marți 07 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe trase asupra sa de polițiști. Afro-americanul e cel care deschisese focul

Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe. Acesta, în vârstă de 25 de ani, omorât de poliţie la sfârşitul lui iunie după ce a fugit de la locul comiterii unei infracţiuni rutiere într-un oraş din nordul SUA, a fost lovit de 46 de gloanţe, potrivit rezultatelor unei autopsii publicate vineri, relatează AFP. Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe Moartea tânărului şi publicarea unui video cu intervenţia poliţiei au provocat mai multe zile de manifestaţii la Akron, oraş cu 190.000 de locuitori din nordul Ohio. Principalele concluzii ale autopsiei lui Jayland Walker au fost dezvăluite vineri de biroul de medicină legală al comitatului Summit, unde se află Akron, şi prezentate de cotidianul local Akron Beacon Journal. Trupul lui Jayland Walker prezintă 46 de plăgi provocate de arme de foc, între care şi leziuni mai superficiale, şi 15 plăgi de ieşire ale gloanţelor, potrivit Lisei Kohler, din cadrul biroului de medicină legală, citată de ziar. Douăzeci şi şase de gloanţe au fost găsite în cadavru. Walker a tras primul "Nu am putut determina care glonţ l-a ucis. Avea mai multe răni foarte grave", a adăugat ea. Analiza toxicologică nu a descoperit urme de droguri sau de alcool. Potrivit poliţiei, agenţii său au încercat să-l aresteze pe Jayland Walker pe 27 iunie pentru o infracţiune rutieră, dar acesta a tras cu arma prin geamul autovehiculului, înainte de a fugi pe jos. Un pistol şi un încărcător au fost găsite în maşina sa, potrivit poliţiei. În timpul urmăririi, opt poliţişti au deschis focul asupra bărbatului de 25 de ani. Ei au fost suspendaţi pe timpul anchetei. Moartea lui George Floyd a pornit revolte Acest incident reaminteşte de moartea altor afro-americani în timpul unor interacţiuni cu poliţia, drame care au declanşat o mare mişcare împotriva rasismului şi a violenţelor poliţiei în vara lui 2020. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Principalul incident de acest gen, moartea lui George Floyd, ucis de un agent de poliţie la Minneapolis în mai 2020, a declanşat o mişcare care a dus la manifestaţii în întreaga ţară.

Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe trase asupra sa de polițiști. Afro-americanul e cel care deschisese focul
Rachetele rusești care au omorât 23 de civili la Vinița nu au vizat nici o țintă militară, spune un oficial american al Apărării
Internațional

Rachetele rusești care au omorât 23 de civili la Vinița nu au vizat nici o țintă militară, spune un oficial american al Apărării

Rachetele rusești au omorât civili intenționat. Un responsabil american al apărării a respins vineri afirmaţiile ruse potrivit cărora atacul de la Viniţa, care a făcut 23 de morţi, printre care copii, conform Kievului, a vizat o reuniune a forţelor aeriene ucrainene în acest oraş foarte îndepărtat de liniile frontului, transmite AFP. Rachetele rusești au omorât civili intenționat "Nu am nicio indicaţie cu privire la prezenţa unei ţinte militare în apropiere", le-a declarat jurnaliştilor acest responsabil cu rang înalt sub protecţia anonimatului. "Părea o clădire", a adăugat responsabilul, confirmând că Rusia a lansat racheta joi de pe un submarin. Luând în calcul atacul asupra oraşului Viniţa, el a estimat, pe baza informaţiilor publice, că 100 până la 150 de civili ucraineni au fost ucişi în lovituri ruse în ultimele şapte până la 15 zile. Ultimul bilanţ la Viniţa a raportat 23 de morţi, 29 de dispăruţi şi zeci de răniţi. Minciuni rusești Ministerul rus al Apărării susţine că rachetele trase de pe mare au lovit "casa ofiţerilor" din Viniţa, unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Imaginile difuzate de serviciul ucrainean pentru situaţii de urgenţă au arătat zeci de maşini carbonizate şi o clădire de zece etaje devastată de explozie. Potrivit armatei ucrainene, "trei rachete" au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, mai scrie AFP.

Avortul, recunoscut din nou ca drept constituțional în SUA cu votul Camerei Reprezentanților. Se așteaptă votul Senatului
Internațional

Avortul, recunoscut din nou ca drept constituțional în SUA cu votul Camerei Reprezentanților. Se așteaptă votul Senatului

Camera Reprezentanţilor, SUA: Avortul, constituțional federal. Camera Congresului SUA a adoptat vineri două măsuri pentru a proteja accesul la avort, ca reacţie la o decizie controversată şi surprinzătoare a Curţii Supreme de la finalul lunii iunie, transmite AFP. Camera Reprezentanţilor, SUA: Avortul, constituțional federal "În urmă cu trei săptămâni, Curtea Supremă a dat o mare lovitură drepturilor noastre fundamentale", a denunţat preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi. "Iată de ce vom lua noi măsuri pentru a apăra libertatea femeilor în materie de procreare", a afirmat Pelosi. Primul dintre cele două proiecte de lege, adoptate doar cu voturile democraţilor din Camera Reprezentanţilor, ar legaliza din nou avortul în toate statele componente ale SUA. Al doilea text ar oferi protecţie femeilor care s-ar deplasa dintr-un stat american în altul pentru a face avort. La Senat e nevoie de voturile republicanilor Cele două proiecte ar avea însă nevoie în Senat de sprijinul al cel puţin zece republicani, întrucât se aplică regulile majorităţii calificate. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Pe 24 iunie, Curtea Supremă din SUA a anulat decizia Roe vs Wade din 1973 ce recunoaştea dreptul constituţional la avort al femeilor. Decizia, salutată de activiştii conservatori ca o mare victorie, va schimba dramatic viaţa a milioane de femei din SUA, notează Reuters.

Cinism oribil al Rusiei: Atacul cu rachete de la Vinița în care au fost uciși 23 de civili a vizat o "casă a ofiţerilor"
Internațional

Cinism oribil al Rusiei: Atacul cu rachete de la Vinița în care au fost uciși 23 de civili a vizat o "casă a ofiţerilor"

Rusia ignoră că a omorât civili. Ministerul rus al apărării a afirmat vineri, într-un comunicat, că bombardamentul de joi asupra oraşului Viniţa din centrul Ucrainei a vizat o şedinţă de comandament a forţelor aeriene ucrainene, transmite AFP. Documentul citat precizează că s-au folosit rachete Kalibr lansate de pe mare. Rusia ignoră că a omorât civili Potrivit armatei ucrainene, acestea au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, unde au ucis cel puţin 23 de oameni. Comunicatul oficial de la Moscova susţine că ţinta a fost o "casă a ofiţerilor" unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Rusia nu a recunoscut până acum nicio greşeală sau crimă a forţelor sale armate în Ucraina şi susţine că nu loveşte decât ţinte militare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este "consternat" de atacul de la Viniţa, iar Uniunea Europeană a acuzat Rusia de noi "atrocităţi".

Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special
Internațional

Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Războiul din Ucraina "va dura", Europa trebuie să se descurce "fără gaz rusesc", spune Macron de Ziua Franței
Internațional

Războiul din Ucraina "va dura", Europa trebuie să se descurce "fără gaz rusesc", spune Macron de Ziua Franței

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Un nou atac rusesc asupra civililor în Ucraina, la Vinnița: 18 morți, 30 de răniți
Internațional

Un nou atac rusesc asupra civililor în Ucraina, la Vinnița: 18 morți, 30 de răniți

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor. Trei rachete ruseşti au lovit joi centrul oraşului Vinniţa, în centrul Ucrainei, departe de linia frontului, într-un atac ce s-a soldat cu cel puţin 18 morţi, între care un copil mic, şi 30 de răniţi, potrivit Serviciului de stat ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă și corespondentului Agerpres din zonă. Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor "La ora locală 12:15 (09:15 GMT), 12 morţi şi 25 de răniţi", a indicat serviciul de urgenţă pe pagina sa de Facebook, precizând că circa 90 de pompieri luptă să stingă un incendiu provocat de lovituri. Ulterior, corespondentul Agerpres a transmis că numărul deceselor este de 18 și al răniților, de 30. Şeful poliţiei naţionale, Ihor Klimenko, citând informaţii preliminare, a declarat că rachetele au lovit un bloc de birouri şi au avariat clădirile rezidenţiale din apropiere, provocând un incendiu uriaş care s-a extins asupra unei parcări, unde au luat foc mai multe vehicule. Conform informaţiilor preliminare, au ars cel puţin 25 de autoturisme. Zelenski: "Un act deschis de terorism" Şeful administraţiei regionale Vinniţa, Serhei Borzov, a indicat că se pare că patru rachete au fost interceptate şi distruse de antiaeriana ucraineană. "În fiecare zi, Rusia ucide civili, ucide copii ucraineni, lansează rachete asupra unor ţinte civile unde nu există niciun obiectiv militar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Ce este asta dacă nu un act deschis de terorism?", a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe contul său de Telegram. Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreun comentariu deocamdată referitor la atacul de la Vinniţa. Rusia, care a invadat Ucraina în 24 februarie, neagă că ar viza în mod deliberat civili, notează Reuters.

"Rază de speranță" la negocierile privind exporturile maritime de cereala ucrainene, potrivit ONU
Internațional

"Rază de speranță" la negocierile privind exporturile maritime de cereala ucrainene, potrivit ONU

Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile. Negocierile desfăşurate la Istanbul între Ucraina şi Rusia pentru deblocarea cerealelor blocate pe pământ ucrainean şi pentru facilitarea exporturilor de cereale şi de fertilizatori ruseşti sunt "o rază de speranţă", a afirmat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile În cadrul unei declaraţii către media, şeful ONU şi-a exprimat speranţă că "un acord oficial" va putea fi atins pe viitor. "Nu suntem încă acolo", a adăugat el, evocând, fără a intra în detaliu, necesitatea de a efectua "muncă tehnică" suplimentară. Acordul negociat de Antonio Guterres şi de doi dintre adjuncţii săi de peste două luni vizează scoaterea prin Marea Neagră a circa 20 de milioane de tone de cereale depozitate în silozurile ucrainene în special la Odesa (sud) şi facilitarea în cazul Rusiei a exporturilor de cereale şi de fertilizatori. Declaraţiile şefului ONU au loc după o reuniune, la Istanbul, între delegaţii din Ucraina, Rusia, Turcia şi ONU. A fost prima întâlnire în persoană dintre ucraineni şi ruşi de la sfârşitul lui martie. Noi discuţii, "săptămâna viitoare" Potrivit unor diplomaţi, evacuarea cerealelor ucrainene prin Marea Neagră se va face prin culoare securizate. Va trebui respectat un armistiţiu pentru zonele utilizate, în timp ce navele comerciale vor fi inspectate de Turcia cu concursul ONU, pentru a asigura faptul că Rusia nu transportă arme. Turcia a anunţat la rândul său că Rusia şi Ucraina au făcut suficiente progrese pentru soluţionarea diferendului lor încât vor avea noi discuţii "săptămâna viitoare". "S-a convenit ca delegaţiile din Rusia şi Ucraina să se întâlnească din nou în Turcia săptămâna viitoare", a declarat într-un comunicat ministrul turc al apărării Hulusi Akar după prima sesiune de negocieri. 20-25 de milioane de tone de cereale Akar a subliniat că delegaţiile formate din experţi în apărare ai celor două ţări beligerante s-au înţeles asupra unor "controale comune" în porturi şi asupra mijloacelor "de a garanta securitatea căilor de transfer" al mărfurilor în Marea Neagră. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă Potrivit ministrului, un acord final privind deblocarea a circa 20 până la 25 de milioane de cereale în prezent imobilizate în porturile ucrainene ar putea fi anunţat săptămâna viitoare. "În cursul acestei reuniuni, pe care o vom avea săptămâna viitoare, toate detaliile vor fi revizuite o dată în plus şi un document privind munca pe care am făcut-o va fi semnat", a spus Hulusi Akar.

Putin speră să vândă combustibilul refuzat de Europa în Orientul Mijlociu. Dar detaliile complică afacerea
Internațional

Putin speră să vândă combustibilul refuzat de Europa în Orientul Mijlociu. Dar detaliile complică afacerea

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu. Exporturile mari de motorină şi alte produse rafinate ale Rusiei care sunt refuzate de multe state din Europa se îndreaptă rapid spre o nouă destinaţie: Orientul Mijlociu, arată o analiză Bloomberg. Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu Livrările de combustibili din Rusia spre Orientul Mijlociu au crescut în fiecare lună începând din februarie, când a început invazia din Ucraina, ajungând la 155.000 de barili pe zi în luna iunie, potrivit firmei de consultanţă Vortexa Ltd. În contrast, importurile Europei au scăzut cu 30% în aceeaşi perioadă. Chiar dacă livrările de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu nu sunt o noutate, cele mai recente date arată modul cum războiul din Ucraina a modificat rutele comerciale tradiţionale şi a creat oportunităţi pentru traderi. SUA au interzis importurile de combustibili ruseşti şi multe firme europene au decis din proprie iniţiativă să evite combustibili ruseşti. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului În plus, Uniunea Europeană şi Marea Britanie se pregătesc să interzică şi importurile de petrol din Rusia prin intermediul navelor. „Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului, livrările ar putea să crească”, spune Jonathan Leitch, analist la Turner, Mason & Co., făcând referire în special la motorina rusească. Păcura, vedeta exporturilor Cea mai mare parte a importurilor de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu este compusă din păcură, un produs rezultat în procesul de rafinare care este deseori utilizat în producţia de electricitate şi sectorul de shipping. Dar includ de asemenea benzină, combustibil pentru avioane şi motorină, precum şi produse mai puţin cunoscute, arată datele Vortexa. Luna trecută, importurile de produse petroliere din Rusia în Orientul Mijlociu au atins cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2016 şi peste o treime din aceste importuri au ajuns în hub-ul de depozitare şi tranzacţionare de la Fujairah (Emiratele Arabe Unite). Analiza completă, în Știrile TVR.

Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului
Internațional

Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul. Site-ul Meduza a obținut rezultate unui sondaj cu circuit închis făcut de Kremlin în legătură cu suportul rușilor față de invadarea Ucrainei. Sondajul a fost realizat de VȚIOM la sfârșitul lunii iunie 2022. Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul Respondenților li s-a pus întrebarea „Unii spun că luptele din Ucraina ar trebui oprite cât mai curând posibil. Alții consideră că luptele nu ar trebui oprite acum. Ce punct de vedere vă este mai apropiat – primul sau al doilea?” Numărul respondenților este necunoscut jurnaliștilor Meduza. Potrivit documentelor pe care le deține Meduza, 30% dintre cei care au răspuns la întrebarea pusă de VȚIOM consideră că „ostilitățile din Ucraina” ar trebui „oprite cât mai curând posibil”. Altor 13% le-a fost greu să răspundă, iar 57% dintre respondenți consideră că războiul ar trebui continuat. Aceleași cifre au fost văzute de o altă sursă Meduza, apropiată Administrației Prezidențiale. Moscova și Sankt Petersburg, cele mai pacifiste La Moscova și Sankt Petersburg, judecând după datele sondajului închis, aproximativ 40% dintre respondenți doresc încetarea ostilităților, iar 48% sunt în favoarea continuării lor. Majoritatea susținătorilor continuării luptei (62%) locuiesc în alte orașe rusești cu o populație de peste un milion de locuitori. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă VȚIOM nu publică în mod deschis aceste date. Pe site-ul centrului, pot fi găsite doar rezultatele unui sondaj din iunie referitor la sprijinul rușilor pentru „operațiunea specială”. Potrivit centrului, 72% dintre respondenți „mai degrabă susțin” războiul, 17% „mai degrabă nu susțin” războiul, iar pentru 11% este greu să răspundă la întrebare. "Războiul bătrânilor și al silovikilor" Centrul nu a răspuns întrebărilor adresate de Meduza, la fel nici secretarul de presă prezidențial, Dmitri Peskov. Într-o discuție cu Meduza, sociologul Grigori Iudin a numit „previzibile” rezultatele sondajului închis realizat de VȚIOM. El atrage atenția asupra faptului că o varietate de sondaje indică faptul că „operațiunea specială” este susținută mai activ de rușii mai în vârstă – precum și de mulți locuitori ai orașelor mari, unde trăiesc mulți angajați la stat. „Acesta este un război al bătrânilor și al silovikilor, care vor să blocheze țara în trecut”, comentează Iudin. Continuarea articolului, în Știrile TVR.

Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru "difuzare de informaţii false" despre armata rusă
Internațional

Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru "difuzare de informaţii false" despre armata rusă

Ultimul opozant al lui Putin, anchetat. Autorităţile ruse au deschis o "anchetă penală" împotriva lui Ilia Iaşin, unul dintre ultimii lideri ai opoziţiei din Rusia care nu se află încă în exil sau nu a fost condamnat la o pedeapsă grea cu închisoarea, a anunţat marţi avocatul lui, informează AFP. Ultimul opozant al lui Putin, anchetat Comitetul de Anchetă rus, însărcinat cu principalele investigaţii din Federaţia Rusă, a deschis o anchetă împotriva opozantului, pentru "difuzare de informaţii false" despre armata rusă, a anunţat pe Facebook avocatul său Vadim Prohorov, precizând că a fost înştiinţat la telefon de anchetator. "O percheziţie începe la el (la Ilia Iaşin). Mă duc acolo", a adăugat avocatul. Ilia Iaşin, 39 de ani, a fost condamnat pe 28 iunie la 15 zile de detenţie pentru "nesupunere în faţa ordinelor poliţiei", acuzaţie pe care cel vizat a calificat-o drept fabricată, amintind pe Telegram că este "un critic al preşedintelui Putin şi un adversar al războiului din Ucraina". Iaşin a anunţat mai devreme marţi, pe reţelele sociale, că el ar trebui să fie pus în libertate miercuri dimineaţa. "Poate că mă vor elibera. Poate", a scris el. Apropiat de Navalnîi și Nemțov Iaşin este o personalitate proeminentă a opoziţiei ruse de mai mult timp, în special în cadrul mişcării anti-Kremlin din 2011-2012. El este un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, opozantul nr. 1 al Kremlinului, care în prezent ispăşeşte o pedeapsă cu nouă ani de închisoare într-o serie de dosare denunţate ca fabricate politic, şi al lui Boris Nemţov, asasinat în 2015. Ilia Iaşin, deputat municipal din partea opoziţiei într-un district din Moscova, a denunţat ofensiva militară rusă a Rusiei împotriva Ucrainei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Represiunea oricărei mişcări anti-Kremlin şi a media independente în Rusia s-a amplificat de la declanşarea acestui atac de către Kremlin. Autorităţile ruse s-au dotat în special cu un arsenal juridic pentru a permite aplicarea unor pedepse care merg până la 15 ani de închisoare împotriva celor care denunţă războiul împotriva Ucrainei, denumit oficial "operaţiune militară specială".

Putin mai sprijină o dictatură: furnizează arme juntei militare din Myanmar, care a înlăturat-o de la putere pe laureata de Nobel Aung San Suu Kyi
Internațional

Putin mai sprijină o dictatură: furnizează arme juntei militare din Myanmar, care a înlăturat-o de la putere pe laureata de Nobel Aung San Suu Kyi

Putin, arme juntei militare din Myanmar. Rusia şi Myanmar îşi vor întări cooperarea în domeniul apărării, a anunţat marţi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse, după o întrevedere între liderul juntei militare birmane Min Aung Hlaing şi oficiali de rang înalt ai ministerului rus, informează Reuters. Putin, arme juntei militare din Myanmar Ministerul rus a precizat într-un comunicat că întrevederea a avut loc luni, la Moscova, şi că Hlaing a fost în Rusia într-o vizită privată. "Întrevederea a confirmat deschiderea reciprocă de a întări în mod substanţial cooperarea multilaterală dintre departamentele militare ale celor două ţări", se spune în comunicatul Ministerului Apărării rus, citat de Reuters. Thomas Andrews, raportor special al ONU pentru situaţia drepturilor omului în Myanmar, a spus în februarie că Rusia a furnizat juntei militare drone, două tipuri de avioane de luptă şi două tipuri de vehicule blindate, unul cu sisteme de apărare antiaeriană. Un an și jumătate de la lovitura militară de stat Lovitura militară din februarie 2021 a cufundat Myanmarul în haos. Aproape 1.800 de civili au fost ucişi de forţele de securitate şi peste 13.000 au fost arestaţi, potrivit unui observator local. Miliţii au ridicat armele împotriva juntei în mai multe regiuni din Myanmar. După ce a fost înlăturată de la putere, fosta lideră birmană destituită, Aung San Suu Kyi, s-a aflat în arest la domiciliu într-un loc ţinut secret din Naypyidaw, alături de mai mulţi angajaţi casnici şi de câinele ei. Laureata premiului Nobel pentru pace, în vârstă de 77 de ani, a ieşit din arestul la domiciliu doar pentru audierile din procesul său fluviu. ONU: Junta militară, crime în masă Aung San Suu Kyi a mai stat aproape 15 ani în arest la domiciliu în timpul precedentelor dictaturi militare. În cadrul detenţiei sale actuale, legăturile sale cu exteriorul se limitează doar la scurte întâlniri cu avocaţii săi înainte de audieri. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Ea a fost deja găsită vinovată pentru corupţie, instigare la violenţă, încălcarea regulilor sanitare legate de COVID-19, precum şi încălcarea legii telecomunicaţiilor, iar un tribunal a condamnat-o la 11 ani de închisoare. Investigaţii ale ONU au arătat că junta militară din Myanmar a comis crime în masă şi crime împotriva umanităţii. Cu toate acestea, junta susţine că vrea să restabilească pacea şi ordinea.

Ultima șansă pentru a evita foametea iminentă: exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat în Turcia
Internațional

Ultima șansă pentru a evita foametea iminentă: exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat în Turcia

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat. Parisul "speră" că întâlnirea cvadripartită privind exporturile de cereale ucrainene, prevăzută pentru miercuri în Turcia, va duce la progrese, dar rămâne "prudent" având în vedere atitudinea manifestată până în prezent de Moscova, a declarat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, scrie AFP. Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat Delegaţii rusă şi ucraineană, precum şi reprezentanţi ai ONU urmează să se întâlnească miercuri în Turcia pentru a discuta problema spinoasă a reluării, prin Marea Neagră, a acestor exporturi blocate din cauza ofensivei militare ruse în curs în Ucraina. Această întâlnire, anunţată marţi de ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, confirmată apoi de Moscova şi Kiev, intervine într-un context de creştere globală a preţurilor alimentelor, în parte din cauza invaziei ruse lansate la 24 februarie. Franța rămâne "prudentă" "Suntem mobilizaţi şi sprijinim eforturile depuse de secretarul general al Naţiunilor Unite pentru a permite exportul de cereale din Ucraina pe cale maritimă", a declarat Catherine Colonna, marţi seară, în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naţionale de la Paris. "Constatăm că săptămânile trec fără ca să se arate progrese", a adăugat ministrul de externe. "Vreau să sper că reuniunea anunţată miercuri în Turcia sub egida Naţiunilor Unite, a celor două părţi Ucraina şi Rusia, cu ajutorul Turciei, va permite obţinerea de rezultate", a mai spus ea. "Dar am văzut de câteva săptămâni că Rusia cere condiţii peste condiţii la o astfel de întâlnire, aşa că rămân prudentă", a continuat Catherine Colonna. Miza: 20 de milioane de tone de cereale Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, printre alte produse agricole, a văzut exporturile producţiei sale oprite de ofensiva militară a Moscovei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale din recolta de anul trecut sunt astfel blocate în porturile ucrainene de la Marea Neagră de navele de război ruse, în timp ce minele plasate de Kiev reprezintă şi ele o problemă, mai scrie AFP.

O dronă americană l-a ucis pe liderul grupării Stat Islamic în Siria. Lovitura, devastatoare pentru SI
Internațional

O dronă americană l-a ucis pe liderul grupării Stat Islamic în Siria. Lovitura, devastatoare pentru SI

Liderul grupării Stat Islamic Siria, ucis. S-a întâmplat marţi, după un atac cu dronă al Forţelor Aeriene ale SUA, informează marţi Reuters şi AFP. Liderul grupării Stat Islamic Siria, ucis Maher Al-Agal, prezentat drept "unul dintre cei cinci lideri de cel mai înalt rang" ai SI, a fost ucis în timp ce se deplasa cu o motocicletă lângă oraşul Jindires, iar consilierul său cel mai apropiat a fost "grav rănit", a precizat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Comandamentului central al Pentagonului, locotenent-colonelul Dave Eastburn. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Lichidarea lui Maher Al-Agal constituie o altă lovitură împotriva eforturilor grupării islamiste de a se reorganiza ca o gherilă, după ce a pierdut părţi mari din teritoriul pe care îl controla. "Această operaţiune a fost planificată intensiv pentru a asigura îndeplinirea ei. O analiză iniţială nu indică existenţa unor victime civile", a adăugat sursa citată. De asemenea, mai menţionează Comandamentul central al Pentagonului, al-Agal era responsabil pentru dezvoltarea reţelelor ISIS în afara Irakului şi Siriei. Fostul lider al SI, ucis pe 3 februarie Pe 3 februarie, preşedintele american Joe Biden a anunţat moartea fostului lider al grupării Stat Islamic, Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, care s-a aruncat în aer în timpul unei operaţiuni a forţelor speciale americane în nord-vestul Siriei, o regiune aflată sub controlul jihadiştilor. Moartea sa, precum şi cea a fostului purtător de cuvânt al grupării, au fost confirmate de Stat Islamic pe 10 martie. Supranumit "profesorul" sau "distrugătorul", Amir Mohammed Said Abdel Rahman al-Mawla, jihadist cu mai multe identităţi prezentat de gruparea jihadistă drept emirul Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, fusese implicat, între altele, în coordonarea masacrului minorităţii kurdofone yazidi. Ucraina, pretext pentru teroriști Organizaţia jihadistă Stat Islamic (SI) a promis în aprilie că va răzbuna moartea fostului său lider şi le-a cerut susţinătorilor săi să profite de războiul din Ucraina pentru a-şi relua atacurile în Europa. După o ascensiune fulgerătoare în 2014, în Irak şi Siria, şi cucerirea unor teritorii vaste, autoproclamatul califat al SI a căzut în urma ofensivelor succesive din aceste două ţări, în 2017 şi respectiv 2019. Gruparea Stat Islamic îşi menţine însă o prezenţă în mare măsură clandestină în Irak şi Siria şi conduce o insurgenţă susţinută de ambele părţi ale graniţei dintre cele două ţări", potrivit unui raport ONU publicat anul trecut. În Irak şi Siria, organizaţia jihadistă ar menţine "în total 10.000 de luptători activi", potrivit aceleiaşi surse.

Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus
Internațional

Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat marţi că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre presupuse planuri de atac occidentale împotriva Rusiei, transmite AFP. Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca "De puţin timp - şi am discutat în detaliu despre asta ieri cu preşedintele rus - au fost stabilite planuri strategice de atac împotriva Rusiei", a declarat liderul de la Minsk. Potrivit acestuia, planurile respective prevăd ofensive "prin Ucraina şi Belarus". "Istoria se repetă", a comentat Lukaşenko, făcând aluzie la invadarea Rusiei de către Napoleon sau de către Germania nazistă. AFP reaminteşte că Belarusul s-a poziţionat alături de Rusia în războiul din Ucraina, permiţând forţelor ruse să folosească teritoriul belarus ca bază pentru operaţiuni. Putin înarmează atomic Belarus Luna trecută, Putin a anunţat că Moscova urmează să furnizeze "în următoarele luni" Belarusului rachete care pot transporta încărcături atomice. Având în vedere aceste poziţii şi reprimarea protestatarilor belaruşi în 2020, Occidentul aplică regimului Lukaşenko sancţiuni care au sporit dependenţa Belarusului de Rusia. Lukaşenko susţine că ţara sa se confruntă cu un "război hibrid", iar acţiunile occidentalilor "apropie lumea de prăpastia unui mare război în care nu poate exista un învingător". MAE rus vorbește de război direct cu Moscova Un discurs similar a avut şi purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a acuzat Statele Unite şi aliaţii acestora de o "confruntare hibridă" cu Rusia, "care se apropie periculos de o confruntare militară deschisă cu ţara noastră". Într-un comunicat care reproşează Japoniei susţinerea pentru Occident, Zaharova a arătat că un astfel de război ar însemna "un conflict armat între puteri nucleare" şi că "evident, o astfel de ciocnire ar prezenta un risc de escaladare nucleară". Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Moscova a vehiculat în repetate rânduri, mai mult sau mai puţin direct, ameninţarea nucleară, considerată însă de occidentali o tentativă de intimidare prin care se urmăreşte descurajarea sprijinului pentru Kiev.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră