşti. "Ar fi trebuit să investim peste tot în Europa în infrastructură, ceea ce ne-ar fi oferit posibilitatea de a schimba furnizarea, de la o zi la alta", a spus el. "Aceasta este lecţia care a fost învăţată în Europa şi în multe alte locuri, că trebuie să fii pregătit: să fii pregătit pentru situaţii precum aceasta", a subliniat Scholz. Întrebat despre cât de mult mai cheltuie încă Germania pe importurile de resurse energetice din Rusia, Olaf Scholz a spus doar că suma s-a redus.

Om de știință rus, arestat, deși se afla în stadiu terminal de cancer și era hrănit printr-un tub. A murit după două zile
Internațional

Om de știință rus, arestat, deși se afla în stadiu terminal de cancer și era hrănit printr-un tub. A murit după două zile

Cu cancer terminal, arestat pentru trădare. Omul de ştiinţă rus Dmitri Kolker, care a fost arestat în urmă cu două zile în Siberia pentru înaltă trădare, cu toate că suferea de cancer la pancreas în stadiu terminal, a murit, a declarat duminică pentru Reuters avocatul său, Aleksandr Fedulov. Cu cancer terminal, arestat pentru trădare Kolker fusese transportat la închisoarea Lefortovo din Moscova, potrivit avocatului său. Omul de ştiinţă fusese transferat din arest la o unitate de terapie intensivă a unui spital din Moscova, unde a şi încetat din viaţă, a relatat duminică agenţia de presă Interfax, citată de dpa. "A murit ieri. Mâine vom depune o plângere în legătură cu detenţia sa", a explicat avocatul. Familia lui Kolker a anunţat săptămâna trecută că omul de ştiinţă a fost ridicat direct de pe patul de spital din Novosibirsk (Siberia), unde era hrănit printr-un tub, şi dus cu avionul la Moscova de către agenţi ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB). Tehnologiile optice cuantice, miza cazului Kolker, în vârstă de 54 de ani, era doctor în fizică şi matematică. Familia sa a declarat că omul de ştiinţă fusese acuzat că a colaborat cu serviciile de securitate din China. Potrivit fiului său, Kolker susţinuse într-adevăr mai multe prelegeri ştiinţifice în China ca parte a unui schimb universitar, dar era întotdeauna însoţit de agenţi ai FSB. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Fiul lui Kolker a mai spus că prelegerile erau discutate în cel mai mic detaliu cu serviciile secrete ruse astfel ca nicio informaţie considerată secret de stat să nu fie divulgată, relatează dpa. Potrivit agenţiei de presă germane, Kolker conducea laboratorul de tehnologii optice cuantice la Universitatea de Stat din Novosibirsk, fiind implicat - între altele - în dezvoltarea de lasere în scopuri medicale. Încă o arestare pentru trădare Sâmbătă, agenţia de stat TASS a transmis că Rusia a reţinut un al doilea om de ştiinţă din Novosibirsk sub suspiciunea de înaltă trădare. Nu este clar dacă există vreo legătură între cele două cazuri, scrie Reuters. În schimb, agenţia dpa - care îl identifică pe al doilea om de ştiinţă reţinut la Novosibirsk drept Anatoli Maslov, care făcea cercetări în domeniul hipersonicii - scrie că arestarea lui Maslov are legătură cu cazul Kolker. O serie de oameni de ştiinţă ruşi au fost arestaţi şi acuzaţi de înaltă trădare în ultimii ani în Rusia pentru că ar fi transmis străinilor documente sensibile. Criticii Kremlinului invocă o paranoia nefondată a regimului. Acuzaţia de înaltă trădare este pasibilă în Rusia cu o pedeapsă care merge până la 20 de ani de închisoare.

Cinismul lui Putin: Va fi pace doar dacă Ucraina acceptă să renunțe la Crimeea și să cedeze Donețk și Lugansk
Internațional

Cinismul lui Putin: Va fi pace doar dacă Ucraina acceptă să renunțe la Crimeea și să cedeze Donețk și Lugansk

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk. Moscova a acuzat naţiunile occidentale că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul, informează duminică dpa. Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk "Acum este momentul când ţările occidentale pariază totul pe continuarea războiului", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă. Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor "să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la afirmaţii ale unor politicieni occidentali care au spus că nu vor să facă presiuni asupra Ucrainei pentru negocieri. Însă momentul pentru negocieri va veni, şi-a exprimat convingerea Peskov. Pentru pace, Ucraina trebuie să accepte cererile Rusiei, care includ recunoaşterea Peninsulei Crimeea de la Marea Neagră drept teritoriu rus şi cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk, a subliniat Peskov. Fără negocieri față în față de peste trei luni Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Rusia a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi presupune că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Rușii, disperați să ia estul Ucrainei: zeci de atacuri pe zi în orașele Sloviansk și Kramatorsk. Mulți morți și răniți
Internațional

Rușii, disperați să ia estul Ucrainei: zeci de atacuri pe zi în orașele Sloviansk și Kramatorsk. Mulți morți și răniți

Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor. Oraşul Sloviansk din estul Ucrainei a fost duminică ţinta unor bombardamente puternice cu lansatoare de rachete, bombardamente în timpul cărora au fost ucise şi rănite numeroase persoane, a anunţat primarul acestui oraş, Vadim Leah, informează Reuters. Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor "Au fost 15 atacuri. Mulţi morţi şi răniţi", a scris Leah pe Telegram. El a subliniat că această serie de bombardamente a fost cea mai puternică dintre cele care au vizat în ultimul timp oraşul Sloviansk. Tatiana Ignatcenko, o purtătoare de cuvânt a administraţiei regionale Doneţk de care aparţine Sloviansk, a precizat pentru mass-media ucraineană Suspilne că aceste atacuri s-au soldat cu "şase morţi şi 15 răniţi" şi a reiterat apelul autorităţilor către locuitori ca aceştia să părăsească regiunea, în condiţiile în care linia frontului este deja la numai câţiva kilometri de Sloviansk. Potrivit mass-media ucrainene, una dintre pieţele din oraş a fost de asemenea incendiată de aceste bombardamente. Lugansk și Donețk, țintele principale Mai la sud, oraşul Kramatorsk, centrul administrativ al Donbasului controlat de ucraineni, a fost lovit pentru a doua zi consecutiv de rachete Smerci, potrivit primarului oraşului, Oleksandr Goncearenko. Aceste atacuri, care au lovit un cartier rezidenţial şi un hotel în care nu se afla nimeni, nu s-au soldat cu victime, a precizat el. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Duminică, Rusia a declarat că a cucerit oraşul Lisiciansk, din estul Ucrainei, şi întreaga regiune Lugansk. Ocuparea oraşului Lisiciansk ar permite armatei ruse să avanseze spre Sloviansk şi Kramatorsk, două mari oraşe din regiunea industrială Donbas, pe care Moscova încearcă să o cucerească. Rusia s-a concentrat pe alungarea forţelor ucrainene din regiunile Lugansk şi Doneţk din Donbas, unde separatişti susţinuţi de Moscova luptă împotriva Kievului de la prima intervenţie militară a Rusiei în Ucraina, în 2014.

Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război
Internațional

Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat sprijin internaţional pentru a ajuta la reconstruirea ţării după încheierea războiului, o notă rară de speranţă în discursul său după patru luni de război, transmite duminică dpa. Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina "Este necesar nu numai să reparăm tot ce au distrus ocupanţii, ci şi să creăm o nouă fundaţie pentru viaţa noastră: sigură, modernă, confortabilă, accesibilă", a spus preşedintele Zelenski într-un discurs difuzat sâmbătă seara târziu. Acest lucru ar necesita "investiţii colosale, miliarde, noi tehnologii, bune practici, noi instituţii şi, desigur, reforme", a spus el. "Oricât de greu ne este astăzi, trebuie să ne amintim că va exista un mâine", a subliniat şeful statului ucrainean. Întâlnirea donatorilor de la Lugano Luni, la Lugano în Elveţia, va avea loc o întâlnire la care vor participa aproximativ 40 de potenţiali donatori şi unde guvernul ucrainean intenţionează să îşi prezinte pentru prima dată priorităţile pentru reconstrucţia ţării devastate de război. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Preşedintele Zelenski le-a reamintit, însă, ucrainenilor că războiul era departe de a se termina. "Cruzimea sa sporeşte în anumite locuri şi nu poate fi uitată", a spus el, făcând apel la compatrioţii săi pentru a oferi ajutor victimelor acestui conflict brutal.

Lukașenko, atins de paranoia, amenință țările occidentale cu atacuri asupra "centrelor de decizie"
Internațional

Lukașenko, atins de paranoia, amenință țările occidentale cu atacuri asupra "centrelor de decizie"

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a ameninţat sâmbătă cu represalii militare împotriva oricui ar ataca Belarusul, în contextul tensiunile ridicate generate de războiul din ţara vecină, Ucraina, transmite duminică dpa. Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri Într-un discurs pronunţat în ajunul Zilei Independenţei, preşedintele Lukaşenko a spus că a ordonat forţelor sale armate să vizeze "centrele de decizie" din capitalele occidentale în cazul unui atac asupra Belarusului, adăugând: "Nu vă atingeţi de noi şi nu ne vom atinge de voi", potrivit agenţiei de presă Belta. În pofida faptului că Rusia a invadat Ucraina, Moscova şi aliatul său devotat, Minsk, au încercat în mod repetat să se prezinte drept victime ale politicilor presupus ostile ale Occidentului şi ale NATO. Au existat temeri că Belarusul ar putea intra oficial în război alături de Rusia după declanşarea războiului din Ucraina pe 24 februarie. Finlanda și Suedia, în NATO Preşedintele Lukaşenko a recunoscut că în primele săptămâni de invazie au fost lansate rachetele ruseşti în direcţia Ucrainei de pe teritoriul său. La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră