joi 07 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari. UE va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei după războiul acesteia cu Rusia, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că reconstrucţia Ucrainei este "sarcina comună a întregii lumi democratice'', iar premierul său, Denis Şmigal, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile acestei reconstrucţii, relatează agenţiile Reuters şi AFP. Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă dedicată reconstrucţiei Ucrainei, care se desfăşoară în oraşul elveţian Lugano. Platforma anunţată de Ursula von der Leyen va fi folosită pentru schiţarea nevoilor de investiţii, coordonarea acţiunii şi orientarea resurselor. "De la începerea războiului, UE a mobilizat în jur de 6,2 miliarde de euro ca asistenţă financiară" pentru Ucraina. Și "vor mai veni (fonduri). Ne vom angaja într-o reconstrucţie substanţială pe termen mediu şi lung", a promis preşedinta Comisiei Europene. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Pe respectiva platformă se vor regăsi ţări, instituţii, sectorul privat şi societatea civilă. Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID. Enorma sumă estimată de Șmigal Însă premierul ucrainean Denis Şmigal, prezent la conferinţa din Elveţia, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile unui plan de redresare a ţării sale după invazia rusă, el subliniind că numai costurile directe ale distrugerilor provocate infrastructurii în urma agresiunii ruse sunt până în prezent de peste 100 de miliarde de dolari. "Cine va plăti pentru planul de redresare, estimat deocamdată la 750 de miliarde de dolari?", a întrebat premierul ucrainean. Încercând să dea un răspuns parţial acestei întrebări, el a menţionat că, în opinia guvernului de la Kiev, o sursă de bază a acestei finanţări ar trebui să fie resursele obţinute prin confiscarea activelor statului rus şi ale oligarhilor ruşi îngheţate în prezent de Occident în cadrul sancţiunilor instituite împotriva Rusiei. Cele trei etape ale reconstrucției Acest plan, a continuat Şmigal, ar trebui să cuprindă trei etape: prima, axată pe restabilirea serviciilor esenţiale, precum furnizarea apei, fază aflată deja în desfăşurare, a doua ar trebui să conţină o componentă de "redresare rapidă" şi care să fie lansată cât mai rapid după încetarea ostilităţilor militare şi să includă construirea de spitale, de spaţii locative temporare pentru persoanele strămutate şi lansarea de proiecte în sectorul educaţiei, iar ultima etapă ar avea rolul să transforme ţara pe termen lung. Într-un discurs prin legătură video adresat responsabililor ţărilor aliate Ucrainei şi ai instituţiilor internaţionale reuniţi la Lugano, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că "reconstrucţia Ucrainei este sarcina comună a întregii lumi democratice" şi "contribuţia cea mai importantă pentru pacea în lume". Zelenski: Dacă lăsăm armele, nu mai existăm La rândul ei, Ursula von der Leyen a mai spus că "obiectivul Kremlinului este distrugerea militară, politică şi economică a Ucrainei". "Ei doresc să submineze existenţa fundamentală a Ucrainei ca stat. Nu putem şi nu vom permite să se întâmple acest lucru", a adăugat ea. În aceeaşi zi, când Rusia a ocupat şi oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei şi aproape a încheiat astfel cucerirea provinciei Lugansk, preşedintele Zelenski a mai susţinut, într-o intervenţie online în faţa studenţilor japonezi ai unei universităţi din Tokyo, că "dacă lasă armele, Ucraina va înceta să mai existe". "Ucraina are pământul său şi suveranitatea sa şi noi luptăm pentru pace. Acesta este un paradox al secolului al XXI-lea, acela că dacă lăsăm armele, Ucraina dispare şi încetăm să mai existăm", a spus Zelenski, potrivit agenţiei EFE.

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari (sursa: Facebook/EC)
Elvețienii, gaze mai puține la iarnă (sursa: oilprice.com)
Internațional

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă. Companiile din Elveţia vor fi primele care se vor confrunta cu raţionalizarea energiei, în eventualitatea penuriei de aprovizionare, a declarat ministrul Energiei, Simonetta Sommaruga, avertizând că Executivul nu poate garanta că va exista întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi, transmite Reuters. Elvețienii, gaze mai puține la iarnă Elveţia primeşte gaze prin hub-urile de tranzacţionare din ţările vecine din UE, astfel încât perturbările în aprovizionare din blocul comunitar vor afecta şi Elveţia. În această ţară există o cerere relativ redusă pentru gaze, care acoperă aproximativ 15% din consumul total de energie. Aproximativ 42% din gaze sunt folosite pentru încălzirea locuinţelor, restul în industrie, servicii şi transporturi, conform datelor guvernamentale. Totuşi, ţara este dependentă de importurile de gaze şi petrol. "De aceea, nimeni nu poate garanta că va fi întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi", a declarat Sommaruga, pentru publicaţia elveţiană SonntagsZeitung. "Restricţii pentru scările rulante şi neoane" Recent, Guvernul a prezentat planuri de rezolvare a posibilei penurii de gaze naturale în această iarnă, informând că ar putea recurge la raţionalizare dacă alte măsuri se dovedesc insuficiente. În eventualitatea unei penurii de gaze şi electricitate în Elveţia, energia va fi în primul rând raţionalizată pentru companii. Sommaruga a explicat că "iniţial vor fi de exemplu restricţii pentru scările rulante şi neoane", iar Guvernul vrea să pună cât mai mult timp la dispoziţie energie pentru gospodării. Oficialul a cerut autorităţilor locale să investească mai mult în extinderea energiei hidroelectrice, solare, eoliene şi biogazului. Plan de urgență în Germania Vecina Germania a activat luna trecută cel de-al doilea nivel al planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale, care aduce şi mai aproape ţara de măsura raţionalizării, după scăderea drastică a livrărilor de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream. Planul de urgenţă are trei nivele: de alertă, de alarmă şi de urgenţă. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a activat deja primul nivel al planului de urgenţă la începutul lunii martie. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Nivelul de alarmă înseamnă că există o perturbare în aprovizionarea cu gaze care a condus la o deteriorare semnificativă a situaţiei aprovizionării. Cu toate acestea, piaţa este în continuare capabilă să facă faţă perturbării şi nu este nevoie de intervenţia statului.

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că ţara sa este alături de Rusia în ofensiva militară din Ucraina, în cadrul angajamentului mai vechi privind un "stat unional", a transmis Reuters duminică. Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin Lukaşenko, aflat la putere din 1994, este cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, reaminteşte agenţia. El a permis trupelor ruseşti să folosească teritoriu belarus pentru invadarea Ucrainei. La o ceremonie de aniversare a eliberării Minskului de către trupele sovietice, în al doilea război mondial, Lukaşenko a anunţat că sprijină cu toată energia ofensiva lui Putin în Ucraina "chiar din prima zi", din 24 februarie. Într-o înregistrare video difuzată de agenţia de presă oficială BelTA din Belarus, preşedintele ţării afirmă: "Astăzi suntem criticaţi pentru că suntem singura ţară din lume care sprijină Rusia în lupta împotriva nazismului. Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia". Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" "Iar cei care ne critică, oare nu ştiu că avem o uniune atât de strânsă cu Federaţia Rusă? (...) Că avem practic o armată unificată. Dar ştiaţi toate acestea. Vom rămâne alături de Rusia Frăţească", adaugă el. Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" cu Rusia de la jumătatea deceniului 1990, însă în ultimul an nu s-au înregistrat progrese în a implementarea planului, iar Lukaşenko a insistat că ţara sa trebuie să îşi păstreze "suveranitatea". El a devenit tot mai dependent de Kremlin după ce a beneficiat de ajutor rusesc pentru reprimarea protestelor de după realegerea sa în 2020, în urma unui scrutin controversat. Zelenski: Un semnal periculos Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că declaraţia lui Lukaşenko reprezintă un "semnal" şi o evoluţie "periculoasă în primul rând pentru poporul belarus", iar acţiunile guvernului de la Minsk trebuie urmărite îndeaproape. Avându-l alături pe premierul australian Anthony Albanese, liderul de la Kiev a avertizat că Lukaşenko "nu trebuie să târască Belarusul într-un război rusesc de invazie împotriva Ucrainei". Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Unii oficiali de la Kiev sugerează că Belarusul s-ar putea implica în curând direct în conflict. Un responsabil din domeniul securităţii aprecia totuşi săptămâna trecută că riscul intrării unor trupe belaruse în Ucraina este redus. Primarul Lvovului, Andi Sadovi, a arătat însă la sfârşitul săptămânii trecute că situaţia de la frontiera ucraineano-belarusă este imprevizibilă şi a convocat o şedinţă a autorităţilor municipale pentru planificarea acţiunilor în caz de escaladare.

Ucraina, aproape să piardă estul țării (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, aproape să piardă estul țării

Ucraina, aproape să piardă estul țării. Armata ucraineană a anunţat că soldaţii săi s-au retras din Lisiciansk, oraş-cheie din estul Ucrainei care se confruntă de mai multe săptămâni cu un violent asalt al trupelor ruse, informează duminică AFP. Ucraina, aproape să piardă estul țării "Pentru a proteja vieţile apărătorilor ucraineni, a fost luată decizia de a ne retrage" din oraş, a anunţat statul-major al forţelor armate ucrainene într-un comunicat, subliniind" superioritatea multiplă" a armatei ruse pe plan material. Cu puţin timp înainte de acest anunţ, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski apreciase că Lisiciansk reprezintă "situaţia cea mai dificilă şi mai periculoasă" pentru Ucraina. "Nu avem avantaj acolo, este adevărat. Acesta este punctul nostru slab, însă în alte locuri noi avansăm", a afirmat el, adăugând totodată că "luptele continuă în suburbiile" acestui oraş. Rușii clamează controlul asupra Lugansk Cucerirea oraşului Lisiciansk, în estul Ucrainei, i-ar permite Moscovei să controleze întreaga regiune Lugansk şi trupelor ruse să ameninţe Sloviansk şi Kramatorsk, alte două oraşe importante din regiunea industrială Donbas aflate sub control ucrainean. Citește și: Cinismul lui Putin: Va fi pace doar dacă Ucraina acceptă să renunțe la Crimeea și să cedeze Donețk și Lugansk Duminică, ministrul apărării al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a afirmat că forţele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk după ce au cucerit Lisiciansk, aflat de săptămâni de zile în centrul unor lupte intense. Putin și-a pregătit invazia din timp Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a declanşa o invazie asupra Ucrainei vecine a fost luată cu mult timp înainte, potrivit cancelarului federal german Olaf Scholz, informează duminică dpa. "Cred că decizia de a declanşa acest război a fost luată cu un an înainte ca el să fi început şi poate chiar mai devreme, pentru că (Vladimir Putin) s-a pregătit pentru aceasta", a spus liderul german într-un interviu pentru postul american CBS, publicat integral duminică. https://www.youtube.com/watch?time_continue=113&v=grJG4RMVLh0&feature=emb_title "Astfel, el (Putin) va putea continua cu războiul cu adevărat mult timp", a adăugat Scholz. Europa a avut încredere în Rusia Olaf Scholz a mai recunoscut că a fost o greşeală a ţărilor europene să devină atât de dependente de resursele energetice ruseşti. "Ar fi trebuit să investim peste tot în Europa în infrastructură, ceea ce ne-ar fi oferit posibilitatea de a schimba furnizarea, de la o zi la alta", a spus el. "Aceasta este lecţia care a fost învăţată în Europa şi în multe alte locuri, că trebuie să fii pregătit: să fii pregătit pentru situaţii precum aceasta", a subliniat Scholz. Întrebat despre cât de mult mai cheltuie încă Germania pe importurile de resurse energetice din Rusia, Olaf Scholz a spus doar că suma s-a redus.

Cu cancer terminal, arestat pentru trădare (sursa: rferl.org)
Internațional

Cu cancer terminal, arestat pentru trădare

Cu cancer terminal, arestat pentru trădare. Omul de ştiinţă rus Dmitri Kolker, care a fost arestat în urmă cu două zile în Siberia pentru înaltă trădare, cu toate că suferea de cancer la pancreas în stadiu terminal, a murit, a declarat duminică pentru Reuters avocatul său, Aleksandr Fedulov. Cu cancer terminal, arestat pentru trădare Kolker fusese transportat la închisoarea Lefortovo din Moscova, potrivit avocatului său. Omul de ştiinţă fusese transferat din arest la o unitate de terapie intensivă a unui spital din Moscova, unde a şi încetat din viaţă, a relatat duminică agenţia de presă Interfax, citată de dpa. "A murit ieri. Mâine vom depune o plângere în legătură cu detenţia sa", a explicat avocatul. Familia lui Kolker a anunţat săptămâna trecută că omul de ştiinţă a fost ridicat direct de pe patul de spital din Novosibirsk (Siberia), unde era hrănit printr-un tub, şi dus cu avionul la Moscova de către agenţi ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB). Tehnologiile optice cuantice, miza cazului Kolker, în vârstă de 54 de ani, era doctor în fizică şi matematică. Familia sa a declarat că omul de ştiinţă fusese acuzat că a colaborat cu serviciile de securitate din China. Potrivit fiului său, Kolker susţinuse într-adevăr mai multe prelegeri ştiinţifice în China ca parte a unui schimb universitar, dar era întotdeauna însoţit de agenţi ai FSB. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Fiul lui Kolker a mai spus că prelegerile erau discutate în cel mai mic detaliu cu serviciile secrete ruse astfel ca nicio informaţie considerată secret de stat să nu fie divulgată, relatează dpa. Potrivit agenţiei de presă germane, Kolker conducea laboratorul de tehnologii optice cuantice la Universitatea de Stat din Novosibirsk, fiind implicat - între altele - în dezvoltarea de lasere în scopuri medicale. Încă o arestare pentru trădare Sâmbătă, agenţia de stat TASS a transmis că Rusia a reţinut un al doilea om de ştiinţă din Novosibirsk sub suspiciunea de înaltă trădare. Nu este clar dacă există vreo legătură între cele două cazuri, scrie Reuters. În schimb, agenţia dpa - care îl identifică pe al doilea om de ştiinţă reţinut la Novosibirsk drept Anatoli Maslov, care făcea cercetări în domeniul hipersonicii - scrie că arestarea lui Maslov are legătură cu cazul Kolker. O serie de oameni de ştiinţă ruşi au fost arestaţi şi acuzaţi de înaltă trădare în ultimii ani în Rusia pentru că ar fi transmis străinilor documente sensibile. Criticii Kremlinului invocă o paranoia nefondată a regimului. Acuzaţia de înaltă trădare este pasibilă în Rusia cu o pedeapsă care merge până la 20 de ani de închisoare.

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk. Moscova a acuzat naţiunile occidentale că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul, informează duminică dpa. Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk "Acum este momentul când ţările occidentale pariază totul pe continuarea războiului", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă. Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor "să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la afirmaţii ale unor politicieni occidentali care au spus că nu vor să facă presiuni asupra Ucrainei pentru negocieri. Însă momentul pentru negocieri va veni, şi-a exprimat convingerea Peskov. Pentru pace, Ucraina trebuie să accepte cererile Rusiei, care includ recunoaşterea Peninsulei Crimeea de la Marea Neagră drept teritoriu rus şi cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk, a subliniat Peskov. Fără negocieri față în față de peste trei luni Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Rusia a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi presupune că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor (sursa: euronews.com)
Internațional

Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor

Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor. Oraşul Sloviansk din estul Ucrainei a fost duminică ţinta unor bombardamente puternice cu lansatoare de rachete, bombardamente în timpul cărora au fost ucise şi rănite numeroase persoane, a anunţat primarul acestui oraş, Vadim Leah, informează Reuters. Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor "Au fost 15 atacuri. Mulţi morţi şi răniţi", a scris Leah pe Telegram. El a subliniat că această serie de bombardamente a fost cea mai puternică dintre cele care au vizat în ultimul timp oraşul Sloviansk. Tatiana Ignatcenko, o purtătoare de cuvânt a administraţiei regionale Doneţk de care aparţine Sloviansk, a precizat pentru mass-media ucraineană Suspilne că aceste atacuri s-au soldat cu "şase morţi şi 15 răniţi" şi a reiterat apelul autorităţilor către locuitori ca aceştia să părăsească regiunea, în condiţiile în care linia frontului este deja la numai câţiva kilometri de Sloviansk. Potrivit mass-media ucrainene, una dintre pieţele din oraş a fost de asemenea incendiată de aceste bombardamente. Lugansk și Donețk, țintele principale Mai la sud, oraşul Kramatorsk, centrul administrativ al Donbasului controlat de ucraineni, a fost lovit pentru a doua zi consecutiv de rachete Smerci, potrivit primarului oraşului, Oleksandr Goncearenko. Aceste atacuri, care au lovit un cartier rezidenţial şi un hotel în care nu se afla nimeni, nu s-au soldat cu victime, a precizat el. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Duminică, Rusia a declarat că a cucerit oraşul Lisiciansk, din estul Ucrainei, şi întreaga regiune Lugansk. Ocuparea oraşului Lisiciansk ar permite armatei ruse să avanseze spre Sloviansk şi Kramatorsk, două mari oraşe din regiunea industrială Donbas, pe care Moscova încearcă să o cucerească. Rusia s-a concentrat pe alungarea forţelor ucrainene din regiunile Lugansk şi Doneţk din Donbas, unde separatişti susţinuţi de Moscova luptă împotriva Kievului de la prima intervenţie militară a Rusiei în Ucraina, în 2014.

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat sprijin internaţional pentru a ajuta la reconstruirea ţării după încheierea războiului, o notă rară de speranţă în discursul său după patru luni de război, transmite duminică dpa. Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina "Este necesar nu numai să reparăm tot ce au distrus ocupanţii, ci şi să creăm o nouă fundaţie pentru viaţa noastră: sigură, modernă, confortabilă, accesibilă", a spus preşedintele Zelenski într-un discurs difuzat sâmbătă seara târziu. Acest lucru ar necesita "investiţii colosale, miliarde, noi tehnologii, bune practici, noi instituţii şi, desigur, reforme", a spus el. "Oricât de greu ne este astăzi, trebuie să ne amintim că va exista un mâine", a subliniat şeful statului ucrainean. Întâlnirea donatorilor de la Lugano Luni, la Lugano în Elveţia, va avea loc o întâlnire la care vor participa aproximativ 40 de potenţiali donatori şi unde guvernul ucrainean intenţionează să îşi prezinte pentru prima dată priorităţile pentru reconstrucţia ţării devastate de război. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Preşedintele Zelenski le-a reamintit, însă, ucrainenilor că războiul era departe de a se termina. "Cruzimea sa sporeşte în anumite locuri şi nu poate fi uitată", a spus el, făcând apel la compatrioţii săi pentru a oferi ajutor victimelor acestui conflict brutal.

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a ameninţat sâmbătă cu represalii militare împotriva oricui ar ataca Belarusul, în contextul tensiunile ridicate generate de războiul din ţara vecină, Ucraina, transmite duminică dpa. Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri Într-un discurs pronunţat în ajunul Zilei Independenţei, preşedintele Lukaşenko a spus că a ordonat forţelor sale armate să vizeze "centrele de decizie" din capitalele occidentale în cazul unui atac asupra Belarusului, adăugând: "Nu vă atingeţi de noi şi nu ne vom atinge de voi", potrivit agenţiei de presă Belta. În pofida faptului că Rusia a invadat Ucraina, Moscova şi aliatul său devotat, Minsk, au încercat în mod repetat să se prezinte drept victime ale politicilor presupus ostile ale Occidentului şi ale NATO. Au existat temeri că Belarusul ar putea intra oficial în război alături de Rusia după declanşarea războiului din Ucraina pe 24 februarie. Finlanda și Suedia, în NATO Preşedintele Lukaşenko a recunoscut că în primele săptămâni de invazie au fost lansate rachetele ruseşti în direcţia Ucrainei de pe teritoriul său. La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

Explozii și morți în Belgorod, Rusia (sursa: Agerpres)
Internațional

Explozii și morți în Belgorod, Rusia

Explozii și morți în Belgorod, Rusia. Cel puţin trei persoane au fost ucise şi zeci de clădiri rezidenţiale au fost avariate în oraşul rus Belgorod, din apropiere de graniţa cu Ucraina, a anunţat guvernatorul regional, Viaceslav Gladkov, după relatări potrivit cărora în oraş au avut loc mai multe explozii, transmite duminică Reuters. Explozii și morți în Belgorod, Rusia Cel puţin 11 blocuri şi 39 de case au fost avariate, iar cinci dintre ele au fost distruse, a explicat Gladkov, într-un mesaj postat pe aplicaţia Telegram. Anterior, Gladkov a declarat că "incidentul" este investigat. "Probabil că sistemul de apărare aeriană a funcţionat", a adăugat el. Cel puţin patru persoane au fost rănite şi două spitalizate, între care un băiat de 10 ani, potrivit lui Gladkov. Reuters notează că nu a putut verifica independent relatările şi că, de partea ucraineană, nu există deocamdată o reacţie. Belgorod, lovit des după 24 februarie Belgorod, oraş cu aproape 400.000 de locuitori, situat la circa 40 km nord de graniţa cu Ucraina, este centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume. De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, au existat numeroase relatări privind atacuri asupra Belgorodului şi asupra altor regiuni aflate la graniţa cu Ucraina, Moscova acuzând Kievul că a lansat aceste atacuri. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Ucraina nu şi-a asumat responsabilitatea pentru atacurile anterioare, însă a descris incidentele drept răzbunare şi "karma" pentru invazia Rusiei, care numeşte asaltul asupra Ucrainei drept "operaţiune militară specială" menită să dezarmeze ţara vecină şi să o protejeze de fascişti. În schimb, Ucraina şi aliaţii săi din Occident afirmă că acuzaţia de fascism este fără fundament şi că războiul este în fapt un act neprovocat de agresiune.

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc. Guvernul german vrea să introducă o nouă taxă în facturile la gaze ale tuturor consumatorilor, în ideea de a-i ajuta furnizorii de gaze să facă faţă creşterii rapide a preţurilor la importuri, conform unei propuneri consultate de Reuters. Guvernul nu comentează pe marginea noii taxe Această propunere legislativă este aşteptată să fie adoptată de parlament la data de 8 iulie, potrivit unor surse din industria de gaze precum şi din interiorul guvernului de la Berlin. Un purtător de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a refuzat să comenteze aceste informaţii dar a spus că Ministerul evaluează în mod constant instrumentele existente precum şi dacă este nevoie de suplimentarea lor. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Germania se străduieşte să pună la punct un mecanism de urgenţă înaintea datei de 11 iulie, când este programată o perioadă de zece zile de lucrări de mentenanţă la gazoductul Nord Stream 1, ceea ce înseamnă că livrările de gaze ruseşti prin această conductă vor fi oprite complet. Experţii avertizează că perioada de întrerupere a livrărilor ar putea fi prelungită, ceea ce ar agrava problemele în aprovizionarea cu gaze şi ar împinge şi mai sus preţurile. Împărțirea poverii prețurilor mari Costurile suplimentare care vor apărea pentru a înlocui gazele din Rusia vor fi împărţite între toţi consumatorii, în cadrul unei proceduri transparente şi non-discriminatorii via Trading Hub Europe, o organizaţie a operatorilor de reţele de gazoducte. Noua taxă va face gazele mai scumpe pentru toată lumea, în loc ca povara să cadă doar pe anumite gospodării în funcţie de cine este furnizorul lor de gaze. Dacă Parlamentul de la Berlin va aproba planul, executivul ar putea introduce taxa în locul unei clauze generale de ajustare a preţurilor care ar permite furnizorilor să transfere ei înşişi majorările de preţuri pe seama clienţilor. Posibile probleme în justiție Experţii susţin că o clauză de ajustare a preţurilor ar fi una incorectă şi contestabilă în justiţie. Această clauză spune că doar costurile rezonabile pot fi transferate pe seama clienţilor, ceea ce lasă deschisă calea pentru multe interpretări, susţine avocatul Peter Rosin. Potrivit acestuia, este discutabil dacă contractele care promit consumatorilor preţuri fixe ar putea fi revocate. Noua taxă din factura la gaze va fi bazată pe modelul suprataxei EEG din factura de energie electrică, care timp de mai mulţi ani a fost utilizată pentru susţinerea producţiei de energie regenerabilă. În plus, guvernul de la Berlin va putea declanşa şi o clauză generală de ajustare a preţurilor, în situaţia în care există o "perturbare semnificativă" la importurile de gaze. Germania plătește scump lipsa gazului rusesc Diminuarea livrărilor de gaze ruseşti obligă companiile de utilităţi din întreaga Europă să cumpere gaze naturale la preţuri mai mari. Joi, grupul german de utilităţi Uniper a anunţat că poartă discuţii cu privire la o posibilă salvare de către guvernul de la Berlin şi de asemenea şi-a retras prognozele pentru 2022 din cauza restricţiilor la livrările de gaze adoptate de grupul rus Gazprom. Experţii din industria energetică estimează că importatorii de gaze ar putea avea nevoie de aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru a acoperi costurile suplimentare create de majorarea preţurilor, o sumă pe care taxa propusă ar putea să o finanţeze. Cancelarul Scholz, sub presiune, cere "unitate" Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel sâmbătă la populaţie să fie unită în faţa problemelor economice cu care se confruntă ţara, în special inflaţia, anunţând o reuniune a experţilor pentru a combate această chestiune, relatează DPA. "Trebuie să ne dăm mâinile şi să fim uniţi", a spus Scholz într-un podcast video. El a mai declarat că marea problemă care îngrijorează mulţi cetăţeni, şi pe bună dreptate, este creşterea preţurilor. "Trebuie să lucrăm împreună şi asupra acestui lucru", a atras atenţia Scholz. Din acest motiv, a spus el, a invitat sindicate, angajatori, Banca Centrală şi profesori, într-un efort ce aminteşte de iniţiative similare din anii '60 şi '70, pentru a discuta despre soluţii. Campania, numită "Acţiune concertată", începe luni la cancelarie. Noi beneficii sociale Alte posibile instrumente includ o propunere a ministrului Muncii, Hubertus Heil, care vrea o plată anuală pentru persoanele singure care câştigă mai puţin de 4.000 de dolari pe lună şi pentru cuplurile căsătorite care câştigă împreună mai puţin de 8.000 de euro pe lună. "Numai creşterea salariilor şi beneficiilor sociale poate compensa sustenabil daunele produse persoanele cu venituri medii şi mici", a spus preşedintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), Marcel Fratzscher. Plăţile unice, pe de altă parte, nu sunt ţintite, în contextul în care multe persoane nu beneficiază de ele deloc, a spus el. CDU critică "Acţiunea concertată" În urmă cu o săptămână, cancelaria a anunţat un plan privind plăţile unice scutite de taxe. În schimb, sindicatele ar putea renunţa la o parte din creşterile salariale în negocierile colective, pentru a nu alimenta şi mai mult inflaţia. Experta în economie Julia Klöckner, din partea partidului conservator de opoziţie CDU, a criticat "Acţiunea concertată": "Când nu ştii ce să faci, creezi un grup de lucru". Ea a spus că în schimb ar trebui reduse permanent, printre altele, taxele şi impozitele asupra energiei.

Ultimul bastion al ucrainenilor, Lisiciansk, rezistă (sursa: Agerpres)
Internațional

Ultimul bastion al ucrainenilor, Lisiciansk, rezistă

Ultimul bastion al ucrainenilor, Lisiciansk, rezistă. Armata ucraineană a transmisă sâmbătă că Lisiciansk, oraş-cheie din estul Ucrainei aflat în centrul unor lupte intense în ultimele zile, "nu este încercuit", contrar unor afirmaţii făcute de separatiştii susţinuţi de armata rusă, potrivit AFP. Ultimul bastion al ucrainenilor, Lisiciansk, rezistă "Luptele fac ravagii în jurul Lisicianskului. Din fericire, oraşul nu este încercuit şi se află în continuare sub controlul armatei ucrainene", a declarat la televiziunea ucraineană Ruslan Muzitciuk, purtător de cuvânt al Gărzii Naţionale a Ucrainei, dezminţind o informaţie transmisă anterior de un reprezentant al armatei separatiste din Lugansk. Separatiştii susţinuţi de armata rusă au transmis sâmbătă că au încercuit "total" oraşul Lisiciansk. "Astăzi, miliţiile populare din Lugansk (armata separatistă - n.r.) şi forţele armate ruse au ocupat ultimele înălţimi strategice, ceea ce ne permite să afirmăm că localitatea Lisiciansk este complet încercuită", a precizat un reprezentant al armatei separatiste din Lugansk, Andrei Marociko, citat de agenţia rusă de presă TASS. Lisiciansk, cheia pentru Donbas Lisiciansk este ultimul mare oraş din regiunea Lugansk controlat de armata ucraineană. El este înfrăţit cu Severodoneţk, cucerit săptămâna trecută de Moscova după retragerea forţelor ucrainene la finalul unor confruntări de mai multe săptămâni. Cele două oraşe sunt separate de râul Doneţk. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Ocuparea oraşului Lisiciansk ar permite armatei ruse să avanseze spre Sloviansk şi Kramatorsk, alte două mari oraşe din regiunea industrială Donbas, pe care Moscova încearcă să o cucerească.

New York fără arme în public (sursa: Facebook/Governor Kathy Hochul)
Internațional

New York: fără arme în public

New York: fără arme în public. Legiuitorii din statul american New York au adoptat vineri o lege care interzice armele în numeroase spaţii publice, inclusiv în Times Square, şi cere ca solicitanţii de permise de portarmă să-şi dovedească abilităţile de a folosi o armă şi de a-şi pune la dispoziţie conturile de social media pentru a fi evaluate, transmite Reuters. New York: fără arme în public Legea, aprobată în cadrul unei sesiuni de urgenţă a legislativului, a fost impusă după o decizie de referinţă a Curţii Supreme, de săptămâna trecută, care a afectat legislaţia restrictivă din statul New York privind acordarea permiselor de portarmă. Majoritatea conservatoare din Curtea Supremă a decis pentru prima dată că actul fundamental al SUA, Constituţia, acordă unui individ dreptul de a avea asupra sa arme în public pentru autoapărare în orice loc din ţară. Liderii democraţi ai statului New York au deplâns decizia, declarând că va creşte violenţa provocată de armele de foc dacă mai mulţi oameni vor putea purta arme. Ei au recunoscut totodată că vor trebui să relaxeze reglementările privind permisele de portarmă, în vigoare de un secol, pentru a se conforma deciziei Curţii Supreme, dar au încercat să menţină cât mai multe restricţii cu putinţă în numele siguranţei publice. Curtea Supremă a amendat o lege din 1911 Curtea Supremă a SUA a decis că regimul anterior de acordare de permise de portarmă din New York, în vigoare din 1911, oferea oficialităţilor locale prea multe pârghii pentru a refuza emiterea unui astfel de permis.Însă guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, o democrată care a cerut organizarea sesiunii extraordinare a legislativului, a amintit că reglementările privind permisele de portarmă din acest stat au făcut ca New Yorkul să aibă cea de-a cincea cea mai scăzută rată de decese provocate de armele de foc dintre cele 50 de state ale SUA."Statul nostru va continua să-i protejeze pe new-yorkezi, chiar în pofida acestei piedici din partea Curţii Supreme. Poate că-şi închipuie că ne pot schimba vieţile din vârful pixului, dar avem şi noi pixuri", a declarat ea, în cadrul unei conferinţe de presă în capitala statului, Albany, în timp ce congresmenii dezbăteau legea. Unde nu pot fi purtate arme Conform legislaţiei adoptate vineri de statul New York, este considerată o infracţiune purtarea armelor într-o serie de locuri considerate sensibile, precum: clădiri guvernamentale, centre medicale, centre religioase, biblioteci, locuri de joacă, parcuri, grădini zoologice, şcoli, universităţi, tabere de vară, centre pentru diverse tipuri de dependenţă, centre pentru persoanele fără adăpost, cămine de bătrâni, transportul public, inclusiv în metroul new-yorkez, locuri unde se consumă alcool sau marihuana, muzee, teatre, stadioane, centre de votare şi Times Square. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Legea adoptată vineri - căreia i s-au opus reprezentanţii republicani, însă democraţii deţin majoritatea - urmează să intre în vigoare la 1 septembrie.

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană (sursa: Agerpres)
Internațional

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană. SUA au anunţat vineri un nou ajutor militar destinat Ucrainei, în valoare de 820 de milioane de dolari format din rachete, obuze şi echipamente de apărare aeriană pentru a face faţă armatei ruse în confruntările din sudul şi estul ţării, transmite AFP. Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană Acest al 14-lea set de echipamente include două sisteme antiaeriene, patru radare de contra-baterie, rachete pentru lansatoarele de rachete multiple americane Himars, recent sosite pe câmpul de luptă, şi până la 150.000 de obuze de 155 mm. Sistemele de apărare antiaeriană NASAMS, care pot lansa rachete sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune, sunt produse de compania americană Raytheon şi de grupul norvegian Kongsberg. Operate de la distanţă, acestea vor permite armatei ucrainene să lupte împotriva aviaţiei ruse, inclusiv a dronelor, precum şi a rachetelor de croazieră. SUA au livrat ajutoare militare de 6,9 miliarde de dolari "Statele Unite continuă să colaboreze cu aliaţii şi partenerii noştri pentru a oferi Ucrainei echipamentul necesar unui câmp de luptă în evoluţie", a afirmat într-un comunicat Todd Breasseale, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Acesta a subliniat "cooperarea Norvegiei pentru a permite livrarea istorică de către SUA a sistemelor moderne de apărare aeriană care vor ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor aeriene brutale ale Rusiei". Acest nou lot de echipamente, preluat din stocurile militare existente, creşte suma totală a asistenţei SUA pentru Kiev la 6,9 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

Putin duce Rusia înapoi în URSS (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Putin duce Rusia înapoi în URSS

Putin duce Rusia înapoi în URSS. Moscova a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni numărul rachetelor pe care le-a lansat asupra Ucrainei, dar aproximativ jumătate dintre aceste rachete provin din stocurile rămase din perioada sovietică şi sunt mai puţin precise, ceea ce explică lovirea unor zone civile, a declarat un general ucrainean, citat joi de Reuters. Putin duce Rusia înapoi în URSS Potrivit generalului de brigadă Oleksii Hromov, care a dat declaraţii la o conferinţă de presă, Rusia încearcă să lovească infrastructuri critice şi militare ucrainene, dar folosirea unor rachete mai puţin precise produse în epoca sovietică are ca efect creşterea numărului victimelor civile. Generalul ucrainean îi contrazice astfel pe politicienii din ţara sa care susţin că Rusia atacă deliberat ţinte civile pentru a crea panică. "Ţintele inamicului rămân instalaţiile militare, infrastructura critică şi industria, reţelele de transport. În acest timp, există pierderi semnificative în rândul populaţiei civile din cauza raidurilor" cu rachete cu precizie redusă, explică generalul Hromov. 68 de zone civile, lovite "În peste 50% din raiduri inamicul foloseşte rachete din rezerva sovietică", iar în prima jumătate a lunii iunie au fost lansate asupra Ucrainei în total 120 de rachete ruseşti, număr care a crescut la 202 în a doua jumătate a lunii, când au fost lovite în urma acestor raiduri 68 de zone civile, a mai precizat generalul ucrainean. Trupele ruse s-au retras joi de pe insula Şerpilor din Marea Neagră, dar îşi continuă înaintarea progresivă în provincia Lugansk din estul Ucrainei. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 La Lisiceansk, ultimul oraş din această provincie rămas sub controlul armatei ucrainene, situaţia este "extrem de dificilă", cu bombardamente "foarte puternice" care fac imposibilă evacuarea civililor, a declarat guvernatorul Luganskului, Serghei Gaidai. Totuşi, adaugă acesta, trupele ruse sunt încă ţinute de defensiva ucraineană la periferia oraşului şi nu au loc lupte de stradă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră