luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Forțele ruse își consolidează pozițiile în sudul Ucrainei. Va urma un nou atac masiv

Forțele ruse pregătesc un atac masiv. Rusia îşi consolidează poziţiile defensive din zonele pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic, potrivit Reuters. Activitate între Mariupol și Zaporojie Această consolidare include deplasări de efective şi echipamente militare între oraşele Mariupol şi Zaporojie. De asemenea, sunt întărite măsurile de securitate în zona oraşului Melitopol, a scris pe Twitter ministerul citat. Purtătorul de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene, Vadim Skibiţki, a declarat că forţele ruse se pregătesc pentru următoarea fază a ofensivei lor din Ucraina. "Nu este vorba doar de lovituri de rachete din aer şi de pe mare. Putem vedea bombardamente pe întreaga linie de contact, de-a lungul întregii linii a frontului. Există o folosire activă a aviaţiei tactice şi a elicopterelor de atac", a spus Skibiţki. Forțele ruse pregătesc un atac masiv "Există într-adevăr o anumită activare a inamicului pe toată linia frontului. În mod clar sunt în desfăşurare acum pregătiri pentru următoarea etapă a ofensivei", a adăugat reprezentantul armatei ucrainene. Un obiectiv vizat de Rusia este cucerirea oraşului Sloviansk, situat în regiunea Doneţk. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Kievul a afirmat că în ultimele trei zile cel puţin 40 de oameni au fost ucişi în bombardamentele ruse în zone urbane. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Forțele ruse își consolidează pozițiile în sudul Ucrainei. Va urma un nou atac masiv
Președintele american are pe mâini sângele victimelor prințului saudit MBS, acuză logodnica lui Jamal Khashoggi, jurnalistul ucis și dezmembrat în consulatul saudit de la Istanbul
Internațional

Președintele american are pe mâini sângele victimelor prințului saudit MBS, acuză logodnica lui Jamal Khashoggi, jurnalistul ucis și dezmembrat în consulatul saudit de la Istanbul

Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit. Preşedintele american Joe Biden, care a avut o întrevedere cu Mohammad bin Salman în Arabia Saudită, "are pe mâini sângele" următoarei victime a prinţului moştenitor, a denunţat pe Twitter, vineri, logodnica lui Jamal Khashogii, jurnalist asasinat în 2018, informează AFP. Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit Redactându-şi mesajul ca şi cum l-ar fi scris logodnicul său, Hatice Cengiz s-a adresat lui Biden: "Acesta este modul în care îi trageţi la răspundere pe cei responsabili de moartea mea? Sângele următoarei victime a lui MBS (supranumele lui Mohammad bin Salman) este pe mâinile voastre". Citește și: Biden, în genunchi în fața prințului saudit Mohamad bin Salman, care a criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american Jamal Khashoggi, editorialist la Washington Post critic la adresa puterii saudite, a fost ucis şi dezmembrat pe 2 octombrie 2018 în clădirea consulatului saudit de la Istanbul, în timp ce venise să ceară documentele necesare pentru căsătoria cu logodnica sa turcoaică. După asasinarea lui, Joe Biden a promis că va reduce monarhia din Golf la statutul de "paria" şi a declasificat un raport ce conchidea că prinţul moştenitor "validase" acest asasinat. Washington Post denunță "ceva rușinos" Cu toate acestea, preşedintele american a sosit vineri la palatul regal din Jeddah, unde l-a salutat cordial pe Mohammad bin Salman cu pumnul strâns ("check"), formă de salut răspândită după apariţia COVID-19. "Primul între preşedintele Biden şi Mohammad bin Salman a fost mai rău decât o strângere de mână - a fost ceva ruşinos", a declarat Fred Ryan, directorul publicaţiei Washington Post. Acest gest cordial "reflectă nivelul de intimitate şi de confort pe care i-o oferă lui MBS nejustificată pe care el o dorea", a adăugat Ryan într-un comunicat.

Ca să elimine petrolul rusesc de pe piață, Biden acceptă "albirea" prințului saudit Mohamad bin Salman. Externele de la Riad au criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american
Internațional

Ca să elimine petrolul rusesc de pe piață, Biden acceptă "albirea" prințului saudit Mohamad bin Salman. Externele de la Riad au criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american

Biden, umil în fața prințului saudit. Preşedintele american Joe Biden şi-a încheiat sâmbătă după-amiază vizita în Arabia Saudită, după cea desfăşurată în Israel şi teritoriile palestiniene, turneu în cursul căruia a încercat să reafirme influenţa SUA în Orientul Mijlociu, promiţând totodată o nouă "viziune" pentru această regiune, consemnează AFP şi Reuters. Biden, umil în fața prințului saudit Liderul de la Casa Albă a petrecut mai puţin de 24 de ore în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu mai mulţi şefi de stat şi responsabili din regiune, în primul rând cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, zis şi MBS, despre care CIA consideră că este principalul responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Această întâlnire i-a adus, prin urmare, critici preşedintelui SUA. Care, de altfel, în campania electorală calificase Arabia Saudită drept un stat "paria". Dar interesele geostrategice şi economice ale Washingtonului în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au determinat SUA să intensifice dialogul cu Arabia Saudită, ţară care este cel mai mare exportator de petrol şi care până în prezent a respins cererile SUA, ale Marii Britanii şi Uniunii Europene de a-şi creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului. Promisiune: un milion de barili pe zi în plus Arabia Saudită şi-a manifestat acum disponibilitatea de a-şi creşte capacitatea de extracţie a petrolului cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei. Promisiunea de creştere a acestei capacităţi, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi, a fost făcută de Mohammed bin Salman. Dar el a avertizat totodată că Arabia Saudită nu-şi va putea spori capacitatea de extracţie a petrolului dincolo de acest prag, relatează agenţia DPA. La rândul său, ministrul de externe saudit, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la o conferinţă de presă ulterioară întâlnirii lui Biden cu liderii statelor arabe din regiune că la această reuniune nu s-a discutat despre petrol, adăugând că statele OPEC+ (grup din care face parte şi Rusia) vor continua să evalueze condiţiile pieţei şi să ia deciziile necesare. Propunere care să includă Israel, refuzată Potrivit Reuters, Biden a pledat şi pentru o alianţă regională de securitate care să includă de asemenea Israelul, cu scopul contracarării ameninţării iraniene, dar iniţiativa sa nu a fost agreată de Arabia Saudită. Întrebat despre acest subiect la conferinţa de presă, ministrul saudit de externe a răspuns că nu are cunoştinţă despre astfel de discuţii. Cât despre cazul asasinării jurnalistului Khashoggi, abordat de preşedintele american în discuţia cu prinţul moştenitor saudit, acesta din urmă i-a spus lui Biden, potrivit ministrului de stat saudit pentru afaceri externe, Adel al-Jubeir, că acest caz este închis din punctul de vedere al Riadului, susţinând că cei vinovaţi au fost traşi la răspundere - au fost pronunţate mai multe condamnări. Critici dure la adresa SUA Mai mult, adaugă acelaşi ministru, MBS a subliniat în faţa lui Joe Biden că încercările de a impune altora propriile valori pot avea efect de bumerang. "Nu a mers atunci când Statele Unite au încercat să-şi impună valorile în Afganistan şi Irak. De fapt, aceasta s-a întors împotriva lor. Fiecare ţară are valori diferite şi acestea trebuie respectate", a închis subiectul ministrul saudit. După ce un ziarist i-a atras totuşi atenţia că serviciile secrete americane îl consideră pe MBS principalul responsabil pentru acest asasinat, acelaşi ministru a răspuns: "Ştim bine ce au concluzionat serviciile de informaţii (ale SUA) despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein". Întâlniri cu liderii statelor din Golf Biden şi-a axat vizita în Arabia Saudită mai mult pe întâlnirile cu liderii statelor din Golf şi cu cei ai Egiptului, Iordaniei şi Irakului, încercând să minimalizeze întâlnirea cu MBS ce i-a atras destule critici, remarcă Reuters. Într-un discurs susţinut la Jeddah, la un summit la care au participat cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, EAU, Qatar, Oman, Kuwait şi Bahrein) şi de asemenea Egipt, Iordania şi Irak, preşedintele SUA a promis că ţara sa "nu va pleca din Orientul Mijlociu" şi nu va lăsa în această regiune "un vid care să fie umplut de China, Rusia sau Iran", anunţând totodată un ajutor de un miliard de dolari pentru susţinerea securităţii alimentare în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. "Statele Unite sunt angajate în construirea unui viitor de cooperare în regiune, în parteneriat cu voi toţi, şi Statele Unite nu pleacă nicăieri", a promis liderul de la Casa Albă. Putin va vizita Iranul În ce priveşte noua "viziune" a SUA pentru Orientul Mijlociu enunţată de preşedintele american, aceasta se va baza pe dialog, cooperare economică şi militară şi va avea ca obiectiv normalizarea relaţiilor între Israel şi ţările arabe. "Nu vom tolera ca o ţară să încerce să o domine pe alta în regiune prin consolidări militare, incursiuni şi/sau ameninţări", a subliniat Biden, făcând aluzie la Iran, ţară unde preşedintele rus Vladimir Putin va efectua marţi o vizită. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Joe Biden a plecat aşadar din Arabia Saudită fără angajamente ferme, dar speră că grupul OPEC+ va decide la reuniunea sa din 3 august o sporire a producţiei de petrol care să ajute SUA să-şi tempereze creşterea inflaţiei, concluzionează Reuters. Preşedintele SUA declarase vineri că rezultatele vizitei sale în Arabia Saudită se vor vedea "în câteva săptămâni".

Rusia și-a reluat atacurile în estul Ucrainei. Deocamdată, la scară mică
Internațional

Rusia și-a reluat atacurile în estul Ucrainei. Deocamdată, la scară mică

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina. Forţele armate ruse şi-au reluat atacurile în estul Ucrainei, după ce şi-au regrupat trupele. Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a ordonat extinderea atacurilor, în timpul unei inspecţii la unităţile implicate în invazia din Ucraina, informează sâmbătă dpa. Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina "După ce a audiat raportul (asupra situaţiei), ministrul rus al apărării a dat instrucţiunile necesare pentru a extinde activităţile grupărilor armate în toate direcţiile de atac, pentru a priva regimul de la Kiev de posibilitatea de a continua să întreprindă atacuri masive de artilerie şi cu rachete asupra infrastructurii şi civililor în Donbas şi în alte regiuni", a anunţat Ministerul Apărării rus, potrivit dpa. La rândul său, Statul Major de la Kiev a anunţat în raportul său că Ucraina a respins în ultimele 24 de ore tentative de atacuri ale Rusiei în direcţia Bahmut şi lângă Doneţk. "După ce s-a regrupat, duşmanul şi-a reluat atacul asupra centralei termice de la Vuhlehirsk şi luptele continuă", se mai spune în comunicatul Statului Major ucrainean. Lupte la scară mică Experţi militari din cadrul Institutului pentru Studiul pentru Studiul Războiului (ISW) au constatat de asemenea că trupele ruse şi-au încheiat pauza pe care au luat-o după ce au capturat oraşele Severodoneţk şi Lisiciansk. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Deocamdată, luptele sunt la scară mică. "Dacă pauza operaţională într-adevăr s-a încheiat, ruşii probabil îşi vor continua şi extinde aceste atacuri în următoarele 72 de ore", potrivit analizelor ISW. Războiul pare de durată Au trecut deja aproape cinci luni de când Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei. După ce iniţial a eşuat în operaţiunile din nordul Ucrainei ce au vizat capitala Kiev, trupele ruse au înregistrat cuceriri teritoriale în regiunea estică Donbas, printr-o masivă desfăşurare de artilerie. Utilizarea lansatoarelor de rachete trimise de aliaţii occidentali i-au permis Ucrainei să provoace pierderi substanţiale ruşilor. Pentru a contracara aceasta, SUA cred că Rusia intenţionează să achiziţioneze drone de lupte iraniene.

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit în timpul vizitei în Golf: Politicile energetice "nerealiste" ale SUA și UE aduc inflație, șomaj, sărăcie, terorism
Internațional

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit în timpul vizitei în Golf: Politicile energetice "nerealiste" ale SUA și UE aduc inflație, șomaj, sărăcie, terorism

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit. Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman a avertizat sâmbătă că politicile energetice "nerealiste" prin care UE şi SUA urmăresc să reducă emisiile poluante pentru a combate schimbările climatice riscă să conducă la o creştere "fără precedent" a inflaţiei, deja ridicată, consemnează agenţiile Reuters şi EFE. Biden, umilit de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS) a făcut această afirmaţie în timp ce alături de el era aşezat preşedintele SUA, Joe Biden, care doreşte să accelereze tranziţia ecologică, dar în acelaşi timp se confruntă cu o creştere a preţului petrolului după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, astfel că acum cere Arabiei Saudite să-şi sporească producţia de petrol. "Adoptarea unor politici nerealiste pentru reducerea emisiilor (...) va conduce în anii următori la o inflaţie fără precedent şi la creşterea preţurilor energiei, la creşterea şomajului şi a altor grave probleme sociale şi de securitate, plus creşterea sărăciei, a foametei, extremismului şi terorismului", a remarcat liderul de facto al Arabiei Saudite. MBS: Tranziția ecologică, graduală Acesta a apreciat că procesul tranziţiei ecologice trebuie să fie unul gradual, cu investiţii substanţiale în energii curate în următoarele două decenii, şi că acesta nu poate fi sustenabil dacă elimină sursele fundamentale de energie, adică petrolul şi gazul natural, sursele de energie regenerabilă neavând capacitatea de a acoperi cererea de energie. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Prinţul moştenitor saudit a mai subliniat că se impune transmiterea unui mesaj de încredere investitorilor în sectorul petrolier, pentru a-i asigura că tranziţia spre energia curată nu le ameninţă afacerile. De ce au crescut prețurile hidrocarburilor Politicile de mediu promovate de UE şi SUA au determinat companiile petroliere să anticipeze o scădere a cererii de hidrocarburi pe termen lung, astfel că acestea şi-au redus investiţiile şi capacităţile de extracţie, ceea ce a contribuit la creşterea preţurilor hidrocarburilor încă dinaintea războiului din Ucraina. Energia este o temă principală a vizitei pe care Biden o încheie sâmbătă în Arabia Saudită. Preşedintele american va aborda acest subiect de asemenea cu alţi lideri din Golf, reuniţi acolo la un summit. Liderul de la Casa Albă caută să convingă statele exportatoare de petrol să-şi crească producţia pentru a reduce preţul petrolului şi a mai tempera astfel din inflaţia care a crescut în SUA şi îngrijorează formaţiunea sa politică, Partidul Democrat, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene
Internațional

Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene

Putin vrea drone de luptă iraniene. Responsabili ruşi au vizitat Iranul de cel puţin două ori pentru a inspecta drone militare ce ar putea fi achiziţionate de Rusia în vederea folosirii acestor aparate în războiul din Ucraina, a declarat sâmbătă consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit CNN. Putin vrea drone de luptă iraniene Armata iraniană a prezentat aceste drone unei delegaţii ruse pe 8 iunie şi 5 iulie la baza aeriană Kachan, la 200 de kilometri sud de Teheran, potrivit imaginilor din satelit prezentate de guvernul american. "Publicăm aceste imagini făcute în iunie care arată drone iraniene pe care delegaţia rusă le-a inspectat în acea zi. Aceasta sugerează un interes susţinut al ruşilor de a achiziţiona drone de luptă iraniene", a indicat Sullivan. "Din ceea ce ştim, a fost prima dată când o delegaţie rusă vizitează o bază aeriană pentru o asemenea prezentare", a adăugat el. Ministrul iranian de Externe, prins cu minciuna Sullivan declarase luni că Statele Unit au informaţii conform cărora Iranul pregăteşte livrarea către Rusia a sute de drone, inclusiv drone de luptă, iar instruirea militarilor ruşi pentru a le folosi ar urma să înceapă chiar de luna aceasta. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Ministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian l-a asigurat vineri pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba că Iranul nu intenţionează să vândă drone Rusiei şi a calificat acuzaţiile americane în această privinţă ca fiind "nefondate şi mai mult un act de propagandă" făcut înaintea vizitei preşedintelui Joe Biden în Israel. Dronele Bayraktar au îngrozit Kremlinul Dronele au jucat un rol major în războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie. Armata ucraineană a provocat pierderi grele trupelor ruse mai ales cu ajutorul dronelor turceşti Bayraktar, pe care le-a achiziţionat atât înainte, cât şi după începerea conflictului. Statele Unite au anunţat săptămâna trecută un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari, care cuprinde, printre alte echipamente, lansatoare multiple de rachete HIMARS şi obuze de înaltă precizie. De la începutul războiului Washingtonul a oferit Ucrainei o asistentă militară estimată la circa 6,9 miliarde de dolari.

Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures)
Internațional

Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures)

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc. De la debutul invaziei ruse în Ucraina, țările europene au căutat surse alternative de energie pentru a-și reduce dependența de livrările rusești. Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc Până acum, aceste eforturi nu au avut succes, deoarece, pe termen scurt, este imposibil să se ridice producția la nivelul necesar pentru a înlocui exporturile rusești de energie și pentru a crea infrastructura necesară aprovizionării pe piețele europene. Pe termen lung, însă, diversificarea energetică este o posibilitate reală, iar țările europene își concentrează strategiile pe regiunea caspică – în special Kazahstanul, Turkmenistanul și Azerbaidjanul bogat în resurse. „Aceste țări au fost considerate în mod tradițional o zonă de influență rusă, dar Moscova le poate vedea în curând ca o provocare semnificativă la adresa dominației sale asupra pieței energetice europene”, subliniază Geopolitical Futures. Republicile petroliere De ce este regiunea Caspică atât de promițătoare ca înlocuitor al energiei rusești? Marea Caspică este una dintre cele mai mari și mai vechi regiuni producătoare de petrol și gaze din lume. „Asemeni Rusiei, țările post-sovietice situate acolo și-au folosit resursele energetice pentru a-și construi economiile, devenind tot mai dependente de exporturile de petrol și gaze în acest proces. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Cu economiile slăbite post-pandemie și pe fondul perturbărilor tot mai mari cauzate în mare parte de invazia rusă, menținerea aprovizionării este esențială în această regiune”, notează Geopolitica Futures. Kazahstanul este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală și un furnizor major de gaze naturale. Se mândrește cu aproximativ 30 de miliarde de barili de rezerve de petrol și ocupă locul trei în ceea ce privește rezervele de gaze în Comunitatea Statelor Independente (CSI), după Rusia și Turkmenistan. Turkmenistanul trăiește din gaz În Kazahstan există peste 250 de zăcăminte de petrol și gaze, operate de 104 întreprinderi, inclusiv mari companii internaționale precum Chevron, Eni, Total, ExxonMobil, Royal Dutch Shell și British Gas. În 2021, industria de petrol și gaze a reprezentat aproximativ 17% din produsul intern brut al Kazahstanului, în timp ce petrolul a reprezentat aproximativ o treime din bugetul său. Sectorul energetic din amonte a atras 28% din intrările brute de investiții străine directe. Exporturile de țiței, gaze naturale și produse petroliere au reprezentat 57% din totalul exporturilor Kazahstanului. În Turkmenistan, „gazele naturale reprezintă 85% din veniturile bugetare”. Țara deține a patra cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, inclusiv Galkynysh, al doilea zăcământ de gaze din lume. Între timp, Azerbaidjan produce 590.000 de barili de petrol (cu gaz condensat) pe zi, cu rezerve totalizând 7 miliarde de barili de petrol și 1,9 trilioane de metri cubi de gaz, notează Geopolitical Futures, potrivit Știrilor TVR.

Rogozin, demis de la șefia Roscosmos, ar putea deveni noul șef de cabinet al lui Putin: "Îi plac șocul și scandalul. Știe că Putin apreciază asta"
Internațional

Rogozin, demis de la șefia Roscosmos, ar putea deveni noul șef de cabinet al lui Putin: "Îi plac șocul și scandalul. Știe că Putin apreciază asta"

Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin. Dmitri Rogozin se va alătura Administrației Prezidențiale ruse în viitorul apropiat, a aflat site-ul Meduza din trei surse apropiate Kremlinului. Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin Nu se știe încă ve poziție va ocupa Rogozin, dar, potrivit uneia dintre sursele Meduza, șeful Roscosmos se numără printre candidații pentru funcția de șef de cabinet al lui Vladimir Putin. Actualul șef de cabinet al Administrației Prezidențiale este Anton Vaino, care deține postul din august 2016 – un mandat record. Potrivit unei surse apropiate Kremlinului, Vaino ar putea fi „transferat la un loc de muncă în serviciul diplomatic”. Nu ar fi prima dată când Vaino ar lucra în diplomație. Oficialul a servit la Ambasada Rusiei în Japonia între 1996 și 2001, înainte de a se muta la Ministerul de Interne timp de doi ani. "Supraveghetor" pentru Donețk și Lugansk O altă posibilitate, potrivit surselor lui Meduza, este ca Dmitri Rogozin să devină unul dintre supraveghetorii Kremlinului pentru autoproclamatele „republici populare” Donețk și Lugansk și pentru celelalte teritorii ocupate de ruși în Ucraina. În acest caz, Rogozin ar deveni consilier prezidențial sau adjunct al șefului de cabinet și l-ar înlocui pe Dmitri Kozak. După cum a raportat Meduza anterior, după ce Rusia și-a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, Kozak, fostul reprezentant al Kremlinului în Donbas, a căzut în dizgrația lui Vladimir Putin. El a fost înlocuit de „țarul” politicii interne, Serghei Kiriyenko, care s-a trezit în noul „cerc interior” al lui Putin. Potrivit surselor Meduza, subordonații lui Kiriyenko au început să lucreze la referendumuri de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate. "Putin îl place" Conform surselor citate, Dmitri Rogozin va fi mai întâi transferat la Administrația Prezidențială, iar apoi, dacă vor avea loc până la urmă referendumurile privind anexarea teritoriilor ucrainene, el ar putea deveni trimisul administrației în noul district federal al Rusiei, care ar cuprinde „republicile populare” Donețk și Lugansk, precum și celelalte teritorii capturate. Cel mai probabil lui Rogozin i-ar fi acordat titlul de vicepremier. „Rogozin este o figură prea semnificativă pentru a lucra direct sub Serghei Kiriyenko. Dacă i se acordă statutul de vicepremier, poate fi mai independent”, a spus o sursă apropiată Kremlinului. Toate cele trei surse ale Meduza, citate de Știrile TVR, au subliniat că Rogozin este „pe placul președintelui”. „Președintele îl place – și îl place de mult timp”, a spus una dintre surse. Sursele au menționat că Putin s-a întâlnit public cu Rogozin de două ori de la începutul războiului din Ucraina. În ambele dăți, Putin a fost deosebit de prietenos cu Dmitri Rogozin. Rogozin, scandalagiu de serviciu Printre alte calități, au spus sursele Meduza, Putin apreciază „conformismul” lui Rogozin și patriotismul agresiv. Rogozin face în mod regulat postări „patriotice” pe rețelele de socializare. Pe 15 iunie, de exemplu, l-a numit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski „clovn” și, cu doar câteva zile înainte, a amenințat cu o lovitură cu rachete împotriva „bulgarilor lași”, a „românilor răzbunători” și a „muntenegrenilor trădători”. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Meduza că amenințările extravagante ale lui Rogozin nu fac decât să-i îmbunătățească poziția. „Îi plac șocul și scandalul. Știe că Putin apreciază acest tip de comportament și șarjează pe asta.”

Rușii au instalat sisteme de rachete în interiorul centralei nucleare de la Zaporojie și lansează atacuri peste Nipru
Internațional

Rușii au instalat sisteme de rachete în interiorul centralei nucleare de la Zaporojie și lansează atacuri peste Nipru

Rachete rusești la centrala nucleară Zaporojie. Armata rusă a desfăşurat lansatoare de rachete pe situl centralei nucleare Zaporojie (sud), aflată sub control ruşilor de la începutul lui martie, şi cu care loveşte în special raionul Nikopol, a afirmat vineri şeful Energoatom, operatorul ucrainean, scrie AFP. Rachete rusești, la centrala nucleară Zaporojie "Ocupanţii ruşi au instalat sisteme de tiruri de rachete pe teritoriul centralei nucleare Zaporojie şi de acolo lovesc raionul Nikipol", a declarat preşedintele Energoatom, Petro Kotin, pe Telegram, după un interviu televizat pe postul ucrainean United News. "Situaţia (la centrală) este extrem de tensionată şi tensiunea creşte pe zi ce trece. Ocupanţii îşi aduc acolo maşinăriile, inclusiv sistemele de rachete cu care au lovit deja peste râul Nipru şi pe teritoriul Nikopol", la 80 km sud-vest de Zaporojie, a indicat el. Potrivit acestuia, până la 500 de soldaţi ruşi sunt încă pe locul centralei. Ei "controlează situl", a spus Petro Kotin. Ucraina critică AIEA pentru ineficiență "Echipamente grele (tancuri, vehicule blindate), ocupanţi şi camioane încărcate cu armament şi explozivi rămân staţionate pe situl centralei", a subliniat el, considerând "insuficientă" presiunea pentru a îi face să plece şi criticând în special Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Directorul general al acesteia, Rafael Grossi, a insistat joi, potrivit unui comunicat, asupra "importanţei" ca AIEA să poată vizita centrala pentru a efectua "operaţiuni esenţiale de securitate, siguranţă şi protecţie la cea mai mare centrală nucleară din Ucraina". Agenţia nu a mai putut merge la centrala atomică de la invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie. Centrala, ocupată de ruși, operată de ucraineni Situl este ocupat de forţele ruse, dar personalul ucrainean continuă să îl opereze, a precizat comunicatul, evocând o situaţie "extrem de dificilă" din cauza "presiunii constante asupra personalului". Rafael Grossi şi-a reiterat "temerile tot mai mari" privind condiţiile în care se află aceşti angajaţi şi "impactul acestor condiţii asupra siguranţei şi securităţii centralei". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special În 2021, centrala a furnizat 20% din producţia anuală de energie electrică a Ucrainei şi 47% din cea produsă de parcul nuclear ucrainean, mai scrie AFP.

Agenții Secret Service au șters SMS-uri care l-ar putea incrimina pe Trump pentru asaltul asupra Capitoliului, crede comisia parlamentară de anchetă
Internațional

Agenții Secret Service au șters SMS-uri care l-ar putea incrimina pe Trump pentru asaltul asupra Capitoliului, crede comisia parlamentară de anchetă

Secret Service, SMS-uri șterse pentru Trump. Comisia parlamentară care anchetează cu privire la asaltul asupra Capitoliului, din ianuarie 2021, a anunţat vineri seara că a ordonat agenţiei guvernamentale Serviciului Secret al SUA (US Secret Service), însărcinat cu protecţia preşedintelui SUA, să-i furnizeze până marţi SMS-urile şterse de agenţi ai săi, informează sâmbătă AFP şi Reuters. Secret Service, SMS-uri șterse pentru Trump "Comisia caută SMS-urile pertinente (...) legate în orice fel de evenimentele din 6 ianuarie 2021", precizează într-o scrisoare Bennie Thompson, preşedintele Comisiei. El l-a informat pe directorul Secret Service, James Murray, într-o scrisoare transmisă vineri, că are timp până marţi pentru a preda SMS-urile ce lipsesc. Joseph Cuffari, inspector general al Ministerului de Securitate Naţională, a anunţat într-o scrisoare publicată joi şi adresată şefilor din Congres că s-a confruntat cu dificultăţi în a obţine înregistrări ale Secret Service ce datează din 5 şi 6 ianuarie 2021. Instigări la spânzurarea lui Mike Pence Aceste mesaje ar putea fi cruciale pentru anchetele desfăşurate de Camera Reprezentanţilor şi de Ministerul Justiţiei, pentru a determina dacă fostul preşedinte republican şi consilierii lui apropiaţi au încurajat asaltul sângeros împotriva Capitoliului, în încercarea de a împiedica certificarea victoriei adversarului său democrat Joe Biden în timpul scrutinului din noiembrie 2020. Citește și: Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe trase asupra sa de polițiști. Afro-americanul e cel care deschisese focul Agenţi ai Secret Service se aflau în acea zi cu Donald Trump şi cu vicepreşedintele Mike Pence, care s-a ascuns în Capitoliu după instigările lansate de militanţi pro-Trump de a-l spânzura. Secret Service: Telefoanele au fost "reinițializate" Un angajat al Casei Albe a mărturisit pe 29 iunie în faţa comisiei de anchetă a Camerei Reprezentanţilor că Trump încercase să forţeze Secret Service să-l ducă la Congres pentru a se ralia susţinătorilor săi. Până acum, Secret Service a susţinut că telefoanele agenţilor săi au fost reiniţializate în cadrul unui program planificat de înlocuire. Miliardarul republican, care cochetează deschis cu ideea de a candida în alegerile prezidenţiale din 2021, denunţă cu vehemenţă activităţile comisiei. Partidul său, pe care Trump continuă să-l ţină sub control, a promis deja că va anula concluziile aceste comisii dacă republicanii conservatori vor prelua controlul asupra Camerei Reprezentanţilor după legislativele de la mijloc de mandat, în noiembrie.

Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe trase asupra sa de polițiști. Afro-americanul e cel care deschisese focul
Internațional

Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe trase asupra sa de polițiști. Afro-americanul e cel care deschisese focul

Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe. Acesta, în vârstă de 25 de ani, omorât de poliţie la sfârşitul lui iunie după ce a fugit de la locul comiterii unei infracţiuni rutiere într-un oraş din nordul SUA, a fost lovit de 46 de gloanţe, potrivit rezultatelor unei autopsii publicate vineri, relatează AFP. Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe Moartea tânărului şi publicarea unui video cu intervenţia poliţiei au provocat mai multe zile de manifestaţii la Akron, oraş cu 190.000 de locuitori din nordul Ohio. Principalele concluzii ale autopsiei lui Jayland Walker au fost dezvăluite vineri de biroul de medicină legală al comitatului Summit, unde se află Akron, şi prezentate de cotidianul local Akron Beacon Journal. Trupul lui Jayland Walker prezintă 46 de plăgi provocate de arme de foc, între care şi leziuni mai superficiale, şi 15 plăgi de ieşire ale gloanţelor, potrivit Lisei Kohler, din cadrul biroului de medicină legală, citată de ziar. Douăzeci şi şase de gloanţe au fost găsite în cadavru. Walker a tras primul "Nu am putut determina care glonţ l-a ucis. Avea mai multe răni foarte grave", a adăugat ea. Analiza toxicologică nu a descoperit urme de droguri sau de alcool. Potrivit poliţiei, agenţii său au încercat să-l aresteze pe Jayland Walker pe 27 iunie pentru o infracţiune rutieră, dar acesta a tras cu arma prin geamul autovehiculului, înainte de a fugi pe jos. Un pistol şi un încărcător au fost găsite în maşina sa, potrivit poliţiei. În timpul urmăririi, opt poliţişti au deschis focul asupra bărbatului de 25 de ani. Ei au fost suspendaţi pe timpul anchetei. Moartea lui George Floyd a pornit revolte Acest incident reaminteşte de moartea altor afro-americani în timpul unor interacţiuni cu poliţia, drame care au declanşat o mare mişcare împotriva rasismului şi a violenţelor poliţiei în vara lui 2020. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Principalul incident de acest gen, moartea lui George Floyd, ucis de un agent de poliţie la Minneapolis în mai 2020, a declanşat o mişcare care a dus la manifestaţii în întreaga ţară.

Rachetele rusești care au omorât 23 de civili la Vinița nu au vizat nici o țintă militară, spune un oficial american al Apărării
Internațional

Rachetele rusești care au omorât 23 de civili la Vinița nu au vizat nici o țintă militară, spune un oficial american al Apărării

Rachetele rusești au omorât civili intenționat. Un responsabil american al apărării a respins vineri afirmaţiile ruse potrivit cărora atacul de la Viniţa, care a făcut 23 de morţi, printre care copii, conform Kievului, a vizat o reuniune a forţelor aeriene ucrainene în acest oraş foarte îndepărtat de liniile frontului, transmite AFP. Rachetele rusești au omorât civili intenționat "Nu am nicio indicaţie cu privire la prezenţa unei ţinte militare în apropiere", le-a declarat jurnaliştilor acest responsabil cu rang înalt sub protecţia anonimatului. "Părea o clădire", a adăugat responsabilul, confirmând că Rusia a lansat racheta joi de pe un submarin. Luând în calcul atacul asupra oraşului Viniţa, el a estimat, pe baza informaţiilor publice, că 100 până la 150 de civili ucraineni au fost ucişi în lovituri ruse în ultimele şapte până la 15 zile. Ultimul bilanţ la Viniţa a raportat 23 de morţi, 29 de dispăruţi şi zeci de răniţi. Minciuni rusești Ministerul rus al Apărării susţine că rachetele trase de pe mare au lovit "casa ofiţerilor" din Viniţa, unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Imaginile difuzate de serviciul ucrainean pentru situaţii de urgenţă au arătat zeci de maşini carbonizate şi o clădire de zece etaje devastată de explozie. Potrivit armatei ucrainene, "trei rachete" au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, mai scrie AFP.

Avortul, recunoscut din nou ca drept constituțional în SUA cu votul Camerei Reprezentanților. Se așteaptă votul Senatului
Internațional

Avortul, recunoscut din nou ca drept constituțional în SUA cu votul Camerei Reprezentanților. Se așteaptă votul Senatului

Camera Reprezentanţilor, SUA: Avortul, constituțional federal. Camera Congresului SUA a adoptat vineri două măsuri pentru a proteja accesul la avort, ca reacţie la o decizie controversată şi surprinzătoare a Curţii Supreme de la finalul lunii iunie, transmite AFP. Camera Reprezentanţilor, SUA: Avortul, constituțional federal "În urmă cu trei săptămâni, Curtea Supremă a dat o mare lovitură drepturilor noastre fundamentale", a denunţat preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi. "Iată de ce vom lua noi măsuri pentru a apăra libertatea femeilor în materie de procreare", a afirmat Pelosi. Primul dintre cele două proiecte de lege, adoptate doar cu voturile democraţilor din Camera Reprezentanţilor, ar legaliza din nou avortul în toate statele componente ale SUA. Al doilea text ar oferi protecţie femeilor care s-ar deplasa dintr-un stat american în altul pentru a face avort. La Senat e nevoie de voturile republicanilor Cele două proiecte ar avea însă nevoie în Senat de sprijinul al cel puţin zece republicani, întrucât se aplică regulile majorităţii calificate. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Pe 24 iunie, Curtea Supremă din SUA a anulat decizia Roe vs Wade din 1973 ce recunoaştea dreptul constituţional la avort al femeilor. Decizia, salutată de activiştii conservatori ca o mare victorie, va schimba dramatic viaţa a milioane de femei din SUA, notează Reuters.

Cinism oribil al Rusiei: Atacul cu rachete de la Vinița în care au fost uciși 23 de civili a vizat o "casă a ofiţerilor"
Internațional

Cinism oribil al Rusiei: Atacul cu rachete de la Vinița în care au fost uciși 23 de civili a vizat o "casă a ofiţerilor"

Rusia ignoră că a omorât civili. Ministerul rus al apărării a afirmat vineri, într-un comunicat, că bombardamentul de joi asupra oraşului Viniţa din centrul Ucrainei a vizat o şedinţă de comandament a forţelor aeriene ucrainene, transmite AFP. Documentul citat precizează că s-au folosit rachete Kalibr lansate de pe mare. Rusia ignoră că a omorât civili Potrivit armatei ucrainene, acestea au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, unde au ucis cel puţin 23 de oameni. Comunicatul oficial de la Moscova susţine că ţinta a fost o "casă a ofiţerilor" unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Rusia nu a recunoscut până acum nicio greşeală sau crimă a forţelor sale armate în Ucraina şi susţine că nu loveşte decât ţinte militare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este "consternat" de atacul de la Viniţa, iar Uniunea Europeană a acuzat Rusia de noi "atrocităţi".

Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special
Internațional

Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră